COMUNICARE A COMISIEI –

Orientări privind achizițiile publice în domeniul inovării

(2021/C 267/01)

DECLARAȚIE DE DECLINARE A RESPONSABILITĂȚII:

Scopul prezentei comunicări este de a oferi orientări practice privind achizițiile publice în domeniul inovării. Acestea nu au forță juridică obligatorie. Deși comunicarea parafrazează ocazional dispozițiile legislației UE, nu are menirea de a spori sau de a diminua drepturile și obligațiile prevăzute în legislația respectivă. În măsura în care comunicarea ar putea fi înțeleasă ca o interpretare a legislației UE, trebuie subliniat că doar Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența să ofere o interpretare obligatorie din punct de vedere juridic a dreptului Uniunii.

Deși informațiile din prezentul ghid au fost verificate cu atenție, Comisia Europeană nu își asumă răspunderea în ceea ce privește cazurile specifice menționate în acesta.

CUPRINS

REZUMAT

FAMILIARIZAREA CU ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII

1.1.

Ce reprezintă achizițiile publice în domeniul inovării?

1.2.

De ce achiziții publice în domeniul inovării?

1.2.1.

Stimularea redresării economice, a tranziției verzi și digitale și a rezilienței UE

1.2.2.

Furnizarea unui serviciu public de calitate superioară cu un buget optim

1.2.3.

Abordarea unei necesități emergente

1.2.4.

Modernizarea serviciilor publice

1.2.5.

Sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor inovatoare în vederea lansării și a creșterii

1.2.6.

Tranziția piețelor către inovare

1.3.

De ce sunt necesare orientări privind achiziții publice în domeniul inovării?

CREAREA UNUI CADRU DE POLITICI PENTRU ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII

2.1.

Un mandat politic clar

2.2.

Inovarea ca mijloc de realizare a diferitelor obiective de politică

2.3.

Stabilirea nivelului de ambiție

2.4.

Traducerea ambițiilor în acțiuni și angajamente

2.5.

Consolidarea capacității

2.5.1.

Formarea și acordarea de asistență persoanelor

2.5.2.

Luarea în considerare a achizițiilor bazate pe cooperare

2.6.

Depășirea aversiunii față de risc prin crearea de stimulente pentru inovare

ATRAGEREA INOVATORILOR

3.1.

Deschiderea ușilor achizițiilor publice și către inovatorii mai mici

3.1.1.

Angajarea față de piață

3.1.2.

Reducerea sarcinii administrative

3.1.3.

Modificarea criteriilor de selecție

3.1.4.

Utilizarea loturilor

3.1.5.

Utilizarea standardelor, a datelor deschise, a interfețelor deschise și a soluțiilor software cu sursă deschisă

3.1.6.

Proiectarea unor scheme de plată favorabile IMM-urilor

3.2.

Dezvoltarea unei abordări ecosistemice a inovării

3.3.

Mobilizarea brokerilor în materie de inovare

ATRAGEREA SOLUȚIILOR INOVATOARE

4.1.

Instrumente inovatoare pentru toate tipurile de proceduri

4.1.1.

Evaluarea necesităților

4.1.2.

Consultare preliminară a pieței

4.1.3.

Utilizarea câmpurilor opționale în formularele standard

4.1.4.

Specificații tehnice

4.1.4.1.

Cerințe descriptive

4.1.4.2.

Cerințe funcționale

4.1.5.

Variante

4.1.6.

Criterii de atribuire

4.1.6.1.

Preț

4.1.6.2.

Costuri

4.1.6.3.

Calitate

4.1.7.

Gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI)

4.1.8.

Executarea contractului

4.2.

Proceduri de achiziții publice specifice favorabile inovării

4.2.1.

Adaptarea soluțiilor inovatoare gata de utilizare – proceduri cu negociere

4.2.1.1.

Procedura competitivă cu negociere

4.2.1.2.

Dialogul competitiv

4.2.2.

Concursuri de proiecte

4.2.3.

Impulsionarea inovării prin achiziția de servicii de cercetare și dezvoltare

4.2.3.1.

Achiziționarea serviciilor de cercetare și dezvoltare și alocarea drepturilor intelectuale și de proprietate

4.2.3.2.

Achiziția înainte de comercializare

4.2.3.3.

Achiziționarea de produse de cercetare și dezvoltare

4.2.3.4.

Parteneriatul pentru inovare

AJUTOARE DE STAT

ANEXA I:

DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ (DPI)

Partea I –

Aspecte generale privind DPI

Partea II –

Tipul de produs livrabil achiziționat și drepturile de proprietate intelectuală

ANEXA II:

MODELE DE INVITAȚII ADRESATE FURNIZORILOR

ANEXA III:

MODEL DE CHESTIONAR PENTRU ÎNTÂLNIREA CU FURNIZORII

REZUMAT

Achizițiile publice în domeniul inovării pot îmbunătăți redresarea economică a UE după criza provocată de pandemia de COVID-19 prin investiții publice mai bune. Acestea constituie un instrument deosebit de important de stimulare a transformării economiei noastre către o economie verde și digitală. Adoptate în contextul comunicării privind „O nouă agendă europeană pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și defini poziția de lider în domeniul tehnologiei” și al contribuțiilor din cadrul cinei informale a liderilor de la Sofia din 16 mai 2018, orientările de față sunt actualizate în urma adoptării strategiilor europene industriale și pentru IMM-uri (1) și a Mecanismului de redresare și reziliență (2). Scopul acestora este de a sprijini achizitorii publici să contribuie într-o mai mare măsură la redresarea economică, la dubla tranziție verde și digitală, precum și la reziliența UE.

Prezentul document de orientare prezintă în mod concis aspectele fundamentale ale achizițiilor publice în domeniul inovării: de ce sunt importante, cine este interesat de ele și cum pot fi realizate?

Prezentul document reflectă răspunsurile primite în cadrul unei consultări publice prealabile. Nivelul de detaliu a fost ales în mod deliberat astfel încât să aibă impact asupra unui public profesionist (achizitori, factori de decizie și furnizori) cât mai larg și să stârnească interesul celor care nu s-au gândit niciodată la acest subiect, al celor care nu s-au simțit niciodată preocupați de acest subiect. Chiar și cititorii cei mai specializați vor găsi trimiteri utile la inițiativele și exemplele recente.

Directivele privind achizițiile publice din 2014 au adaptat cadrul privind achizițiile publice la nevoile achizitorilor publici și ale operatorilor economici care decurg din evoluțiile tehnologice, din tendințele economice și din accentul social sporit asupra unor cheltuieli publice sustenabile.

Achizițiile publice în domeniul inovării oferă oportunități neexploatate pentru întreprinderile nou-înființate și pentru dezvoltarea de soluții inovatoare, astfel cum a subliniat Comisia în recent adoptata sa strategie dedicată IMM-urilor și în planul de acțiune privind drepturile de proprietate intelectuală (3).

Normele privind achizițiile publice nu se mai referă numai la „modalitatea de cumpărare”, ci prevăd și anumite stimulente privind „ceea ce trebuie cumpărat”, fără a le recomanda. Obiectivul de a cheltui bine banii contribuabililor capătă noi dimensiuni, dincolo de satisfacerea necesităților primare ale entităților publice. Cu fiecare achiziție publică, opinia publică este pe bună dreptate interesată să știe dacă soluția achiziționată este nu numai corespunzătoare din punct de vedere formal, ci și dacă aduce cea mai mare valoare adăugată în ceea ce privește calitatea, eficiența din punctul de vedere al costurilor, impactul social și de mediu și dacă aduce oportunități pentru piața furnizorilor.

Achizițiile publice în domeniul inovării abordează toate preocupările de mai sus. Acestea deschid calea către soluții de calitate superioară și mai eficiente care apreciază beneficiile sociale și de mediu, îmbunătățesc raportul cost-eficacitate și aduc noi oportunități de afaceri pentru întreprinderi. În plus, aceste orientări ar trebui citite în coroborare cu orientările Comisiei din 2019 privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE, care abordează, de asemenea, achizițiile strategice și în materie de inovare (4) și oferă achizitorilor publici sfaturi practice cu privire la modul de abordare a participării țărilor terțe la licitațiile lor publice.

Prin urmare, orientările de față sunt structurate după cum urmează:

Capitolul 1 clarifică conceptul de achiziții publice în domeniul inovării, dimensiunea globală și valoarea sa adăugată.

Capitolul 2 prezintă cadrul de politici care este necesar pentru a utiliza în mod strategic achizițiile publice în domeniul inovării.

Capitolul 3 ilustrează modul în care se poate deschide calea achizițiilor publice pentru inovatori, inclusiv pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare.

Capitolul 4 descrie modul în care pot fi utilizate în mod activ procedurile de achiziții publice pentru a moderniza serviciile publice prin soluții inovatoare și a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă, în special în ceea ce privește gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI).

Capitolul 5 face referire la anumite criterii pe care achizițiile publice în domeniul inovării ar trebui să le îndeplinească pentru a evita acordarea ajutorului de stat unui furnizor.

Anexele pun la dispoziția achizitorilor informații practice privind DPI și instrumente care să faciliteze organizarea întâlnirilor cu furnizorii de către achizitori.

Orientările ar putea fi o sursă de inspirație pentru toți actorii implicați în achizițiile publice:

—	responsabilii cu achizițiile publice;

—	utilizatorii finali ai soluțiilor achiziționate;

—	factorii de decizie și responsabilii politici a căror contribuție la crearea unor condiții favorabile este esențială; și

—	furnizorii, care pot învăța cum să concureze mai bine cu soluțiile lor inovatoare în cadrul achizițiilor publice.

1. FAMILIARIZAREA CU ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII

1.1. Ce reprezintă achizițiile publice în domeniul inovării?

Inovarea poate avea mai multe semnificații (5). Prezentele orientări oferă o viziune extinsă. „Achiziții publice în domeniul inovării” înseamnă orice achiziție care îndeplinește cel puțin unul din următoarele criterii:

—	achiziționarea procesului de inovare – servicii de cercetare și dezvoltare – cu rezultate (parțiale);

—	achiziționarea rezultatelor inovării.

În primul rând, achizitorul public își descrie necesitățile, îndemnând întreprinderile și cercetătorii să dezvolte produse, servicii sau procese inovatoare, care nu există încă pe piață, pentru a răspunde acestor necesități.

În al doilea rând, achizitorul public, în loc să cumpere soluții gata de utilizare, acționează ca prim utilizator și cumpără un produs, un serviciu sau un proces care este nou pe piață și care conține caracteristici cu adevărat noi (6).

O astfel de inovare, care aduce performanțe mai bune și valoare adăugată pentru diferitele părți interesate, corespunde uneori contextului tradițional (inovare progresivă), dar adesea afectează vechiul sistem prin crearea de tipuri diferite de actori, fluxuri, valori (inovare disruptivă) sau chiar necesită o transformare mai cuprinzătoare, deoarece abordează necesități nesatisfăcute și impune reforme structurale sau organizaționale (inovare transformatoare). Prezentele orientări atrag atenția asupra beneficiilor diferitelor forme de inovare și explică modul de abordare a acestora în procesul achizițiilor publice.

1.2. De ce achiziții publice în domeniul inovării?

1.2.1. Stimularea redresării economice, a tranziției verzi și digitale și a rezilienței UE

Investițiile publice și inovarea sunt două modalități esențiale de a răspunde provocărilor legate de redresare, de tranziția verde și digitală și de crearea unei economii mai reziliente în UE. Noul Mecanism de redresare și reziliență (7) va stimula investițiile publice după criza provocată de pandemia de COVID-19, iar o mare parte din aceste investiții vor fi canalizate prin intermediul achizițiilor publice. Analiza comparativă la nivelul UE relevă faptul că Europa exploatează doar jumătate din capacitatea potențială a achizițiilor publice în domeniul inovării de stimulare a redresării economice și că există investiții insuficiente, în special în ceea ce privește achizițiile publice de soluții digitale și în domeniul cercetării și dezvoltării, ambele având un rol-cheie în consolidarea autonomiei strategice și a competitivității UE (8). Va fi necesar ca achizitorii publici să stimuleze achizițiile publice în domeniul inovării și să ajute întreprinderile să dezvolte soluții inovatoare în ecosistemele industriale cheie, în special în cazul în care achizitorii publici sunt investitori esențiali. De asemenea, achizitorii publici vor trebui să promoveze reziliența economiei europene prin diversificarea surselor de aprovizionare cu produse esențiale, cum ar fi ingredientele farmaceutice, astfel cum o dovedește pandemia de COVID-19, și prin promovarea de noi soluții.

Utilizarea achizițiilor publice inovatoare de aplicații spațiale ale UE de către autoritățile publice de la nivel național, regional și local poate contribui în mare măsură la punerea în aplicare a Pactului verde și la digitalizarea interacțiunii dintre întreprinderi/cetățeni și administrațiile publice. De asemenea, acestea au un potențial considerabil în domeniul cooperării transfrontaliere. Există numeroase domenii de aplicare pentru datele și serviciile spațiale furnizate de programul spațial al UE, în care achiziționarea de soluții inovatoare este abordarea cea mai eficace pentru a stimula tranziția digitală și verde, întrucât doar forțele pieței nu ar fi suficiente.

EXEMPLU

SERVICII SPAȚIALE

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Autoritățile publice sunt un utilizator important al tehnologiei spațiale, în special în domenii precum:

—	siguranța publică (servicii de urgență și ajutor în caz de dezastre, căutare și salvare, stingerea incendiilor, gestionarea frontierelor);

—	protecția infrastructurilor critice;

—	transportul public (gestionarea transportului public, navete autonome, orașe inteligente);

—	operațiuni maritime, aeriene și feroviare gestionate sau supravegheate de autoritățile publice.

În ce a constat diferența de abordare?

Achizițiile publice în domeniul inovării pot fi, prin urmare, un instrument promițător de promovare a utilizării tehnologiilor și serviciilor spațiale avansate – oferind autorităților publice stimulente pentru a implica întreprinderile inovatoare în calitate de „primi clienți”. În octombrie 2019, CE a lansat cererea pilot H2020-SPACE-EGNSS-2020 privind „Achiziția publică înainte de comercializare a aplicațiilor EGNSS (EGNOS & Galileo) pentru autoritățile publice”, vizând dezvoltarea soluțiilor inovatoare cu ajutorul tehnologiei GNSS a UE pentru a aborda probleme de interes public, în raport cu care există o lipsă de aprovizionare pe piață (o disfuncționalitate tipică a pieței, din cauza nivelului ridicat de percepție a riscului tehnologic/de piață și a monopsonului/cererii limitate).

Care a fost rezultatul?

Proiectul BROADGNSS selectat va exploata caracteristicile unice și avansate ale semnalelor EGNOS și Galileo în aplicațiile privind siguranța publică din aval, pentru a îmbunătăți serviciile organizațiilor de siguranță publică și intervenție în caz de dezastre (PPDR) pentru cetățenii Europei.

Detalii sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/topic-details/space-egnss-5-2020

1.2.2. Furnizarea unui serviciu public de calitate superioară cu un buget optim

O soluție inovatoare este rareori achiziționată doar pentru caracterul său inovator. În cele mai multe cazuri, o soluție inovatoare devine interesantă pentru achizitorii publici atunci când permite obținerea unor rezultate similare sau chiar mai bune la costuri optimizate.

EXEMPLU

INOVAREA FURNIZEAZĂ CETĂȚENILOR ENERGIE MAI VERDE ȘI MAI IEFTINĂ:

Centrală de producere combinată a energiei electrice și energiei termice din Vilnius

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Importurile de gaze au generat costuri ridicate legate de căldură pentru cetățenii din Vilnius. În plus, dependența ridicată a orașului de consumul de gaze a afectat negativ mediul, cu emisii ridicate de CO2.

În ce a constat diferența de abordare?

În 2018, orașul a decis să investească într-o instalație internă inovatoare de producere a energiei verzi și de reducere a dependenței sale de importul de gaze și de amprenta de CO2. Întregul proiect de achiziții publice a fost finalizat în termen de un an. Instalația de cogenerare este compusă dintr-o instalație de incinerare a deșeurilor și două sisteme de biocombustibil. Cea mai mare parte a investiției a fost posibilă cu ajutorul fondurilor structurale ale UE și al unui împrumut din partea Băncii Europene de Investiții (BEI).

Care a fost rezultatul?

Aproape 40 % dintre cetățeni își pot satisface acum cererea de energie cu emisii reduse de CO2. Atunci când sistemul va funcționa la capacitate maximă la jumătatea anului 2020, se estimează că prețurile pentru cetățeni vor scădea cu 20 %. Emisiile de CO2 pot fi reduse semnificativ cu aproximativ 436 000 de tone pe an. Inovarea contribuie la economia circulară datorită unei conversii fără probleme a deșeurilor în energie.

Detalii sunt disponibile la:

https://renewablesnow.com/news/lietuvos-energija-breaks-ground-on-vilnius-chp-scheme-601749/

https://www.euroheat.org/news/vilnius-chp-project-gets-green-light-ec/

https://ec.europa.eu/regional_policy/en/projects/major/lithuania/new-power-plant-boosts-renewable-energy-use-in-vilnius-lithuania

https://www.eib.org/attachments/registers/74370788.pdf

1.2.3. Abordarea unei necesități emergente

În unele cazuri, achizițiile publice în domeniul inovării sunt necesare pentru a răspunde necesităților nesatisfăcute sau așteptărilor noi care nu sunt abordate în mod adecvat prin soluțiile existente pe piață.

EXEMPLU

INOVAREA RĂSPUNDE SCHIMBĂRILOR SOCIALE:

Motivarea studenților pentru a învăța cu ajutorul tehnologiei

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

În prezent, mulți copii sunt mai interesați de jocurile pe calculator decât de matematică sau de științe. Ratele de abandon școlar și universitar cresc pe măsură ce entuziasmul pentru învățarea acestor materii „dificile” scade. Această situație afectează șansele următoarei generații de cetățeni europeni de a găsi locuri de muncă bune într-o economie bazată tot mai mult pe cunoaștere.

În ce a constat diferența de abordare?

Un număr de școli din orașele Halmstad (Suedia), Viladecans (Spania), Magdeburg (Germania) și Konnevesi (Finlanda) au decis să încerce împreună să abordeze această provocare. Ele au comandat studii de cercetare și dezvoltare de la șapte furnizori inovatori și apoi au testat și au comparat soluțiile care le-au fost furnizate de aceștia. Dintre cei șapte furnizori, patru au ajuns în etapa de prototipuri, iar doi au ajuns să dezvolte instrumente inovatoare, pe care școlile le-au adoptat. Acestea oferă copiilor din școlile primare și secundare o experiență de învățare mai personalizată, asemănătoare jocurilor, prin analizarea continuă a modelelor de comportament cu ajutorul inteligenței artificiale.

Care a fost rezultatul?

Participarea a peste 600 de elevi și 45 de profesori din cele patru țări a arătat că noile soluții fac ca elevii să fie mai motivați și să aibă mai mult succes în procesul de învățare a unor materii precum matematica, tehnologia, fizica și chimia, creșterea fiind cuprinsă între 55 și 75 %; totodată, crește probabilitatea ca elevii să urmeze cariere în aceste domenii. Între timp, soluțiile au fost vândute mai multor școli. Școala Kuulammen koulu din Finlanda, de exemplu, a confirmat că soluțiile inovatoare reduc, de asemenea, durata pe care cadrele didactice o alocă activităților de planificare și evaluare cu 30-40 % și creează economii privind materialele didactice pentru școli. (o licență costă de 10 ori mai puțin decât manualele școlare pentru întreaga școală). Între timp, întreprinderea care a furnizat soluția în Finlanda a atras investiții cu capital de risc și și-a extins activitatea și la alte segmente de piață (pentru formarea angajaților din întreprinderi).

Detalii sunt disponibile la:

www.imaile.eu

(Al șaptelea proiect cofinanțat în cadrul programului-cadru al UE)

1.2.4. Modernizarea serviciilor publice

Achizițiile publice în domeniul inovării se pot adapta modului în care sunt furnizate serviciile publice pentru a satisface așteptările unui cetățean din ce în ce mai deschis către tehnologie, mai responsabil față de mediu și mai conștient din punct de vedere social și pentru a îmbunătăți experiența serviciului public.

EXEMPLU

INOVAREA REDUCE GRADUL DE UTILIZARE A AUTOTURISMELOR DE CĂTRE AUTORITĂȚILE PUBLICE:

Platforma de gestionare în comun a parcului auto a ministerului portughez al sănătății

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Ministerul portughez al sănătății a urmărit să optimizeze gestionarea rutelor, să reducă impactul asupra mediului și costul total al parcului auto utilizat de toate serviciile aflate sub umbrela ministerului și de instituțiile portugheze ale Serviciului național de sănătate.

În ce a constat diferența de abordare?

În loc să cumpere pur și simplu autoturisme noi, Ministerul Sănătății a regândit modul în care s-ar putea utiliza parcul auto. Acesta a avut în vedere crearea unei platforme electronice în care să fie centralizate toate informațiile legate de utilizarea parcului auto. În 2017, a luat naștere Platforma de gestionare în comun a parcului auto al Ministerului Sănătății (GPFMS), realizată de un contractant extern selectat printr-o procedură de achiziții publice, în cadrul căreia rezultatele dorite au fost exprimate ca cerințe funcționale.

Care a fost rezultatul?

Platforma le va permite utilizatorilor să pună în comun toate resursele disponibile (vehicule și rute). Aceasta va avea ca rezultat o reducere a numărului de autovehicule, a costurilor asociate acestora (cum ar fi costurile de asigurare, combustibil și întreținere etc.) și a impactului asupra mediului. De asemenea, vor fi generate rapoarte cu privire la utilizarea în timp real a resurselor, furnizând indicatori care să permită planificarea, gestionarea, utilizarea și controlul parcului auto în mod eficient, transparent și conștient. Aceasta corespunde obiectivelor tranziției digitale și verzi a Comisiei.

Detalii sunt disponibile la:

http://spms.min-saude.pt/2016/05/spms-desenvolve-gestao-partilhada-frota-do-ministerio-da-saude

EXEMPLU

INOVAREA RĂSPUNDE PREOCUPĂRILOR LEGATE DE MEDIU:

Protejarea surselor de alimentare cu apă

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Apele reziduale rămase în urma producției de monede din Austria conțin substanțe chimice în concentrații care depășesc limitele legale.

În ce a constat diferența de abordare?

Agenția Federală pentru Achiziții Publice din Austria a lansat o procedură de achiziții publice în trei etape în vederea găsirii unei soluții inovatoare pentru monetăria austriacă (entitatea responsabilă pentru producția de monede). Potențialii furnizori au fost invitați să furnizeze informații despre istoricul soluției inovatoare. În clauzele contractuale au fost incluse obiective precise pentru tratarea apei.

Care a fost rezultatul?

Mecanismul de evaporare în vid, ușor de instalat, care a fost selectat filtrează o gamă largă de particule, inclusiv metalice, provenite din procese galvanice, fotografice, de imprimare, farmaceutice și alimentare, ceea ce îl face potrivit pentru utilizare într-o varietate de industrii. În plus, nevoia de apă proaspătă a monetăriei austriece a fost redusă cu 97 %, economisindu-se 4 milioane de litri de apă pe an.

Detalii sunt disponibile la:

http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/news_alert/Issue58_Case_Study117_BBG_Austria.pdf

1.2.5. Sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor inovatoare în vederea lansării și a creșterii

La nivelul UE, puterea de cumpărare a achizitorilor publici reprezintă aproximativ 14 % din PIB (9). În multe părți din Europa, aceasta reprezintă o parte considerabilă a economiilor locale. Aceasta înseamnă că achizitorii publici pot încuraja inovarea în rândul actorilor stabiliți pe piață și, în același timp, oferă oportunități esențiale IMM-urilor și noilor întreprinderi inovatoare care ar putea avea soluții pentru nevoile nesatisfăcute, dar întâmpină dificultăți în a le introduce pe piață.

Acționând ca principal client, achizitorii publici pot oferi întreprinderilor inovatoare posibilitatea de a-și testa noile soluții în condiții reale. În plus, prin faptul că devin clienții lor și contribuie astfel la creșterea cifrei lor de afaceri, autoritățile contractante ar putea încuraja alți investitori – atât publici, cât și privați – să investească în activitățile lor. În cele din urmă, prin utilizarea pe scară largă a platformelor digitale, achizitorii publici pot oferi mai multe oportunități operatorilor economici – IMM-uri, întreprinderi nou-înființate – de a dezvolta sau de a propune soluții inovatoare și de a facilita accesul transfrontalier la piețele de achiziții publice (10).

1.2.6. Tranziția piețelor către inovare

Atunci când un produs nu este disponibil imediat pe piață sau când produsele oferite sunt numai produse de calitate necorespunzătoare, puterea de cumpărare a achizitorilor publici poate impulsiona piața spre inovare.

EXEMPLU

INOVAREA RĂSPUNDE PREOCUPĂRILOR PUBLICE:

Servicii de asistență medicală mai bune în spitale

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Orașul suedez Örebro a dorit să achiziționeze catetere fără conținut de substanțe nocive specifice policlorurii de vinil (PVC). Deși piața nu oferea aceste produse pe scară largă, la nivelul orașului s-a decis oricum să se lanseze o licitație. La acel moment, un singur furnizor a fost în măsură să răspundă invitației.

În ce a constat diferența de abordare?

În pofida provocărilor, orașul a reușit să achiziționeze cateterele dorite.

Care a fost rezultatul?

Opt ani mai târziu, toți furnizorii ofereau produse fără conținut de PVC.

1.3. De ce sunt necesare orientări privind achiziții publice în domeniul inovării?

Obiectivul lor principal este de a se asigura că obțin cel mai stabil și mai sigur rezultat de pe urma achizițiilor. De obicei, aceștia tind să reducă riscurile prin:

(i)	căutarea unor operatori economici consacrați, cu reputație impecabilă, un bun istoric fiscal și cifre de afaceri semnificative, precum și prin

(ii)	solicitarea de soluții standard care și-au dovedit fiabilitatea.

În acest context, poate fi dificil să se aducă argumente în favoarea unor produse și servicii inovatoare care implică o marjă crescută de risc, în ciuda faptului că decizia de a face achiziții în domeniul inovării aduce beneficii clare achizitorului public. Aceste beneficii – fie că sunt economii, soluții la necesități noi sau răspunsuri mai bune la necesitățile vechi – trebuie să fie clar identificate, descrise în mod detaliat și transparent, stabilite ca obiective și măsurate în mod obiectiv. Riscurile juridice, bugetare și reputaționale ar trebui anticipate și atenuate. Prezentele orientări vizează furnizarea impulsului inițial și a ideilor pentru ca factorii de decizie din domeniul achizițiilor publice să accepte această provocare.

Împreună cu diferiți parteneri, Comisia Europeană a emis deja o serie de materiale de orientare pe această temă, iar aceste documente rămân referințe valabile (11). Bazându-se pe experiența anterioară și răspunzând solicitărilor repetate ale părților interesate, prezentele orientări dezvoltă considerații practice mai detaliate; acestea se concentrează asupra unor anumite aspecte neexplorate ale instrumentelor propuse de normele UE modernizate și le plasează într-o perspectivă mai amplă, inclusiv în contextul sprijinului acordat la nivelul UE pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare.

Prin urmare, aceste orientări au drept scop:

—	să furnizeze argumente pentru realizarea unei analize economice pentru achizițiile publice în domeniul inovării;

—	să sugereze acțiuni de politică care să ofere sprijinul politic și organizațional necesar pentru proiectele inovatoare; și

—	să sprijine evitarea incertitudinilor pe baza explicării cadrului juridic al UE pentru achizițiile publice aplicat procedurilor inovatoare, precum și prin exemple din viața reală.

Exemplele menționate în prezentele orientări dovedesc că ideile avansate în acest document ar trebui să fie fezabile în toate statele membre, deoarece regulile principale privind achizițiile publice provin din aceleași directive cu privire la achizițiile publice.

2. CREAREA UNUI CADRU DE POLITICI PENTRU ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII

Achizițiile publice în domeniul inovării reprezintă o oportunitate pentru achizitorii publici, cetățeni și întreprinderi. Un cadru de politici cuprinzător care să ofere o viziune, o strategie și mijloace adecvate este esențial pentru a transforma această oportunitate în realitate. În paragrafele următoare se prezintă principalele componente ale unui cadru de politici pentru achizițiile publice în domeniul inovării.

