Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 63/11)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Balatoni hal”

Nr. UE: PGI-HU-02470 – 25.5.2018

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea/denumirile [a(le) DOP sau IGP]

„Balatoni hal”

2. Statul membru sau țara terță

Ungaria

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.7. Pești, moluște, crustacee proaspete și produse derivate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Balatoni hal” [pește de Balaton] este denumirea exclusivă pentru crapii (Cyprinus carpio L. 1758) și șalăii (Sander lucioperca L. 1758) care trăiesc, se înmulțesc și sunt crescuți în lacul Balaton sau în bazinul hidrografic al lacului Balaton (conform detaliilor de la punctul 4) și care sunt vânduți vii sau prelucrați (proaspeți, refrigerați sau congelați; de obicei în bucăți, rareori file).

(a) „Balatoni hal”: Șalău

Șalăii „Balatoni hal” sunt pești care aparțin speciei șalău (Sander lucioperca L.) din genul biban, care trăiesc și/sau sunt crescuți exclusiv în aria geografică definită la punctul 4 (bazinul hidrografic al lacului Balaton). Carnea șalăului este albă, macră, fără oase și gustoasă, are un conținut scăzut de grăsime și este bogată în proteine. Carnea șalăului „Balatoni hal” este considerată mai albă și mai gustoasă decât carnea șalăului de râu.

Parametrii de calitate ai cărnii șalăului „Balatoni hal”:

—	conținut de umiditate: 78,0-79,5 %;

—	proteine: 19-20 %;

—	grăsimi: 0,5-1,0 %.

„Balatoni hal”: Dimensiunea minimă la care este vândut șalăul „Balatoni hal” (viu, proaspăt, refrigerat sau congelat) este de 0,5 kg.

(b) „Balatoni hal”: Crap

Crapii „Balatoni hal” sunt pești care aparțin speciei crap (Cyprinus carpio L.) din familia ciprinide, care sunt crescuți exclusiv în bazinul hidrografic al lacului Balaton și care includ exclusiv varietățile locale „Balatoni sudár” și „Varászlói tükrös” recunoscute de stat și crescute în aria geografică definită la punctul 4.

Parametrii de calitate tipici ai cărnii de crap „Balatoni hal”„Balatoni sudár ponty” sunt [OMMI (Institutul Național pentru Controlul Calității în Agricultură) 2004 MgSzH (Biroul Agricol) 2011, Gorda și Borbély 2013]:

—	conținut de umiditate: 74,1-77,4 %;

—	proteine: 16,6-17,6 %;

—	grăsimi: 4,2-8,0 %.

Parametrii de calitate tipici ai cărnii de crap „Balatoni hal”„Varászlói tükrös ponty” sunt:

—	conținut de umiditate: 73,9-78,3 %;

—	proteine: 16,8-17,7 %;

—	grăsimi: 3,5-7,7 %.

Carnea de crap „Balatoni hal” este fermă și friabilă.

Dimensiunea minimă la care este vândut crapul „Balatoni hal” (viu, proaspăt, refrigerat sau congelat) este de 1,5 kg (ideal 1,5-3 kg).

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Utilizarea îngrășămintelor pentru creșterea randamentului producției este interzisă în aria geografică. Nutriția șalăului „Balatoni hal” este specială deoarece puietul trece de la hrănirea cu zooplancton la hrănirea cu pește după ce a atins o lungime a corpului de 12-15 cm, relativ târziu în comparație cu alți pești răpitori. De asemenea, sursele de hrană disponibile în bazinul hidrografic al Lacului Balaton sunt deosebite, oblețul (Alburnus alburnus), plătica (Abramis brama) și sabița (Pelecus cultratus) întâlnindu-se din abundență în alimentația șalăului (Specziár 2010). Cantitatea și compoziția hranei este similară în întregul bazin hidrografic al lacului Balaton. Șalăul „Balatoni hal” nu primește suplimente alimentare, iar creșterea se bazează în întregime pe hrana pe bază de pește natural care provine în principal din afluenții iazurilor de pește, și anume râurile din bazinul hidrografic al lacului Balaton.

