Declarația de asigurare a Curții de Conturi Europene prezentată Parlamentului European și Consiliului – raportul auditorului independent

(2021/C 436/02)

Opinie

Curtea a auditat următoarele:

(a)	conturile consolidate ale Uniunii Europene (UE), aprobate de Comisie la 30 iunie 2021, care cuprind situațiile financiare consolidate (1) și rapoartele privind execuția bugetară (2) pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2020;

(b)	legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, în conformitate cu prevederile articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Fiabilitatea conturilor

Opinia privind fiabilitatea conturilor

II.

În opinia Curții, conturile consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2020 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la 31 decembrie 2020, precum și rezultatele operațiunilor acesteia, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar și cu normele contabile bazate pe standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional.

Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

Veniturile

Opinia privind legalitatea și regularitatea veniturilor

III.

În opinia Curții, operațiunile de venituri subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2020 sunt conforme cu legile și reglementările sub toate aspectele semnificative.

Cheltuielile

Opinie contrară privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor

IV.

În opinia Curții, având în vedere importanța aspectului descris în secțiunea „Baza pentru opinia contrară privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor”, cheltuielile acceptate în conturile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2020 sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Baza pentru opinie

Auditul Curții a fost efectuat în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISA) și codul etic formulate de IFAC și cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit (ISSAI) formulate de INTOSAI. Responsabilitățile care revin Curții în temeiul acestor standarde și coduri sunt descrise mai detaliat în secțiunea intitulată „Responsabilitățile auditorului” din prezentul raport. Totodată, Curtea a respectat cerințele de independență și a îndeplinit obligațiile etice care îi revin în conformitate cu Codul etic pentru profesioniștii contabili al Consiliului pentru Standarde Internaționale de Etică pentru Contabili. Curtea consideră că probele de audit pe care le-a obținut sunt suficiente și adecvate pentru a sta la baza opiniei sale.

Baza pentru opinia contrară privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor

VI.

Nivelul de eroare global estimat de Curte pentru cheltuielile acceptate în conturile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2020 este de 2,7 %. O proporție importantă din aceste cheltuieli, și anume mai mult de jumătate, este afectată de un nivel semnificativ de eroare. Este vorba aici în principal de cheltuieli bazate pe rambursare, pentru care nivelul de eroare este estimat la 4,0 %. În cea mai mare parte din cauza unei majorări suplimentare a cheltuielilor de la rubrica Coeziune, aceste cheltuieli au crescut la 87,2 miliarde de euro în 2020, reprezentând 59,0 % din populația auditată de Curte (3). Efectele erorilor constatate de Curte sunt prin urmare atât semnificative, cât și generalizate în rândul cheltuielilor acceptate aferente exercițiului.

Aspecte-cheie ale auditului

Curtea a evaluat datoria privind pensiile și alte beneficii ale angajaților

VII.

Bilanțul UE includea o datorie privind pensiile și alte beneficii ale angajaților în sumă de 116,0 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2020, care reprezenta peste o treime din valoarea totală de 313,5 miliarde de euro a pasivelor din 2020.

VIII.

Cea mai mare parte a acestei datorii privind pensiile și alte beneficii ale angajaților este legată de Sistemul de pensii al funcționarilor și al celorlalți agenți ai Uniunii Europene și se ridică la 100,7 miliarde de euro. Datoria înregistrată în conturi este o estimare a valorii actuale a plăților viitoare preconizate pe care UE va trebui să le facă pentru a se achita de obligațiile pe care le are privind pensiile.

IX.

Plata prestațiilor prevăzute de acest sistem de pensii este în sarcina bugetului Uniunii. UE nu a creat un fond de pensii specific pentru a acoperi costurile viitoarelor obligații privind pensiile, dar statele membre garantează colectiv plata prestațiilor respective și funcționarii contribuie cu o treime din costul finanțării sistemului. Eurostat calculează această datorie anual, în numele contabilului Comisiei, utilizând parametri precum profilul de vârstă și speranța de viață a funcționarilor UE, precum și ipoteze privind condițiile economice viitoare. Parametrii și ipotezele utilizate sunt evaluate și de consilierii actuariali ai Comisiei.