2.1. Un mandat politic clar

O viziune politică clară oferită la nivel politic instituțiilor și profesioniștilor implicați în achizițiile strategice are un rol determinant, deoarece le oferă acestora mandatul necesar pentru a acționa. Atunci când este însoțită de o campanie de comunicare clară și când este susținută de un angajament bugetar pe termen lung, viziunea politică are șanse mai mari de reușită.

EXEMPLU

CONSILIUL NAȚIONAL SUEDEZ PENTRU INOVARE

Consiliul național suedez pentru inovare reunește miniștri ai guvernului cu portofolii legate de inovare, precum și experți din același domeniu. Acesta este prezidat de prim-ministru. Acest forum permite discutarea temei inovării la cel mai înalt nivel, ceea ce contribuie la consolidarea abordării guvernamentale. De exemplu, a contribuit la clarificarea utilizării criteriilor funcționale în achizițiile publice.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.government.se/government-policy/national-innovation-council

Potențialul strategic al achizițiilor publice în domeniul inovării este imens, în special în sprijinirea dezvoltării tehnologice în și de către sectorul public. Industriile care depind de vânzările către sectorul public pot fi motivate să inoveze și să adopte noi tehnologii prin intermediul cererii publice. Sectoarele sociale, cum ar fi asistența medicală, tratarea apei, încălzirea centralizată, drumurile și căile ferate, depind aproape exclusiv de exprimarea cererii publice. În aceste cazuri, achizițiile publice reprezintă un mijloc clar de exprimare a cererii și de impulsionare a progresului tehnologic.

EXEMPLU

INOVAREA AJUTĂ LA ATINGEREA OBIECTIVELOR DE MEDIU LA NIVEL MUNICIPAL:

Obiectivele de mediu ale orașului Copenhaga au fost îndeplinite cu ajutorul tehnologiilor inovatoare

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Având în vedere obiectivul ambițios de a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2025, orașul Copenhaga își modifică în prezent modul în care gestionează energia. O cerință esențială pentru atingerea acestui obiectiv este reducerea substanțială a consumului de energie aferent iluminatului stradal. În acest scop, aproape 20 000 de corpuri de iluminat stradale trebuiau înlocuite.

Obiectivele orașului Copenhaga privind iluminatul au fost următoarele:

—	înlocuirea lămpilor cu sodiu de înaltă presiune de pe drumurile din zone rezidențiale, de pe străzile mai mari și de pe autostrăzile din Copenhaga cu corpuri de iluminat cu leduri eficiente, proiectate la comandă;

—	realizarea de importante economii de energie și CO2 pentru a contribui la atingerea obiectivului orașului de a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2025;

—	îmbunătățirea calității iluminatului stradal, în vederea creșterii siguranței și a confortului;

—	integrarea sistemului de control al iluminării cu date privind densitatea traficului, pentru a adapta nivelurile de iluminare în funcție de gradul de utilizare a drumurilor în viitor;

—	crearea unui sistem de management centralizat pentru gestionarea eficace și controlul iluminatului stradal.

În ce a constat diferența de abordare?

Autoritatea contractantă a optat pentru o procedură de dialog competitiv. Criteriile de evaluare au fost echilibrate: prețul 25 %, îndeplinirea sarcinilor și organizare 25 %, soluția de iluminat 20 %, calitățile energetice și de mediu 30 %. Procedura a durat 16 luni până la semnarea contractului.

Care a fost rezultatul?

Odată cu înlocuirea corpurilor de iluminat cu lămpi cu leduri, consumul de energie a fost redus cu 57 %, reducând atât amprenta de carbon, cât și costurile de întreținere (1,6 milioane EUR anual, pentru o investiție de 26 de milioane EUR).

Detalii sunt disponibile la:

http://spice-project.eu

http://spice-project.eu/wp-content/uploads/sites/14/2017/08/Copenhagen_Street_Light.pdf

Este important să se recunoască faptul că, pe lângă numeroase avantaje, achizițiile publice în domeniul inovării implică, de asemenea, riscuri și costuri. Este necesară o schimbare culturală nu numai în rândul achizitorilor publici înșiși, ci și în întregul ecosistem: în rândul operatorilor economici, al autorităților publice, al auditorilor și chiar al mediului academic. În acest context, este esențial să existe o declarație politică clară pentru a aborda aversiunea față de risc și eventualele costuri suplimentare generate de blocarea inovării.

EXEMPLU

IMPLICAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI ALEȘI:

Comisia pentru achiziții publice a orașului Paris

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Orașul Paris a dorit să își consolideze abordarea strategică în domeniul achizițiilor publice și să o pună în aplicare în mod mai eficient și, de asemenea, să îi implice mai mult pe membrii (aleși) ai consiliului său municipal.

În ce a constat diferența de abordare?

În 2016, Consiliul municipal al orașului Paris a înființat Comisia pentru achiziții publice (Commission d’anticipation des achats). Aceasta este alcătuită din 10 membri reprezentând toate grupurile politice în cadrul Consiliului municipal al orașului Paris.

Comisia analizează proiectele viitoare de achiziții publice și modul de punere în aplicare a abordării strategice în proceduri specifice. Astfel, reprezentanții aleși pot primi informații, pot face schimb de opinii și își pot aduce contribuția într-un stadiu incipient, cu mult înainte de lansarea procedurilor.

Care a fost rezultatul?

Datorită implicării mai mari a tuturor grupurilor politice într-o etapă timpurie, abordarea strategică a achizițiilor publice a câștigat o mai mare legitimitate. De asemenea, aceasta este perfecționată în mod constant în contextul schimburilor aprofundate care au loc în cadrul reuniunii comisiei. Procedurile specifice de achiziții publice țin cont mai mult de considerentele strategice.

Această abordare incluzivă și mai buna implicare a politicienilor au condus, de asemenea, la o scurtare a duratei procedurilor de achiziții publice (acestea fiind cu între una și trei luni mai scurte decât erau înainte de înființarea comisiei).

O modalitate eficace de a exprima un mandat politic puternic este aceea de a stabili obiective, și anume de a defini un procent din achizițiile publice care trebuie să fie dedicat achizițiilor publice în domeniul inovării. Deși este posibil ca această abordare să nu funcționeze în toate cazurile și să antreneze provocări, în special în ceea ce privește definirea, măsurarea și responsabilitatea, ea poate crea stimulente instituționale puternice pentru a depăși inerția administrativă și aversiunea față de risc.

OBIECTIVE LA NIVEL MONDIAL ȘI EUROPEAN

Autoritățile din întreaga lume au stabilit obiective pentru a direcționa un procent din bugetele lor pentru achizițiile publice către cercetare, dezvoltare și inovare. Spre exemplu, SUA depun eforturi în vederea alocării a cel puțin 500 de milioane USD (~2,5 % din PIB) pentru achiziții în domeniul cercetării și dezvoltării, în timp ce Coreea de Sud urmărește să cheltuiască 5 % din resursele sale destinate achizițiilor publice pentru dezvoltare și 20 % pentru punerea în aplicare de soluții inovatoare.

În Europa, există obiective naționale și regionale. De obicei, un procent cuprins între 2-5 % din achizițiile publice este dedicat modernizării soluțiilor inovatoare. Unele autorități locale au stabilit obiective mai înalte. De exemplu, orașul Gent a rezervat 10 % din bugetul său dedicat achizițiilor publice în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Manifestul „Scale up Europe” recomandă obiective minime de 3 % pentru achiziții înainte de comercializare și de 20 % pentru achiziții publice de soluții inovatoare.

Obiectivul orașului Gent:

https://www.digipolis.be/sites/default/files/20140929_DO_charter%20pdf.pdf

Obiective naționale/regionale în UE:

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/innovation-procurement-initiatives-around-europe

Manifestul „Scale up Europe”:

http://scaleupeuropemanifesto.eu

Avizul CSEC:

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-1209-2015-INIT/en/pdf

Studiul privind evaluarea comparativă a cadrelor de politici naționale și a cheltuielilor privind achizițiile publice în domeniul inovării (care oferă o imagine de ansamblu a obiectivelor utilizate în întreaga Europă) este disponibil la adresa:

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/study-benchmarking-strategic-use-public-procurement-stimulating-innovation-digital-economy

CARACTERUL FAVORABIL INOVĂRII AL CADRELOR NAȚIONALE DE POLITICĂ – STUDIU

Rezultatele analizei comparative arată cât de mari progrese a înregistrat deja Europa în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrelor naționale de politică pentru achizițiile publice în domeniul inovării. Cadrul general al politicii în materie de inovare din întreaga Europă funcționează doar la puțin peste o pătrime din puterea sa potențială.

La nivel global, se poate observa că achizițiile publice în domeniul inovării nu reprezintă încă o prioritate strategică în multe țări. Stimulentele și structurile de consolidare a capacităților sunt, de asemenea, insuficiente pentru a sprijini achizitorii publici în ceea ce privește punerea în aplicare a achizițiilor publice în domeniul inovării.

Cu toate acestea, s-a stabilit că statele membre care se află în prima linie a inovării în general au instituit și un cadru de politică pentru achizițiile publice în domeniul inovării. Prin urmare, consolidarea investițiilor în dezvoltarea unui cadru mai strategic de politică privind achizițiile publice în domeniul inovării în Europa ar putea contribui la creșterea competitivității economiei europene.

Graficul 1

Evaluarea comparativă la scară largă a cadrelor naționale de politică privind achizițiile publice în domeniul inovării

Sursa:

Studiu privind evaluarea comparativă a cadrelor naționale de politică și a cheltuielilor privind achizițiile publice în domeniul inovării, menționat în caseta de mai sus.

2.2. Inovarea ca mijloc de realizare a diferitelor obiective de politică

Inovarea este atât un factor-cheie al creșterii durabile, al redresării și al rezilienței, la care puterea de cumpărare publică poate contribui în mod substanțial, cât și un mijloc important de îmbunătățire a raportului calitate-preț al serviciilor publice pentru care este responsabil guvernul.

În plus, viziunea politică trebuie să fie clară cu privire la legăturile dintre alte obiective de politică și achizițiile publice în domeniul inovării, de exemplu consolidarea rezilienței economice, reducerea amprentei de mediu, creșterea eficienței energetice, abordarea schimbărilor climatice, serviciile medicale sustenabile pentru populația îmbătrânită, facilitarea accesului întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor la piață, reducerea costurilor pe ciclu de viață, modernizarea serviciilor publice etc.

EXEMPLU

INOVAREA CONTRIBUIE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU ȘI DE SĂNĂTATE:

O nouă abordare pentru răcirea clădirii unui spital polonez

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Schimbările climatice au determinat apariția unor valuri de căldură frecvente în Polonia. Spitalul din Sucha Beskidzka era unul dintre numeroasele spitale poloneze în care impactul temperaturilor ridicate din saloane asupra bunăstării personalului și a pacienților, precum și a echipamentelor medicale, a generat o îngrijorare crescândă. Ministerul Sănătății Publice a reacționat, solicitându-le tuturor furnizorilor de asistență medicală să instaleze „echipamente de protecție împotriva razelor solare” în saloanele expuse excesiv la lumina soarelui. Însă dotarea saloanelor cu sisteme de aer condiționat în lunile de vară a afectat bugetul spitalului Sucha Beskidzka.

În ce a constat diferența de abordare?

În loc să achiziționeze mai multe astfel de echipamente, spitalul a cerut pieței să îi prezinte soluțiile disponibile în cadrul unui dialog tehnic. Apoi, aplicând criterii funcționale (reducerea temperaturii cu 2 °C), în loc să impună o soluție specifică în cadrul unei proceduri deschise, a obținut o soluție mai sănătoasă și mai durabilă: fațada clădirii a fost echipată cu panouri solare, care asigură umbră fără a întuneca saloanele. Utilizarea unui model de stabilire a costului pe întreaga durată a ciclului de viață a fost esențială pentru un rezultat al achiziției care a adus beneficii atât pacienților, cât și personalului și conducerii spitalului.

Care a fost rezultatul?

Temperatura în interiorul spitalului a scăzut cu 10 %, chiar și în cazurile în care temperaturile exterioare au crescut cu 20 %. De asemenea, panourile solare asigură 5 % din necesarul de energie electrică al spitalului, ceea ce compensează investiția inițială. Acest exemplu ilustrează rolul semnificativ pe care achizițiile publice și inovarea îl pot avea pentru a face față provocărilor în materie de redresare și tranziția verde.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.ecoquip.eu/procurement-projects/cost-effective-and-low-carbon-solutions-to-maintain-the-thermal-comfort-of-patients.html

http://eafip.eu/wp-content/uploads/2016/11/2_M.Kautsch.pdf

2.3. Stabilirea nivelului de ambiție

„Începeți la scară mică, creșteți rapid” este motoul pentru achizițiile publice în domeniul inovării. Experiența poate fi dificilă și, probabil, cel mai bine ar fi să fie introdusă ca un proces de învățare pas cu pas. Cu alte cuvinte, numeroasele schimbări – începând cu cele culturale până la cele procedurale – necesare pentru achizițiile publice în domeniul inovării nu trebuie să fie realizate simultan. Elaborarea unui proiect de succes care implică inovarea ar putea fi organizată de jos în sus, punându-se, la început, accentul pe probleme simple și practice.

Punctul de plecare ar putea fi identificarea unui număr de teme asupra cărora să se concentreze (de exemplu, mediu/schimbări climatice, sănătate etc.) și care ar putea beneficia de o abordare inovatoare. Accentul ar putea fi pus la început pe acele sectoare și proiecte în care inovarea poate fi pusă în aplicare mai ușor și unde poate avea cel mai mare impact. Un început la scară mică va contribui la construirea credibilității și a încrederii și, în cele din urmă, va acționa ca un magnet pentru proiecte mai mari.

Normele UE oferă achizitorilor publici un set de instrumente care se încadrează bine în contextul diferitelor niveluri posibile de ambiție. Acestea vor fi prezentate în capitolul 4.

EXEMPLU

SOLUȚII PENTRU TOATE NIVELURILE DE AMBIȚIE:

Model de criterii de mediu ale Agenției suedeze pentru achiziții publice

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

În Suedia, politicile naționale în domeniul mediului, energiei și transportului susțin achizițiile publice în domeniul inovării ca o prioritate strategică. Cu toate acestea, punerea în practică pe teren a acestor ambiții politice necesită orientări specifice, criterii de selecție și modele de documente. Dar nu există o soluție unică.

În ce a constat diferența de abordare?

Agenția suedeză pentru achiziții publice a stabilit criterii de mediu pentru procedurile de achiziții publice pe trei niveluri: de bază, avansat și de vârf (de exemplu, automobilele pe bază de hidrogen sunt în prezent clasificate ca soluții de vârf). Criteriile și nivelurile sunt convenite în cadrul unei serii de întâlniri ale tuturor părților interesate relevante: achizitorii publici de la nivel local, regional și național, producătorii, distribuitorii de automobile, societățile de taximetrie și curierat etc. Acestea sunt actualizate periodic, în funcție de progresul tehnologic din fiecare domeniu. Odată ce există un acord cu privire la un criteriu, agenția elaborează un text de lege corespunzător, care poate fi invocat în instanță și poate fi „copiat și lipit” de fiecare achizitor public în caietul de sarcini pentru achizițiile publice proprii. Criteriile pot fi utilizate în mod voluntar și gratuit.

Care a fost rezultatul?

Această abordare a condus la utilizarea și răspândirea pe piață a soluțiilor inovatoare în sectoare mari consumatoare de energie, cum sunt aparatele de uz casnic (produsele „albe”), transportul public sau încălzirea, contribuind la reducerea dependenței Suediei de energia nucleară cu 15 %.

Detalii sunt disponibile la:

https://www.upphandlingsmyndigheten.se/en/sustainable-public-procurement/sustainable-procurement-criteria

Pentru un studiu de caz specific, a se vedea:

http://www.ecomotion.us/results/pdfs/108es.pdf

2.4. Traducerea ambițiilor în acțiuni și angajamente

Pentru a se asigura o transpunere a ambițiilor în acțiuni la fața locului, este important să se construiască un cadru strategic de politici împreună cu un plan de acțiune pentru achizițiile publice în domeniul inovării. Cadrul de politici indică, de regulă, obiectivele și prioritățile politicilor, inclusiv definiții, indicatori, roluri și responsabilități. Un plan de acțiune cuprinde angajamente privind o serie de acțiuni, actori, instrumente, resurse, bugete, rezultate așteptate și un calendar al punerii în aplicare clar definite. Angajamentul părților interesate reprezintă un aspect esențial în elaborarea planului de acțiune pentru a asigura angajamentul tuturor părților implicate.

În Europa, după cum reiese din analiza comparativă menționată anterior, patru state membre (Austria, Belgia, Finlanda și Țările de Jos) au adoptat un plan de acțiune dedicat achizițiilor publice în domeniul inovării, iar alte cinci state membre (Danemarca, Estonia, Grecia, Franța și Suedia) au inclus obiective specifice și măsuri concrete privind achizițiile publice în domeniul inovării în strategii sau programe naționale mai ample, adesea cu un buget specific și cu un angajament clar din partea actorilor-cheie.

EXEMPLU

TRANSFORMAREA VIZIUNII ÎN ACȚIUNE:

Strategia federală a Austriei pentru cercetare, tehnologie și inovare

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Încă din 2011 „Achizițiile publice care promovează inovarea” au reprezentat o prioritate în cadrul strategiei federale a Austriei pentru cercetare, tehnologie și inovare.

În ce a constat diferența de abordare?

S-a adoptat un plan de acțiune pentru a pune în practică strategia și pentru a consolida sinergiile cu alte domenii politice. Agenția federală pentru achiziții publice este principalul centru de competențe din Austria pentru achiziții publice în domeniul inovării care oferă posibilități de formare, documentare, asistență și mici subvenții pentru achizitorii publici din Austria în vederea pregătirii pentru participarea la achiziții înainte de comercializare sau achiziții publice de soluții inovatoare. IMM-urile pot obține o garanție financiară, ceea ce le facilitează accesul la licitații. În 2014 a fost creat un sistem de monitorizare pentru a măsura cheltuielile anuale cu achizițiile publice în domeniul inovării în Austria.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.ioeb.at

https://era.gv.at/object/document/2177

Achizițiile publice în domeniul inovării nu se produc izolat față de alte politici. Acestea pot cunoaște cea mai însemnată dezvoltare atunci când sunt susținute de alte politici sectoriale și orizontale care stimulează inovarea. Acțiuni specifice privind achizițiile publice în domeniul inovării pot fi prevăzute în cadrele de politici și în planurile de acțiune pentru sectoare specifice (de exemplu, securitate, sănătate, schimbări climatice etc.) și pentru alte politici orizontale de susținere (de exemplu, cercetarea și inovarea, impozitarea etc.).

2.5. Consolidarea capacității

Achizițiile publice în domeniul inovării necesită întreprinderea unor activități specifice care nu pot fi improvizate. Indiferent de nivelul de ambiție, acestea vor necesita timp, bani și expertiză. Formarea de specialitate (2.5.1), achizițiile bazate pe cooperare (2.5.2) și promovarea unei culturi antreprenoriale generale pot contribui la consolidarea capacității necesare pentru achizițiile publice în domeniul inovării la un cost care poate fi gestionat.

12 state membre au creat centre naționale de competențe privind achizițiile publice în domeniul inovării care oferă un ghișeu unic pentru sensibilizarea, coordonarea activităților de consolidare a capacităților și asistarea achizitorilor publici în punerea în aplicare a achizițiilor publice în domeniul inovării (12).

CENTRE DE COMPETENȚE

Comisia Europeană finanțează activitățile de colaborare în rețea între centrele naționale de competențe prin intermediul rețelei europene de centre naționale de competențe privind achizițiile publice în domeniul inovării – Proiectul Procure2Innovate.

https://procure2innovate.eu

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/eu-funded-projects

Organismele profesionale și asociațiile profesionale pot oferi sprijin similar în ceea ce privește manualele, materialele de orientare, modelele de documente, proiectele de criterii de evaluare sau metodologiile de măsurare. Având în vedere cunoștințele detaliate despre piață de care dispun, transmiterea expertizei acestora către achizitorii publici le va permite acestora din urmă să definească nevoile și să elaboreze specificațiile tehnice cu ajutorul tehnologiilor de ultimă oră (13).

2.5.1. Formarea și acordarea de asistență persoanelor

Profesionalismul (14) este unul dintre factorii-cheie ai succesului. Unele dintre cele mai bune exemple de achiziții publice în domeniul inovării, cum ar fi cele din Barcelona, Lombardia, Austria sau Suedia, au combinat un mandat politic puternic, care plasează inovarea în centrul politicilor economice locale, cu un personal motivat și calificat.

Pentru a se angaja cu succes în achizițiile publice în domeniul inovării, un achizitor public ar trebui să exploateze cunoștințele și abilitățile în domenii precum:

—

Cunoștințe:

—	piața și angajamentul părților interesate;

—	produse sau servicii relevante.

—

Competențe de bază:

—	cadrul juridic relevant;

—	negocierea;

—	gestionarea contractelor.

—

Competențe specifice inovării:

—	evaluarea riscurilor;

—	gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI);

—	spirit antreprenorial în domeniul politicilor.

Această capacitate poate fi dezvoltată prin formare internă, recrutare orientată, apelând la experți externi și consultanți sau prin punerea în comun a expertizei cu alți achizitori publici. Chiar și la un nivel mai scăzut de ambiție, vor fi utile o bună cunoaștere a pieței și capacitatea de a utiliza instrumentele de bază oferite de normele UE, precum criteriile legate de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic (MEAT – most economically advantageous tender) sau cerințele funcționale.

Acest proces de învățare nu se referă numai la achizitorii publici. Întreprinderile, în special cele nou-înființate și IMM-urile inovatoare, trebuie, de asemenea, să se implice treptat în procese operaționale orientate spre inovare împreună cu sectorul public și să se familiarizeze cu practicile administrative specifice.

EXEMPLU

PROFESIONALIZAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE

Formarea personalului Consiliului municipal al orașului Barcelona

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Achizițiile publice în domeniul inovării necesită abilități și cunoștințe.

În ce constă diferența de abordare?

Consiliul municipal al orașului Barcelona, în cooperare cu Institutul European de Administrație Publică (EIPA – European Institute for Public Administration), organizează un program de formare privind achizițiile publice în domeniul inovării pentru cadrele de conducere din cadrul consiliului municipal, funcționari publici, consultanți, întreprinderi și consilieri juridici. Acest program privind achizițiile publice pentru inovare și achizițiile înainte de comercializare în orașe oferă informații practice despre modalitățile în care orașul poate ajunge în fruntea clasamentului orașelor care promovează inovarea în ceea ce privește cererea.

Detalii sunt disponibile la:

http://seminars.eipa.eu/en/activities09/show/&tid=6141

http://formacio.eapc.gencat.cat/infoactivitats/AppJava/DetalleActividad.do?codi=10251&ambit=1&edicio=1&any=2017

EXEMPLU

SCHIMBUL DE EXPERIENȚĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL

Comisia Europeană a cofinanțat crearea unei platforme online pentru schimbul de experiență privind achizițiile publice în domeniul inovării. Platforma este operată de ICLEI (International Council for Local Environmental Initiatives). Prin intermediul unui forum de achiziții și al unui centru de resurse, aceasta îi ajută pe achizitorii publici, factorii de decizie, cercetători și alte părți interesate să valorifice puterea achizițiilor publice în domeniul inovării.

Detalii sunt disponibile la:

www.innovation-procurement.org

2.5.2. Luarea în considerare a achizițiilor bazate pe cooperare

Expresia „achiziții bazate pe cooperare” cuprinde diferite modalități de cooperare între achizitorii publici.

Instituirea sau mandatarea unor entități dedicate, cum ar fi organismele centrale de achiziție (CPB – central purchasing bodies), asociațiile orașelor, consorțiile pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC – European Research Infrastructure Consortia) (15), întreprinderile comune (JU – Joint Undertaking) (16) sau Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT) (17) pentru efectuarea de achiziții bazate pe cooperare în mod regulat este cel mai structurat mijloc de cooperare. Organismele centrale de achiziție sunt instituții care gestionează procesul de achiziții publice pentru alți achizitori publici. Guvernele centrale pot alege să înființeze organisme centrale de achiziție la nivel național, în timp ce autoritățile locale pot face același lucru cu propriile lor organisme. De asemenea, ele pot fi create de achizitorii publici într-un anumit sector.

ORGANISMELE CENTRALE DE ACHIZIȚIE (CPB)

CPB-urile devin un element-cheie al organizării achizițiilor publice în statele membre ale UE. În Europa au fost create numeroase CPB-uri, acestea funcționând la diferite niveluri (central (18), regional (19) și sectorial (20)). Există în jur de 50 de CPB-uri care atribuie peste 15 contracte în fiecare an și nu mai puțin de 200 care atribuie între 5 și 15 contracte.

Informații suplimentare sunt disponibile la adresa:

https://ec.europa.eu/growth/content/public-buyers-save-money-cooperative-procurement-0_ro

Achizițiile publice bazate pe cooperare, în general, și utilizarea unor structuri permanente în acest sens, în special, au câteva caracteristici care facilitează realizarea achizițiilor publice în domeniul inovării:

—	facilitează implicarea personalului calificat care deține expertiza necesară pentru a articula nevoile specializate și complexe, pentru a se angaja față de piață într-un mod structurat și a elabora proceduri care vor conduce la inovare;

—	generează economiile de scară necesare pentru a crea primele piețe pentru produse și servicii inovatoare;

—	asigură un impact mai mare al soluțiilor inovatoare, deoarece fiecare soluție poate fi folosită de achizitori publici diferiți.

Cu toate acestea, este important de remarcat că trebuie să se garanteze că achizițiile bazate pe cooperare ca atare nu vor conduce la închiderea pieței achizițiilor publice pentru produsele individualizate sau personalizate printr-o standardizare prea pronunțată.

Achizițiile bazate pe colaborare pot lua, de asemenea, forme mai puțin structurate, cum ar fi rețelele achizitorilor publici și asociațiile achizitorilor publici care își unesc forțele ad-hoc pentru a pune în aplicare împreună o achiziție publică în domeniul inovării, a organiza schimburi de bune practici și învățare reciprocă.

EXEMPLU

UNIREA FORȚELOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN DOMENIUL CALCULULUI DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ:

De la un grup de achizitori ad-hoc la o entitate dedicată în domeniul achizițiilor publice

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Calculul de înaltă performanță (HPC – High Performance Computing) este utilizat într-o serie de domenii din sectorul public, printre care securitatea informatică, energia, schimbările climatice și sănătatea, întrucât permite dezvoltarea, testarea și punerea în aplicare a unor aplicații deosebit de complexe.

În ce a constat diferența de abordare?

În 2017, cele mai importante centre de supercalcul din Franța, Italia, Spania și Germania au format un grup de achizitori ad-hoc pentru a realiza o achiziție publică comună de soluții inovatoare. Achizitorii publici și-au coordonat foile de parcurs pentru furnizarea resurselor HPC mai eficiente din punct de vedere energetic în Europa.

Care este rezultatul preconizat?

Bugetul total planificat pentru această primă achiziție comună de soluții inovatoare HPC este de 73 de milioane EUR. Primele implementări au condus la o îmbunătățire semnificativă a infrastructurii HPC. Buna colaborare a deschis calea pentru o nouă investiție comună în valoare de 1 miliard EUR în Europa prin intermediul întreprinderii comune EUROHPC, o entitate dedicată înființată între UE și statele membre pentru a efectua achiziții publice de HPC în Europa în viitor în mod coordonat, încheiată în ianuarie 2018.

Detalii sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-procurement-cooperation-delivers-more-powerful-and-energy-efficient-supercomputers

https://www.ppi4hpc.eu

https://eurohpc-ju.europa.eu/

EXEMPLU

INIȚIATIVA „BIG BUYERS” (MARI ACHIZITORI):

Achizițiile publice de bunuri și servicii inovatoare în domenii specifice

Satisfacerea nevoilor marilor achizitori

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Principalul obiectiv al acestei inițiative-pilot a fost creșterea gradului de adoptare a achizițiilor publice în domeniul inovării în Europa prin parteneriate cu achizitori publici. ICLEI a condus inițiativa-pilot împreună cu EUROCITIES în numele Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) din cadrul Comisiei Europene, asigurând secretariatul proiectului. În cadrul proiectului-pilot, au fost identificate trei subgrupuri de către marii achizitori (în principal orașe mari, dar și utilități sau organisme centrale de achiziție) ca domenii care trebuie să se axeze pe: șantiere de construcții cu emisii zero, vehicule electrice grele și materiale de construcții „circulare”.