Crapul „Balatoni hal” primește hrană naturală și suplimente alimentare care cuprind două componente principale. Prima componentă include amestecuri nutritive (grâu, triticale și porumb); a doua include specii alogene de scoică zebră (Dreissena polymorpha și Dreissena bugensis). Crescătorii de pești (titulari ai unui permis de pescuit ecologic, selectiv) recoltează biomasa de scoici utilizată pentru hrană din plutele mobile instalate în mai multe locuri pe Lacul Balaton (părțile sudice ale celor trei bazine, în special în vecinătatea crescătoriilor de pește). Biomasa de scoici, care crește între 8 și 12 luni, este recoltată de pe plute și utilizată pentru hrana peștilor din crescătoriile de crap, asigurându-se că tipurile de scoici rămân în cadrul crescătoriei.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate cele patru etape ale producției de „Balatoni hal” trebuie să se desfășoare în aria geografică precizată la punctul 4. Printre acestea se numără reproducerea naturală, reproducerea artificială (incubatoare), creșterea în apele naturale și creșterea în fermele piscicole. Conform legislației actuale, pescuitul pelagic în lacul Balaton a fost interzis începând cu 5 decembrie 2013. În mod excepțional, pescuitul selectiv este permis în scopuri ecologice și demonstrative (3 000 kg de crap și 500 kg de șalău anual, cu capcane pentru anghilă). Prin urmare, „Balatoni hal” este în principal de crescătorie, însă în mod ocazional sunt disponibili pești crescuți în mediul natural ca subprodus al pescuitului selectiv de anghilă în scopuri ecologice.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Creșterea de „Balatoni hal” în Ungaria se desfășoară în următoarele locații din bazinul hidrografic al lacului Balaton.

Lacul Balaton și sistemul său hidrografic (ape incluse în crescătoriile de pește: 61 139 ha)

Corpuri de apă specifice lacului Balaton și sistemului său hidrografic:

—	întreaga suprafață a Lacului Balaton;

—	porțiunea râului Zala care se întinde de la gura de vărsare până la podul feroviar Fenékpuszta;

—	porțiunea canalului Hévíz de la gura de vărsare și până la 50 de metri de partea din aval a barajului Lacului Hévíz;

—	porțiunea canalului Páhok de la gura de vărsare până la canalul Hévíz;

—	porțiunea canalului Egyesített-övcsatorna de la podul Bárkázó până la vărsarea pârâului Gyöngyös;

—	porțiunea canalului Fenyvesi-nyomócsatorna de la gura de vărsare până la stația de pompare Balatonfenyves;

—	porțiunea canalului Nyugati-övcsatorna care se întinde de la gura de vărsare până la podul feroviar Pálmajor;

—	porțiunea canalului Keleti-Bozót-csatorna de la gura de vărsare până la podul drumului care duce la gara Pusztaberény;

—	porțiunea pârâului Jama de la gura de vărsare până la porțile ecluzei de pe iazul de pește Bugaszeg;

—	porțiunea pârâului Tetves de la gura de vărsare până la porțile ecluzei de pe iazurile de pește Balatonlelle;

—	porțiunea Kismetszés de la gura de vărsare până la drumul nr. 70;

—	porțiunea Nagymetszés de la gura de vărsare până la podul de lemn din Szólád;

—	pâraiele Lesence, Kétöles, Tapolca, Egervíz și Burnót și porțiunea canalului Egermalom de la gura de vărsare până la drumul nr. 71;

—	porțiunile canalelor interioare de inundare Sár și Cigány, de la drumul de acces Somogyszentpál până la canalul Nyugati-övcsatorna;

—	porțiunea canalului Nyugati-övcsatorna, de la podul feroviar Pálmajor până la canalul Határ-Külvíz;

—	porțiunea canalului Határ-Külvíz, de la gura de vărsare până la drumul principal dintre Marcali și Öreglak;

—	canalul Cigány; și

—	canalul Keleti Bozót.