Creșterea datoriei privind pensiile în 2020 se explică în principal prin scăderea ratei nominale de actualizare, care este afectată de o reducere a ratelor dobânzii la nivel mondial (4). Acesta este principalul factor care a contribuit la o creștere de 98 % a datoriei privind pensiile între 2014 și 2020, de la 50,9 miliarde de euro la 100,7 miliarde de euro (5).

XI.

Cea de a doua componentă ca volum a datoriei privind pensiile și alte beneficii ale angajaților este datoria estimată a UE față de Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS), în valoare de 12,9 miliarde de euro la sfârșitul exercițiului 2020. Această datorie este legată de costurile cu asistența medicală pentru membrii personalului UE care trebuie plătite în perioadele de după încetarea activității (excluzând contribuțiile acestora).

XII.

Ca parte a auditului, Curtea evaluează ipotezele actuariale utilizate pentru aceste sisteme și evaluarea rezultată. Evaluarea Curții se bazează pe activitatea desfășurată de un expert actuarial extern independent. Curtea verifică datele de bază utilizate pentru calcule, parametrii actuariali și calcularea datoriei. De asemenea, se examinează prezentarea datoriilor în bilanțul consolidat și în notele la situațiile financiare consolidate.

XIII.

Curtea concluzionează că estimarea valorii globale a datoriei privind pensiile și alte beneficii ale angajaților, așa cum figurează ea în bilanțul consolidat, prezintă o imagine fidelă și fiabilă a situației. Curtea va continua să evalueze modul de calcul al acestei datorii semnificative, inclusiv fiabilitatea datelor subiacente, contribuind astfel la monitorizarea continuă asigurată de Comisie cu privire la această chestiune.

Curtea a evaluat principalele estimări de la sfârșitul exercițiului prezentate în conturi

XIV.

La sfârșitul exercițiului 2020, valoarea estimată a cheltuielilor eligibile efectuate de beneficiari, dar care nu fuseseră încă raportate, era de 107,8 miliarde de euro (la sfârșitul exercițiului 2019: 105,7 miliarde de euro). Aceste sume au fost contabilizate cu titlu de cheltuieli înregistrate în avans (6).

XV.

La sfârșitul exercițiului 2020, suma estimată care nu fusese utilizată de instrumentele financiare în gestiune partajată și de schemele de ajutor și care era recunoscută în conturile UE se ridica la 7,2 miliarde de euro (la sfârșitul exercițiului 2019: 6,9 miliarde de euro), ea fiind inclusă în bilanț la categoria „Alte avansuri acordate statelor membre”.

XVI.

Pentru a evalua aceste estimări de la sfârșitul exercițiului, Curtea a examinat sistemul instituit de Comisie pentru calculele aferente separării exercițiilor financiare cu scopul de a asigura corectitudinea și exhaustivitatea acestuia în direcțiile generale în care sunt efectuate cele mai multe plăți. În cursul activității de audit desfășurate pe un eșantion de facturi și de plăți de prefinanțare, Curtea a examinat calculele relevante pentru separarea exercițiilor financiare, astfel încât să abordeze riscul ca valoarea cheltuielilor înregistrate în avans să fie prezentată eronat. Au fost solicitate explicații suplimentare de la serviciile contabile ale Comisiei în legătură cu metodologia generală utilizată pentru aceste estimări.

XVII.

Curtea concluzionează că estimarea valorii globale a cheltuielilor înregistrate în avans și a altor avansuri acordate statelor membre este prezentată în mod fidel în bilanțul consolidat.

Curtea a examinat activele și sumele corespunzătoare veniturilor (din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb) generate de procesul de retragere a Regatului Unit

XVIII.

La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. În urma încheierii Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Acordul de retragere”) între cele două părți, Regatul Unit s-a angajat să își onoreze toate obligațiile financiare care îi revin în temeiul cadrelor financiare multianuale precedente în legătură cu calitatea sa de membru al UE. În perioada de tranziție, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020, Regatul Unit a continuat să contribuie la bugetul UE și să primească bani din acesta, ca și cum ar fi fost un stat membru.

