Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Societatea civilă europeană — un partener pentru viitorul nostru durabil” — Contribuția CESE la Summitul social de la Porto

(2021/C 286/02)

Raportori:

domnul Stefano MALLIA (grupul I) domnul Oliver RÖPKE (grupul II) domnul Séamus BOLAND (grupul III)

În sesiunea sa plenară din 27 și 28 aprilie 2021 (ședința din 28 aprilie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezenta rezoluție cu 225 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 6 abțineri.

Summitul social de la Porto din 7 mai 2021 oferă Uniunii Europene ocazia unică de a plasa cu adevărat cetățenii în centrul proiectului european. Este o ocazie de a demonstra că UE și statele membre acționează împreună cu cetățenii și în scopul bunăstării acestora, nelăsând pe nimeni în urmă. Este nivelul cel mai înalt al ambițiilor europene în ce privește societățile durabile, inovatoare, competitive și bazate pe coeziune, care vor conduce UE la orizontul anului 2030 și mai departe, permițând Uniunii să facă față provocărilor generate de dubla tranziție verde și digitală, pe de o parte, și să o valorifice, pe de alta. De asemenea, summitul ar trebui să sprijine economia și societatea noastră să devină mai durabile, acordând o pondere egală dimensiunilor economică, socială și de mediu.

Pandemia de COVID-19 a intensificat caracterul urgent al unei abordări care să pună accentul în egală măsură pe aspectele sociale și economice ale societăților și economiilor noastre. Oamenii au resimțit criza legată de COVID-19 ca pe o pandemie în care omul a jucat un rol central și, pe măsură ce Europa se orientează lent către reconstrucția socioeconomică și pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), cetățenii și comunitățile trebuie să rămână în mod decisiv elementele centrale ale acestui proces. În acest sens, Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale nici nu putea fi mai oportun.

Declarația de la Porto ar trebui să-i mobilizeze, prin dialog civil și social, pe toți actorii instituționali, economici și sociali să își asume angajamente privind punerea în aplicare a Planului de acțiune. Este un moment crucial pentru Europa să facă următorii pași esențiali către o uniune viabilă și durabilă;

Comitetul Economic și Social European (CESE) îndeamnă statele membre și instituțiile europene să acționeze cu privire la următoarele aspecte:

1.

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale trebuie să devină un instrument eficace care să permită tuturor actorilor să lucreze în parteneriat și să construiască societăți europene mai echitabile, mai durabile, mai favorabile incluziunii și mai reziliente. Toate dimensiunile societății civile reprezentate în cadrul CESE au o contribuție fundamentală la succesul acestui proces. Prin implicarea activă a societății civile europene, toți cetățenii, inclusiv persoanele cu handicap, grupurile etnice și minoritare, cei mai vulnerabili și marginalizați, trebuie să aibă posibilitatea de a participa la viziunea și la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, de a se identifica cu acestea și de a găsi speranțe în ele. Ar trebui să se acorde în special recunoaștere și sprijin economiei sociale, care are un rol esențial în abordarea nevoilor sociale nesatisfăcute, în reducerea sărăciei și a inegalităților.

2.

Societăți europene mai echitabile, mai durabile, mai favorabile incluziunii și mai reziliente vor fi posibile numai printr-un angajament ferm al societății civile și printr-un dialog eficace cu partenerii sociali și cu societatea civilă. Măsurarea impactului societății civile și raportarea cu privire la acesta, sensibilizarea cu privire la contribuția sa pozitivă și crearea unui cadru juridic favorabil și unui mix de politici propice sunt de o importanță majoră.

3.

Pentru a concepe și a crea societăți reziliente, favorabile incluziunii, echitabile și durabile vor fi necesare inițiative ascendente, care să adopte noi definiții ale bunăstării și dezvoltării dincolo de PIB și să investească în inovarea socială, respectând în același timp opiniile și drepturile cetățenilor. În plus, este imperativ ca limitările drepturilor introduse în timpul pandemiei să nu continue după pandemia de COVID-19.

4.

Europa trebuie să fie în continuare unită și să avanseze în spirit de solidaritate, susținută de o cultură a dialogului civil și social, așa cum se întâmplă în timpul pandemiei. Pilonul european al drepturilor sociale sprijină o economie socială de piață, extinzând și adaptând modelul său social la schimbările viitorului. Pentru a consolida reziliența și durabilitatea socială, Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale trebuie să asigure bunăstare pe scară largă și o piață a forței de muncă incluzivă, în care discriminarea este interzisă, iar locurile de muncă sunt stabile și bine remunerate.

5.