În ce a constat diferența de abordare?

De exemplu, participanții la subgrupul vehiculelor electrice grele (Amsterdam, Budapesta, Helsinki, Lisabona, Malmö, Oslo, Paris, Porto, Rotterdam, Poșta belgiană și Stavanger): (i) și-au unit forțele pentru a pregăti împreună colaborarea cu furnizorii și (ii) au făcut schimb de informații pentru pregătirea ofertelor (planificarea, documentația de licitație, criteriile de atribuire, rezultatele inițiativelor-pilot privind vehiculele fără emisii etc.).

Care este rezultatul preconizat?

Obiectivul constă în redactarea unei declarații comune privind cererea și convenirea asupra unei serii de aspecte și de criterii tehnice/juridice în ceea ce privește cererea de achiziții publice. Această cerere va viza dezvoltarea vehiculelor electrice grele (camioane pentru deșeuri, curățarea străzilor, mărfuri grele), care în prezent nu sunt disponibile pe piață. Colaborarea dintre marii achizitori se presupune că va contribui la stimularea pieței produselor inovatoare. O abordare similară este adoptată și la nivelul celorlalte subgrupuri.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.bigbuyers.eu/

În plus, de avantajele achizițiilor bazate pe cooperare pot beneficia și achizitorii publici individuali cu o putere de cumpărare suficientă, cum ar fi orașele mari sau întreprinderile mari de utilități publice. Acești achizitori publici sunt candidați naturali pentru achiziții publice în domeniul inovării, deoarece au capacitatea să identifice și să testeze produse și servicii inovatoare înainte de a le achiziționa pe scară largă ca produs dominant.

EXEMPLU

EHPPA (EUROPEAN HEALTH PUBLIC PROCUREMENT ALLIANCE – ALIANȚA EUROPEANĂ PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII)

Ce este EHPPA?

EHPPA este o alianță de organizații non-profit în domeniul achizițiilor publice. Scopul său este de a pune în comun expertiza, de a îmbunătăți performanța și de a oferi membrilor săi o poziție strategică pe piața europeană a achizițiilor publice în domeniul sănătății. Înființată în 2012, EHPPA este o asociație înregistrată în temeiul dreptului francez, având sediul la Paris.

Ce a făcut EHPPA pentru a accelera achiziționarea de inovații?

La 28 și 29 septembrie 2017, CCI France International și EHPPA au organizat la Paris prima ediție a forumului european privind achizițiile publice de inovații în domeniul sănătății, „Zilele EHPPA”.

Evenimentul a vizat punerea în legătură a achizitorilor publici din domeniul sănătății (de exemplu, organismele centrale de achiziție, spitalele etc.) cu furnizori francezi și europeni în domeniul inovării, precum și obținerea informațiilor referitoare la diversele practici de achiziție din fiecare țară europeană.

Cine a participat?

La eveniment au participat întreprinderi nou-înființate, IMM-uri, societăți din segmentul mediu al pieței, precum și furnizori francezi și europeni care oferă soluții inovatoare în fiecare ramură a sectorului medical. Printre aceste ramuri se numărau: farmacie, patologie, inginerie biomedicală, gestionarea pacienților, echipamente medicale, biotehnologie, e-sănătate și asistență digitală, cazare, infrastructură și servicii tehnice, energie și dezvoltare durabilă, precum și telecomunicații și servicii IT.

Raportul Zilele EHPPA 2017:

http://www.ehppa.com/Ressources/FCK/files/EHPPA%20Days%202017%20-%20Web%20REPORT.pdf

Inițiative similare:

https://beneluxa.org/

https://www.euractiv.com/section/health-consumers/news/southern-eu-states-present-unified-front-in-drug-talks/

EXEMPLU

UNIREA FORȚELOR PENTRU O ACȚIUNE STRUCTURATĂ ORIENTATĂ CĂTRE INOVARE:

Programul național norvegian de dezvoltare pentru furnizori

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Multe procese de achiziții publice inovatoare întreprinse de achizitori publici individuali produc soluții bune, însă se opresc după etapa pilot sau de prototip, deoarece un singur achizitor nu reprezintă o cerere suficientă.

În ce a constat diferența de abordare?

Programul național norvegian de dezvoltare pentru furnizori funcționează în mod sistematic pentru a atrage achizitori publici cu interese similare (de exemplu, atingerea unui anumit obiectiv de politică în domeniul climei sau al sănătății) și cu nevoi similare, care să-și unească forțele încă de la început și să testeze piața împreună pentru a oferi o soluție care să le permită să atingă obiectivul comun. Proiectele comune oferă potențialilor furnizori predictibilitate, claritate și – în mod critic – volumul necesar pentru comercializare și producție în serie.

Care a fost rezultatul?

În cadrul unui proiect comun, programul de dezvoltare s-a adresat celor mai mari achizitori publici din țară care inițiază și supraveghează proiecte de construcție, inclusiv construirea de noi școli, grădinițe, universități, spitale și clădiri guvernamentale. Provocarea lor comună a fost să identifice procese de construcție mai durabile și, astfel, să contribuie la angajamentele Norvegiei în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Cu sprijinul programului de dezvoltare, aceștia au lansat o provocare comună pe piață, și anume de a asigura șantiere de construcții cu emisii zero în ceea ce privește utilajele. Aceștia au făcut public bugetul combinat pentru construcții pentru următorii cinci ani pentru a le demonstra potențialilor furnizori dimensiunea potențială a pieței. Dezvoltarea tehnologică, care nu ar fi fost posibilă fără volumul pieței, este un proces în curs de desfășurare.

Detalii sunt disponibile la:

http://innovativeanskaffelser.no/about

2.6. Depășirea aversiunii față de risc prin crearea de stimulente pentru inovare

Este important să se recunoască faptul că realizarea de achiziții publice în domeniul inovării implică un risc, de exemplu, livrarea nereușită a unui produs sau serviciu, o incompatibilitate între rezultatele preconizate și soluția furnizată etc. Achizitorii publici sunt adesea sceptici în ceea ce privește riscul suplimentar presupus de procedurile de achiziții publice, deoarece gestionează bani publici. În plus, nefiind supuși presiunilor pieței ca operatorii economici, riscul care decurge din achizițiile de soluții inovatoare este mai dificil de justificat. Acesta este motivul pentru care acestor preocupări ar trebui să li se acorde atenție la momentul elaborării proiectelor de achiziții publice în domeniul inovării. Depășirea aversiunii față de risc este o chestiune ce ține de schimbarea motivației pentru achizitorii publici utilizând stimulente financiare și nefinanciare.

Printre stimulentele nefinanciare și comportamentale se numără, de exemplu, recompensarea bunelor practici (de exemplu, prin intermediul unor premii naționale pentru achiziții publice în domeniul inovării), stabilirea achizițiilor publice în domeniul inovării ca obiectiv în cadrul obiectivelor anuale în cariera funcționarilor sau a responsabililor din domeniul achizițiilor publice (de exemplu prin stabilirea unor indicatori-cheie de performanță), oferirea unor oportunități mai bune de promovare pentru achizitorii publici care pun în aplicare cu succes achiziții publice în domeniul inovării care modernizează serviciile publice mai rapid. O altă posibilitate este să se pună accentul pe impactul pe care achizițiile publice în domeniul inovării îl pot avea asupra circumscripțiilor acestora.

PREMII PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII

În fiecare an, centrul german de competențe pentru achiziții publice în domeniul inovării KOINNO acordă pentru achizițiile publice exemplare în domeniul inovării realizate de achizitorii publici germani premiul „Inovarea creează avantaje”, acordat sub auspiciile Ministerului Federal pentru Afaceri Economice și Energie din Germania.

În mod similar, Rețeaua europeană de achiziții durabile Procura+ acordă premii anuale pentru achiziții publice durabile și inovatoare. O scurtă descriere a tuturor proiectelor apreciate este disponibilă pe site-ul rețelei, unde se explică cele mai importante caracteristici ale abordării inovatoare.

Detalii sunt disponibile la:

https://www.koinno-bmwi.de/koinno/innovationspreis

http://www.procuraplus.org/awards

Finanțarea este adesea un factor decizional esențial pentru inițierea achizițiilor publice în domeniul inovării, mai ales atunci când nivelul de ambiție este ridicat în ceea ce privește inovarea. Pentru a justifica decizia de a direcționa bugetele pentru achizițiile publice spre inovare, este important ca achizitorii publici să efectueze o bună analiză economică care să demonstreze clar că beneficiile preconizate ale soluțiilor inovatoare (de exemplu, îmbunătățiri ale calității/eficienței, reduceri ale costurilor pe ciclu de viață etc.) depășesc costurile de investiție necesare. Dovada beneficiilor potențiale ale noilor tehnologii este, astfel, importantă pentru achizitorul public în elaborarea analizelor economice pentru luarea deciziei de investiție. Certificarea soluțiilor inovatoare îi asigură pe achizitorii publici că noile tehnologii îi pot ajuta să își îndeplinească promisiunile.

În plus, există o serie de surse de finanțare care oferă stimulente financiare pentru a-i determina pe achizitorii publici să se angajeze în achiziții publice în domeniul inovării. Finanțarea specifică poate acoperi multe dintre costurile suplimentare asociate achizițiilor publice în domeniul inovării, cum ar fi costul aferent pregătirii și gestionării achizițiilor, consultării preliminare a pieței, negocierilor, cercetării și dezvoltării (de exemplu, dezvoltarea de prototipuri, testarea și certificarea), mobilizării expertizei tehnice sau juridice specifice, procedurilor administrative etc. De asemenea, ea poate compensa costurile intangibile ale schimbării culturale și ale schimbării obiceiurilor.

SCHEME NAȚIONALE ȘI REGIONALE DE SPRIJINIRE A ACHIZIȚIILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII

14 state membre ale UE au instituit scheme naționale sau regionale de sprijinire a achizițiilor publice în domeniul inovării. Acestea oferă în mod obișnuit finanțare achizitorilor publici pentru pregătirea și/sau punerea în aplicare a achizițiilor publice în domeniul inovării pentru a compensa unele dintre riscurile asociate soluțiilor inovatoare. De exemplu, programul finlandez de achiziții publice în domeniul inovării a sprijinit deja peste 70 de achiziții de soluții inovatoare. Regiunea italiană Lombardia a inclus achizițiile înainte de comercializare și achizițiile publice de soluții inovatoare ca obiectiv de politică în legislația sa regională și a alocat fonduri pentru organizarea de apeluri regulate pentru a se obține informații privind nevoile de inovare de la achizitorii publici din regiune pentru care se realizează apoi achiziții noi.

Detalii sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/innovation-procurement-initiatives-around-europe

http://www.regione.lombardia.it/wps/portal/istituzionale/HP/DettaglioRedazionale/servizi-e-informazioni/imprese/ricerca-e-innovazione-per-le-imprese/appalti-pre-commerciali

MECANISME DE FINANȚARE ALE UE

UE sprijină achizițiile publice în domeniul inovării prin diferite programe de finanțare.

Principalul program al UE pentru cercetare și inovare, Orizont 2020, finanțează în mod periodic acțiuni de coordonare și sprijin (care finanțează activitățile de coordonare și de colaborare în rețea pentru pregătirea viitoarelor achiziții publice în domeniul inovării), solicită întreprinderea unor acțiuni de achiziții înainte de comercializare (PCP – pre-commercial procurements) (care cofinanțează și costurile necesare pentru cercetarea, dezvoltarea și testarea soluțiilor inovatoare) și solicită achiziții publice de soluții inovatoare (PPI – public procurement of innovation) (care cofinanțează și costurile pentru achiziționarea și implementarea soluțiilor inovatoare).

O prezentare generală a tuturor achizițiilor publice în domeniul inovării finanțate până în prezent este disponibilă la:

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/eu-funded-projects

Mai multe informații despre sprijinul acordat prin programul Orizont 2020 pentru achiziții publice în domeniul inovării:

http://ec.europa.eu/research/participants/docs/h2020-funding-guide/cross-cutting-issues/innovation-procurement_en.htm

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/innovation-procurement

Programul UE de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) – COSME (https://ec.europa.eu/easme/en/cosme) finanțează proiecte inovatoare care implică IMM-uri.

Statele membre ale UE și regiunile acestora pot, de asemenea, să cofinanțeze achiziții publice în domeniul inovării, inclusiv achiziții înainte de comercializare, din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în contextul strategiilor lor de specializare inteligentă. A se vedea ghidul dedicat care explică modul în care pot fi utilizate achizițiile publice în domeniul inovării în cadrul fondurilor ESI și în sinergie cu finanțarea prin Orizont 2020:

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/synergy/synergies_en.pdf.

Pentru exemple de proiecte de achiziții publice în domeniul inovării finanțate din fondurile ESI, a se vedea: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/good_practices/GP_fiche_30.pdf.

EXEMPLU

PROGRAMUL LITUANIEI DE SPRIJINIRE A ACHIZIȚIILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL INOVĂRII FINANȚATE PRIN FONDURILE ESI

În 2020, în Lituania au fost deja lansate 21 de proceduri de achiziții înainte de comercializare (PCP), iar 13 sunt pe punctul de a fi lansate, ca urmare a apelurilor periodice lansate în cadrul programului de sprijin al PCP al guvernului începând din 2016. Programul de sprijin este cofinanțat din fondurile ESI. Prin apeluri periodice, achizitorii publici lituanieni sunt invitați să prezinte idei proaspete în materie de noi proiecte de achiziții înainte de comercializare.

Detalii sunt disponibile la:

https://www.interregeurope.eu/ecoris3/news/news-article/1607/the-start-of-pre-commercial-procurement-in-lithuania

De asemenea, ar putea fi explorate mecanismele de gestionare a riscurilor, cum ar fi sistemele de creditare, de asigurare sau de garantare. În fapt, au fost deja testate mecanisme de asigurare sau de garantare menite să compenseze riscurile în materie de inovare pentru achizitorii publici, în special pentru a acoperi eventualele prejudicii în cazul neimplementării soluției. Acest sistem contribuie la reducerea riscului suportat de achizitor, ceea ce ar avea ca efect crearea unui climat de încredere în rândul părților interesate.

MOBILIZAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE ÎN VEDEREA REDUCERII RISCURILOR

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul european de investiții (FEI) oferă, cu sprijinul programului de lucru Orizont 2020 privind accesul la finanțarea de risc, două tipuri de instrumente financiare pentru a reduce riscul de achiziții publice în domeniul inovării atât pentru achizitorii publici, cât și pentru întreprinderi (în special pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri).

În cadrul programului „ Innovfin – Proiecte mari/Știință ”, BEI oferă împrumuturi achizitorilor individuali sau grupurilor de achizitori publici pentru a lansa achiziții înainte de comercializare și achiziții publice de soluții inovatoare. Acest fapt le permite achizitorilor să depășească dificultatea financiară de a investi din start într-un element inovator care se va amortiza abia mai târziu.

În fapt, perioada de amortizare a împrumutului poate fi stabilită astfel încât achizitorul public să înceapă să ramburseze împrumutul doar după ce inovarea oferă achizitorului o îmbunătățire reală a calității și a costurilor. De asemenea, împrumutul poate reduce dificultățile de sincronizare a resurselor financiare pentru lansarea procedurilor de achiziții publice cooperative, deoarece un împrumut poate permite tuturor membrilor grupului să inițieze împreună achizițiile publice, permițându-le în același timp, fiecăruia în parte, să își ramburseze partea la intervale de timp diferite.

Având în vedere inițiativa „ Innovfin pentru inovatori ”, BEI și FEI pot veni în sprijinul întreprinderilor care sunt implicate în achiziții publice înainte de comercializare și în achiziții publice de soluții inovatoare, facilitându-le accesul la împrumuturi, garanții, contragaranții, finanțare hibridă, de tip mezanin și finanțare prin capitaluri proprii pentru a-și dezvolta activitatea în cadrul unei achiziții publice în domeniul inovării, în vederea comercializării pe scară mai largă a soluțiilor.

Detalii sunt disponibile la:

Innovfin – Proiecte mari/Știință:

https://www.eib.org/en/products/blending/innovfin/products/science.htm

InnovFin pentru inovatori: https://www.eib.org/en/products/blending/innovfin/index.htm

3. ATRAGEREA INOVATORILOR

Atragerea inovatorilor, în special a întreprinderilor nou-înființate din domeniul înaltei tehnologii și a IMM-urilor inovatoare, este una dintre principalele provocări cu care se confruntă achizițiile publice în domeniul inovării. În unele sectoare, aceste întreprinderi se bazează puternic pe achizitorii publici pentru folosirea soluțiilor lor inovatoare (21), în timp ce achizitorii publici ar putea avea nevoie de potențialul lor în materie de inovare pentru a furniza servicii publice de ultimă generație. În același timp, adesea, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile nu dispun de capacitățile solide și de performanțele solicitate de obicei de achizitorii publici.

Achizitorii publici pot lua în considerare două căi principale: adaptarea procedurii de achiziții publice la acești inovatori (punctul 3.1) și mobilizarea brokerilor în materie de inovare (punctul 3.3).

3.1. Deschiderea ușilor achizițiilor publice și către inovatorii mai mici

În conformitate cu principiile tratatului, toate achizițiile publice în domeniul inovării, superioare sau inferioare pragurilor de achiziții publice trebuie să fie deschise operatorilor economici de toate dimensiunile. Cu toate acestea, achizițiile publice în domeniul inovării atrag un interes mai mare din partea micilor întreprinderi inovatoare decât achizițiile obișnuite pentru produsele gata de utilizare. În 2014, normele UE privind achizițiile publice le-au permis achizitorilor publici să elaboreze proceduri adaptate nu numai întreprinderilor mari, ci și unor furnizori inovatori mai mici.

3.1.1. Angajarea față de piață

Primul pas către primirea unei oferte inovatoare este simplu: angajarea față de aceasta. Această abordare extrem de simplă abordează două probleme: lipsa de informare a întreprinderilor cu privire la contractele de achiziții publice; precum și lipsa încrederii. Adresarea directă către un operator economic poate soluționa ambele probleme. Ca și în cazul prezentărilor promoționale, adresarea directă poate convinge chiar și o întreprindere de altfel sceptică să colaboreze cu achizitorii publici.

Mijloacele de comunicare ar putea fi un e-mail sau un apel către societăți identificate în prealabil. Acest lucru s-ar putea realiza, de asemenea, prin colaborarea în rețea și transmiterea informațiilor în cadrul târgurilor comerciale. Comunicarea poate avea caracter minimalist, implicând un nivel redus de efort (de exemplu, trimiterea unui link către un anunț de participare către unele întreprinderi sau asociații industriale) sau poate avea un caracter elaborat (de exemplu, o prezentare a documentelor achiziției în cadrul unui târg comercial, al unui webinar sau al unei campanii pe platformele de comunicare socială). În țările în care nivelul de încredere în achizițiile publice este scăzut, astfel de contacte joacă, de asemenea, un rol important în a conferi procedurii o latură umană și a spori încrederea întreprinderilor în ceea ce privește atribuirea contractului pe baza unei concurențe loiale.

Cu toate acestea, pentru a evita discriminarea și tratamentul inegal, achizitorii publici sunt supuși, de asemenea, unor restricții privind mijloacele prin care fac schimb de informații cu furnizorii. Pentru a asigura o concurență deschisă și efectivă, niciunui potențial furnizor nu i se poate acorda acces exclusiv sau preferențial la documente sau informații. De asemenea, achizitorii publici trebuie să documenteze în mod suficient orice comunicare orală cu întreprinderile (22).

EXEMPLU

O ABORDARE PROACTIVĂ A ACHIZIȚIILOR:

Telemedicina pentru salvarea vieții în unitățile de terapie intensivă din spitalele europene

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Spitalele din Țările de Jos, Spania, Belgia și Finlanda au încercat să dezvolte o platformă dedicată telemedicinii cu un grad extrem de ridicat de interoperabilitate pentru teledetecția și teleîngrijirea pacienților din unitățile de terapie intensivă cu risc crescut de deces din cauza septicemiei.

În ce a constat diferența de abordare?

Spitalele au început să promoveze achizițiile ulterioare cât mai rapid prin publicarea unui anunț de intenție (PIN) în cotidianul electronic al ofertelor (TED – Tenders Electronic Daily) și prin colectarea de informații de la potențialii ofertanți prin intermediul unei consultări preliminare a pieței care a fost efectuată sub forma unei serii de întâlniri fizice, plus un chestionar online. Această abordare le-a oferit achizitorilor publici o perspectivă amplă asupra situației actuale. S-a confirmat faptul că bugetul prevăzut pentru achiziții publice era adecvat și au fost dezvăluite informații privind eventuale provocări suplimentare.

Promovarea achizițiilor publice a fost inițiată prin intermediul site-ului web THALEA (23) și prin postări pe alte site-uri de achiziții publice în domeniul sănătății, tehnologiei informației și inovării, precum și prin intermediul forumurilor și al buletinelor informative. Achizitorii au promovat PIN și anunțul de participare în cadrul târgurilor comerciale din sectorul sănătății și al tehnologiei informației. E-mailurile specifice au furnizat informații către asociații industriale, camera de comerț, punctele de contact naționale din cadrul programului Orizont 2020 pentru sectorul sănătății și al tehnologiei informației, precum și către întreprinderile cunoscute ca fiind active în domeniu. Promovarea a fost consolidată prin intermediul platformelor de comunicare socială, pentru a ajunge, de asemenea, la IMM-uri, de exemplu, prin intermediul conturilor de Twitter corespunzătoare Start-up Europe, instrumentului UE pentru IMM-uri, pieței unice digitale a UE și sectorului sănătății la nivelul UE.

Care a fost rezultatul?

Achizițiile înainte de comercializare au atras oferte nu numai din partea întreprinderilor mari, ci și din partea inovatorilor mai mici, inclusiv a întreprinderilor nou-înființate. Rezultatul achizițiilor publice este acela că două întreprinderi nou-înființate și un jucător important au furnizat cu succes algoritmi noi și soluții îmbunătățite de detectare a riscurilor. Acestea asigură o diagnosticare timpurie și îmbunătățesc semnificativ eficiența secției de terapie intensivă. Rezultatul a fost o reducere cu 25 % a mortalității cauzate de septicemie. De asemenea, durata spitalizării s-a redus cu 20-50 %.

Spitalele au extins grupul achizitorilor pentru o achiziție ulterioară în vederea implementării acestor soluții inovatoare la nivel mai larg în întreaga Europă. Ele au lansat o nouă consultare deschisă a pieței pentru această achiziție pentru a promova viitoarea procedură de ofertare pentru inovatori și pentru a rămâne la curent cu cele mai recente evoluții în stadiul actual al tehnologiei.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.thalea-pcp.eu/market-consultation

http://www.thalea-pcp.eu/thalea-2-ppi-overview

http://ted.europa.eu/TED/notice/udl?uri=TED:NOTICE:69348-2018:TEXT:RO:HTML

3.1.2. Reducerea sarcinii administrative

Sarcinile birocratice împiedică adesea IMM-urile și întreprinderile nou-înființate să participe la procedurile de achiziții publice. În funcție de statul membru și de autoritatea contractantă în cauză, acestea trebuie să furnizeze certificate administrative care să dovedească capacitatea lor juridică, capacitatea economică și financiară, împreună cu oferta lor pentru verificarea criteriilor de excludere și selecție.

Normele UE actualizate au simplificat aceste cerințe. În prezent, ofertanții pot furniza o declarație pe propria răspundere în care să indice dacă îndeplinesc toate cerințele administrative. În plus, aceștia furnizează certificate care confirmă declarația pe proprie răspundere numai dacă oferta lor este evaluată ca fiind cea mai bună. Este mult mai logic din punct de vedere economic ca certificatele să fie întocmite chiar înainte de semnarea contractului decât la începutul unei proceduri.

Odată cu posibilitatea de a depune această declarație pe proprie răspundere în format electronic – Documentul european de achiziție unic (DEAU) (24) – procesul este chiar mai simplu. DEAU permite reutilizarea datelor, astfel încât ofertanții să își poată depune ofertele mai repede. Aceasta reprezintă o simplificare semnificativă atât pentru achizitorii publici, cât și pentru ofertanți.

Serviciile DEAU funcționează în majoritatea statelor membre (25). DEAU este o listă gata pregătită de elemente posibile ale declarației pe propria răspundere care pot fi necesare pentru participarea la procedurile publice. Pentru fiecare procedură, achizitorii publici selectează cerințele relevante, pe care ofertantul trebuie să le îndeplinească.

În sistemul mai integrat de achiziții publice electronice și de guvernare electronică (26), sunt încurajate legăturile electronice dintre DEAU și registrele electronice deținute de stat care generează certificatele relevante, în vederea punerii în aplicare a principiului înregistrării unice. În conformitate cu acest principiu, achizitorii publici pot accesa dovezile necesare în mod direct. Această posibilitate îi scutește pe ofertanți de transmiterea informațiilor pe care statele membre le au deja în sistemele lor. Împreună cu serviciul eCertis (27), care este un serviciu de identificare a dovezilor existente în toate statele europene, acest lucru este posibil într-un context transfrontalier.

SERVICII PRIVIND DOCUMENTUL EUROPEAN DE ACHIZIȚIE UNIC (DEAU):

Finlanda își demonstrează potențialul de simplificare

Serviciile DEAU sunt asigurate în prezent în toată Europa. Unele oferă funcții de bază, cum ar fi dovada îndeplinirii criteriilor de excludere (taxe și prestații sociale plătite etc.). Cu toate acestea, există un număr tot mai mare de servicii care conectează DEAU cu bazele de date naționale și alte servicii cu valoare adăugată. Acestea pot include stocarea profilurilor întreprinderilor pentru a reduce povara administrativă pentru autorități și furnizori.

În Finlanda, serviciul central licitații online (eTendering) a fost conectat la opt baze de date naționale în cursul punerii în aplicare a serviciului DEAU. În prezent, autoritățile accesează direct informațiile oferite de furnizori, care vor fi stocate într-un profil al întreprinderii pentru a facilita reutilizarea. În plus, furnizorul principal îi poate invita pe membrii consorțiului și pe subcontractanți să completeze DEAU direct din platforma de licitații online. Aceasta facilitează participarea IMM-urilor la proiecte mai mari de achiziții publice.

Detalii sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/tools/espd/filter?lang=ro

www.hanki-palvelu.fi

3.1.3. Modificarea criteriilor de selecție

Achizitorii publici vor solicita adesea operatorilor economici să demonstreze că au capacitatea financiară și/sau economică de a executa un contract. Aceasta face parte, în general, dintr-o abordare bazată pe obligația de diligență pentru a diminua orice risc de intrare în lichidare a unui antreprenor pe durata unui contract și afectare a furnizării serviciului public. De obicei, achizitorii publici solicită informații privind situațiile financiare anuale și nivelurile cifrei de afaceri în acest scop.

Uneori, operatorilor economici li s-a solicitat să prezinte garanții financiare însemnate pentru a demonstra această capacitate. De exemplu, se întâmplă ca nivelul minim solicitat al cifrei de afaceri să fie deseori de câteva ori mai mare decât valoarea contractului în cauză. O astfel de cerință nu asigură neapărat o bună execuție a contractului. De asemenea, acest fapt îi exclude pe toți ofertanții potențiali a căror cifră de afaceri este mai mică, care ar putea avea capacitatea necesară și, lucru și mai important, o soluție mai bună.

Conform noilor norme, achizitorii publici nu mai pot solicita o cifră de afaceri care depășește de cel puțin două ori valoarea estimată a contractului, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat în mod corespunzător de circumstanțe specifice (28). Această normă facilitează participarea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor inovatoare care, probabil, au fost înființate recent și au o cifră de afaceri relativ scăzută.