XIX.

După încheierea perioadei de tranziție, o serie de alte obligații reciproce care revin UE și Regatului Unit dau naștere unor datorii și creanțe pentru UE. Aceste obligații trebuie să fie reflectate în conturile anuale ale UE. Comisia a estimat că, la data bilanțului, Regatul Unit datora Uniunii Europene 49,6 miliarde de euro, iar Uniunea Europeană datora Regatului Unit 2,1 miliarde de euro. Prin urmare, la data bilanțului, conturile UE prezentau o creanță netă de 47,5 miliarde de euro datorată de Regatul Unit.

XX.

Ca parte a procedurilor sale normale de audit, Curtea a discutat cu Comisia calendarul, exactitatea și caracterul complet al activelor și al sumelor corespunzătoare veniturilor recunoscute. Curtea a recalculat sumele în cauză, le-a reconciliat cu evidențele subiacente și a verificat dacă ipotezele utilizate erau adecvate.

XXI.

Concluzia Curții a fost că estimările corespunzătoare activelor și veniturilor totale recunoscute în legătură cu procesul de retragere a UE sunt prezentate în mod fidel în conturile anuale consolidate. Curtea va continua să supravegheze îndeaproape aceste sume.

Curtea a evaluat impactul pe care l-au avut asupra conturilor măsurile legate de pandemia de COVID-19

XXII.

Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a mobilizat resurse substanțiale pentru a consolida sectoarele de sănătate publică din statele membre și pentru a atenua impactul socioeconomic al crizei în Uniunea Europeană. Măsurile luate au inclus finanțare pentru achiziționarea de materiale medicale de urgență, o mai mare flexibilitate în utilizarea sprijinului financiar din fondurile structurale și de investiții europene și acordarea de împrumuturi în condiții favorabile pentru statele membre. Efectele financiare ale acestor inițiative au avut un impact important asupra situațiilor financiare.

XXIII.

Ca parte a procedurilor sale normale de audit, Curtea a auditat activele, pasivele, veniturile și cheltuielile UE, inclusiv pe cele legate de măsurile luate de Comisie. Concluzia Curții este că acestea sunt prezentate în mod fidel în conturile anuale consolidate.

Alte aspecte

XXIV.

Conducerea este responsabilă de prezentarea „altor informații”. Acest termen înglobează secțiunea „Principalele realizări ale exercițiului”, dar nu și conturile consolidate sau raportul Curții cu privire la acestea din urmă. Opinia exprimată de Curte cu privire la conturile consolidate nu acoperă aceste alte informații, iar Curtea nu formulează niciun fel de concluzie în materie de asigurare cu privire la acestea. În contextul auditului său referitor la conturile consolidate, Curtea are responsabilitatea de a lua cunoștință de aceste alte informații și de a analiza dacă ele prezintă inconsecvențe semnificative cu conturile consolidate sau cu informațiile pe care le-a obținut în cadrul auditului ori dacă ele comportă alte denaturări semnificative. În cazul în care concluzionează că celelalte informații prezintă denaturări semnificative, ea are obligația de a raporta acest lucru. Curtea nu are nimic de semnalat în acest sens.

Responsabilitățile conducerii

XXV.

În conformitate cu articolele 310-325 TFUE și cu Regulamentul financiar, conducerea este responsabilă de întocmirea și de prezentarea conturilor consolidate ale UE pe baza standardelor de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional, precum și de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor. Această responsabilitate include conceperea, implementarea și menținerea controalelor interne necesare pentru întocmirea și pentru prezentarea unor situații financiare care să nu fie afectate de denaturări semnificative, fie rezultate din acte de fraudă, fie rezultate din erori. Conducerea are, în egală măsură, responsabilitatea de a se asigura că activitățile, operațiunile financiare și informațiile reflectate în situațiile financiare sunt conforme cu dispozițiile (acte legislative, reglementări, principii, norme și standarde) care le reglementează. Responsabilitatea finală pentru legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor UE aparține Comisiei (articolul 317 TFUE).

XXVI.