În urma pandemiei, prin intermediul dialogului social, instituțiile și partenerii sociali trebuie să creeze soluții care să sporească reziliența socială a economiilor noastre, bazate pe o nouă mentalitate deschisă spre schimbare, vizând în același timp standarde minime de protecție și egalitatea de șanse, prin punerea accentului pe caracterul adecvat al salariilor, combaterea discriminării pe criterii de gen, sprijinirea lucrătorilor tineri și protecția lucrătorilor cu locuri de muncă precare și a migranților.

6.

Una dintre principalele provocări economice și sociale din Europa este de a stimula creșterea economică, crearea de locuri de muncă și participarea la piața forței de muncă (inclusiv a persoanelor în vârstă și a tinerilor, a femeilor, a persoanelor mai îndepărtate de piața forței de muncă, a persoanelor inactive) și de a reduce șomajul, în special în rândul tinerilor, precum și de a consolida poziția femeilor pe piața forței de muncă. Asigurarea unei baze competitive pentru investiții este un element important pentru realizarea tuturor acestor obiective.

7.

Competitivitatea și creșterea productivității bazate pe competențe și cunoștințe reprezintă o rețetă solidă pentru menținerea bunăstării societăților europene. Creșterea economică și buna funcționare a pieței interne reprezintă un element important pentru consolidarea dimensiunii sociale a UE. Trebuie să consolidăm punctele forte ale sistemului nostru european de economie de piață socială, eliminând în același timp punctele slabe și adaptându-l pentru a face față provocărilor viitoare.

8.

Toate componentele majore ale economiei și societăților noastre trebuie să fie pregătite să valorifice potențialul oferit de digitalizare și de tranziția către o economie verde. O condiție prealabilă în acest sens este disponibilitatea și capacitatea de a realiza schimbări structurale: fie că este vorba despre piețele forței de muncă și securitate socială, fie despre educație și formare, sau impozitare. Acest lucru implică o asumare reală a reformelor de către statele membre, coordonată și facilitată de cadre și acțiuni la nivelul UE, cum ar fi semestrul european, ceea ce este esențial pentru a încuraja întreprinderile să investească în Europa.

9.

Sporirea populației în curs de îmbătrânire combinată cu scăderea forței de muncă înseamnă că un număr tot mai mare de persoane în vârstă vor fi dependente din punct de vedere economic dacă nu reușim să extindem forța de muncă prin piețe ale forței de muncă mai favorabile incluziunii, inclusiv prin activarea unor grupuri care sunt în prezent excluse sau subreprezentate pe piața forței de muncă. Sunt necesare acțiuni pentru a aborda provocările cu care se confruntă sistemele de securitate socială și de sănătate din statele membre. Schimbările demografice vor însemna, de asemenea, că avem nevoie de sisteme naționale de învățământ, de piețe ale forței de muncă și de sisteme de protecție socială care să fie adaptabile și flexibile. Aceste provocări nu reprezintă neapărat probleme, ci sunt oportunități care se pot transforma în rezultate pozitive.

10.

Planul de acțiune trebuie să fie bazat pe elemente concrete și tangibile, să cuprindă acțiuni măsurabile și însoțite de cadre de monitorizare, convenite de comun acord de părțile interesate relevante, care să cuprindă criteriile sociale, de mediu și economice. CESE salută obiectivele principale propuse de Comisia Europeană și invită statele membre să dea dovadă de ambiție în ce privește stabilirea propriilor obiective, astfel încât toate statele membre să contribuie în mod concret la realizarea obiectivelor europene.

11.

Pe măsură ce Europa trece de la răspunsul la criză la măsurile de redresare, dialogul social, informarea, consultarea și participarea lucrătorilor, prin intermediul canalelor adecvate, joacă un rol important în conturarea tranziției economice și în stimularea inovării la locul de muncă, în special având în vedere dubla tranziție în curs și schimbările din lumea muncii.

12.

Impactul pe termen mediu și lung al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra sistemelor de sănătate europene nu este luat suficient în considerare în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale. Pandemia a demonstrat în mod clar că sănătatea poate avea un impact direct asupra stabilității economice și sociale, chiar și în UE. În procesul de punere în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, statele membre trebuie să facă investiții sporite și durabile în modernizarea serviciilor și a infrastructurii de sănătate publică, precum și în îmbunătățirea coordonării în materie de sănătate publică la nivel național și între statele membre;

13.

Există așteptări ridicate în ceea ce privește un angajament ferm al tuturor părților interesate, în cadrul summitului, de a menține și dezvolta modelul social european bazat pe o combinație echilibrată de drepturi și responsabilități. Facem apel la statele membre și la instituțiile europene să dea dovadă de ambiție și hotărâre.