EXEMPLU

CREAREA DE OPORTUNITĂȚI PENTRU IMM-URI:

Dronele și echipamentele individuale de protecție pentru combaterea incendiilor forestiere în Bulgaria și Serbia

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Orașele Kula din Bulgaria și Boljevac din Serbia au dorit să cumpere vehicule specializate, drone de supraveghere și echipamente de protecție personalizate pentru combaterea incendiilor forestiere. Întrucât în acest domeniu IMM-urile inovatoare pot oferi soluții de bună calitate, achizitorii publici au dorit să se asigure că achizițiile vor fi accesibile acestora.

În ce a constat diferența de abordare?

Ambele orașe au lansat proceduri de ofertare similare. Cifra de afaceri minimă necesară în baza criteriilor de capacitate financiară a fost egală cu valoarea ofertei lor (nu mai mare). Cifra de afaceri medie anuală a ofertantului din ultimii trei ani cu situații financiare încheiate trebuia să depășească valoarea ofertei lor.

Întrucât achizitorii au împărțit contractul în loturi – valoarea totală a contractului a fost împărțită pe diferite loturi: vehicule, drone și echipamente de protecție – cerința privind capacitatea financiară a fost fezabilă pentru IMM-uri.

Care a fost rezultatul?

Această abordare le-a permis IMM-urilor să câștige contractele pentru echipamente inovatoare.

Detalii sunt disponibile la:

http://obshtina-kula.com/bg/?p=1915

http://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:222939-2017:TEXT:RO:HTML&src=0 (pentru Kula)

http://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:433112-2017:TEXT:RO:HTML&src=0&ticket=ST-28215527-OcEvhL2HhcgUNWcpu88X7fxW924VOOHEzNzxKwtt9AEmKozNQ9Ffi8e7wyLKl0NjYuXOTNYeuacOZtTzn5lzVzXG-PHslUMVSXYC6iO06UxAkYy-4J10I8LIWSzTszVd8YtfzXCoSHCMGZ8cHeoDwhWfIqLC

http://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:99979-2018:TEXT:RO:HTML&src=0 (pentru Boljevac)

(cofinanțat prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră Bulgaria-Serbia)

Pentru a-și dovedi capacitatea tehnică de a executa contractul de achiziții publice în cauză, operatorii economici sunt adesea obligați să furnizeze o listă a lucrărilor efectuate, a bunurilor livrate sau a serviciilor executate în trecut. Această listă trebuie să fie însoțită adesea de certificate de bună execuție sau de alte detalii. Cerința respectivă reprezintă o provocare pentru întreprinderile nou-înființate, care abia au fost constituite și nu au avut încă timp să elaboreze referințe. Prin urmare, această abordare le-ar putea exclude de la participarea la unele proceduri de achiziții, deși întreprinderea nou-înființată ar putea avea capacitățile necesare pentru executarea contractului – poate chiar și cu o soluție tehnică mai inovatoare.

Achizitorii publici au opțiunea de a solicita operatorilor economici alte dovezi ca mijloace de probă (29). În funcție de contract, operatorul economic poate furniza calificările educaționale și profesionale ale prestatorului de servicii sau ale contractantului sau ale personalului de conducere al întreprinderii sau precizarea sistemelor de management și de trasabilitate din cadrul lanțului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea utiliza în cadrul executării contractului. Mijloacele de probă care nu impun unui ofertant să aibă o lungă experiență în domeniu permit, de asemenea, întreprinderilor nou-înființate să concureze pentru obținerea contractului.

3.1.4. Utilizarea loturilor

Împărțirea contractelor publice în loturi este o altă modalitate de a atrage inovații. Dimensiunea fiecărui lot poate fi proporțională cu capacitățile operaționale ale întreprinderilor nou-înființate și ale IMM-urilor inovatoare. Utilizarea loturilor este, de asemenea, o modalitate de reducere a situațiilor de dependență față de furnizor, chiar și în cazurile în care predomină furnizorii mari. În aceste cazuri, achizitorul public poate stabili cerințe privind interoperabilitatea și/sau standarde deschise pentru a interconecta diferite blocuri ale unui sistem pe care furnizorii le oferă în loturi diferite. În acest sens, contractul încheiat cu furnizorul ar trebui să stabilească norme privind utilizarea în viitor a oricărui nou drept de proprietate intelectuală care rezultă din proiect.

În conformitate cu noile norme ale UE, achizitorii publici trebuie să ia în considerare posibilitatea împărțirii tuturor contractelor publice în loturi (30). În practică, ei trebuie să găsească echilibrul corect între două considerente: pe de o parte, utilizarea loturilor pentru a facilita participarea unor furnizori inovatori mai mici și pentru a încuraja trecerea la soluții mai deschise și mai interoperabile și, pe de altă parte, reducerea la minimum a propriilor sarcini administrative prin contractarea unui singur contractant care să se ocupe de toate sarcinile.

EXEMPLU

OPORTUNITĂȚI PENTRU IMM-URI ÎN CADRUL PROIECTELOR MAI MARI:

Centre de gestionare a traficului adaptate exigențelor viitorului pentru Anglia și Țările de Jos

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Autoritățile rutiere din Țările de Jos și din Regatul Unit, Rijkswaterstaat și Highways England, au dorit să creeze o platformă software modulară deschisă pentru noua generație de centre de gestionare a traficului. Obiectivul era acela de a elimina situațiile de dependență față de furnizor și de a deschide calea întreprinderilor inovatoare mai mici spre oferirea de noi servicii inovatoare.

În ce a constat diferența de abordare?

Pentru a-și atinge obiectivul, achizitorii publici au lansat două proceduri comune de achiziții care s-au desfășurat în paralel:

1.	o achiziție publică pentru înlocuirea platformei software personalizate cu una nouă cu interfețe deschise;

o achiziție înainte de comercializare pentru dezvoltarea de noi module inovatoare de gestionare a traficului, care să funcționeze pe lângă noua platformă deschisă. Pentru a asigura o concurență suficientă a furnizorilor și interoperabilitatea între diferitele module, achizitorii publici împart achiziția înainte de comercializare în loturi pe modul.

Care a fost rezultatul?

Prima achiziție a creat o concurență sănătoasă între furnizorii mai mari existenți în vederea deschiderii platformei software de bază. Odată cu cea de a doua procedură de achiziții pentru cercetare și dezvoltare, mai multe IMM-uri au intrat pe această piață, inclusiv IMM-uri care nu au activat anterior în domeniul gestionării traficului.

Aceasta a condus la apariția unor noi module excelente pentru (i) gestionarea avansată a rețelelor distribuite care reduce blocajele de trafic și emisiile de CO2; (ii) predicția și prevenirea accidentelor rutiere pentru sporirea siguranței rutiere și (iii) sisteme de transport inteligente de cooperare care facilitează introducerea autoturismelor inteligente și a altor inovații tehnologice.

În plus, s-a evaluat că această abordare bazată pe această arhitectură modulară deschisă generează economii de costuri de 20 %.

Detalii sunt disponibile la:

http://charmprogramme.com

3.1.5. Utilizarea standardelor, a datelor deschise, a interfețelor deschise și a soluțiilor software cu sursă deschisă

Standardele, datele deschise, interfețele deschise și software-ul cu sursă deschisă reprezintă o altă modalitate de deschidere a piețelor. Acestea pot crea spațiul necesar pentru ca inovatorii mai mici să poată avea un rol în proiectele mari sau pentru a le permite inovatorilor mai mici să câștige contracte pe cont propriu și să își dezvolte afacerea. Totuși, contractele ar trebui să stabilească norme privind accesul la drepturile de proprietate intelectuală preexistente necesare pentru finalizarea procesului de inovare și accesul la noile drepturi de proprietate intelectuală create prin procesul de inovare.

EXEMPLU

ASIGURAREA UNUI PROCES INOVATOR DESCHIS:

O rețea energetică inteligentă pentru „Orașul luminii”

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Orașul Eindhoven din Țările de Jos a vrut să îmbunătățească calitatea vieții în oraș și să își consolideze reputația de „Oraș al luminii”.

În ce a constat diferența de abordare?

În loc să achiziționeze un produs sau o soluție specifică, municipalitatea a achiziționat un proces deschis de inovare. Această nouă abordare s-a bazat pe o foaie de parcurs care extrapola ambițiile orașului până în 2030. Alegerea a fost determinată de cooperarea în curs între un furnizor de servicii, cetățeni, instituții de cercetare și municipalitate. În esență, utilizatorii au fost implicați într-un „laborator viu” pentru a surprinde schimbările și a oferi răspunsurile pe care achizitorul nu le-a putut anticipa de la bun început.

Procesul de achiziție a constat într-o consultare a pieței, un dialog competitiv (în trei runde consecutive, cu trei consorții preselectate), o fază de licitație și o fază de preatribuire pentru validarea ofertei câștigătoare. „Puterea inovatoare”, inclusiv opiniile, strategia și experiența cu implementarea inovației deschise, s-a numărat printre criteriile de selecție. Procesul de selecție s-a bazat pe o metodologie de tip „oferta cea mai avantajoasă”.

Care a fost rezultatul?

Furnizorul selectat a dezvoltat un sistem de iluminat „deschis” proiectat în mod inteligent și conectat în spațiul public. Acesta este utilizat (sau poate fi utilizat) pentru prestarea mai multor servicii de către diferiți alți furnizori inovatori, inclusiv întreprinderi nou-înființate și IMM-uri inovatoare pentru inovare continuă.

Detalii sunt disponibile la:

https://www.jouwlichtop040.nl

EXEMPLU

CONSOLIDAREA POZIȚIEI ÎNTREPRINDERILOR NOU-ÎNFIINȚATE PENTRU CREȘTERE:

Conservarea patrimoniului cultural în arhive digitale inovatoare de sursă deschisă

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Instituțiile culturale naționale, arhivele audiovizuale, bibliotecile publice și instituțiile de patrimoniu local din Suedia, Belgia, Irlanda, Țările de Jos, Germania, Spania, Estonia și Grecia au dorit să abordeze aceeași provocare: îmbunătățirea calității fișierelor digitale care păstrează conținutul cultural pentru viitor pe termen lung pentru a preveni degradarea calității de stocare a datelor în timp.

În ce a constat diferența de abordare?

Împreună, acestea au achiziționat servicii de cercetare și dezvoltare de la mai multe societăți pentru a dezvolta noi instrumente standardizate cu sursă deschisă care să îi ajute pe arhiviști să asigure conformitatea tuturor fișierelor cu cerințele care permit conservarea pe termen lung.

Care a fost rezultatul?

Furnizorii contractați au fost mici întreprinderi inovatoare, în mare parte întreprinderi nou-înființate. Dintre cele șase întreprinderi care au participat la achiziții, trei au dezvoltat cu succes instrumente inovatoare care (i) reduc costurile și (ii) îmbunătățesc acuratețea și calitatea generală a digitalizării și a conservării pe termen lung a conținutului cultural.

Instituții de patrimoniu din alte părți ale lumii, inclusiv din SUA, utilizează unele dintre cele mai avansate soluții dezvoltate de întreprinderi nou-înființate de succes.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.preforma-project.eu

3.1.6. Proiectarea unor scheme de plată favorabile IMM-urilor

Întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare necesită plăți anticipate și regulate, deoarece nu dispun de rezervele financiare ale întreprinderilor mai mari. Achizitorii publici pot prevedea diferite scheme de plată în funcție de statutul IMM-ului, de contractant direct sau de subcontractant.

În cazul unui contractant direct, plățile în avans ar putea fi un factor decisiv pentru a permite participarea IMM-urilor.

În cazul unui subcontractant, statele membre le pot solicita achizitorilor publici să efectueze plăți directe către subcontractanți. Cu un astfel de lanț de plăți mai scurt, subcontractanții, de exemplu întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare, vor fi plătite mai devreme. De asemenea, va fi evitat riscul de întârziere a plății din cauza oricăror neajunsuri ale contractantului principal.

În cazul în care plățile directe nu sunt opțiunea cea mai potrivită, subcontractanții pot fi sprijiniți în alte moduri, de exemplu prin stimularea antreprenorilor principali să scurteze perioadele de plată.

SPRIJINIREA ÎNTREPRINDERILOR NOU-ÎNFIINȚATE PRIN PLĂȚI EFECTUATE LA TIMP

Furnizarea de plăți în avans

Orașul Paris a observat că schemele obișnuite de plată, în care se efectuează plăți intermediare reduse și o plată finală semnificativă la sfârșitul procesului de achiziții publice, constituie o barieră pentru participarea IMM-urilor. Pentru a le permite întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor inovatoare să participe la licitații publice, orașul Paris a majorat cuantumul plăților în avans de la 5 la 20 % în 2017.

Detalii sunt disponibile la:

https://www.paris.fr/professionnels/l-entreprise-au-quotidien/achats-et-marches-publics-3526#la-politique-fournisseur_1

Descurajarea întârzierilor în efectuarea plăților

Conform Codului spaniol privind contractele publice, autoritățile contractante pot include, între criteriile de evaluare a capacității financiare, perioada medie de efectuare a plăților către subcontractanți. În 2016, orașul Madrid a inclus în contractul de colectare a deșeurilor o penalizare pentru neplata subcontractanților, care putea ajunge la 50 % din suma datorată.

Detalii sunt disponibile la:

https://www.boe.es/legislacion/codigos/codigo.php?id=031_Codigo_de_Contratos_del_Sector_Publico&modo=1

3.2. Dezvoltarea unei abordări ecosistemice a inovării

Ce este un ecosistem în domeniul inovării?

Ecosistemul de inovare este format din participanți în sectorul comercial, întreprinderi nou-înființate, mediul academic, servicii tehnice și de asistență, precum și persoane care stimulează inovarea. Fiecare dintre aceștia joacă un rol important în crearea de valoare în ecosistemul mai larg, transformând idei noi în realitate prin accesul la investiții financiare. Ecosistemul de inovare creează un flux activ de informații și resurse pentru ca ideile să se transforme în realitate. Prin intermediul acestor ecosisteme, inovatorii și antreprenorii dezvoltă și lansează soluții pentru rezolvarea problemelor reale mai rapid decât în absența ecosistemului. Acest proces creează expertiză în domenii noi, contribuie la diversificarea economiei și permite întreprinderilor să își întâlnească clienții acolo unde se află.

Ce reprezintă abordarea ecosistemică a inovării?

Obiectivele unei abordări ecosistemice sunt de a identifica și interacționa cu inovatorii-cheie – întreprinderi nou-înființate, inovatori și mediul academic și de a-i implica pe aceștia să contribuie la dezvoltarea capacităților de inovare.

Ce înseamnă acest lucru pentru achizitorii publici?

Ecosistemul de inovare oferă achizitorului public o viziune mai bună asupra mai multor aspecte: de unde va proveni următoarea generație de idei și concepte? Cât de interesante sunt evoluțiile inovatoare? În ce etapă a dezvoltării inovării este relevantă participarea? Ce valoare ar putea crea soluția inovatoare față de soluțiile existente? Cine sunt actorii emergenți din ecosistem care trebuie urmăriți în contextul cunoașterii pieței furnizorilor?

Achizitorul public ar trebui să stabilească legături cu ecosistemele de inovare: clustere, incubatoare de afaceri, agenții în domeniul inovării sau laboratoare vii (la nivel local, regional, național sau chiar european) și să învețe să colaboreze cu acestea. O altă bună practică pentru a cunoaște actorii dintr-un anumit ecosistem poate fi utilizarea hackathonului (31).

Prin intermediul acestor activități, achizitorul public va fi în măsură să identifice mai bine inovatorii și să inițieze o colaborare valoroasă în materie de co-creare, să evalueze gradul de pregătire a unui nou produs și să identifice costurile aplicării tehnologiilor inovatoare.

EXEMPLU

ATELIER ORGANIZAT DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR DIN FRANȚA CU ACHIZITORI PUBLICI ȘI ACTORI DIN CADRUL ECOSISTEMULUI DE INOVARE ÎN SECTORUL MOBILITĂȚII (IANUARIE 2020)

Ministerul Transporturilor din Franța a organizat un atelier de formare într-un laborator viu, reunind o serie de autorități locale de talii diferite (de la orașe cu peste 2 milioane de locuitori la orașe cu peste 30 000 de locuitori), întreprinderi mari responsabile de gestionarea infrastructurii de mobilitate (cum ar fi transportul public), întreprinderi nou-înființate și tehnicieni în domeniul transporturilor. Organizarea acestui atelier într-un laborator viu a permis achizitorilor să se conecteze cu actori în domeniul inovării din sectorul mobilității.

Scopul evenimentului a fost de a coordona un efort de colaborare între toți participanții pentru a revizui mai întâi specificațiile tehnice pentru achiziționarea unei aplicații de utilizare în comun a automobilelor (carpooling) și apoi de a elabora specificații tehnice inovatoare care să permită întreprinderilor inovatoare să depună o ofertă.

Acest atelier a fost util atât pentru întreprinderi, care au fost în măsură să înțeleagă mai bine cadrul juridic al achizițiilor publice, cât și pentru achizitorii publici, care au avut posibilitatea de a lua în considerare modalități de creștere a capacității de deschidere a unui proiect către inovare. De exemplu, achizitorii au întocmit un tablou de bord pentru a determina rezultatele preconizate ale unei soluții inovatoare. De asemenea, achizitorii au sugerat că specificațiile ar putea include un scurt rezumat video în care să fie prezentate punctele-cheie ale cererii.

Detalii sunt disponibile la:

https://www.francemobilites.fr/

https://www.liberte.paris/

3.3. Mobilizarea brokerilor în materie de inovare

Legăturile dintre întreprinderile nou-înființate care oferă soluții inovatoare și IMM-urile inovatoare, pe de o parte, și achizitorii publici, pe de altă parte, sunt deseori slabe și nu apar spontan. Brokerii în materie de inovare pot ajuta la construirea sau consolidarea acestora.

Broker în materie de inovare poate fi orice instituție cu capacitatea și scopul de a asigura corelarea între inovarea în stadiu incipient și o nevoie la nivelul cererii. Brokerul poate face parte din ciclul de viață global al inovației și poate fi forța motrice din spatele achiziției publice în domeniul inovării. Acesta se poate angaja în mod activ în procesul de canalizare a ideilor de la potențialii furnizori de soluții inovatoare către rețelele potențialilor achizitori publici ai soluțiilor inovatoare, fie că este vorba de orașe, spitale, autorități de protecție civilă sau orice alt achizitor public relevant. Și invers, el poate comunica industriei relevante nevoile achizitorilor publici. Brokerii în materie de inovare pot facilita, de asemenea, pregătirea de idei inovatoare pentru proceduri specifice de achiziții publice.

Atribuțiile acestora pot include:

—	consilierea achizitorilor publici cu privire la modalitățile de definire a propriilor nevoi care ar putea fi satisfăcute prin achiziții publice în domeniul inovării;

—	organizarea achizitorilor publici interesați de achizițiile publice în domeniul inovării în rețele pentru a face schimb de cunoștințe, de bune practici și a comunica cu piața (de exemplu, consultarea pieței, angajament comun pentru achiziții publice în domeniul inovării viitoare);

—	identificarea de soluții inovatoare promițătoare care să fie potrivite pentru a satisface necesitățile achizitorilor publici. În mod normal, astfel de soluții au un potențial de comercializare și de extindere a inovațiilor care produc schimbări radicale rapide, mai curând decât unele treptate.

În funcție de modelul lor antreprenorial, aceștia pot, de asemenea, facilita accesul la finanțare și pot contribui la gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Brokerii în materie de inovare nu ar trebui să acționeze ca vânzători de propuneri nesolicitate către achizitorii publici și nici să îi înlocuiască pe achizitorii publici. Achizitorii publici rămân răspunzători – angajându-se față de piață înainte de achiziție și executând achiziția în sine (32) – de caracterul deschis, transparent și nediscriminatoriu al întregii proceduri.

EXEMPLU

BROKERAJUL ÎN MATERIE DE INOVARE ÎN EUROPA

TekesMatch din Finlanda

O recentă inovație finlandeză, TekesMatch, este un software de identificare a informațiilor asociate din punct de vedere semantic care va face o asociere între investitori și inovatori în câteva minute. Înainte ca acest instrument inovator să fie pus în aplicare, procesul respectiv dura trei săptămâni. TekesMatch a fost inventat cu ajutorul unui concurs de proiectare și al unui hackathon. Facilitarea investițiilor cu acest tip de software deschide posibilități enorme de creștere pentru întreprinderile nou-înființate.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.aalto.fi/en/current/news/2017-03-06/

https://www.twobirds.com/en/news/press-releases/2017/finland/tekesmatch

Platforma de cooperare austriacă

Misiunea Centrului de competențe privind inovarea în materie de achiziții din Austria (IÖB-Servicestelle) este de a „construi o punte între achizitorii publici și furnizori”. Pentru a susține această misiune, IÖB-Servicestelle a lansat cu succes o platformă digitală, care este din ce în ce mai utilizată de achizitorii publici în cadrul activităților lor regulate de cercetare de piață.

Platforma oferă informații, inclusiv date de contact, referitoare la o gamă largă de produse și servicii inovatoare diferite, care sunt evaluate de experți independenți și sunt pregătite pentru a fi utilizate în sectorul public. De asemenea, platforma le oferă achizitorilor publici posibilitatea de a-și face publice cele mai recente provocări și de a consulta piața în ceea ce privește ideile și conceptele noi.

În 2018, peste 100 de soluții inovatoare privind categorii de produse precum IT, energie, mobilitate, gestionarea facilităților sau sănătatea erau menționate pe platformă, permițându-le furnizorilor să ia legătura cu achizitorii publici. Ulterior, o mulțime de achizitori publici au făcut publice provocările cu care se confruntau în domenii precum automatizarea, marketingul și relațiile publice, tehnologia senzorilor și gestionarea instalațiilor. Acești achizitori publici au primit peste 230 de idei diferite de pe piață prin intermediul platformei.

Detalii sunt disponibile la:

www.innovationspartnerschaft.at

Proiectul pilot european privind brokerii în materie de inovare (33)

Proiectul urmărește să creeze un model pentru un broker de achiziții publice în domeniul inovării care să reunească autorități contractante, furnizori de soluții inovatoare (cu un accent special asupra IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate), investitori și cercetători care să faciliteze achiziționarea de bunuri și servicii inovatoare.

Pentru a studia crearea unui broker de achiziții publice în domeniul inovării, în 2018 a fost lansată o cerere de propuneri. A fost creat un consorțiu format din șapte entități diferite (două agenții de inovare, o rețea, o firmă de consultanță specializată în achiziții publice și o autoritate contractantă). Prin urmare, cinci rețele de achiziții publice în domeniul inovării (IPB) sunt testate în cinci state membre diferite (Spania, Danemarca, Irlanda, Germania și Austria). Acest fapt ar trebui să contribuie la identificarea celor mai bine plasate tipuri de organizații și metode în vederea inițierii unui sistem de brokeri în domeniul inovării.

Proiectul cu o durată de doi ani s-a încheiat în august 2020. Rezultatele sunt dezvoltarea și punerea în aplicare a unui model de afaceri privind brokerii în domeniul inovării, dar și crearea de oportunități de afaceri pentru IMM-uri cu achizitori publici în statele membre în cauză. Vor fi lansate în total opt proiecte de achiziții în domeniul inovării, în special în ceea ce privește inovarea durabilă.

Detalii sunt disponibile la:

https://innovation-procurement.org/innobrokers/

4. ATRAGEREA SOLUȚIILOR INOVATOARE

Odată deschisă calea tuturor tipurilor de potențiali inovatori, achizitorii publici se pot concentra pe atragerea inovării în cadrul fiecărei proceduri de achiziții publice.

În orice procedură de achiziții publice pot fi încorporate mai multe instrumente, inclusiv în procedurile deschise și restrânse utilizate pe scară largă (4.1). Și alte proceduri de achiziții publice pot să vizeze inovarea, cum ar fi procedura de negociere cu concurența, dialogul competitiv, concursul de proiectare, parteneriatul pentru inovare sau abordarea privind achizițiile înainte de comercializare (4.2).

Alegerea procedurii și a specificațiilor tehnice aparține achizitorilor publici. În cele din urmă, succesul unei soluții inovatoare va depinde de deciziile acestora. Ceea ce urmează nu este o rețetă universală. Este mai degrabă un set flexibil de instrumente pentru a inspira noile abordări posibile în temeiul normelor UE.

4.1. Instrumente inovatoare pentru toate tipurile de proceduri

Această secțiune descrie opțiunile disponibile tuturor proiectelor de achiziții publice. Investiția relativ mică pentru pregătirea și organizarea procedurii de achiziții într-un mod inovator este suficientă pentru a se vedea beneficii atât pentru achizitorul public, cât și pentru piața furnizorilor.

4.1.1. Evaluarea necesităților

Înainte de elaborarea specificațiilor tehnice, achizitorii publici ar trebui să efectueze o evaluare amplă a necesităților pentru a defini problema care trebuie rezolvată. Această etapă poate părea inutilă, întrucât scopul procedurii de achiziție publică este, de obicei, evident. De fapt, acesta este momentul crucial în care soluțiile inovatoare pot fi asimilate. În loc să înlocuiască pur și simplu echipamentele învechite cu altele la fel sau să reînnoiască contractele de servicii expirate, achizitorul public efectuează o analiză funcțională a necesităților organizației și a partenerilor/utilizatorilor acesteia și identifică orice probleme sau domeniile în care pot fi aduse îmbunătățiri. Această analiză va arăta dacă echipamentele și serviciile utilizate până în prezent sunt (încă) cele mai potrivite.

EXEMPLU

LUAREA ÎN CONSIDERARE A PĂRERII UTILIZATORILOR SERVICIILOR PUBLICE:

Portul inteligent din Tallinn

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Pentru a răspunde provocării reprezentate de gestionarea traficului în creștere, autoritatea portuară din Tallinn, Estonia, a dorit să achiziționeze un nou sistem electronic de înregistrare pentru pasageri și pentru vehiculele de marfă.

În ce a constat diferența de abordare?

Pentru a-și identifica necesitățile, achizitorul public a realizat patruzeci de interviuri cu pasagerii, șase interviuri cu șoferii, patru interviuri cu reprezentanții operatorilor de feriboturi, două interviuri cu furnizorii de servicii portuare și patru interviuri cu angajații portului.

Care a fost rezultatul?

Evaluarea necesităților utilizatorilor i-a permis achizitorului public să achiziționeze o soluție inovatoare care abordează întregul proces de călătorie pentru autoturisme și camioane, de la preînregistrarea online până la înregistrarea și gestionarea complet automatizată a traficului care direcționează vehiculele pe navă.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.portoftallinn.com/smart-port

EXEMPLU

EVALUAREA NECESITĂȚILOR REALE ÎN LOC DE CUMPĂRAREA DE SOLUȚII DE ACELAȘI TIP:

Adoptarea de către Malta a tehnologiilor de tip „cloud computing”

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

La sfârșitul duratei de viață a unui dispozitiv de stocare a datelor, de obicei, achizitorii publici participă la licitații pentru un alt contract de furnizare de produse pentru un server de date similar. Este posibil să nu fie cel mai bun mod de abordare a necesităților actuale, care pot fi diferite de cele din trecut.

În ce a constat diferența de abordare?

Guvernul maltez se îndreaptă către o infrastructură bazată pe tehnologii tip cloud pentru a optimiza stocarea datelor guvernamentale. Achizitorii publici își evaluează necesitățile de stocare a datelor în ceea ce privește capacitatea, securitatea, condițiile de acces pentru diferite categorii de utilizatori (de exemplu, angajații interni comparativ cu cei care lucrează la distanță), mobilitatea etc. De asemenea, ei pot lua în considerare soluții alternative, cum ar fi un centru de date pus în comun cu alte administrații sau soluții de tip cloud. În plus față de economiile de costuri legate de componentele hardware și de întreținere, stocarea datelor bazată pe tehnologii cloud îmbunătățește și portabilitatea datelor și, prin urmare, mobilitatea lucrătorilor.

Detalii sunt disponibile la:

https://procurement.mita.gov.mt/open-calls/t04717-on-premise-private-cloud-enabling-infrastructure-and-software

(Proiect cofinanțat din fondurile structurale europene)

Definirea necesităților impune poziționarea la o distanță suficientă față de soluția actuală, pentru a putea efectua o evaluare cu un grad maxim de imparțialitate. Este important să se dea dovadă de deschidere în ceea ce privește introducerea modificărilor sau înlocuirea pe deplin a soluțiilor existente. În unele cazuri poate fi necesară o modificare organizațională profundă, mai ales dacă fluxurile de lucru au fost automatizate. În practică, evaluarea necesităților poate conduce la luarea în considerare a unui tip diferit de contract decât cel existent, și anume, în locul unui contract de furnizare, un contract de servicii sau un contract mixt (furnizare și servicii), care poate fi mai adecvat pentru noile tehnologii sau procese.

