Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Idei pentru Europa de mâine – Rezoluția CESE privind Conferința privind viitorul Europei”

(2021/C 286/01)

Raportori:

Stefano MALLIA (Grupul I)

Oliver RÖPKE (Grupul II)

Séamus BOLAND (Grupul III)

În sesiunea sa plenară din 27 și 28 aprilie 2021 (ședința din 27 aprilie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezenta rezoluție cu 226 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 5 abțineri.

1.1.

Conferința privind viitorul Europei (denumită în continuare „conferința”) oferă Europei ocazia unică de a consolida din nou legătura cu cetățenii săi și de a colabora cu ei, inclusiv prin intermediul actorilor societății civile, pentru a le oferi un cuvânt de spus semnificativ cu privire la viitorul lor comun. A venit timpul să punem în practică articolul 11 din Tratatul UE, care acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii și de a menține un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.

1.2.

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că succesul conferinței va depinde și de capacitatea de a genera noi idei pentru Europa, bazate pe realitățile vieții de zi cu zi, cu care cetățenii europeni se pot identifica. O astfel de abordare trebuie să conțină mai mult decât o listă de realizări; ea trebuie, în schimb, să reprezinte legătura rațională și emoțională concretă între UE și cetățenii săi. Aspectele strategice ar trebui analizate dintr-o perspectivă comună, pentru a evita riscurile tendințelor unei Europe à la carte. Obiectivul este de a redescoperi și de a reînnoi un sentiment de comunitate atât de necesar, bazat pe valori comune, generând un nou impuls european pentru a face față provocărilor actuale și viitoare.

1.3.

CESE este profund ancorat în toate grupurile sociale din toate statele membre (angajatori, sindicate, societatea civilă în ansamblu) și, prin urmare, este cel mai în măsură să implice societatea civilă organizată în mod eficient, dispunând, în acest sens, de rețelele necesare. În această expertiză constă unicitatea Comitetului și rațiunea sa de a fi. Implicarea continuă a CESE pe parcursul conferinței, inclusiv în cadrul Comitetului executiv, este esențială.

1.4.

CESE trebuie să fie implicat pe deplin în guvernanța conferinței. El este hotărât să prezinte propuneri eficiente și clare, bazate pe discursul și viziunea sa privind dezvoltarea UE în următoarele decenii. Comitetul își reafirmă convingerea fermă că conferința trebuie să prezinte propuneri și soluții care să aducă cetățenilor UE o schimbare reală și concretă. Prin urmare, este esențial ca conferința să înregistreze progrese concrete și măsurabile și nu doar să stârnească discuții fără caracter obligatoriu cu cetățenii, care să nu conducă nicăieri. Prin urmare, propunerea vicepreședintelui Comisiei, Šefčovič, de a include concluziile conferinței în programul de lucru al Comisiei din 2022 indică direcția corectă. Acesta este un punct crucial care stă la baza credibilității și a ambiției acestui întreg proces politic.

1.5.

Guvernanța conferinței ar trebui să definească domeniul de aplicare și scopul implicării cetățenilor și a societății civile, care ar trebui menționate încă de la început. Cunoașterea obiectivului instrumentelor de participare poate contribui, de asemenea, la alinierea obiectivelor la mijloacele disponibile, atât în ceea ce privește conceperea proceselor, cât și în privința bugetului. Structura de guvernanță va recurge cu siguranță la diferite formate și metode de participare, în funcție de etapa și nivelul respectiv, și va găsi modalități de a se adresa europenilor care trebuie încă motivați să participe. Contribuția cetățenilor și a societății civile ar trebui luată în considerare de politicieni și instituții și să se reflecte în deciziile acestora; în caz contrar, încrederea în acest demers ar putea scădea rapid. Trebuie evitate așteptările prea mari. Un mecanism de feedback va garanta că ideile exprimate în timpul manifestărilor conferinței duc la recomandări concrete vizând acțiuni ale UE.

1.6.

Cadrul de timp restrâns alocat conferinței impune limitări tuturor participanților. Prin urmare, ea ar trebui înțeleasă ca punctul de plecare al unui proces continuu pentru o mai mare implicare a cetățenilor europeni, pornind de la această perioadă inițială. Această oportunitate ar trebui utilizată pentru a schimba paradigma și nivelul de ambiție în toate domeniile de politică, inclusiv în politica economică, socială și de mediu.

1.7.

Deliberările conferinței trebuie să facă obiectul unor evaluări ex-post și împărtășite de toate părțile interesate, fără concluzii prestabilite cu privire la acțiunile următoare și deschise tuturor opțiunilor. În acest sens, în ultimii ani au fost lansate unele inițiative și instrumente ale UE, care trebuie acum puse în aplicare. Ar trebui promovată monitorizarea periodică a punerii în aplicare, precum și o actualizare a progreselor înregistrate la nivelul UE în ceea ce privește măsurile adoptate și instrumentele disponibile.