2.	Sistemul de protecție a apei din Balatonul Mic, etapa I (Lacul Hídvég; suprafață: 2 000 ha)

3.	Sistemul de protecție a apei din Balatonul Mic, etapa II (Lacul Fenéki; suprafață: 5 110 ha)

4.	Rezervorul Marcali (suprafață: 407 ha)

5.	Iazurile de pește Fonyód-Zardavár (suprafață: 135 ha)

6.	Iazurile de pește Balatonlelle-Irmapuszta (suprafață: 275 ha)

7.	Iazurile de pește Buzsáki-Ciframalom (suprafață: 138 ha)

8.	Iazurile de pește Balatonszárszó-Nádfedeles (suprafață: 15 ha)

9.	Iazul de pește Balatonföldvár (suprafață: 23 ha)

10.	Iazurile de pește Somogyvár-Tölös (suprafață: 26 ha)

11.	Iazurile de pește Varászló (suprafață: 174 ha)

12.	Iazurile de pește Siófok-Törek (suprafață: 36 ha)

5. Legătura cu aria geografică

Legătura dintre „Balatoni hal” și aria geografică se bazează pe calitatea și pe reputația produsului.

Locul de producție a „Balatoni hal” este în principal partea sudică și sud-vestică a bazinului hidrografic al Lacului Balaton. Iazurile de pește se găsesc în prezent în zone care în trecut erau golfuri ale Lacului Balaton, înainte ca acestea să fie drenate, adică fostul fund al lacului. Prin urmare, subsolul lor este similar cu cel al Lacului Balaton.

Aria prezintă o climă continentală umedă, cu efecte submediteraneene. Efectul submediteranean se referă în principal la distribuția temporală a precipitațiilor care, în anii tipici, prezintă două vârfuri (iunie și septembrie) și este esențială pentru piscicultură. Aria este mai umedă decât media din Ungaria (620 mm pe an). Majoritatea ploilor cad în lunile de vară, fapt ideal pentru piscicultură, care asigură astfel cantități adecvate și o bună calitate a realimentării cu apă. Afluenții iazurilor de pește din bazinul hidrografic sunt de obicei scurți (30-40 km) și nu conțin ape uzate netratate (Ferincz et al., 2017). Datorită acestui fapt, precum și a neutilizării îngrășămintelor organice, apa și sedimentele iazurilor de pește nu sunt anaerobe. Prin urmare, carnea peștelui produs în această arie este lipsită de arome străine. De asemenea, temperatura medie anuală (11,2) este mai ridicată decât media națională, ceea ce stimulează creșterea peștilor. Compoziția cărnii de pește este influențată de o serie de factori de mediu și de producție, inclusiv vârsta, speciile, hrana sau hrana naturală (Trenovszki, 2013); cel mai important factor îl reprezintă cantitatea și calitatea hranei.

Un factor esențial, din motive de protecție a calității apei, este interzicerea în iazurile de pește din bazinul hidrografic al lacului Balaton a îngrășămintelor organice cu scopul de a crește randamentul producției (o practică de rutină în alte zone). Prin urmare, peștele crescut în această arie nu vine în contact cu substanțele străine care dăunează aromei, prezente de obicei în îngrășămintele organice. Calitățile caracteristice ale cărnii șalăului „Balatoni hal” se datorează apei iazurilor de pește, în cantitate și de o calitate adecvate (funduri nisipoase, de loess; conținut scăzut de substanțe organice din apa de alimentare), sedimentelor aerobe de pe fundul lacului și cantității și proporției mari de obleț și babușcă, caracteristice zonei. Datorită unei bune calități a apei și a alimentației cu pește sălbatic, carnea șalăului „Balatoni hal” este de culoare alb imaculat, fără arome străine. Ea prezintă o structură friabilă datorată suprafeței mari a apei (mai multă mișcare pentru găsirea hranei).

Specziár (2010) a stabilit că nutriția șalăului „Balatoni hal” este deosebită, deoarece puietul trece de la hrănirea cu zooplancton la hrănirea cu pește după ce a atins o lungime a corpului de 12-15 cm, relativ târziu în comparație cu alți pești răpitori. De asemenea, sursele de hrană disponibile în bazinul hidrografic al Lacului Balaton sunt deosebite, oblețul (Alburnus alburnus), plătica (Abramis brama) și sabița (Pelecus cultratus) întâlnindu-se din abundență în alimentația șalăului (Specziár 2010). Calitățile speciale ale cărnii șalăului „Balatoni hal” se datorează acestor factori. Carnea de crap „Balatoni hal” este fermă. Consistența sa flexibilă se datorează hranei naturale bogate în proteine și hranei naturale complementare cu moluște, deoarece nutrienții naturali bogați în proteine au un efect pozitiv asupra calității cărnii crapului (Balogh, 2015).