Pentru a permite noi tendințe sau pentru a exploata avantajele tehnologice de care achizitorii publici nu au cunoștință încă, aceștia pot, de asemenea, monitoriza piața (34). Achizitorii publici ar putea descoperi soluții noi și inovatoare pentru a furniza servicii publice, pentru a crește nivelurile serviciilor sau pentru a adăuga funcții suplimentare utilizând noile tehnologii. Astfel, achizitorii publici își pot adapta nevoile pe baza unei înțelegeri aprofundate a pieței, ceea ce le permite, de asemenea, să integreze soluții inovatoare în procesul de achiziții publice.

Pentru a spori obiectivitatea, evaluarea necesităților poate fi efectuată și pe baza unui contract de servicii publice de către entități externe specializate sau potențiali furnizori care au expertiza necesară. Pentru a evita tratamentul preferențial, toate informațiile care au făcut obiectul unor schimburi între părți ar trebui publicate sau comunicate altor potențiali ofertanți (35). Costul optimizat și eficiența sporită a serviciului public ar trebui să compenseze costul unui astfel de serviciu.

4.1.2. Consultare preliminară a pieței

Scopul principal al consultării preliminare a pieței este de a verifica situația actuală înainte de lansarea unei proceduri de achiziții. Achizițiile în domeniul inovării necesită o bună pregătire din partea achizitorului public. Pentru a înțelege mai bine piața relevantă, achizitorii publici pot comunica cu potențialii furnizori în cadrul consultărilor prealabile ale pieței. Acestea pot servi la colectarea informațiilor, în special în ceea ce privește structura prețurilor și capacitățile pieței. Soluțiile inovatoare adecvate pot exista deja sau ar putea rezulta din adaptarea sau combinarea celor existente. De asemenea, piața poate dezvolta o soluție inovatoare la timp, cu condiția să aibă posibilitatea de a face acest lucru.

O consultare preliminară adecvată a pieței poate contribui la depășirea unei probleme recurente observate în aplicarea regulilor privind achizițiile publice, și anume absența sau insuficiența cercetărilor de piață anterioare, determinând specificații nerealiste sau depășite.

O consultare preliminară a pieței poate lua diverse forme. În unele cazuri, achizitorii publici ar putea avea deja o bună înțelegere și o imagine de ansamblu corectă a pieței și, prin urmare, au nevoie doar de unele clarificări sau actualizări minore, în timp ce în alte cazuri ar putea fi necesară o cercetare aprofundată pentru a dobândi cunoștințele necesare în vederea lansării unei proceduri de achiziții. Prin urmare, nu există o abordare general valabilă în ceea ce privește consultările preliminare ale pieței.

Articolul 40 din Directiva 2014/24/UE prevede că poate fi solicitată consultanță de la autorități sau experți independenți sau de la participanți la piață, cu condiția ca aceasta să nu aibă ca efect denaturarea concurenței și să nu ducă la o încălcare a principiilor nediscriminării și transparenței.

Este esențial să se asigure că orice informație furnizată în timpul consultării pieței este, de asemenea, pusă la dispoziția altor operatori și că este prevăzut un termen adecvat pentru depunerea ofertelor. Achizitorii publici au responsabilitatea de a se asigura că toți ofertanții sunt tratați în mod egal în cadrul procedurilor de achiziții, astfel încât consultarea pieței nu ar trebui să conducă la un avantaj sau un dezavantaj necuvenit pentru un ofertant.

Consultarea preliminară a pieței va permite achizitorului public:

—	găsirea ideilor creative de pe piață;

—	definirea condițiilor de soluționare a problemei;

—	crearea oportunităților în vederea colaborării actorilor de pe piață cu achizitorii publici;

—	măsurarea capacității organizației sale de a-și asuma riscul în materie de inovare.

Atunci când se desfășoară în bune condiții, procesul de consultare a pieței permite unui achizitor public să obțină feedback de pe piață cu privire la un proiect propus, inclusiv analizarea potențialelor oportunități, riscuri și soluții asociate acestuia. Acest lucru ar trebui să conducă, în cele din urmă, la definirea celor mai buni termeni și condiții contractuale.

Pentru a desfășura în mod corespunzător un proces de consultare a pieței, este necesar să se urmeze câteva etape:

Etapa 1: Efectuarea cercetărilor în vederea elaborării unei note de încadrare a consultării, care să includă:

—	obiectivele urmărite de procesul de consultare a pieței;

—	caracteristicile preconizate ale procesului, cum ar fi categoria de bunuri/servicii, dacă acesta este deschis către o soluție inovatoare, potențialul de achiziții publice comune transfrontaliere etc.;

—	informații privind piața actuală disponibilă, inclusiv liderii de piață, noii intrați pe piață, alternativele etc.;

—	informații privind modul în care operează alți achizitori pe această piață – achizitori atât din sectorul public, cât și din sectorul privat;

—	diversele constrângeri cu care se confruntă proiectul de achiziții publice (calendar, echipamente existente, procese și costuri interne, constrângeri bugetare etc.);

—	cine sunt principalele părți interesate interne pentru proiectul de achiziții publice (achizitori publici, experți tehnici, utilizatori finali etc.).

Nota de încadrare va permite achizitorului public să identifice cel mai bun tip de consultare prealabilă a pieței care urmează să fie efectuată și, în termeni generali, principalele subiecte care urmează să fie discutate în cadrul viitoarelor interviuri/reuniuni. Achizitorul va decide ce tip de consultare a pieței este util, de exemplu, chestionarul online, evenimentele de tip „întâlnire cu achizitorul” (întâlnire la nivel de grup sau cu participare individuală), reuniuni online/fizice, hackathoane, provocări etc.

Etapa 2: Pregătirea consultării pieței

—

Achizitorul poate invita furnizorii să pună la dispoziție informații prin publicarea unei solicitări de informații pe platformele de achiziții publice electronice, pe site-ul web al achizitorilor, pe site-uri web specializate sau contactând potențiali furnizori prin intermediul unor forumuri dedicate. Toate aceste inițiative pot contribui la extinderea grupului de actori care vor avea șansa de a-și face cunoscute ideile și/sau soluțiile inovatoare înainte de elaborarea specificațiilor tehnice.

Anunțul de intenție (PIN) este un instrument util care poate fi utilizat în acest scop, pentru promovarea oficială a unei consultări.

Etapa 3: Pregătirea și desfășurarea interviurilor/întâlnirilor

—

Pregătirea interviului/întâlnirii este un pas crucial în cadrul procesului și unul dintre factorii-cheie pentru asigurarea succesului acestuia: achizitorul trebuie să colecteze cât mai multe informații cu putință pentru a defini necesitatea proiectului și a-l iniția. Pregătirea poate lua forma unei grile de interviu, care va permite supravegherea schimburilor de informații și compararea răspunsurilor formulate de furnizori (a se vedea anexa III pentru modelul de chestionar). Grila de interviu poate fi trimisă furnizorilor înainte de întâlnire.

—

Furnizorii pot fi invitați să răspundă la întrebări prin e-mail, prin intermediul unui chestionar online, prin telefon sau în cadrul unei întâlniri directe (a se vedea anexa II pentru modelul de invitație din partea furnizorului). Achizitorul se va asigura că toți furnizorii beneficiază de același nivel de informații.

—	În cazul întâlnirilor directe, achizitorul ar trebui să se asigure că participă cel puțin două persoane și să întocmească procese-verbale detaliate.

Etapa 4: Utilizarea rezultatelor

—

Se recomandă păstrarea rezultatelor consultării pieței. În timpul întâlnirii, achizitorul ar trebui să ia în considerare toate punctele, soluțiile și, mai presus de toate, informațiile importante pe care achizitorul le pune la dispoziția furnizorului. După întâlnire, elaborarea unui raport privind fiecare discuție individuală va permite achizitorului să urmărească schimburile de informații cât mai eficient posibil.

—

La sfârșitul consultării pieței, este important să se elaboreze un raport de sinteză care să clarifice cele mai utile informații și să contribuie la formalizarea strategiei finale de achiziții publice (alegerea procedurii de achiziție, alegerea criteriilor de selecție, aspecte legate de performanța soluției căutate etc.).

—	Nu în ultimul rând, la lansarea invitației de participare la procedura de ofertare, achizitorul trebuie să ia toate măsurile adecvate care se impun pentru a se asigura că participarea operatorilor economici care au luat parte la consultările preliminare ale pieței nu denaturează concurența.

EXEMPLU

COLABORARE ÎNTRE ORAȘ ȘI PIAȚĂ PRIVIND ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII CU EMISII ZERO:

O abordare inovatoare privind achiziționarea de echipamente mobile fără destinație rutieră în Copenhaga

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

În conformitate cu obiectivele climatice ambițioase ale orașului Copenhaga, orașul avea în vedere reducerea la minimum a emisiilor de dioxid de carbon legate de sectorul construcțiilor. Șantierele de construcții sunt cunoscute ca având efect perturbator în centrele urbane din cauza zgomotului, a prafului și a emisiilor de gaze legate de utilajele grele de pe teren.

În ce a constat diferența de abordare?

La Copenhaga au avut loc discuții preliminare pentru a testa gradul de pregătire al pieței pentru mașini fără combustibili fosili și cu emisii zero. Feedback-ul din partea pieței a modelat achizițiile strategice ale orașului și planurile pilot de tranziție către utilaje de construcție mai durabile. Copenhaga a constituit un forum de colaborare privind șantierele de construcții cu emisii zero, cu părțile interesate din întregul lanț valoric, și a experimentat utilizarea unei serii de utilaje electrice de mici dimensiuni prin cerințe minime în cadrul licitațiilor.

Care a fost rezultatul?

Copenhaga se îndreaptă progresiv către șantierele de construcții cu emisii zero prin proiecte-pilot și perfecționarea abordării sale în materie de achiziții publice. Orașul a instituit „parteneriate fiduciare” pe termen lung cu furnizorii pentru a echilibra investițiile inițiale ale acestora în mașini inovatoare. De asemenea, Copenhaga colaborează cu alte orașe ambițioase pe tema achiziționării de șantiere de construcții cu emisii zero în cadrul unui grup de lucru denumit „Inițiativa Big Buyers”, finanțat de Comisia Europeană.

EXEMPLU

COLABORARE ÎNTRE ORAȘ ȘI PIAȚĂ PRIVIND LIVRAREA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR CU EMISII ZERO:

Schimbarea modalității de livrare a produselor și serviciilor în Oslo

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Orașul Oslo își propune să reducă emisiile de CO2 cu 95 % până în 2030. Studiile au demonstrat că o proporție semnificativă a emisiilor generate de traficul urban și de gazele de eșapament provine de la vehicule care livrează fie produse, fie servicii (cum ar fi instalații sanitare, curățarea geamurilor, întreținere și eliminarea deșeurilor) către administrația municipală.

În ce a constat diferența de abordare?

Administrația municipală a desfășurat un program de activități de implicare a pieței în 2018 și 2019 cu furnizori de servicii la nivelul orașului. Acesta a inclus interviuri individuale cu furnizorii existenți, un chestionar pentru furnizori și un eveniment de dialog comun, scopul fiind acela de a înțelege posibilele căi de realizare a opțiunilor de livrare cu emisii zero pe termen scurt și mediu. Răspunsul a fost extrem de pozitiv, piața indicând în mod clar că este interesată și capabilă să treacă la livrarea cu emisii zero, cu condiția ca acest lucru să fie solicitat în mod clar și consecvent de clienți, cum ar fi administrația municipală.

Pe baza răspunsurilor primite, au fost desfășurate o serie de activități-pilot de achiziții publice, în contextul furnizării serviciilor acordându-se prioritate, în faza de evaluare, utilizării vehiculelor cu emisii zero. Rezultatele au fost chiar peste așteptări.

Care a fost rezultatul?

Oslo a publicat recent orientări privind achizițiile publice pentru efectuarea livrărilor cu emisii zero, cu scopul de a fi utilizate în cadrul tuturor contractelor încheiate de municipalitate. Orientările includ cerințe minime privind vehiculele utilizate, precum și criterii de atribuire privind utilizarea vehiculelor cu emisii zero, cu opțiunea de a le introduce în furnizarea serviciilor pe durata contractului. Aceste orientări vor fi actualizate periodic.

În 2020, în Copenhaga, Helsinki și Trondheim au apărut șantierele de construcții lipsite complet de combustibili fosili. Amsterdam, Bruxelles, Budapesta și Viena sunt pe cale să identifice locații-pilot adecvate pentru instalarea primelor șantiere de construcții fără combustibili fosili și/sau nepoluante. Răspândindu-se în toate aceste orașe, inițiativa de față are potențialul de a veni în sprijinul actorilor economici în vederea dezvoltării soluțiilor inovatoare în cadrul unui ecosistem industrial cheie (construcții), în care achizitorii publici sunt investitori esențiali.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.buyzet.eu/wp-content/uploads/2019/05/POLIS_BUYZET-Handbook_EN_web.pdf

EXEMPLU

CONSTRUIREA UNEI INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR SUSTENABILE:

Colaborarea cu piața pentru a asigura conformitatea cu eticheta ecologică

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Municipalitatea finlandeză din Hyvinkää a dorit să îmbine obiectivele de mediu prezentate în strategia sa municipală, punând accentul pe asigurarea unui mediu de învățare sănătos și sigur pentru copii, în temeiul Legii naționale privind educația și îngrijirea timpurie. În acest context, municipalitatea și-a propus ca o nouă grădiniță să fie prima căreia i se acordă o etichetă ecologică.

În ce a constat diferența de abordare?

Recunoscând caracterul inovator al cerințelor stabilite, municipalitatea a decis să ia din timp contact cu piața pentru a înțelege care sunt opțiunile. Pe portalul național finlandez pentru achiziții publice a fost publicată o solicitare de informații, urmată de un chestionar mai detaliat și de interviuri individuale cu furnizorii care au răspuns la chestionar.

Care a fost rezultatul?

Implicarea pieței a demonstrat capacitatea acesteia de a livra o grădiniță cu etichetă ecologică. De asemenea, a acordat pieței suficient timp pentru a pregăti oferte de calitate. Cerințele etichetei ecologice au fost stabilite în caietul de sarcini. În cele din urmă au fost primite cinci oferte conforme, care au prevăzut un cost mult mai scăzut decât se anticipase. Prin urmare, municipalitatea a câștigat în 2017 premiul Procura+ Sustainable Procurement.

Detalii sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/news_alert/Issue75_Case_Study_150_Hyvinkaa.pdf

https://procuraplus.org/dev/awards/awards-2017/

EXEMPLU

ePITCHING LA NIVELUL CEI CU ACHIZITORII PE TEMA COVID-19:

Găsirea împreună a unor soluții comune (achiziții publice în ecosistemul european de inovare)

În cadrul unui eveniment integral online, Consiliul European pentru Inovare (CEI) a reunit peste 50 de achizitori publici și privați, cinci întreprinderi europene și peste 20 de IMM-uri sprijinite de CEI în cadrul primei ediții „ePitching cu achizitorii”, o sesiune dedicată soluțiilor în contextul pandemiei de COVID-19.

Atât achizitorii din sectorul public și din sectorul privat, precum și IMM-urile au avut posibilitatea de a-și prezenta nevoile și soluțiile respective și de a le da curs prin sesiuni individuale dedicate, desfășurate în cursul după-amiezii.

Au fost organizate două sesiuni diferite, în cadrul cărora IMM-urile și-au prezentat soluțiile în materie de dispozitive medicale și noi aplicații biotehnologice inovatoare. La sfârșitul fiecărei sesiuni, participanții au avut posibilitatea de a selecta cea mai bună prezentare.

Acest eveniment a subliniat importanța creării sinergiilor între IMM-uri și achizitori.

https://ec.europa.eu/easme/en/news/eic-epitching-procurers-covid19-finding-common-solutions-together

4.1.3. Utilizarea câmpurilor opționale în formularele standard

Începând cu 25 octombrie 2023, achizitorii publici vor trebui să completeze formulare standard noi și actualizate (36), care să le permită să furnizeze informații cu privire la utilizarea achizițiilor publice în domeniul inovării. Formularele standard actualizate vor include un câmp opțional în care achizitorii publici pot indica achiziționarea de bunuri, lucrări sau servicii inovatoare prin procedura de achiziții publice. Prin utilizarea acestei opțiuni, achizitorii publici contribuie la colectarea datelor și la analizarea cu o mai mare acuratețe a utilizării procedurilor de achiziții publice în domeniul inovării la nivel național și în întreaga UE.

Buna punere în aplicare a formularelor electronice este o investiție. Aceasta necesită timp și resurse suficiente, dar va aduce beneficii considerabile în ceea ce privește timpul economisit pentru toți factorii de punere în aplicare și pentru toți utilizatorii. În special, spre deosebire de formularele standard anterioare, formularele electronice sunt concepute să fie completate în mare măsură automat de sistemele de achiziții publice electronice, și nu de către utilizatori, reducând astfel semnificativ sarcina administrativă.

Formularele electronice pot fi adaptate nevoilor naționale. Pentru o mai bună înțelegere a procesului și a opțiunilor, vă rugăm să consultați Manualul privind punerea în aplicare a politicii în materie de formulare electronice (37).

4.1.4. Specificații tehnice

Cu ajutorul unei consultări adecvate a pieței, achizitorii publici înțeleg mai bine soluțiile existente – parametrii, proprietățile speciale și indicatorii măsurabili ai acestora. Acest lucru îi poate ajuta să elaboreze specificații tehnice mai bune, permițând celor mai eficiente și mai inovatoare soluții, inclusiv celor noi, să concureze și să ofere cele mai mari beneficii achizitorilor publici. În termeni concreți, achizitorii publici pot elabora specificații tehnice în mod descriptiv sau funcțional. Fiecare dintre aceste metode are anumite avantaje; cu toate acestea, cerințele funcționale sunt de departe mai favorabile inovării.

4.1.4.1. Cerințe descriptive

Există relativ puține șanse ca specificațiile tehnice descriptive să stimuleze piața astfel încât să prezinte o soluție inovatoare. În cel mai bun caz, acestea vor reflecta capacitățile actuale ale pieței. În cazul unor specificații tehnice descriptive care depășesc limitele ofertelor de pe piață, achizitorul public riscă să nu primească niciun răspuns.

Este posibil ca specificațiile tehnice descriptive să nu fie suficient de ample pentru a permite o concurență loială între soluții bazate pe diferite tipuri de tehnologii, procese sau aplicații. Astfel, există un risc ridicat de favorizare a unei soluții specifice. Acest lucru ar putea pune în pericol procedura de achiziții publice prin cereri de revizuire. Achizitorii publici au, prin urmare, un interes suplimentar în ceea ce privește verificarea stadiului actual al tehnologiei înainte de elaborarea specificațiilor cu o consultare preliminară adecvată a pieței.

Cu ajutorul specificațiilor tehnice descriptive, achizitorul public prescrie soluția detaliată și își asumă întreaga responsabilitate pentru nivelul de calitate și de performanță al acesteia. Unii operatori economici pot oferi o soluție care depășește în mod substanțial cerințele minime stabilite de specificațiile tehnice descriptive. Cu toate acestea, este puțin probabil să se întâmple acest lucru: o soluție mai ieftină care este mai puțin inovatoare, dar se încadrează în limitele cerințelor minime, poate avea șanse mai mari de succes. Acest lucru lasă o marjă mică de manevră pentru inovare într-o competiție bazată pe raportul calitate-preț.

Specificațiile tehnice descriptive sunt astfel utilizate în mod optim în cazurile în care autoritatea contractantă cunoaște perfect potențialul pieței. Chiar și în astfel de cazuri, dacă o parte a performanței rămâne deschisă procesului de inovare se poate facilita obținerea rezultatului solicitat.

EXEMPLU

UTILIZAREA CU SUCCES A SPECIFICAȚIILOR DESCRIPTIVE:

Construirea muzeului Guggenheim din Bilbao

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Muzeul Guggenheim din Bilbao se numără printre cele mai reprezentative clădiri din Europa. Specificațiile tehnice detaliate ale arhitectului Frank Ghery au prescris cu exactitate forma, dimensiunea și materialele care trebuie utilizate. Partea cea mai dificilă a construcției a fost acoperișul curbat din titan, forma și culoarea, care trebuie să reziste acțiunii soarelui și a vântului.

În ce a constat diferența de abordare?

Pentru a face posibilă această realizare arhitecturală și pentru a ține cont de specificații, precum și de calendar și de constrângeri, contractanții au utilizat soluții inovatoare în procesul de producție și construcție. Ei au folosit un software avansat conceput pentru industria aerospațială pentru a calcula dimensiunile și pentru a tăia și plia panourile din titan.

Care a fost rezultatul?

Digitizarea proceselor de proiectare, producție și construcție și utilizarea unor panouri din titan extrem de subțiri au revoluționat lumea construcțiilor. Astfel, societatea responsabilă de tăierea și livrarea acoperișului din titan a obținut recunoașterea și succesul la nivel mondial.

Detalii sunt disponibile la:

https://www.guggenheim-bilbao.eus/en/the-building/the-construction

http://www.gastdoz.arch.ethz.ch/pmeyer/Infos/Pollalis/case_Guggenheim.pdf

4.1.4.2. Cerințe funcționale

Specificațiile tehnice stabilite în funcție de cerințele funcționale transferă responsabilitatea pentru obținerea unor rezultate mai bune către piață. Achizitorul public stabilește cerințe minime pentru a evita o ofertă extrem de neperformantă, dar nu este excesiv de prescriptiv în ceea ce privește mijloacele de obținere a rezultatului dorit. Operatorii economici se bucură de deschidere și de flexibilitate pentru a atinge performanțele optime.

Formularea unor cerințe funcționale corecte și a criteriilor de evaluare a acestora rămâne totuși o provocare care poate fi depășită printr-o bună cunoaștere a potențialului pieței și a celor mai potrivite tehnologii. Astfel de cunoștințe sunt esențiale pentru stabilirea unor cerințe ambițioase, dar realiste și pot fi obținute printr-o consultare preliminară a pieței.

Ar putea fi înființată o platformă în care achizitorii și operatorii economici publici să poată face schimb de experiențe privind specificațiile tehnice funcționale și criteriile de atribuire și, de asemenea, să transmită observații cu privire la acestea și să le evalueze (38). Deși baza de date nu va furniza informații de necontestat din punct de vedere juridic, mulți utilizatori s-au arătat interesați de această sursă de inspirație.

EXEMPLU

REDEFINIREA SFEREI DE INTERES A ACHIZIȚIILOR:

Abordarea funcțională a Organismului național italian de achiziții publice

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Obiectivul este de a spori șansele de reușită cu specificații privind achizițiile bazate pe obiectivul de atins, și nu pe mijloacele de realizare a acestuia.

În ce a constat diferența de abordare?

Organismul național central de achiziții publice din Italia, CONSIP, abordează inovarea din punct de vedere funcțional. În loc să achiziționeze sisteme de încălzire sau răcire, acesta achiziționează „temperatură” pentru clienții săi. Caietul de sarcini le solicită furnizorilor să garanteze o situație de confort prestabilită, economii de energie și reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Specificațiile includ o temperatură care trebuie atinsă în interiorul clădirilor, instalarea unor contoare electronice pentru monitorizarea în permanență a temperaturii în interior, o evaluare a nivelului optim de consum pentru încălzire și servicii energetice și audituri energetice pentru fiecare clădire. Contractul include și o clauză de performanță care specifică nivelul minim de energie care trebuie economisită.

Care a fost rezultatul?

Energia economisită în temeiul contractului-cadru este de șaisprezece ori mai mare decât nivelul minim necesar.

Detalii sunt disponibile la:

http://www.sppregions.eu/fileadmin/user_upload/Resources/POBS_Best_Practice_Report.pdf

http://www.consip.it/media/news-e-comunicati/consip-vince-il-premio-european-energy-service-award

4.1.5. Variante

Achizitorii publici pot permite organizarea de licitații cu „variante”: una sau mai multe soluții alternative bazate de obicei pe tehnologii sau procese alternative pot însoți oferta care corespunde exact specificațiilor tehnice. Alături de o soluție tradițională „sigură”, furnizorii pot propune o soluție mai inovatoare. Aceasta poate atrage atenția achizitorilor publici datorită potențialului de a obține rezultate mai bune decât cele preconizate în ceea ce privește costurile, calitatea sau flexibilitatea. achizitorii publici pot solicita chiar să se depună numai variante (respectând cerințele minime).

Acest lucru poate facilita participarea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor inovatoare care oferă doar o soluție inovatoare.

În cazul în care achizitorii publici autorizează sau impun depunerea de variante, documentele de achiziție trebuie să indice cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească variantele, inclusiv prezentarea acestora. Este important să se precizeze dacă un ofertant poate depune variante pe cont propriu sau numai ca o completare la o ofertă (care nu este o variantă).

Utilizarea variantelor este una dintre cele mai simple și cele mai sigure modalități de stimulare a inovării în achizițiile publice. Achizitorii publici trebuie doar să autorizeze utilizarea de variante. În cazul în care variantele mai inovatoare nu funcționează, un operator economic tot are șanse reale să câștige contractul cu oferta cea mai conservatoare.

Utilizarea variantelor atinge nivelul maxim de eficiență atunci când este combinată cu cerințe funcționale și criterii de atribuire care permit compararea diferitelor soluții în ceea ce privește performanța, eficiența, raportul cost-eficacitate, versatilitatea sau durabilitatea. Fără acești parametri, este dificil să se compare variantele.

EXEMPLU

REDUCEREA RISCULUI PRIN VARIANTE:

Tranziția treptată a localităților franceze către surse regenerabile de energie

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Căutând un nou furnizor de energie, autoritățile locale din Bourg-en-Bresse au dorit să aleagă soluții inovatoare, dar fără a suporta costuri suplimentare sau riscuri mari.

În ce a constat diferența de abordare?

Caietul de sarcini le-a permis furnizorilor să propună variante la oferta tradițională de combustibili fosili. Furnizorii au putut propune în continuare soluții bazate pe utilizarea combustibililor fosili tradiționali.

Care a fost rezultatul?

Datorită variantelor, un furnizor a depus o ofertă care a inclus 3 % biogaz cu garanții de origine și aproape fără costuri suplimentare.

Detalii sunt disponibile la:

http://primes-eu.net/media/12194495/1-case-study-bba-natural-gaz-1_vulc-4.pdf

4.1.6. Criterii de atribuire

Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic (MEAT – most economically advantageous tender) este unicul criteriu de atribuire menționat în directivă. Stabilirea inteligentă a unor criterii de atribuire MEAT, care recompensează atât calitatea, cât și prețul, reprezintă un potențial important pentru achizițiile publice în domeniul inovării.

Criteriile MEAT constau în următoarele:

4.1.6.1. Preț

Achizitorii publici pot decide să utilizeze numai criteriul de preț, dacă legislația lor națională o permite (statele membre au opțiunea de a impune obligativitatea altor criterii în transpunerea lor) (39). În acest caz, prețul se referă exclusiv la valoarea de achiziție a bunurilor, serviciilor sau lucrărilor (indiferent de modalitățile de plată). Acesta nu acoperă niciun alt cost suplimentar legat de utilizare, întreținere, reciclare sau eliminare. Folosirea exclusivă a prețului drept criteriu de atribuire implică foarte puține șanse de stimulare a inovării, cu excepția cazului în care criteriul de atribuire bazat pe preț este aplicat în combinație cu cerințe și/sau variante funcționale.

4.1.6.2. Costuri

Achizitorii publici pot lua în considerare și costurile. Acestea se referă, în mod tipic, la valoarea monetară a producției, a achiziției, a utilizării, a consumului, a întreținerii, a interconectării, a reciclării și/sau a eliminării obiectului contractului de achiziție publică. Pentru a le calcula, achizitorii publici ar trebui să folosească metodologii accesibile și obiective de calculare a costurilor pe ciclu de viață.