2. Idei pentru Europa de mâine: un continent al bunăstării și prosperității

2.1.

În acest context, CESE propune o nouă narațiune privind Europa, care să lege trecutul îndepărtat și recent de prezentul continentului și care să ofere o viziune pentru viitor bazată pe cooperarea transfrontalieră care consolidează legăturile dintre cetățenii Europei, înrădăcinată în valori precum solidaritatea, justiția socială, cooperarea intergenerațională, egalitatea de gen, prosperitatea durabilă și tranziții ecologice și digitale echitabile. Este imperios necesar să mobilizăm sprijinul public pentru aceste valori, pentru a regândi modelele noastre de creștere și de guvernanță către durabilitate, pentru a construi o societate mai echitabilă și pentru a plasa organizațiile societății civile în centrul acestei reconstrucții și redresări.

Europa de care au nevoie cetățenii noștri este o Europă care:

—	recunoaște că societatea civilă este gardianul binelui comun, esențială pentru identificarea de soluții la provocările comune cu care se confruntă Europa;

—

se axează pe o redresare echitabilă și durabilă în urma crizelor provocate de pandemia de COVID-19, care deschide calea către o societate mai favorabilă incluziunii și creează o competitivitate pe termen lung, ținând seama pe deplin de crizele sociale, economice, democratice, demografice și climatice interconectate din statele membre ale UE, de necesitatea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și de schimbările structurale pe termen lung declanșate de pandemie. Economia Europei trebuie sprijinită pe deplin pentru a recupera terenul pierdut, ținând seama de necesitatea unei convergențe ascendente, a unei mai mari coeziuni, a unei protecții sociale sporite, a unor investiții consolidate în serviciile publice, a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a reducerii sărăciei;

—

sprijină redresarea economică și socială, antreprenoriatul, tranziția echitabilă, crearea de locuri de muncă de calitate, educația și dobândirea de competențe, inovarea, investițiile în infrastructură și sociale, decarbonizarea, digitalizarea, finalizarea pieței unice și integrarea economică și monetară;

—	îi protejează pe toți cetățenii, inclusiv pe cei mai marginalizați, având grijă de sănătatea, siguranța și bunăstarea lor, precum și mediul și biodiversitatea;

—	respectă și promovează diversitatea, egalitatea de gen, drepturile fundamentale, democrația, dialogul social și guvernanța favorabilă incluziunii;

—	promovează pacea, securitatea și progresul în lume prin multilateralism, democrația și statul de drept, drepturile omului, dialogul social, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), diplomația și comerțul deschis, echitabil și durabil.

2.2.

Recunoaște în unanimitate că dubla tranziție, verde și digitală, este de o importanță capitală pentru consolidarea competitivității durabile, a solidarității și a rezilienței Europei pentru a face față crizelor viitoare. Pandemia de COVID-19 este cea mai gravă criză cu care s-a confruntat UE de la crearea sa. Pandemia a exacerbat necesitatea ca UE să fie în măsură să ofere răspunsuri ferme și coerente pentru a îmbunătăți dimensiunile politică, sanitară, economică și socială ale UE. Această conferință oferă UE o ocazie unică de a atinge acest țel.

Necesitatea unei abordări europene comune a fost evidențiată de impactul COVID-19 asupra cetățenilor, societăților și economiilor noastre. Pandemia a demonstrat că există o justificare solidă pentru a acționa împreună, dar a evidențiat, de asemenea, deficiențe în modul în care Europa abordează astfel de provocări fundamentale. Într-o epocă a crizei permanente, UE va trebui să își consolideze capacitatea de a-i face față, pentru a obține rezultatele dorite și meritate de cetățenii europeni.

2.3.

Această criză a arătat și că UE ar trebui să depună eforturi mai mari pentru ca întreprinderile, lucrătorii și persoanele care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să fie protejate în mod corespunzător de impactul provocărilor recente și viitoare. COVID-19 a scos în evidență că trebuie sprijinită competitivitatea durabilă și că investițiile în servicii de sănătate, de îngrijire, educație și servicii sociale de calitate trebuie intensificate în întreaga UE. Vor fi esențiale consolidarea în continuare a coordonării în domeniul sănătății la nivelul UE, o abordare mai potrivită a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății și consolidarea sistemelor de sănătate din UE.

2.4.