„Balatoni hal” este unul dintre elementele principale ale bucătăriei locale. Crapul „Balatoni hal” este un ingredient esențial al supei de pește „Balatoni halászlé”, rețetă unică și tipică pentru bazinul hidrografic al Lacului Balaton.

Reputația actuală a „Balatoni hal”

—	Relația strânsă dintre Lacul Balaton și crapul „Balatoni hal” este demonstrată și de faptul că în 2019 s-a organizat pentru a cincea oară Cupa Internațională a Crapului de Balaton.

—

Festivalul Peștelui și Vinului de Balaton a fost organizat în mod regulat de orașul Balatonfüred din 2015. Scopul evenimentului este de a sensibiliza consumatorii referitor la peștele de Balaton și de a combina consumul de pește și de vinuri locale, creând o piață pentru fermele piscicole și producătorii de vinuri locale.

—	Preparată din „Balatoni hal”, supa de pește de Balaton („balatoni halászlé”) a câștigat un renume culinar (de exemplu: http://itthonotthonvan.hu/cikkek/2687482/a_balatoni_halaszle_titka).

—	Următorul articol abordează gustul special și metodele tradiționale de pescuit ale „Balatoni hal”: http://magyarkonyhaonline.hu/magyar-izek/a-balatoni-halak

—	Cartea A halfőzés fortélyai a Balaton mentén (Rețete de preparare a peștelui în zona Balaton) reprezintă o colecție de 400 de rețete de bucate cu pește din 40 de orașe și sate din vecinătatea lacului Balaton (Szabó Zoltán 2014, ISBN 978-963-08-8628-4).

—	Restaurante cu stele Michelin, inclusiv restaurantul Stand din Budapesta (bucătarii Tamás Szél și Szabina Szulló), folosesc „Balatoni sudár ponty” ca ingredient, fapt care este de altfel menționat în meniu (https://diningguide.hu/szell-tamas-cikke-halaszlevita-szell-tamas-halaszle-receptjevel).

Contextul istoric al reputației șalăului „Balatoni hal”

—	În discuția referitoare la pescuitul francez din ediția 44 a revistei Fischerei din 1917, omul de știință Waldmann, din Bruxelles, a remarcat că „înainte de Primul Război Mondial”, „fogasch” era foarte căutat la Paris. Acesta este numele șalăului din lacul Balaton din Ungaria.

—

În 1933, Neresheimer, expert în domeniul pescuitului al guvernului austriac, a scris în Österreichisches Nahrungsmittelbuch (Codul alimentar austriac): „Denumirea «Fogasch» poate fi aplicată corect numai șalăului provenit din lacul Balaton”. Acesta a adăugat că această denumite sugerează consumatorilor că peștele provine din Lacul Balaton. În opinia sa, numai șalăul din Lacul Balaton putea fi denumit în mod legitim „Fogasch” (șalău).

—	La Congresul Internațional al Pescuitului care a avut loc la Paris în iulie 1931, Károly Lukács a declarat șalăul de Balaton ca fiind un soi local de șalău și a propus ca denumirea taxonomică a acestuia să fie „Lucioperca sandra varietas Fogas balatonica” (Szári, 1988).

—

În anii 1930, compania Balaton Halászati Részvénytársaság a dobândit drepturi exclusive asupra denumirii „fogas” (șalău), care se aplica numai șalăului prins în Lacul Balaton. Transporturile trebuiau să fie însoțite de un certificat de origine pentru Lacul Balaton. În 1931, la Biroul Internațional pentru Brevete de la Berna a fost înregistrat un mic sigiliu metalic convex care era ulterior atașat ca marcă pe opercula șalăilor pentru export. (Héjjas și Punk, 2010).

Contextul istoric al reputației crapului „Balatoni hal”

—	Referitor la importanța crapului, publicația intitulată A Balaton halai (Peștii Lacului Balaton) a clasificat crapul pe locul doi după șalău (Lukács, 1936).

—	Alături de șalău, crapul a fost cealaltă specie ale căror stocuri crescătoriile de pește din Lacul Balaton au încercat să le crească printr-o creștere sustenabilă începând cu anii 1920.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://gi.kormany.hu/foldrajzi-arujelzok

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.