O metodologie adecvată de calculare a costurilor va atribui valori numerice semnificative intereselor justificate ale achizitorilor publici, de exemplu costul de consum și de întreținere pentru un parc auto. Valoarea atribuită fiecărei componente de cost va varia în funcție de natura achizitorului public și de necesitățile sale specifice, de exemplu vehiculele poștale care operează în mediul urban necesită o evaluare diferită a criteriilor față de vehiculele care fac livrări pe distanțe mari, care vor conduce pe autostrăzi și în zone rurale cu mai puține oportunități de realimentare și de reparare.

Utilizarea costului drept criteriu de atribuire poate stimula inovarea. Un vehicul inovator ar putea oferi rezultate mai bune în ceea ce privește consumul, energia verde sau intervalele de întreținere, chiar dacă prețul său inițial de cumpărare este mai mare decât oferta standard. Aceasta va optimiza costul pe ciclu de viață pentru achizitorul public – nu numai că vor fi recuperate cheltuielile inițiale, dar cheltuielile globale pe parcursul ciclului de viață ar putea fi mai mici cu această soluție inovatoare. Între timp, operatorii economici vor putea să vândă produse inovatoare care, în alte condiții, ar putea să nu își găsească locul pe piață, datorită recunoașterii performanței lor mai bune pe baza criteriilor de cost.

EXEMPLU

ASIGURAREA UNOR REZULTATE MAI BUNE PRIN METODOLOGIA DE CALCULARE A COSTURILOR PE CICLU DE VIAȚĂ:

Vehicule mai ecologice pentru serviciile publice slovene

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Agenția pentru achiziții publice din Slovenia achiziționează autovehicule pentru 130 de autorități publice. Aceasta este obligată să își „înverzească” achizițiile în cadrul planului național de acțiune privind achizițiile publice verzi.

În ce a constat diferența de abordare?

La achiziționarea vehiculelor, agenția calculează costul pe ciclul de viață al vehiculelor, utilizând metodologia comună obligatorie pentru calcularea costurilor pe durata de viață aferente emisiilor de CO2 definite în Directiva UE privind vehiculele nepoluante.

De exemplu: Costul operațional pe durata de viață pentru emisiile de CO2 ale unui autoturism pentru o mașină cu emisii de CO2 de 155 g/km: 200 000 km × 0,155 kg/km × 0,04 EUR/kg = 31 000,04 EUR costul operațional pe durata de viață imputat pentru emisii de CO2.

Această valoare poate fi apoi adăugată la prețul de achiziție și la orice alt cost operațional. Vehiculul ofertat la cea mai bună valoare acumulată prin combinarea tuturor parametrilor (preț, cost și valoarea societală a emisiilor de CO2) va câștiga contractele.

Care a fost rezultatul?

Prin aplicarea costului pe ciclu de viață ca parte a criteriilor de atribuire și stabilirea cerințelor privind nivelurile maxime de emisii de CO2, agenția slovenă de achiziții publice obține oferte pentru vehicule cu emisii reduse de CO2. Aceasta a dus la o scădere a emisiilor cuprinsă între 3 g/km și 45 g/km per vehicul.

Detalii sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/transport/themes/urban/vehicles/directive_ro

http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/news_alert/Issue17_Case_Study40_Slovenia_vehicles.pdf

4.1.6.3. Calitate

Cel mai bun raport preț-calitate („Best price quality ratio” ‒ BPQR) este termenul folosit în normele UE pentru definirea relației dintre prețul obiectului unui contract de achiziții publice și orice criterii care au o importanță deosebită pentru un achizitor public. Criteriile de calitate pot include aspecte calitative, de mediu, sociale sau inovatoare ale produselor, serviciilor sau lucrărilor. Achizitorii publici se bucură de o marjă amplă de libertate în formularea acestor criterii și atribuirea ponderilor în funcție de nevoile lor specifice.

EXEMPLU

ACCENT PE CALITATE ÎN PROCESUL DE SELECȚIE:

Imprimante mai ecologice și mai ușor de utilizat pentru Comisia Europeană

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Comisia Europeană urmărește să reducă impactul administrației sale asupra mediului natural și să asigure un mediu de lucru mai bun pentru personalul său, inclusiv pentru angajații cu nevoi speciale.

În ce a constat diferența de abordare?

Imprimantele de birou sunt luate în considerare numai dacă îndeplinesc pe deplin cerințele programului Energy Star 2.0 și ale Directivei RoHS (Directiva privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase). Acestea trebuie să permită, de asemenea, utilizarea hârtiei reciclate 100 %.

Costul pe ciclu de viață este utilizat pentru a ține seama de considerentele de mediu și pentru a reduce la minimum consumul de energie pe durata ciclului complet de viață al unei imprimante până la eliminarea sa finală ca deșeu.

De asemenea, ofertele pot câștiga puncte suplimentare la evaluare în cazul unor caracteristici suplimentare, cum ar fi niveluri reduse de zgomot, cartușe reutilizate sau ergonomie adecvată pentru utilizatorii de fotolii rulante.

Detalii sunt disponibile la:

http://ted.europa.eu/TED/notice/udl?uri=TED:NOTICE:287253-2016:TEXT:RO:HTML

Cerințele privind BPQR alese cu grijă pot justifica în mod obiectiv exprimarea preferinței față de anumite produse, servicii sau procese care, datorită caracteristicilor lor inovatoare, sunt mai potrivite pentru specificul și nevoile achizitorului public.

EXEMPLU

PUNEREA ÎN APLICARE A UNEI PERSPECTIVE HOLISTICE ÎN PROCESUL DE ACHIZIȚII PUBLICE

Achiziționarea de scutece pentru incontinență în Danemarca

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Achizitorul public a decis să organizeze o licitație abordând o perspectivă holistică, deoarece era clar că principalele costuri ale îngrijirii bolnavilor de incontinență nu erau cele aferente scutecelor – prețul produsului – ci toate costurile suplimentare pentru îngrijirea acestor bolnavi. De exemplu, timpul necesar asistenților medicali pentru a schimba un scutec și toate cheltuielile implicate, dacă folosesc un scutec nepotrivit pentru pacienți etc.

În ce a constat diferența de abordare?

Au fost utilizate următoarele criterii de atribuire:

—

Economie 40 %

—	Prețul produsului 30 %

—	Costuri totale 70 %

—	Calitate 25 %

—	Educație/consultanță 20 %

—	Monitorizare economică: 15 %

Detalii sunt disponibile la:

http://ted.europa.eu/TED/notice/udl?uri=TED:NOTICE:069650-2015:TEXT:RO:HTML

4.1.7. Gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI)

Statele membre și achizitorii publici sunt încurajați să adopte o abordare strategică a DPI în ceea ce privește achizițiile publice.

Achizițiile publice de bunuri sau servicii inovatoare, în special atunci când se achiziționează servicii de cercetare și dezvoltare, studii sau software, pot conduce la generarea de noi drepturi de proprietate intelectuală (de exemplu, brevete sau drepturi de autor, desene sau modele industriale, mărci comerciale). În cazul procedurilor de achiziții publice care nu vizează în mod specific achiziționarea de produse sau servicii inovatoare, un contractant poate propune, de asemenea, o inovare în cursul punerii în aplicare a contractului. Prin urmare, definirea unor clauze clare privind DPI în documentele de licitație este importantă în ceea ce privește toate achizițiile publice (40).

Achizitorii publici trebuie să se asigure că alocarea drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul achizițiilor lor ține seama de cadrul juridic aplicabil DPI în Europa (41) și la nivel național (42), cum ar fi, de exemplu, dispozițiile privind drepturile minime de utilizare ale utilizatorilor legitimi de software, baze de date etc. Fără a aduce atingere acestui cadru juridic privind DPI, directivele UE privind achizițiile publice și normele privind ajutoarele de stat lasă deschisă posibilitatea de a solicita în documentele de licitație transferul drepturilor de proprietate intelectuală de la operatorul economic participant către achizitorul public (43). Achizitorii publici au la dispoziție două opțiuni de bază pentru alocarea drepturilor de proprietate intelectuală care rezultă dintr-un proiect, variind în mare măsură între:

—	achizitorul public solicită transferul noilor drepturi de proprietate intelectuală; sau

—	achizitorul public nu solicită un astfel de transfer, iar drepturile de proprietate intelectuală revin în continuare contractantului.

Întrucât aceste drepturi reprezintă un bun de valoare și pot avea un impact asupra atractivității achizițiilor publice pentru inovatori, achizitorii publici trebuie să definească în mod clar și în avans, în documentele de licitație, modul în care vor fi alocate drepturile de proprietate intelectuală asociate contractului de achiziții publice, ținând seama de diversele interese aflate în joc, și anume interesul public și obiectivele de politică (44).

Întrucât entitatea contractantă plătește 100 % din costuri, aceasta consideră adesea că are dreptul la toate rezultatele. Cu toate acestea, transferul drepturilor de proprietate intelectuală aferente acestor rezultate către achizitorii publici poate frâna inovarea. Contractanții pot fi împiedicați să reutilizeze sau chiar să adapteze/îmbunătățească inovarea într-un context diferit sau pentru un client diferit, ceea ce ar putea determina și scăderea calității și creșterea costurilor pentru achizitorul public. În anumite circumstanțe, furnizorii pot fi mai bine plasați decât achizitorii publici pentru a comercializa inovațiile derivate dintr-o achiziție publică, pentru a asigura protecția adecvată a proprietății intelectuale și a apăra drepturile de proprietate intelectuală în instanțe. Cu toate acestea, întreprinderile se plâng că, în comparație cu alte părți ale lumii, achizitorii publici din Europa frânează inovarea prin păstrarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru ei înșiși, fără un motiv întemeiat (45).

GESTIONAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ÎN ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎN DIFERITE ȚĂRI

Principalii parteneri comerciali din Europa atribuie, în mod implicit, drepturile de proprietate intelectuală asociate achizițiilor publice operatorilor economici participanți, cu excepția cazului în care există interese publice majore excepționale. În majoritatea statelor membre, cadrul juridic pentru achizițiile publice nu conține nicio mențiune cu privire la alocarea DPI și lasă la latitudinea achizitorului public definirea alocării drepturilor de proprietate intelectuală în documentele sale de licitație. Întrucât aceasta nu este întotdeauna o sarcină ușoară pentru achizitorii individuali, 11 țări din Europa au adoptat o politică națională privind alocarea DPI în cadrul achizițiilor publice, care alocă DPI, în principiu, contractanților: în special Belgia și Spania (pe baza legislației în domeniul achizițiilor publice), Finlanda, Franța și Elveția (pe baza condițiilor generale privind contractele guvernamentale) și Estonia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria și Slovenia (pe baza orientărilor oficiale).

Detalii sunt disponibile la:

Alocarea către întreprinderi a drepturilor de proprietate intelectuală în domeniul achizițiilor publice – practici la nivel mondial:

http://ec.europa.eu/newsroom/dae/redirection.cfm?item_id=56812

Mai multe detalii privind alocarea DPI în achizițiile publice în diferite țări din Europa:

a se vedea indicatorul 10 din profilurile de țară ale studiului SMART 2016/0040

Prin urmare, achizitorii publici ar trebui să ia în considerare alocarea drepturilor de proprietate intelectuală către furnizori, cu excepția cazului în care sunt în joc interese publice superioare. Acesta ar putea fi cazul atunci când furnizorului nu ar trebui să i se permită utilizarea rezultatelor contractului de achiziție publică (de exemplu, din motive de securitate sau de confidențialitate), atunci când furnizorul nu este în măsură să utilizeze rezultatele contractului de achiziție publică (de exemplu, conceperea campaniilor de marketing sau a logourilor în mod specific pentru achizitorii publici) sau atunci când achizitorul public trebuie să pună toate rezultatele la dispoziția publicului (de exemplu, anumite rapoarte/studii de politică, obiective privind datele deschise). Adoptarea abordării care constă în deținerea drepturilor de proprietate intelectuală în continuare de către furnizori, ori de câte ori este cazul, poate contribui la creșterea atractivității achizițiilor publice pentru inovatori.

În cazurile în care drepturile de proprietate intelectuală revin în continuare furnizorilor, achizitorii publici pot și ar trebui să își protejeze interesele rezonabile, precum și interesul public. În consecință, poate fi necesar ca achizitorii publici să păstreze următoarele drepturi, care ar trebui să se reflecte în contract (46):

—

Drepturi de utilizare și de adaptare suficiente: drepturi scutite de redevențe pentru utilizarea și adaptarea soluțiilor inovatoare. Pentru a permite utilizarea și adaptarea, achizitorii publici trebuie să aibă acces la documentație și, de asemenea, ar putea avea nevoie de dreptul de a le partaja cu (un număr limitat de) omologi (de exemplu, alte administrații care trebuie să se interconecteze cu soluția achizitorului).

—

Dreptul condiționat de a acorda licențe: achizitorii publici ar trebui să aibă dreptul de a solicita furnizorilor să acorde licențe anumitor părți terțe pentru a opera/modifica soluția pentru achizitor în condiții de piață echitabile și rezonabile. În cazul în care furnizorul refuză să acționeze în acest sens, achizitorul public ar trebui să aibă dreptul de a acorda el însuși astfel de licențe unor terți în vederea protejării intereselor publice.

—

Drepturi de publicare adecvate: deși este recomandabil ca DPI să fie în continuare deținute de achizitorul public dacă toate rezultatele trebuie să fie puse la dispoziția publicului (de exemplu, drepturile de autor pentru anumite rapoarte/studii de politică), în alte cazuri în care drepturile de proprietate intelectuală revin furnizorului, drepturile de acces și de publicare pentru datele derivate ar trebui să fie protejate (de exemplu, anumite date publice care prezintă interes pentru populație sau pe care achizitorul public ar putea dori să le publice în mod voluntar pentru a permite reutilizarea de către terți, de exemplu, pentru a dezvolta alte soluții inovatoare).

În concluzie, deținerea drepturilor de proprietate intelectuală de către furnizori poate stimula comercializarea industrială a soluțiilor inovatoare, protejând în același timp pe deplin interesele rezonabile ale achizitorilor publici și reducând costurile în materie de achiziții pentru sectorul public. Prin urmare, statele membre ar putea lua în considerare posibilitatea de a acorda dreptul de proprietate intelectuală furnizorilor, în condițiile descrise mai sus, asigurându-se că stimulentele acordate întreprinderilor pentru a inova nu vor fi distorsionate și că accesul la piețe nu va fi blocat.

Pentru informații suplimentare privind DPI, inclusiv aspectele generale și tipul de produs livrabil în cadrul achizițiilor, a se vedea anexa I. Pentru informații privind interacțiunea dintre DPI și ajutorul de stat, a se vedea capitolul 5.

EXEMPLU

PROIECTUL CONSILIULUI LOCAL DUBLIN PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎNAINTE DE COMERCIALIZARE:

Gestionarea inundațiilor prin măsuri de monitorizare a șanțurilor

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

În ultimii ani, volumul precipitațiilor din Dublin a suprasolicitat adesea sistemul existent de evacuare a apelor, din cauza unor fenomene meteorologice extreme, accentuate de blocarea canalelor de scurgere și a șanțurilor. Acest fapt a avut drept consecință inundarea drumurilor și a proprietăților din zona orașului Dublin. Sistemul actual de gestionare a inundațiilor s-a bazat pe cunoștințele locale și pe informațiile istorice, însă Consiliul a considerat dispunerea de informații în timp real ca fiind un avantaj potențial pentru a facilita gestionarea situațiilor pe măsură ce acestea survin. Astfel de informații ar putea contribui totodată la planificarea pe termen lung a gestionării inundațiilor în zona respectivă.

Potrivit cercetării de piață, deși erau disponibile soluții tehnologice posibile într-un număr restrâns, acestea nu erau nici ieftine, nici scalabile – două obiective-cheie potrivit solicitărilor consiliului local Dublin.

În ce a constat diferența de abordare?

Enterprise Ireland este organizația guvernamentală responsabilă de creșterea și dezvoltarea întreprinderilor irlandeze pe piețele mondiale. Organizația a fost însărcinată cu promovarea achizițiilor înainte de comercializare prin intermediul programului său de cercetare în materie de inovare pentru micile întreprinderi (47). Prin intermediul acestui program, consiliul local Dublin a organizat un concurs de achiziții publice în domeniul inovării în scopul de a găsi o soluție de monitorizare a șanțurilor, oferind finanțare pentru o serie de întreprinderi în contextul dezvoltării unui rezultat ieftin, scalabil și viabil. Pentru a ajuta întreprinderile să se dezvolte în continuare în afara procesului de achiziții publice, le-au fost acordate drepturi de proprietate intelectuală (DPI), însă anumite drepturi de utilizare au fost păstrate de consiliul local Dublin (DCC – Dublin City Council), precum și o clauză suplimentară conform căreia drepturile vor reveni DCC la cerere în cazul în care acestea sunt neutilizate de societăți în vederea exploatării comerciale în termen de 3 ani.

Care a fost rezultatul?

În timpul concursului de achiziții, Consiliul a finanțat studii de fezabilitate, construirea de prototipuri și testarea soluțiilor într-un mediu real. DCC a demarat colaborarea cu 6 întreprinderi pentru a proba și a testa soluții și, printr-un proces competitiv de eliminare, colaborează în prezent cu două întreprinderi pentru a proiecta în comun dispozitive cu consum redus de energie electrică, la costuri scăzute, care pot trimite alerte în mediul ostil al șanțurilor.

În prezent, Consiliul validează rezultatele obținute de la 50 de situri active și speră să obțină o soluție scalabilă și ieftină până la sfârșitul procesului. Una dintre întreprinderi își vinde în prezent soluția și variațiile acesteia către alte orașe.

Detalii sunt disponibile la:

https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:158589-2017:TEXT:RO:HTML&tabId=1 (anunț de participare)

https://smartcitiesireland.org/projects/gully-monitoring/

EXEMPLU

ACHIZIȚII PRECOMERCIALE ALE UE PRIVIND TEHNOLOGIA BLOCKCHAIN:

Noi servicii transfrontaliere pentru cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice din UE

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Comisia Europeană, în colaborare cu statele membre ale UE, Norvegia și Liechtenstein, creează în comun infrastructura europeană de servicii privind tehnologia blockchain (EBSI). Sunt necesare noi inovații în domeniul tehnologiei blockchain pentru a furniza servicii publice transfrontaliere de înaltă performanță la nivelul UE, la cele mai înalte standarde de securitate și confidențialitate, reducând în același timp impactul asupra mediului.

În ce a constat diferența de abordare?

Comisia Europeană a lansat achizițiile precomerciale privind tehnologia blockchain la nivelul UE pentru dezvoltarea și testarea unor noi soluții inovatoare. Întrucât printre obiectivele EBSI se numără și acela de a contribui la crearea de noi oportunități de afaceri și de a stabili noi domenii de conducere pentru întreprinderile europene, au fost elaborate clauze specifice în ceea ce privește achizițiile publice care consolidează oportunitățile pentru întreprinderi de a-și proteja drepturile de proprietate intelectuală și de a-și comercializa soluțiile în Europa și care consolidează în egală măsură autonomia strategică, reziliența și interesele în materie de securitate ale UE.

Care a fost rezultatul?

Recomandările de mai sus din prezentele orientări au fost puse în practică: contractanților li se permite să obțină DPI, asigurând în același timp pentru CE și țările EBSI suficiente drepturi de utilizare și de adaptare, dreptul condiționat de a acorda licențe și drepturi de publicare adecvate. Autoritatea contractantă încurajează contractanții să contribuie la standardizarea și publicarea rezultatelor. UE are dreptul de a se opune transferului sau acordării de licențe pentru drepturile de proprietate intelectuală către țări terțe din motive de autonomie strategică și securitate a UE. Participarea la procedura de achiziții publice este limitată la operatorii economici stabiliți și controlați în țările SEE. Condițiile de la locul de executare sunt utilizate pentru a se asigura că 70 % din lucrările pentru contract și 100 % din lucrările privind componentele de securitate se desfășoară în Europa. UE are dreptul de a solicita transferul către achizitor a DPI generate de contractant în timpul achiziției, în cazul în care contractanții nu comercializează rezultatele în termen de 4 ani de la achiziție într-o proporție semnificativă în Europa, în conformitate cu autonomia strategică și cu interesele în materie de securitate ale UE, sau în cazul în care contractantul nu respectă cerințele privind locul de executare și control sau în cazul în care preluarea sau fuziunea contractantului ar avea un impact negativ asupra accesului la rezultate sau asupra comercializării acestora, în conformitate cu autonomia strategică și cu interesele în materie de securitate ale UE. Pentru a spori reziliența și competitivitatea în cadrul lanțului de aprovizionare, achizițiile publice utilizează surse multiple: au fost alocate fonduri pentru a cumpăra servicii de cercetare și dezvoltare de la 7 furnizori în paralel în prima fază de proiectare, 4 furnizori în faza de creare de prototipuri și 3 furnizori în faza de dezvoltare și testare a produselor.

Piața a manifestat un interes major față de abordarea adoptată în cadrul achizițiilor publice. Peste 500 de persoane au participat la diferitele etape ale consultării preliminare a pieței, iar 268 de participanți și-au lăsat datele de contact în spațiul online de colaborare în rețea pentru achizițiile precomerciale privind tehnologia blockchain la nivelul UE, indicând interesul lor de a se asocia cu alte părți interesate de procedurile de achiziții în cauză.

Detalii sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-blockchain-pre-commercial-procurement

4.1.8. Executarea contractului

Niciunul dintre instrumentele descrise anterior nu va funcționa dacă clauzele contractuale nu reflectă aspectele relevante, favorabile inovării. În cazul în care contractul de achiziții publice este atribuit pe baza unor criterii de calitate sau de performanță, dar nu se pot prevedea sancțiuni contractuale, cum ar fi indexarea prețurilor sau încetarea anticipată a contractului, achizitorul public ar putea pierde ocazia de a obține o soluție inovatoare. Acest lucru ar putea duce, de asemenea, la diferite forme de despăgubire.

Clauzele privind executarea contractului ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele aspecte:

—	criterii privind executarea contractului, indicatori măsurabili ai obiectivelor de calitate și de performanță (48)

—	clauze de retragere în caz de neperformanță sau în cazul în care piața oferă o soluție mai potrivită decât cea în curs de implementare (cu condiții echitabile de retragere pentru furnizor);

—	clauze privind modificarea contractului, având în vedere caracterul imprevizibil și potențialul ridicat de inovare ulterioară constatate în timpul executării contractului (49).

Clauzele privind executarea contractului pot include, de asemenea, așa-numitele clauze privind analiza costurilor (50). Acestea din urmă îi încurajează pe furnizori nu numai să ofere soluții care să îndeplinească cerințele de performanță, ci și să îmbunătățească în continuare calitatea și costul soluțiilor livrate în timpul fazei de punere în aplicare. Aceste clauze pot prevedea plata de bonusuri către furnizori pentru îmbunătățirea calității soluțiilor; astfel, economiile de cost suplimentare pe care le realizează pentru achizitorul public în timpul punerii în aplicare a contractului ar putea fi partajate cu furnizorii. Pentru mai multe informații despre analiza costurilor, consultați modulul 3 al setului de instrumente Asistența europeană pentru achiziții publice în domeniul inovării (http://eafip.eu/toolkit).

EXEMPLU

ACCENT PE CALITATE PE PARCURSUL EXECUTĂRII CONTRACTULUI:

Îmbunătățirea continuă a calității apei în provincia Limburg

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Compania de apă din Limburg a dorit să obțină un sistem informatic mai ieftin și mai fiabil pentru gestionarea distribuției apei în rețeaua sa.

În ce a constat diferența de abordare?

Dat fiind că domeniul aplicațiilor software este în continuă evoluție, inclusiv după semnarea contractului, achizitorul public a inclus clauze privind analiza costurilor pentru a-i încuraja pe furnizori să crească nivelul de calitate și să reducă costurile soluțiilor oferite în timpul punerii în aplicare a contractului.

Care a fost rezultatul?

Această abordare a dus la crearea unui sistem de calitate superioară și cu un cost mai redus: numărul de servere (și costul de întreținere corespunzător acestora) s-a redus de la 50 la 4, iar timpul de neoperare s-a redus la 0,005 %.

Detalii sunt disponibile la:

http://eafip.eu/wp-content/uploads/2015/06/ParijsLV7.pdf

https://www.croonwolterendros.nl/nl/industrie/actueel/revolutie-procesautomatisering-waterketen-helder-proces-voor-schoon-water

4.2. Proceduri de achiziții publice specifice favorabile inovării

4.2.1. Adaptarea soluțiilor inovatoare gata de utilizare – proceduri cu negociere

Una dintre noutățile aduse de normele UE este posibilitatea de a utiliza o procedură de negociere pentru contractele de achiziții publice prin care se solicită adaptarea soluțiilor disponibile (inclusiv a proiectelor sau soluțiilor inovatoare) care au o natură deosebit de complexă sau ale căror specificații tehnice nu pot fi stabilite cu suficientă precizie (51). În aceste condiții, normele UE oferă achizitorilor publici posibilitatea de a alege între două proceduri: procedura competitivă cu negociere (52) și dialogul competitiv (53).

Principala diferență între o situație în care se utilizează procedura competitivă cu negociere și o situație în care se utilizează un dialog competitiv constă în gradul de claritate pentru achizitorul public în legătură cu proiectul. În primul caz, achizitorul public are o idee mai precisă asupra naturii și a obiectului contractului de achiziții publice, în timp ce în al doilea caz încă trebuie exprimate o serie de opțiuni suplimentare în amonte.

PROCEDURA COMPETITIVĂ CU NEGOCIERE SAU DIALOGUL COMPETITIV

Procedura competitivă cu negociere va fi mai potrivită atunci când achizitorul public știe că trebuie construit un tunel cu două sensuri sub albia râului în baza unui contract de lucrări publice finanțat din bugetul propriu. Negocierile se vor concentra doar pe aspectele tehnice ale lucrărilor, inclusiv pe considerente de preț și de calitate.

În schimb, achizitorul public ar putea utiliza dialogul competitiv pentru a stabili dacă un pod sau un tunel (cu unul sau două sensuri) (deasupra sau dedesubtul unei albii de râu) ar trebui să fie construit în baza unui contract de lucrări publice sau a unei concesiuni de lucrări și dacă ar trebui să fie finanțat din fonduri proprii sau din surse externe de finanțare.

4.2.1.1. Procedura competitivă cu negociere

Procedura competitivă cu negociere le oferă achizitorilor publici mai multă flexibilitate în atribuirea contractelor, în situațiile în care soluțiile gata de utilizare nu sunt disponibile pe piață. De asemenea, aceasta poate fi utilizată atunci când o negociere relativ simplă, transparentă și documentată le poate permite achizitorilor publici să negocieze adaptări ale elementelor sau condițiilor existente pentru dezvoltarea unei soluții inovatoare care să răspundă necesităților descrise în specificațiile tehnice.

Această procedură ar trebui să-i apropie mai mult pe achizitorii publici de industrie. De asemenea, aceasta deschide un dialog direct privind caracteristicile specifice ale soluțiilor care urmează a fi dezvoltate.

Cerințele funcționale sau de performanță, criteriile de atribuire corespunzătoare în ceea ce privește calitatea și alți indicatori măsurabili, inclusiv o eventuală fază de creare de prototipuri, pot fi elementele necesare pentru o inovare reușită în cadrul acestei proceduri.

4.2.1.2. Dialogul competitiv

Dialogul competitiv este o procedură în două runde, în care achizitorul public își descrie nevoile într-un document descriptiv sau într-un anunț de participare, stabilește cerințele minime pentru candidați și definește criteriile de atribuire a contractului bazate pe cel mai bun raport preț-calitate.

După verificarea criteriilor de selecție a candidaților, achizitorul inițiază dialogul competitiv cu participanții care îndeplinesc cerințele minime. Negocierile au loc în mod individual cu fiecare candidat, asigurându-se confidențialitatea fiecărei soluții. Acestea necesită un nivel ridicat de expertiză din partea personalului achizitorului public, precum și alocarea de timp suficient. Stabilirea unor praguri ajută la evaluarea progresului negocierilor și, în cele din urmă, la preselecția candidaților.

Potențialul de inovare al acestei proceduri constă în gama largă de soluții pe care participanții le pot propune. În acest context al unei negocieri strânse și detaliate, candidații ar trebui să aibă suficient timp pentru a primi toate informațiile relevante ca să fie în măsură să furnizeze o soluție inovatoare, personalizată. Caracterul inovator poate consta în aspecte tehnice, financiare sau administrative sau în remanierea completă a procesului operațional al achizitorului public.