UE se poate baza pe principalele sale atuuri, cum ar fi piața sa internă, care este una dintre cele mai mari piețe din lume, un set de valori fundamentale nenegociabile (1), care fac parte integrantă din societatea și democrația europeană, precum și pe solidaritate, demonstrată de un mecanism ambițios de reziliență și redresare, care presupune punerea în aplicare eficientă a planurilor naționale de redresare. Obiectivul final al UE trebuie să fie consolidarea modelului nostru economic social de piață, care îmbină avantajele unei economii durabile și competitive cu politici sociale bine dezvoltate. În consecință, realizarea Pactului verde european – pe care CESE l-a salutat încă de la început – reprezintă calea de urmat. Pactul verde este noua strategie europeană de creștere, având în centrul său prosperitatea, durabilitatea și justiția socială. Realizarea unei tranziții echitabile către un mod de viață neutru din punct de vedere climatic, promovarea locurilor de muncă de calitate și promovarea antreprenoriatului și a inovării durabile, inclusiv a economiei circulare și a economiei sociale, vor fi esențiale pentru o Europă prosperă.

2.5.

Cu toate acestea, UE se confruntă cu provocări majore: pandemia va crea nu mai puține, ci mai multe inegalități, atât între statele membre, cât și în interiorul acestora. Acesta este motivul pentru care trebuie urmărite ambele fețe ale aceleiași monede: competitivitatea durabilă a economiei europene și a întreprinderilor de toate dimensiunile, în special a IMM-urilor, trebuie consolidată în continuare. În același timp, Europa ar trebui să adopte o dimensiune socială mai ambițioasă și mai concretă, care să nu lase pe nimeni în urmă.

2.6.

Pentru a-și proteja valorile și pentru a-și îndeplini prioritățile, UE trebuie să-și asume și un rol pozitiv în sfera economică internațională. Într-o lume caracterizată de o concurență puternică și de fricțiuni, nu numai la nivel economic, ci și la nivel politic, UE trebuie să devină un actor global care să își poată apăra mai eficient interesele și valorile. Atingerea unui grad de autonomie strategică deschisă, pentru a menține capacitatea UE de a acționa în domenii economice esențiale, trebuie să fie echilibrată de dorința de a coopera pentru a promova soluții la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice, și de a consolida sistemul multilateral bazat pe norme.

2.7.

Pandemia a evidențiat importanța unei baze industriale europene puternice și reziliente. Europa trebuie să dispună de o politică industrială ambițioasă, care să impulsioneze dubla tranziție – digitalizarea și durabilitatea – consolidând în același timp competitivitatea globală a Europei. O nouă politică industrială, utilizând o serie de politici diferite (inclusiv comerțul, competențele, investițiile, cercetarea și energia) trebuie să anticipeze în mod constant viitoarele sectoare și motoare economice esențiale, creând condițiile-cadru, inclusiv profilurile de competențe necesare, pentru a permite industriei europene să rămână în avangarda tehnologiei și inovării globale, asigurând locuri de muncă de înaltă calitate și creștere durabilă pentru Europa. Dacă Europa va reuși să promoveze competitivitatea, durabilitatea și justiția socială, ea va reuși să își protejeze modelul socioeconomic și în viitor.

2.8.

Este esențial ca UE să profite de această oportunitate pentru a-și moderniza și a-și transforma sectoarele industriale și lanțurile lor de aprovizionare, astfel încât acestea să rămână competitive într-o lume cu emisii mai scăzute. Abordarea provocărilor asociate cu transformările pe termen lung necesită anticiparea schimbării și gestionarea activă a tranziției de către factorii decizionali, partenerii sociali, organizațiile societății civile și de către principalele părți interesate din aceste țări și regiuni. Dialogul social, informarea, consultarea și participarea lucrătorilor și a organizațiilor reprezentative ale acestora joacă un rol esențial în gestionarea tranzițiilor într-un mod orientat spre viitor. Acest lucru va fi absolut esențial pentru Europa, deoarece numai prin plasarea atât a întreprinderilor, cât și a lucrătorilor în centrul redresării și al politicilor viitoare, Europa poate reuși. Competitivitatea și incluziunea trebuie să meargă mână în mână: statele membre cu cele mai bune rezultate, din punct de vedere economic, sunt cele care au cele mai înalte standarde sociale, nu invers.

3. Rolul CESE

3.1.

Consolidarea rolului CESE necesită demonstrarea relevanței și a valorii sale adăugate ca organism consultativ, pe baza rolului său unic de a reduce decalajul 1. dintre factorii de decizie politică și societatea civilă, 2. dintre diferiții actori ai societății civile 3. și dintre actorii de la nivel național și european. Se impune lansarea unei dezbateri transnaționale, care să conecteze dezbaterile europene la nivelul statelor membre.

3.2.