Odată ce achizitorul public consideră că dialogul competitiv a atins stadiul optim, ceilalți participanți sunt invitați să prezinte ofertele finale. Contractul se atribuie pe baza celui mai bun raport preț-calitate. Cererea inițială de oferte include criterii calitative stabilite cu atenție, astfel încât să fie măsurabile și comparabile în mod obiectiv.

Pentru exemple de dialoguri competitive, vă rugăm să consultați:

—	Exemplul orașului Copenhaga de la punctul 2.1.

—	Exemplul orașului Eindhoven de la punctul 3.1.5.

4.2.2. Concursuri de proiecte

Concursul de proiecte este folosit în mod tradițional pentru proiectarea de lucrări în domenii precum urbanismul, arhitectura, ingineria și prelucrarea datelor. Cu toate acestea, în conformitate cu normele UE, această procedură este adecvată și pentru alte tipuri de proiecte, cum ar fi ingineria financiară. Pot fi organizate concursuri de proiecte, în vederea acordării de premii (cu plăți) sau a atribuirii de contracte de servicii prin intermediul unei proceduri de negociere ulterioară fără publicarea unui anunț de participare.

Prin concursurile de proiecte, achizitorul public oferă participanților un spațiu mare de manevră pentru a propune cea mai bună soluție pentru nevoile descrise în anunțul de concurs. Aici rezidă potențialul de inovare. Un juriu autonom compus din membri independenți față de participanți efectuează evaluarea propunerilor de proiecte. Cel puțin o treime dintre membrii juriului trebuie să aibă calificarea care li se solicită participanților. Juriul poate solicita clarificări din partea participanților și ia decizii pe baza criteriilor stabilite în anunțul concursului de proiecte.

Concursul de proiecte are, de asemenea, un avantaj specific. În acest context, juriul poate oferi o evaluare profesională și autonomă a criteriilor, cum ar fi ușurința de utilizare, caracterul adecvat, ergonomia și caracterul artistic, reputațional sau inovator al propunerii. Toate aceste aspecte pot fi mai dificil de măsurat, comparat și evaluat în alte tipuri de proceduri în care indicatorii obiectivi și măsurabili pot fi dificil de stabilit și de clasificat.

În cazul acestei proceduri provocarea este de a asigura cea mai obiectivă și mai transparentă modalitate de evaluare. În acest scop, ar putea fi prudent să se utilizeze o combinație de criterii, cum ar fi costurile de achiziție și de executare măsurabile în mod obiectiv, eficiența, criteriile de calitate într-un raport proporțional și justificabil.

Pentru un exemplu de utilizare a unui concurs de proiecte pentru achiziționarea de idei inovatoare, consultați exemplul TekesMatch de la punctul 3.2, Brokerii în materie de inovare.

4.2.3. Impulsionarea inovării prin achiziția de servicii de cercetare și dezvoltare

Este posibil ca un achizitor public să aibă nevoie să achiziționeze servicii de cercetare și dezvoltare pentru a dezvolta o soluție inovatoare personalizată. Acest lucru se poate întâmpla atunci când piața nu oferă o soluție satisfăcătoare sau atunci când este puțin probabil ca o adaptare a soluțiilor existente să răspundă necesităților. În funcție de procedură, rezultatul procesului de cercetare și dezvoltare va contribui la elaborarea specificațiilor tehnice pentru etapa următoare, și anume achiziția metodei de implementare practică a soluției inovatoare.

Achiziționarea de produse sau servicii de cercetare și dezvoltare fundamentale este o sarcină specifică pe care o realizează instituțiile cu expertiză. Este, de asemenea, o opțiune pentru achizitorii publici în general. Aceștia ar putea fi ajutați să introducă o soluție inovatoare pe piață sau să adopte o soluție inovatoare dintr-un alt domeniu în scopuri proprii. Achiziționarea serviciilor de cercetare și dezvoltare necesită în mod evident un anumit grad de capacitate profesională și financiară, experiență și rezistență la riscurile implicate de astfel de proiecte inovatoare.

Cu toate acestea, dacă procesul de achiziție este pregătit cu atenție și are succes, este posibil ca toate aceste dificultăți și costuri de dezvoltare suplimentare să fie compensate prin costurile îmbunătățite, calitatea îmbunătățită sau beneficiile societale mai mari ale soluției inovatoare pentru achizitorii publici. Acesta poate fi cazul măsurilor de asigurare a accesibilității pentru persoanele cu handicap (care, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, sunt obligatorii pentru specificațiile tehnice referitoare la achizițiile destinate utilizării de către persoane fizice). De asemenea, piața va beneficia de pe urma unui client orientat spre soluții noi în cazul achiziționării de soluții inovatoare bazate pe rezultatele cercetării și dezvoltării. Aceasta poate crea potențial pentru continuarea implementării și poate deschide oportunități de afaceri.

Pentru a asigura respectarea normelor privind ajutoarele de stat, achizitorii publici ar trebui să acorde o atenție deosebită secțiunii 5 din prezentul document de orientare, care descrie, printre altele, condițiile în care Comisia va considera că achizițiile publice de servicii de cercetare și dezvoltare nu vor implica ajutor de stat.

Următoarele secțiuni vor descrie principalele caracteristici ale procedurilor specifice de achiziții publice care implică achiziția de servicii de cercetare și dezvoltare. În multe cazuri, finanțarea alocată fazei de cercetare și dezvoltare poate fi disponibilă la nivel național și la nivelul UE. Acest aspect nu este prevăzut în acest document.

4.2.3.1. Achiziționarea serviciilor de cercetare și dezvoltare și alocarea drepturilor intelectuale și de proprietate

În conformitate cu normele UE (54), în cazul în care achizitorul public își rezervă toate beneficiile cercetării și dezvoltării pentru el însuși (inclusiv toate drepturile intelectuale și de proprietate), achizițiile de servicii de cercetare și dezvoltare intră sub incidența directivelor privind achizițiile publice. În cazul în care achizitorul public nu își rezervă toate beneficiile serviciilor de cercetare și dezvoltare pentru el însuși, aceste achiziții sunt exceptate de la aplicarea dispozițiilor directivelor privind achizițiile publice (55). O parte importantă a specificațiilor tehnice și a contractului ulterior ar trebui să fie dedicată alocării drepturilor de proprietate intelectuală rezultate din serviciile de cercetare și dezvoltare.

În cazul în care achizitorul public păstrează drepturile de proprietate intelectuală, acesta poate decide să pună în aplicare soluția inovatoare care rezultă din activitatea de cercetare. În acest caz, specificațiile tehnice ale oricărei proceduri de achiziții publice ulterioare se pot baza pe rezultatul unui astfel de contract de cercetare și dezvoltare. De asemenea, este posibil ca un achizitor public să decidă să acorde tuturor părților interesate o licență gratuită pentru noile drepturi de proprietate intelectuală, cu scopul de a stimula continuarea inovării. Condițiile de acordare a licenței pot prevedea că orice inovare suplimentară bazată pe aceste drepturi de proprietate intelectuală ar trebui să fie pusă la dispoziția altor părți interesate gratuit sau contra unei taxe.

În cazul în care achizitorul public decide să ofere furnizorului noile drepturi de proprietate intelectuală rezultate din contractul de cercetare și dezvoltare, specificațiile tehnice ar trebui să reflecte o astfel de distribuție a drepturilor de proprietate intelectuală, în special valoarea de piață a drepturilor ce revin furnizorului, pentru a evita o posibilă denaturare a concurenței. De exemplu, achizitorul public poate prevedea utilizarea acestor drepturi pentru a pune în aplicare soluția și/sau îi poate solicita furnizorului să acorde licențe pentru aceste drepturi unor terți în anumite situații, în condiții echitabile (deschise, transparente și nediscriminatorii) și în condiții rezonabile de piață.

4.2.3.2. Achiziția înainte de comercializare

Achiziția înainte de comercializare constă în achiziționarea de servicii de cercetare și dezvoltare în condiții avantajoase de la mai mulți operatori economici.

Achiziția înainte de comercializare este o abordare disponibilă din 2007. Aceasta pune în practică scutirea de la aplicarea dispozițiilor directivelor privind achizițiile publice pentru serviciile de cercetare și dezvoltare într-un caz specific (56), atunci când achizitorul public nu își rezervă toate beneficiile aferente contractului de servicii de cercetare și dezvoltare exclusiv pentru el însuși, ci le împarte cu operatorii economici în condițiile pieței (57).

În cadrul acestei abordări, achizitorul public oferă noile drepturi de proprietate intelectuală rezultate din contract operatorilor economici participanți, dar își păstrează:

(i)	dreptul de a utiliza, pentru nevoile proprii, rezultatele cercetării și dezvoltării și

(ii)	dreptul (de a solicita operatorilor economici) să acorde licență terților în condiții de piață echitabile și rezonabile.

Aceasta poate fi o soluție reciproc avantajoasă. Operatorii economici pot comercializa soluțiile către alți achizitori publici sau pe alte piețe. În ceea ce privește achizitorii publici, în afară de dreptul de a utiliza și de a acorda licențe în cadrul unei achiziții publice ulterioare pentru a implementa soluțiile, aceștia pot face economii legate de procesul costisitor de înregistrare și/sau de întreținere care rezultă din deținerea drepturilor de proprietate intelectuală. Dovezile obținute în urma achizițiilor publice înainte de comercializare arată că prețul a fost, în medie, cu 50 % mai mic, iar ofertele primite au fost de până la 4 ori mai multe și de o calitate mai bună (58).

Obiectul contractului de achiziție înainte de comercializare se încadrează într-una sau mai multe categorii de cercetare și dezvoltare (cercetare fundamentală, cercetare industrială, dezvoltare experimentală). Contractul trebuie să aibă o durată limitată și poate include dezvoltarea de prototipuri sau volume limitate de prime produse sau servicii sub forma unei serii experimentale. Achiziționarea unor volume comerciale de produse sau servicii nu poate face obiectul aceluiași contract. Cu toate acestea, contractul poate include achiziționarea de prototipuri și/sau volume limitate de produse sau servicii finale dezvoltate în cursul achiziției înainte de comercializare, atât timp cât valoarea serviciilor depășește valoarea produselor care fac obiectul contractului (59).

Potrivit definiției, contractele de servicii de cercetare și dezvoltare sunt utilizate în domeniile în care soluțiile existente pe piață nu satisfac nevoile achizitorului public.

Pentru achizitorul public, există mai multe avantaje. Se pot obține contribuții pentru o viitoare achiziție publică; mai mulți operatori economici devin concurenți, fiind selectați progresiv pe baza performanțelor obținute pentru pragurile predefinite și a ofertelor prezentate pentru faza următoare. În cele din urmă, achizitorul public are posibilitatea de a pune capăt proiectului în orice moment în care rezultatele nu corespund obiectivelor așteptate.

Pentru operatorii economici, această procedură poate fi, de asemenea, atractivă. Este posibil să se prezinte o soluție la o nevoie la care piața actuală nu poate răspunde în mod satisfăcător. În caz de succes, acesta poate deschide o piață interesantă în rândul achizitorilor publici similari care se confruntă cu aceeași lipsă de soluții disponibile pe piață.

Achizitorul public se poate folosi de experiența sa cu achizițiile înainte de comercializare în documentele de licitație ale unei achiziții ulterioare. Aceasta trebuie să fie întotdeauna nediscriminatorie, astfel încât orice operator economic să poată prezenta oferte. Cu toate acestea, achizitorul public nu poate dezvălui detalii care (i) ar împiedica aplicarea legii, (ii) ar fi contrare interesului public, (iii) ar aduce atingere intereselor economice legitime ale furnizorilor implicați în achiziția înainte de comercializare (60) sau (iv) ar putea denatura concurența loială între furnizorii de servicii de cercetare și dezvoltare participanți sau alți furnizori de pe piață.

În cazul achizițiilor înainte de comercializare, este posibil, de asemenea, să se scurteze timpul necesar introducerii pe piață. În circumstanțe specifice procedurii de achiziții publice, operatorii economici au posibilitatea să dezvolte și să testeze soluții inovatoare într-o anumită perioadă. Această experiență are un beneficiu dublu, atât pentru achizitori, cât și pentru furnizori: achizitorii au un contact mai strâns cu actorii de pe piață, iar furnizorii primesc feedback mai devreme cu privire la potențialul lor inovator în situații reale.

Acest aspect este de interes deosebit pentru întreprinderile nou-înființate, întreprinderile aflate în fază de extindere sau IMM-urile inovatoare care doresc să primească referințe despre primii potențiali clienți.

Accesul la această procedură este, de asemenea, simplificat. Întrucât nu vizează achiziționarea de volume comerciale de soluții inovatoare, ofertanții trebuie doar să îndeplinească cerințele de calificare profesională și capacitate financiară pentru cercetare și dezvoltare, nu pe cele pentru implementarea unor volume comerciale de soluții.

Angajamentele internaționale ale UE la nivel bilateral sau multilateral nu vizează, în general, aceste servicii. În cazul în care serviciile de cercetare și dezvoltare sunt achiziționate separat iar proprietatea asupra drepturilor de proprietate intelectuală care rezultă din cercetare și dezvoltare este lăsată la furnizori – cum este cazul achizițiilor înainte de comercializare – operatorii economici din țările terțe nu au acces securizat. Serviciile respective pot fi supuse unor condiții de executare (61).

REZULTATELE SONDAJULUI PRIVIND ACHIZIȚIILE ÎNAINTE DE COMERCIALIZARE FINANȚATE DE UE

IMAGINEA DE ANSAMBLU

Jumătate dintre soluțiile dezvoltate în cadrul achizițiilor înainte de comercializare finanțate de UE au fost puse în aplicare în interval de un an:

—	deschiderea unei rute către piață pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare (73,5 % dintre contracte sunt atribuite IMM-urilor/ întreprinderilor nou-înființate);

—	stimularea extinderii transfrontaliere (33,1 % dintre contracte sunt atribuite la nivel transfrontalier);

—	consolidarea competitivității la nivel european (99,5 % dintre antreprenori își desfășoară 100 % din activitățile lor de cercetare și dezvoltare în Europa); și

—

rata de succes a comercializării la nivelul societăților participante s-a dublat (în interval de un an: 50 % au generat venituri, 24 % au atras investiții de capital, 18 % au încheiat parteneriate cu marile întreprinderi, 12 % au făcut obiectul unei fuziuni sau achiziții, 3 % au depus deja o ofertă publică inițială).

Detalii sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/results-eu-funded-pre-commercial-procurements

EXPERIENȚA INDIVIDUALĂ

Întreprinderile nou-înființate au identificat o serie de beneficii de pe urma participării la achiziții înainte de comercializare: scurtarea timpului necesar introducerii pe piață, un acces mai rapid la primii clienți care acționează ca ambasadori pentru soluțiile lor inovatoare către piețe mai vaste, oportunități de creștere la nivel internațional, creșterea de până la 4 ori mai rapidă a afacerilor.

A se vedea opiniile exprimate de întreprinderi (și de achizitorii publici) cu privire la experiența lor la adresa:

http://eafip.eu/resources/videos

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/pre-commercial-procurement-showcases

Pentru exemple de proiecte de achiziție înainte de comercializare, consultați:

—	Oportunități pentru IMM-uri în cadrul proiectelor mai mari, la punctul 3.1.4.

—	Imaile, Thalea și proiectele de calcul de înaltă performanță prevăzute la punctele 2.5.2 și 3.1.1.

4.2.3.3. Achiziționarea de produse de cercetare și dezvoltare

Achiziționarea de produse de cercetare și dezvoltare include cumpărarea de prototipuri sau de prime produse sau servicii complete dezvoltate ca urmare a activităților de cercetare și dezvoltare, testarea și evaluarea acestora pentru a selecta cea mai bună opțiune înainte de achiziția finală la scară largă. Aceasta se poate face prin orice procedură de achiziție publică.

O excepție specifică (62) permite utilizarea unei proceduri de negociere fără publicare pentru achiziționarea de materiale pentru cercetare și dezvoltare. Produsele și serviciile achiziționate trebuie furnizate numai în scopul cercetării, experimentării, studiului sau dezvoltării, iar contractul nu poate include producția în serie care urmărește să stabilească viabilitatea comercială a produsului sau să amortizeze costurile de cercetare și dezvoltare. Această procedură de negociere fără publicare poate fi utilizată pentru a cumpăra un volum limitat de produse care au fost dezvoltate în cursul unei achiziții înainte de comercializare.

EXEMPLU

ACHIZIȚII PUBLICE ÎN AVANGARDA TEHNOLOGIEI:

Relațiile furnizor – contractant în cadrul unor proiecte științifice de mare amploare la nivelul CERN

De ce a fost luată în considerare o soluție inovatoare?

Succesul marilor proiecte științifice depinde de competența furnizorilor și a contractanților. Experiența Organizației Europene pentru Cercetarea Nucleară (CERN) în acest sens este elocventă.

În ce a constat diferența de abordare?

Un factor-cheie în achizițiile publice organizate de CERN este acela că fiecare nouă modernizare a acceleratorilor săi presupune cerințe și performanțe din ce în ce mai dificile, determinând furnizorii să își atingă limitele. În plus, în unele cazuri, piața este prea mică pentru a investi în producția volumelor scăzute de bunuri extrem de sofisticate aflate în prima linie. Acest fapt determină CERN să își proiecteze propriile prototipuri și să colaboreze îndeaproape cu furnizorii săi.

Care a fost rezultatul?

Rezultatul unei asemenea colaborări constă în importante beneficii comerciale și pentru furnizori. Un studiu referitor la achizițiile publice pentru Large Hadron Collader (LHC) și la contractare a demonstrat beneficiile clare pentru furnizorii CERN: aproximativ 38 % dintre aceștia au dezvoltat produse noi, 44 % și-au îmbunătățit cunoștințele tehnologice, iar 60 % au dobândit clienți noi datorită contractelor cu CERN.

Un alt studiu care oferă o analiză cost-beneficiu referitoare la LHC și modernizarea acestuia este realizat de Universitatea din Milano. Rezultatele preliminare arată deja o relație pozitivă semnificativă între achiziția LHC și îmbunătățiri în ceea ce privește eforturile în materie de cercetare și dezvoltare, capacitatea de inovare și performanța economică ale furnizorilor.

Detalii sunt disponibile la:

https://home.cern/fr/resources

4.2.3.4. Parteneriatul pentru inovare

Parteneriatul pentru inovare (63) este un tip relativ nou de procedură de achiziții publice prevăzută în Directiva 2014/24/UE (64). Acesta poate fi utilizat numai în situațiile în care, pentru nevoile achizitorului public, nu există soluții disponibile pe piață.

Caracteristica principală a parteneriatului pentru inovare este că inovarea are loc în timpul executării contractului. În majoritatea altor proceduri (65), achizitorul public știe deja ce tip de soluție cumpără: inovarea are loc în faza de precontractare și, de obicei, se finalizează cu încheierea contractului atunci când sunt convenite caracteristicile exacte ale soluției (66).

Într-un parteneriat pentru inovare, achizitorul public încheie un contract cu cel (cei) mai bun(i) furnizor(i) potențial(i) de soluții inovatoare. Este de așteptat ca furnizorul (furnizorii) să creeze soluția inovatoare și să asigure implementarea acesteia la scară reală pentru achizitorul public. Nevoile achizitorului public ar trebui să fie descrise cu suficientă precizie pentru a permite potențialilor ofertanți să înțeleagă natura și amploarea provocării și să aibă suficiente informații pentru a decide dacă să participe sau nu.

Procesul parteneriatului pentru inovare are loc în trei etape:

—

Faza de selecție are loc chiar la începutul procedurii. În urma unui apel de concurs, unul sau mai mulți dintre partenerii cei mai potriviți sunt selectați pe baza aptitudinilor și a abilităților lor. Contractul (contractele) care instituie parteneriatul pentru inovare este (sunt) atribuit(e) ulterior pe baza celui mai bun raport calitate-preț propus. Această etapă este similară unei proceduri restrânse, cu o invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare.

—

În faza următoare, partenerul (partenerii) dezvoltă noua soluție în colaborare cu achizitorul public. Această fază de cercetare și dezvoltare poate fi împărțită în mai multe etape destinate evaluării conceptelor, dezvoltării prototipurilor și/sau testării performanțelor. În fiecare etapă numărul partenerilor poate fi redus pe baza unor criterii predeterminate.

—	În faza comercială, partenerul (partenerii) furnizează rezultatele finale, dar numai dacă acestea corespund nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite între achizitorul public și partener(i).

Deși procedura este numită „parteneriat”, iar participanții sunt numiți „parteneri”, aceasta este totuși o procedură de achiziții publice, care se supune normelor relevante ale UE și ale OMC, în special principiilor de bază ale concurenței, transparenței și nediscriminării în materie de achiziții publice.

Parteneriatul pentru inovare a fost conceput special pentru a permite achizitorilor publici să stabilească un parteneriat pentru a dezvolta și a achiziționa ulterior o soluție nouă și inovatoare. Prin urmare, este important ca parteneriatul pentru inovare să fie structurat astfel încât să poată asigura un nivel al cererii din partea pieței (market pull) care să stimuleze dezvoltarea unei soluții inovatoare fără a îngrădi accesul pe piață (67).

În acest sens, absența unei proceduri separate de achiziții publice pentru achiziționarea de volume comerciale de produse sau servicii finale impune, de asemenea, acordarea unei atenții deosebite principiilor privind ajutoarele de stat ale UE (a se vedea secțiunea 5 de mai jos privind ajutoarele de stat). Pentru a se asigura că achizitorii publici nu utilizează parteneriatele pentru inovare într-un mod care împiedică, restrânge sau denaturează concurența (67), Directiva 2014/24/UE, în special articolul 31 privind parteneriatul pentru inovare, stabilește norme care să asigure că un parteneriat pentru inovare este deschis, transparent, nediscriminatoriu și competitiv.

Prin urmare, atunci când se desfășoară un parteneriat pentru inovare, este important să se acorde atenție următoarelor aspecte:

—

Înțelegerea pieței relevante: Achizitorii publici trebuie:

—	să stabilească drept condiție prealabilă pentru un parteneriat pentru inovare necesitatea unei soluții inovatoare care nu este deja disponibilă pe piață; precum și

—	să înțeleagă că există indicii serioase că nevoile lor sunt fezabile, fără a fi limitate în dorința lor de a căuta și soluții inovatoare.

Achizitorii publici pot obține informații utile și relevante din studiile de piață realizate în urma unor consultări prealabile ale pieței, din experiența dobândită în urma unor concursuri anterioare nereușite de achiziții publice și din informațiile obținute în urma unor conferințe și târguri sau a analizelor standardelor de afaceri.

—

Anunț de participare: anunțul de participare obligatoriu trebuie să includă informații detaliate cu privire la inovația solicitată. Acest lucru asigură faptul că toți operatorii economici care pot atât să dezvolte, cât și să furnizeze ulterior soluția pot solicita să participe la parteneriatul pentru inovare.

—

Criteriile utilizate pentru selecția partenerului (partenerilor) care are (au) cea mai mare capacitate de a desfășura activități de cercetare și dezvoltare și de a furniza implementarea la scară reală a soluțiilor inovatoare (de exemplu, performanțele anterioare, referințe, componența echipei, facilitățile, sistemele de asigurare a calității etc.).

—	Număr de parteneri: crearea parteneriatelor pentru inovare cu mai mulți parteneri poate facilita concurența și permite explorarea unor soluții diferite (67).

—	Inovarea rezultată trebuie să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite în prealabil între achizitorii publici și parteneri.

—	Echilibru între valoarea produselor și investițiile necesare dezvoltării lor, pentru a preveni utilizarea abuzivă a acestei proceduri. Durata oricărei perioade ulterioare de furnizare a soluției nu trebuie să fie disproporționată în raport cu aceasta.

—

Clauze de performanță: clauzele privind executarea contractului vor permite achizitorului:

—	să monitorizeze calitatea performanței prin intermediul unor indicatori care permit măsurarea nivelurilor de conformitate;

—	să rezilieze contractul în cazul în care obiectivele de performanță tehnică, operațională sau economică nu sunt îndeplinite;

—	să rezilieze contractul dacă piața oferă o soluție alternativă, iar parteneriatul pentru inovare devine redundant;

—

să se asigure că drepturile de proprietate intelectuală sunt proporționale cu interesul achizitorului public față de deținerea acestora, luând în considerare orice necesitate viitoare de a adapta, modifica sau transfera operarea soluției inovatoare către alt achizitor public (a se vedea punctul 4.1.7 și anexa I):

—	să se asigure că structura parteneriatului pentru inovare (în special durata și valoarea sa) reflectă gradul de inovare al soluției propuse.

PARTENERIATUL PENTRU INOVARE ÎN PRACTICĂ

De la introducerea parteneriatului pentru inovare în temeiul Directivei 2014/24/UE, zeci de proiecte au fost promovate în întreaga UE. Diferite tipuri de entități publice au utilizat această procedură, de la ministere și agenții publice la autorități locale. Nevoile acoperite sunt diverse și implică diverse tipuri de sectoare și industrii. În toate cazurile, cercetarea de piață efectuată de achizitori a arătat că nicio soluție existentă nu putea satisface nevoile.

EXEMPLE

1. LOCURI PE SCAUNE PE STADIONUL OLIMPIC DIN HELSINKI

https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:98072-2018:TEXT:RO:HTML&tabId=0

Scopul proiectului

Stadionul olimpic și structurile din jurul acestuia sunt protejate în temeiul Legii patrimoniului național din Finlanda. Consiliul național al antichităților a subliniat că vechile bănci din lemn reprezintă o parte importantă a arhitecturii stadionului și că noile concepte trebuie să îndeplinească cerințele estetice de protecție a clădirii.

Studiul de piață a arătat că nu există soluții disponibile pentru a îndeplini cerințele proiectului de renovare a stadionului olimpic, și anume:

—	scaunele ar trebui să facă parte integrantă din arhitectura stadionului și ar trebui să fie reconstruite cu atenție în cazul unei renovări, pentru a reda cât mai fidel vechea configurație;

—	în temeiul proiectării funcționale, unele scaune ar trebui să îndeplinească cerințele materiale pentru protecția împotriva incendiilor;

—	proiectul nu ar trebui să implice costuri de întreținere costisitoare pentru vopsire, protecția împotriva incendiilor sau reparații la îmbinările lemnului;

—	ar trebui să fie posibilă utilizarea dispozitivelor de prindere pentru vechile bănci din lemn (proiectare inovatoare).

Procesul

Procedura a fost inițiată cu două cerințe minime obligatorii:

—	scaunele să fie prevăzute cu mecanism rotativ;

—	scaunele și spătarele să poată fi îndepărtate separat.

În iunie 2017 a fost emis un anunț de participare, însoțit de o invitație preliminară având la bază planurile arhitectului. Acesta a fost urmat de faza de participare, care s-a încheiat cu selecția ofertanților. Ulterior, candidații selectați au primit o invitație de participare la procedura de negociere. Această etapă s-a încheiat cu atribuirea parteneriatului către trei societăți alese pe baza următoarelor criterii: prototip de scaun, plan de dezvoltare și estimare a costurilor. Parteneriatul pentru inovare a fost inițiat la începutul lunii decembrie 2017 și a inclus două etape de dezvoltare și un obiectiv intermediar. Criteriile de evaluare pentru fiecare etapă de dezvoltare au fost: evaluarea scaunelor, materiale/ciclu de viață/întreținere și prețul. Contractul a fost semnat în decembrie 2018.

2. ACHIZIȚIONAREA DE GARNITURI INOVATOARE PENTRU TRENURI DE FOARTE MARE VITEZĂ ȘI ELEMENTE DE SPRIJIN ASOCIATE

https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:234086-2015:TEXT:RO:HTML&tabId=0

Scopul proiectului

Scopul lansării proiectului de către compania feroviară franceză SNCF a fost proiectarea, producerea și livrarea de garnituri care să poată circula în principal în Franța și în alte țări europene cu o viteză mai mare sau egală cu 320 km/h, în condiții optime de cost și de mediu.

Acest proiect constă în trei etape:

(i)	faza de cercetare și dezvoltare în vederea elaborării specificațiilor detaliate referitoare la garnituri inovatoare pentru trenuri de foarte mare viteză la un preț de achiziție stabilit;

(ii)	faza de proiectare și industrializare pentru garnituri inovatoare pentru trenuri de foarte mare viteză;

(iii)

faza de producție și livrarea unei cantități estimate de trenuri (între 50 și 200), precum și elementele de sprijin asociate pentru exploatarea și întreținerea trenurilor.

Procesul

Scopul cercetării de piață realizate a fost acela de a demonstra că necesitatea nu poate fi satisfăcută de o soluție existentă pe piață. Această valoare de referință globală a materialului rulant de mare viteză disponibil a permis să se stabilească faptul că trenul avut în vedere nu era deja disponibil pe piață și că un tren inovator reprezenta o nevoie reală.

În continuare, au fost stabilite niveluri de performanță și costuri maxime. Faza de achiziție putea fi pusă în aplicare numai dacă rezultatul fazei de cercetare și dezvoltare corespundea nivelurilor de performanță și cost maxim convenite între SNCF și partener. Aceste obiective privind costurile și performanța au fost evidențiate în cadrul licitației.

Pentru a alege câștigătorul parteneriatului, au avut loc negocieri cu candidații selectați. Discuțiile s-au axat pe adaptarea ofertei în funcție de necesitățile de proiectare, dezvoltare și producție, precum și pe drepturile de proprietate intelectuală asociate fiecărei etape a proiectului.

3. ERHVERVSSTYRELSEN, ALBERTSLUND KOMMUNE, ESBJERG KOMMUNE, FREDERIKSSUND KOMMUNE (ACHIZIȚIE COMUNĂ – AUTORITĂȚI LOCALE DANEMARCA)

https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:209875-2016:TEXT:RO:HTML&tabId=0

Scopul proiectului

Parteneriatul pentru inovare a vizat dezvoltarea de noi soluții inovatoare pentru prevenirea sau atenuarea deshidratării persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. Scopul a fost de a reduce numărul spitalizărilor care pot fi evitate în cazul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, care sunt cel mai adesea cauzate de deshidratare.

Procesul

Ca introducere în procesul parteneriatului pentru inovare, autoritatea daneză pentru afaceri a organizat un dialog aprofundat la nivelul pieței, sub forma a două ateliere cu întreprinderile, experții și utilizatorii din municipalitățile participante.

Faza de pregătire, care a precedat lansarea parteneriatului pentru inovare, s-a axat pe calcularea potențialului de achiziție și a potențialului de piață pentru a atrage întreprinderi inovatoare. A fost necesară asistența experților.

Faza de negociere a permis evaluarea diferitelor modele de dezvoltare a soluțiilor informatice și, de asemenea, discutarea punctelor-cheie ale parteneriatului pentru inovare: coduri sursă, date cu caracter personal etc.

Au fost atribuite două parteneriate pentru inovare. În timpul etapei de dezvoltare (post-atribuire), unul dintre cei doi parteneri nu a fost în măsură să furnizeze un prototip care să îndeplinească nivelurile de performanță prevăzute în contract. Prin urmare, s-a decis încetarea parteneriatului cu respectivul consorțiu.

În concluzie, principalii factori de succes ai unui parteneriat pentru inovare sunt:

—	o etapă de evaluare desfășurată în mod corespunzător pentru a stabili dacă o fază de cercetare și dezvoltare este într-adevăr necesară, la care se adaugă o abordare strategică a drepturilor de proprietate intelectuală;

—	anticiparea planificării generale și a diferitelor etape ale contractului;

—	înființarea unei echipe multidisciplinare de proiect cu experți în domeniul în cauză și punerea la punct a măsurilor efective de coordonare/monitorizare a contractului pe termen lung. Acestea vor permite achizitorului public să evalueze rezultatele intermediare ale partenerilor;

—	punerea în aplicare a unei metode de lucru sinergetice și eficace în vederea realizării schimbului de informații și a construirii în comun cu partenerii; precum și

—	respectarea egalității de tratament a partenerilor și a secretului comercial în etapa de punere în aplicare a parteneriatului.

5. AJUTOARE DE STAT

În contextul atribuirii contractelor de achiziție publică, resursele publice sunt utilizate cu scopul de a plăti operatorii economici pentru achiziționarea de bunuri, servicii sau lucrări. Prin urmare, autoritățile publice trebuie să se asigure că, atunci când efectuează aceste tranzacții (indiferent de procedura de achiziții publice utilizată), acestea nu acordă ajutoare de stat într-un mod care să contravină normelor UE privind ajutoarele de stat. În special, este esențial să se verifice dacă o întreprindere căreia i-a fost atribuit un contract în urma unei proceduri de achiziții publice încasează sau nu o plată a cărei valoare depășește suma stabilită în condițiile pieței. Prin urmare, prezentele orientări se referă la anumite criterii pe care achizițiile publice în domeniul inovării ar trebui să le îndeplinească pentru a se evita acordarea de ajutoare de stat furnizorilor.

Ca regulă generală, aceste tranzacții economice realizate de organismele publice nu conferă un avantaj partenerilor la tranzacție și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat dacă sunt realizate în conformitate cu condițiile normale de piață (68). În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat (69), această situație este valabilă, în mod normal, în cazul în care procedura de ofertare este competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată, în conformitate cu directivele UE relevante privind achizițiile publice. Aceasta ar trebui să permită ca oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic să corespundă valorii de piață.

Cu toate acestea, Comunicarea Comisiei se referă la anumite circumstanțe specifice în care procedurile de achiziții publice nu vor permite stabilirea unui preț de piață, de exemplu:

—	proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în cazul în care circumstanțele specifice nu permit stabilirea prețului pieței;

—	în cazuri specifice în care se depune o singură ofertă, autoritatea contractantă ar trebui să fie pregătită să justifice faptul că rezultatul procedurii de achiziții reflectă prețul pieței astfel (70):

—	fie este demonstrat caracterul obiectiv al caietului de sarcini care nu favorizează un anumit operator economic;

—	fie se verifică prin mijloace suplimentare faptul că rezultatul procedurii corespunde prețului pieței.

În plus, în ceea ce privește achizițiile publice de servicii de cercetare și dezvoltare (inclusiv achiziția înainte de comercializare), Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare elaborat de Comisie prevede următoarele condiții specifice cumulative pe care autoritățile publice trebuie să le respecte pentru a evita prezența ajutorului de stat (71):

—	procedura de selecție este deschisă, transparentă și nediscriminatorie și se bazează pe criterii obiective de selecție și de atribuire specificate înainte de procedura de licitație;

—	acordurile contractuale avute în vedere care descriu toate drepturile și obligațiile părților, inclusiv în ceea ce privește DPI, sunt puse la dispoziție tuturor ofertanților interesați înainte de procedura de licitație;

—	achiziția nu oferă niciunuia dintre prestatorii participanți niciun tratament preferențial în ceea ce privește furnizarea volumelor comerciale ale produselor sau serviciilor finale (72);

—

și este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

—

toate rezultatele care nu dau naștere unor drepturi de proprietate intelectuală pot fi diseminate la scară largă (de exemplu, prin publicare, predare sau contribuție la organismele de standardizare într-un mod care să permită altor întreprinderi să le reproducă)

și orice drepturi de proprietate intelectuală sunt alocate integral achizitorului public;

—	sau orice prestator de servicii căruia îi sunt alocate rezultatele care au dat naștere la DPI este obligat să permită achizitorului public accesul nelimitat la rezultatele respective în mod gratuit și să acorde acces terților, de exemplu prin licențe neexclusive, în condițiile pieței.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de mai sus, autoritățile publice se pot baza pe o evaluare individuală a termenilor contractului dintre achizitorul public și întreprindere sau, în cazul în care există dubii, pot notifica măsura Comisiei.

Pentru situațiile care implică ajutor de stat, se aplică normele obișnuite privind ajutoarele de stat, și anume ajutorul poate fi considerat compatibil cu tratatul dacă îndeplinește anumite condiții (73).

(1) Comunicare a Comisiei. O nouă Strategie industrială pentru Europa, COM(2020) 102 final, 10.3.2020. https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2020:0102:FIN:RO:PDF. Comunicare a Comisiei. O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, COM(2020) 103 final, 10.3.2020. https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2020:0103:FIN:RO:PDF.

(2) https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility_ro.

(3) Comunicare a Comisiei. Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE – Un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE. COM(2020) 760 final, 25.11.2020. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0760&from=EN.

(4) C(2019) 5494, accesibile la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/36601.

(5) Exemple de definiții:

—

În sensul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65), articolul 2 alineatul (22) definește „inovarea” drept „realizarea unui produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătățit în mod semnificativ, care include, dar nu se limitează la procese de producție, clădire sau construcție, a unei noi metode de comercializare sau a unei noi metode de organizare a practicii comerciale, locului de muncă sau a relațiilor externe, printre altele, cu scopul de a contribui la soluționarea provocărilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”;

—

în manualul Oslo 2018, OCDE definește inovarea ca fiind „un produs sau un proces nou sau îmbunătățit (sau o combinație a acestora) care diferă în mod semnificativ de produsele sau procesele anterioare ale unității și care a fost pus la dispoziția potențialilor utilizatori (sub formă de produs) sau pus în funcțiune de către unitate (sub formă de proces)”.

(6) Primii utilizatori se referă la primele 20 de procente de clienți de pe piață care cumpără un produs, un serviciu sau un proces nou sau semnificativ îmbunătățit. Sunt incluse și achizițiile de produse, servicii sau procese care și-au demonstrat deja eficiența la scară redusă și care pot fi aproape de introducerea pe piață sau prezente deja în cantități mici pe piață, dar care nu au fost încă adoptate de piață pe scară largă. De asemenea, sunt incluse și soluțiile existente care urmează să fie utilizate într-un mod nou și inovator.

Rolul clienților cu statut de „prim utilizatori” în difuzarea soluțiilor inovatoare este recunoscut pe scară largă și în sectorul public: Rogers Everett (2003), „Diffusion of Innovations” (Difuzarea inovațiilor), ediția a 5-a. Simon & Schuster. ISBN 978-0-7432-5823-4. OCDE (2014), „Intelligent Demand: Policy Rationale, Design and Potential Benefits” (Motivații de politică: principiul de bază, proiectare și beneficii potențiale).

(7) La 27 mai 2020, Comisia a propus mecanismul ca element central al instrumentului NextGenerationEU, un instrument temporar de redresare care îi permite acesteia să angajeze fonduri pentru a contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. A se vedea https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility_ro.

(8) „Benchmarking of R & D procurement and innovation procurement investment across Europe” (Analiza comparativă a investițiilor în achiziții publice în domeniile cercetării, dezvoltării și inovării în întreaga Europă), Comisia Europeană, octombrie 2020: https://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=69920.

(9) http://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_ro.

Studiu anual al indicatorilor privind achizițiile publice disponibil la:

http://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/studies-networks_ro.

(10) https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2020:0103:FIN:RO:PDF.

(11) Principalele surse de orientări la nivelul UE privind achizițiile publice în domeniul inovării includ:

—	Setul de instrumente Asistența europeană pentru procedurile de achiziții publice pentru inovare (EAFIP) (2018);

—	http://eafip.eu/toolkit;

—	Achizițiile publice ca motor al inovării pentru IMM-uri și servicii publice (2015), https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/f5fd4d90-a7ac-11e5-b528-01aa75ed71a1;

—	https://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/policy/public-procurement_ro;

—	http://ec.europa.eu/research/participants/docs/h2020-funding-guide/cross-cutting-issues/innovation-procurement_en.htm.

Întrucât promovarea inovării reprezintă, de asemenea, o caracteristică centrală a politicii de coeziune a UE, Orientările pentru responsabilii cu achizițiile publice privind evitarea celor mai obișnuite erori în proiectele finanțate din fondurile structurale și de investiții europene se referă la modalitățile de reflectare a obiectivelor politicii de mediu, sociale și de inovare în procedurile aferente achizițiilor publice: http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/improving-investment/public-procurement/guide/

(12) Exemple de centre de competențe din Europa (pentru mai multe informații, a se vedea https://procure2innovate.eu):

—	https://www.pianoo.nl/pianoo-in-english

—	http://www.procurementcompetence.fi/

—	https://www.koinno-bmwi.de/en/

—	https://www.vinnova.se/en/

—	http://www.ioeb.at/.

(13) Exemple de materiale de orientare specifice sectorului

—	Alimentație publică: http://www.contract-catering-guide.org

—	Servicii de securitate: http://www.securebestvalue.org

—

Asistență medicală (cadru conceptual):

—	http://www.medtecheurope.org/sites/default/files/resource_items/files/ECONOMIC%20VALUE%20AS%20A%20GUIDE%20FOR%20INVESTING%20IN%20HEALTH%20AND%20CARE%20Concept%20Framework_3.pdf.

—

Asistență medicală (cadrul de politici):

—	http://www.medtecheurope.org/sites/default/files/resource_items/files/ECONOMIC%20VALUE%20AS%20A%20GUIDE%20FOR%20INVESTING%20IN%20HEALTH%20AND%20CARE%20Policy%20Framework_3.pdf.

—	Achiziții bazate pe valoare în sectorul sănătății din Canada: http://www.conferenceboard.ca/e-library/abstract.aspx?did=7480.

(14) În acest domeniu, Comisia a adoptat recent o recomandare [Recomandarea (UE) 2017/1805 a Comisiei din 3 octombrie 2017 cu privire la profesionalizarea achizițiilor publice ‒ Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achizițiilor publice (JO L 259, 7.10.2017, p. 28)], disponibilă la adresa https://eur-lex.europa.eu/legal content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017H1805&rid=8.

(15) Consorțiile de tip ERIC sunt entități juridice înființate în temeiul cadrului juridic comunitar pentru a institui și utiliza infrastructuri de cercetare și inovare noi sau existente de interes european. În limitele și în conformitate cu condițiile prevăzute în convențiile internaționale de instituire a unor consorții de tip ERIC sau în acordurile de sediu, ERIC-urile sunt scutite de la plata TVA și își pot adopta propriile proceduri de achiziții, respectând în același timp principiile tratatului. Există, de exemplu, ERIC-uri care operează infrastructuri la nivelul statelor membre în domenii precum sănătatea, îmbătrânirea, captarea dioxidului de carbon, volumele mari de date, schimbările climatice și maritime etc. Pentru mai multe informații, a se vedea: https://ec.europa.eu/research/infrastructures/index.cfm?pg=eric.

(16) Întreprinderile comune sunt întreprinderi înființate în comun de UE și de alți parteneri în temeiul articolului 187 din tratat: https://eur-lex.europa.eu/summary/glossary/joint_undertaking.html?locale=ro.

(17) GECT reprezintă un instrument juridic în cadrul politicii regionale europene de facilitare și promovare a cooperării interregionale transfrontaliere. GECT le permite autorităților publice din diferite state membre să colaboreze și să furnizeze servicii comune, fără a impune semnarea și ratificarea unui acord internațional în prealabil de către parlamentele naționale. Pentru mai multe informații: A se vedea articolul 39 alineatul (5) din Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice.

http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/cooperation/european-territorial/egtc/.

(18) Printre exemple se numără http://ogp.gov.ie/; http://www.consip.it/; https://www.bbg.gv.at/english/about-the-fpa/; https://www.ugap.fr/; https://www.espap.pt/Paginas/home.aspx; https://www.avropa.se/topplankar/In-English/; https://contratacioncentralizada.gob.es/en/quehacemos.

(19) Printre exemple se numără https://bric.brussels/en/our-solutions/purchasing-group; https://www.estar.toscana.it.

(20) Printre exemple se numără http://www.resah.fr/; http://www.amgros.dk/en; https://www.gdekk.de.

(21) Cererea privată este foarte scăzută în anumite sectoare (drumuri, gestionarea traficului, gestionarea deșeurilor etc.). Piețele achizițiilor publice sunt adesea singurele sau principalele puncte de desfacere pentru soluții în aceste sectoare.

(22) Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 4.1.2 privind consultarea preliminară a pieței.

(23) THALEA este abrevierea folosită pentru sistemul de telemedicină însărcinat cu îndeplinirea cerințelor formulate de spitale în ceea ce privește alerta timpurie; este asistat de TIC inovative pentru salvarea pacienților cu comorbidități din Europa; face parte dintr-un program de asistență personalizată pentru pacienți. THALEA a fost finanțat de Uniunea Europeană în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru (PC7-TIC-611855).

(24) https://ec.europa.eu/tools/espd

(25) O listă a furnizorilor DEAU este disponibilă la adresa https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38181.

(26) În temeiul directivelor privind achizițiile publice, depunerea electronică a ofertei a devenit obligatorie începând din octombrie 2018.

(27) https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/ecertis

(28) Articolul 58 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2014/24/UE.

(29) A se vedea anexa XII partea II la Directiva 2014/24/UE.

(30) Articolul 46 din Directiva 2014/24/UE.

(31) Cuvântul hackathon este o combinație a cuvintelor „hack” și „marathon”, unde „hack” reprezintă o soluționare experimentală și creativă a problemelor, cu o abordare ludică, iar „marathon” reprezintă durata evenimentului. Hackathonul își are originea în ingineria software și hardware, dar în prezent conceptul este aplicat cu succes și în alte industrii pentru dezvoltarea de soluții inovatoare. Hackathonul durează între 24 și 48 de ore și este dedicat unui anumit subiect sau unei anumite provocări. Participanții lucrează în grupuri restrânse într-un mediu unic, ce încurajează gândirea creativă și conduce la noi concepte, idei și prototipuri surprinzător de inovatoare. Rezultatul hackathonului este un prototip finit pentru un produs, serviciu sau model de afaceri inovator.

(32) Chiar și în situația în care o parte a acesteia este pusă în aplicare de un broker în materie de inovare în numele lor.

(33) Lista brokerilor existenți:

—	https://www.agid.gov.it/

—	https://www.gate21.dk/

—	http://procurementtransformationinstitute.com/

(34) A se vedea secțiunea 4.1.2 privind consultarea preliminară a pieței.

(35) Articolul 41 din Directiva 2014/24/UE și articolul 59 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(36) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei din 23 septembrie 2019 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1986 („formulare electronice”) (JO L 272, 25.10.2019, p. 7).

(37) A se vedea https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/digital/eforms_ro.

(38) Există deja un site similar cu criterii privind achizițiile publice verzi: http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm.

(39) Articolele 67 și 68 din Directiva 2014/24/UE oferă câteva instrucțiuni cu privire la modul în care se aplică în practică criteriile ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic (MEAT). Articolul 67 alineatul (2) ultimul paragraf: „Statele membre pot prevedea ca autoritățile contractante să nu poată utiliza numai prețul sau costul drept criteriu unic de atribuire sau să nu-și poată restricționa utilizarea la anumite categorii de autorități contractante sau la anumite tipuri de contracte.”

(40) Orientări utile privind DPI pentru achiziționarea de inovații bazate pe TIC, precum și modele pentru dispozițiile privind DPI se regăsesc în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Ghid pentru achizițiile publice de TIC bazate pe standarde, elemente de bună practică”, SWD (2013) 224 final.

(41) A se vedea în special legislația UE în domeniul drepturilor de autor. Aceasta constă într-un set de 13 directive și 2 regulamente, care armonizează drepturile fundamentale ale autorilor, artiștilor interpreți sau executanți, producătorilor și radiodifuzorilor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/eu-copyright-legislation.

(42) A se vedea indicatorul 10, subindicatorul „Regimul drepturilor de proprietate intelectuală”, studiul SMART 2016/0040 „Evaluarea comparativă a cadrelor de politici naționale privind achizițiile publice în domeniul inovării la nivelul Europei” („Benchmarking of national innovation procurement policy frameworks across Europe”) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/benchmarking-national-innovation-procurement-policy-frameworks-across-europe.

(43) Articolul 42 din Directiva 2014/24/UE și articolul 60 din Directiva 2014/25/UE prevăd că „specificațiile tehnice pot preciza totodată dacă va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuală”.

(44) Punctul 33 litera (b), COM(2014) 3282, Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare, http://ec.europa.eu/competition/state_aid/modernisation/rdi_framework_en.pdf.

(45) Consultarea publică privind respectarea DPI și a secretelor comerciale în achizițiile publice în Europa, 2016, http://ec.europa.eu/growth/content/consultation-respect-intellectual-property-public-procurement-procedures_ro.

(46) Pentru orientări mai detaliate, a se vedea anexa I privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI).

(47) În pofida denumirii sale, programul de achiziții publice înainte de comercializare SBIR din Irlanda nu se limitează doar la întreprinderile mici. Pot participa întreprinderi indiferent de mărime.

(48) Pentru a vedea un exemplu de perspectivă holistică în pregătirea documentației de licitație cu ajutorul indicatorilor cheie de performanță (KPI) în faza de executare a contractului bazată pe rezultate, consultați modelul european pentru specificații al proiectului Stop and Go:

http://stopandgoproject.eu/wp-content/uploads/2017/04/WP2_STOPandGO_D2.2_Update_European_Specification_Template_v1.2.pdf.

(49) Articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2014/24/UE și articolul 89 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2014/25/UE.

(50) Informații suplimentare privind schemele de plată bazate pe rezultate/analiza costurilor pot fi găsite în exemplul următor, cu diverse trimiteri:

—	www.senat.fr/rap/r16-668/r16-6685.html

—	http://www.hbs.edu/faculty/Pages/item.aspx?num=47450

—	https://innovation.cms.gov/initiatives/cjr

(51) Articolul 26 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2014/24/UE.

(52) Anterior, procedura de negociere cu publicarea unui anunț de participare a fost permisă numai în situații specific delimitate, ca urmare a rezultatelor nesatisfăcătoare ale altor proceduri.

(53) Dialogul competitiv a fost substanțial simplificat în cadrul directivelor.

(54) Articolul 25 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, articolul 14 din Directiva 2014/24/UE și articolul 32 din Directiva 2014/25/UE.

(55) A se vedea mai jos punctul 4.2.3.2 privind achizițiile înainte de comercializare, COM(2007) 799 final și SEC(2007) 1668.

(56) Articolul 25 din Directiva 2014/23/UE, articolul 14 din Directiva 2014/24/UE, articolul 32 din Directiva 2014/25/UE și articolul 13 literele (f) și (j) din Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).

(57) Achiziția înainte de comercializare este o abordare specifică pentru achiziționarea de servicii de cercetare și dezvoltare (dezvoltare competitivă în etape), prin care achizitorul public nu își rezervă rezultatele cercetării și dezvoltării exclusiv pentru uz propriu, ci împarte riscurile și beneficiile cercetării și dezvoltării cu furnizorii de servicii. Organizarea împărțirii riscurilor și beneficiilor precum și a întregului proces de achiziție astfel încât să se asigure, în cea mai mare măsură posibilă, concurența, egalitatea de tratament și transparența, permite achizitorului public identificarea celor mai bune soluții pe care le poate oferi piața și evitarea ajutorului de stat în anumite condiții. A se vedea punctul 2.3 din COM(2014) 3282, Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (Cadrul C&D&I) http://ec.europa.eu/competition/state_aid/modernisation/rdi_framework_en.pdf.

(58) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/impacts-eu-funded-pre-commercial-procurements.

(59) Această posibilitate a fost utilizată, de exemplu, de proiectul THALEA la punctul 3.1.1, care a achiziționat, în cadrul procedurii de achiziție înainte de comercializare, utilizarea soluțiilor dezvoltate timp de 4 ani după proiect.

(60) De exemplu, în ceea ce privește particularitățile abordărilor soluțiilor individuale care sunt confidențiale din punct de vedere comercial sau protejate prin drepturi de proprietate intelectuală.

(61) Comunicare a Comisiei Orientări privind accesul ofertanților din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE: https://ec.europa.eu/growth/content/new-guidance-participation-third-country-bidders-eu-procurement-market_en.

(62) Articolul 32 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2014/24/UE.

(63) Articolul 31 din Directiva 2014/24/UE.

(64) A se vedea, de asemenea, articolul 49 din Directiva 2014/25/UE.

(65) În afară de procedurile de achiziționare a serviciilor de cercetare și dezvoltare, inclusiv achizițiile înainte de comercializare.

(66) După cum se descrie mai sus la punctul 4.1.7, aceste caracteristici pot fi extinse suplimentar pe baza unor prevederi contractuale privind analiza costurilor, dar nu se vor referi, de obicei, la partea esențială a soluției inovatoare.

(67) A se vedea considerentul 49 din Directiva 2014/24/UE.

(68) În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE „sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(69) A se vedea punctul 89 și următoarele din Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C/2016/2946), https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52016XC0719(05)&from=EN.

(70) Aceste condiții nu sunt cumulative (a se vedea punctul 93 din Comunicarea menționată anterior privind noțiunea de ajutor de stat).

(71) Aceste criterii sunt specificate la punctul 2.3 din Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:C:2014:198:FULL&from=EN.

(72) Fără a aduce atingere procedurilor care acoperă atât dezvoltarea, cât și achiziționarea ulterioară a produselor sau serviciilor unice ori specializate.

(73) Condițiile în care ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare poate fi considerat compatibil cu tratatul sunt prevăzute în Cadrul C&D&I, precum și în Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1084 (JO L 156, 20.6.2017, p. 1), a se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:02014R0651-20170710&from=EN.

Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei stabilește condițiile în care ajutoarele pot fi considerate ajutoare de minimis și pot fi scutite de obligația de notificare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1407&from=RO.

V – Analiză și sinteză (parte rezervată achizitorului)	Observații
Potențialul entității Integrare în ecosistemul de inovare? da nu Intensitatea cercetării și dezvoltării (peste 15 %) Prima preferință Potențialul produsului și/sau serviciului propus Natura inovatoare a soluției? Posibilități de exploatare? Competitivitate Utilizare relevantă
Documente sau informații furnizate de societate
Referințe Broșură, descrierea produsului Date de contact

Fișe de inventariere neexhaustivă a domeniilor și achizițiilor în domeniul inovării
TI și telecomunicații Volume mari de date Sectorul digital Noile tehnologii Cloud computing-ul Securitatea informatică Securitatea componentelor electronice Identificare prin radiofrecvență și dezvoltarea durabilă Tehnologia fără fir Internetul obiectelor
Servicii intelectuale, formare și comunicare Jocuri serioase („Serious games”) Instrumente de colaborare Gestionarea documentelor dematerializate Gestionarea cunoștințelor Gestionarea conținutului Distribuția conținutului digital Servicii online media Media 2.0 Video
Tehnologii și echipamente Iluminat și tehnologii conexe Imagistică în infraroșu și terahertz Cazan economic Echipamente de lucru industriale de nouă generație Resurse textile și agro Fibră optică Inertizarea azbestului Opriri necooperante ale vehiculelor Tehnologii asistive
Clădiri și infrastructură Accesibilitatea pentru persoanele cu handicap Înaltă calitate ecologică (HEQ – High Environmental Quality) Materiale economice Machetă digitală Robotică
Energie și mediu Agronomie, agrotehnologie Ecotehnologie Tehnologie cu emisii reduse de carbon
Sănătate și nutriție Medicamente și produse farmaceutice Echipamente medicale pentru spitale, centre de îngrijire etc. Asistență medicală spitalicească Asistență medicală ambulatorie Servicii de consiliere în materie de nutriție
Metrologie ecologică Gestionarea energiei la clădiri și echipamente Purificarea aerului Calitatea apei de consum Controlul consumului de energie și de lichide Eliminarea deșeurilor
Transport și logistică Gestionarea cozilor de așteptare Mobilier de birou Dispozitiv de iluminare cu consum redus de energie Produse de întreținere Poștă Securitate
Procese, produse și servicii inovatoare din punct de vedere social Muncă pe timp de zi pentru servicii de curățenie Servicii de obligațiuni cu impact social în cadrul organizațiilor de mari dimensiuni Procese, produse și servicii pentru persoanele în vârstă și persoanele cu handicap Procese, produse și servicii care îmbunătățesc serviciile oferite utilizatorilor Colaborare în rețea în vederea creării proceselor, produselor și serviciilor de comunicare Procese, produse și servicii care creează bunăstare la locul de muncă Procese, produse și servicii ale economiei sociale și solidare
Adaptarea stațiilor de lucru Echipamente și stații de lucru Echipamente pentru stații de lucru pentru persoanele cu handicap Echipamente de lucru la distanță Echipamente pentru stații de lucru mobile

IV – Descrierea soluției inovatoare
Informații furnizate de societate