Poziția CESE ar trebui să fie rezultatul unei discuții veritabile, pornind de la contribuția actorilor societății civile și dezvoltată de jos în sus. Această abordare este singura care asigură luarea în considerare a tuturor punctelor de vedere și obținerea unor rezultate clare și eficiente.

3.3.

Se recomandă a fi stabilită cooperarea cu Comitetul Regiunilor (CoR), organizând împreună misiuni „Going Local”, cu respectarea deplină a competențelor diferite, dar complementare, ale celor două instituții.

3.4.

CESE este invitat să se implice, atât prin intermediul membrilor săi în plenul conferinței și al observatorilor săi în cadrul Comitetului executiv, cât și ca intermediar instituțional între conferință și organizațiile naționale care reprezintă societatea civilă.

3.5.

CESE are un grup ad-hoc. Grupul ad-hoc a decis asupra foii de parcurs cu următoarele obiective:

—	îmbunătățirea oportunităților de implicare și colaborare în rețea a actorilor societății civile, în special prin interacțiunea cu membrii CESE și prin activarea acestora pe teren;

—	îmbunătățirea și consolidarea rolului și influenței CESE;

—

furnizarea unei contribuții structurate a societății civile la elaborarea politicilor UE, prin prezentarea de propuneri relevante Consiliului, Parlamentului European și Comisiei Europene cu privire la modalitățile de îmbunătățire a funcționării UE și a activității CESE în cadrul procesului legislativ.

3.6.

Prezentarea, cu ocazia sesiunilor plenare ale CESE, a unor rapoarte cu privire la dezbaterile și dialogurile purtate în statele membre și în timpul conferinței, cu participarea deputaților în Parlamentul European, a membrilor CoR, a comisarilor și a miniștrilor Consiliului.

4. Concluzii

Viitorul pe care ni-l dorim: societatea civilă are un cuvânt de spus

4.1.

CESE consideră că este nevoie de un discurs puternic și comun pentru Uniunea Europeană.

În acest sens, Europa trebuie considerată: 1. gardian al valorilor fundamentale comune, cum ar fi libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept; 2. promotorul global al durabilității, comerțului deschis și echitabil și multilateralismului; 3. locul unui model economic și social unic bazat pe concurență loială și solidaritate într-un spațiu fără frontiere interne; și 4) un motor al prosperității durabile, având în centrul său o societate civilă europeană puternică.

4.2.

Conferința privind viitorul Europei ar trebui să fie instrumentul prin care putem aduce schimbări de lungă durată în UE, inclusiv o implicare sporită și mai semnificativă a cetățenilor și a societății civile organizate în sfera publică europeană. Ca prim pas în acest proces, societatea civilă trebuie să lucreze în parteneriat, colaborând îndeaproape, relaționând, făcând schimb de bune practici și căutând consensul.

4.3.

Organizațiile societății civile sunt esențiale pentru identificarea soluțiilor la provocările actuale. CESE solicită ca UE și autoritățile naționale să recunoască rolul esențial al societății civile organizate în consolidarea încrederii, în formarea opiniilor publice și ca agenți pozitivi ai schimbării. Este, de asemenea, imperativ ca UE să sprijine rolul central jucat de organizațiile societății civile în promovarea și apărarea valorilor europene, a democrației, a drepturilor fundamentale și a statului de drept, împotriva intensificării iliberalismului, a populismului și a „reducerii spațiului civic”.

4.4.

Cheia pentru reînnoirea și reconstrucția socioeconomică a UE va fi asigurarea faptului că toate componentele societății sunt implicate efectiv în proiectarea, participarea, punerea în aplicare și evaluarea în comun a politicilor UE, în special a planurilor naționale de redresare și reziliență, precum și a viitoarelor programe naționale de reformă, utilizând structurile de consultare existente, cum ar fi procesul semestrului european, și recunoscând în mod explicit societatea civilă drept parteneri și beneficiari esențiali ai punerii în aplicare.

4.5.

Concepția teoretică și crearea practică a acestor societăți reziliente, egale și durabile necesită inițiative ascendente care să includă noi definiții ale bunăstării și dezvoltării dincolo de produsul intern brut (PIB) și să țină seama de opiniile și drepturile cetățenilor. În plus, este imperios necesar ca limitările drepturilor introduse în timpul pandemiei să nu fie continuate după pandemia de COVID-19.

4.6.

În cele din urmă, pentru CESE este, de asemenea, esențial să se evalueze în mod constant măsurile și acțiunile politice propuse. CESE va aduce o contribuție semnificativă la acest proces, valorificând experiența și cunoștințele pe care le-a dobândit în dialogul cu cetățenii din toate segmentele societății din toate statele membre ale UE.

Bruxelles, 27 aprilie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Articolul 2 din TUE.