În procesul de întocmire a conturilor consolidate, conducerea este responsabilă de evaluarea capacității Uniunii Europene de a-și continua activitatea, prezentând aspectele relevante și utilizând principiul contabil al continuității activității, cu excepția cazului în care intenționează să lichideze entitatea sau să oprească operațiunile sau nu are nicio altă soluție realistă decât aceea de a face acest lucru.

XXVII.

Comisia este responsabilă de supravegherea procesului de raportare financiară al UE.

XXVIII.

Conform Regulamentului financiar (titlul XIII), contabilul Comisiei trebuie să prezinte, în scopul auditului, conturile consolidate provizorii ale UE până la data de 31 martie a exercițiului următor și apoi pe cele finale până la data de 31 iulie. Conturile provizorii ar trebui să ofere deja o imagine corectă și fidelă a situației financiare a UE. Prin urmare, este absolut necesar ca toate elementele din conturile provizorii să fie prezentate sub formă de calcule finale, astfel încât Curtea să se poată achita de sarcina sa în conformitate cu (titlul XIII din) Regulamentul financiar și în termenele prevăzute. Eventualele modificări efectuate în conturile finale față de conturile provizorii ar trebui să rezulte, în mod normal, numai ca urmare a observațiilor Curții.

Responsabilitățile auditorului cu privire la auditul conturilor consolidate și al operațiunilor subiacente

XXIX.

Obiectivul Curții este, pe de o parte, de a obține o asigurare rezonabilă referitor la prezența sau la absența unor denaturări semnificative în cadrul conturilor consolidate ale UE și la conformitatea operațiunilor subiacente conturilor cu legile și reglementările și, pe de altă parte, de a furniza Parlamentului European și Consiliului, pe baza auditului pe care l-a desfășurat, o declarație de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. O asigurare rezonabilă reprezintă un nivel de asigurare ridicat, dar nu este o garanție a faptului că auditul a detectat neapărat toate cazurile de denaturări sau de neconformități semnificative care pot exista. Acestea pot apărea ca rezultat fie al unei fraude, fie al unei erori și sunt considerate a fi semnificative dacă se estimează, în mod rezonabil, că ele ar putea influența, în mod individual sau agregat, deciziile economice luate pe baza acestor conturi consolidate.

XXX.

În ceea ce privește veniturile, examinarea efectuată de Curte cu privire la resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată și pe venitul național brut are drept punct de plecare agregatele macroeconomice pe baza cărora acestea sunt calculate și presupune evaluarea sistemelor Comisiei de prelucrare a acestor agregate până la primirea contribuțiilor din partea statelor membre și până la înregistrarea acestora în conturile consolidate. În ceea ce privește resursele proprii tradiționale, Curtea examinează conturile autorităților vamale și analizează fluxul taxelor până la momentul încasării sumelor de către Comisie și al înregistrării lor în conturi.

XXXI.

În ceea ce privește cheltuielile, Curtea examinează operațiunile de plăți la momentul la care cheltuielile au fost efectuate, înregistrate și acceptate. Examinarea acoperă toate categoriile de plăți (cu excepția plăților în avans) la momentul la care sunt efectuate. Plățile în avans sunt examinate după ce destinatarul fondurilor a furnizat probe cu privire la utilizarea lor corespunzătoare, iar instituția sau organismul a acceptat aceste probe prin validarea și închiderea plății în avans, lucru care poate să aibă loc abia în unul dintre exercițiile ulterioare.

XXXII.

Curtea își exercită raționamentul profesional și își păstrează scepticismul profesional pe tot parcursul auditului. De asemenea:

(a)

Curtea identifică și evaluează riscul de denaturare semnificativă a conturilor consolidate și riscul ca operațiunile subiacente să prezinte neconformități semnificative cu cerințele din legislația Uniunii Europene, fie că aceste denaturări sau neconformități semnificative rezultă din acte de fraudă, fie că rezultă din erori. Curtea concepe și desfășoară proceduri de audit care să abordeze riscurile respective și obține probe de audit suficiente și adecvate pentru a sta la baza opiniei sale. Situațiile în care există denaturări sau neconformități semnificative cauzate de fraudă sunt mai dificil de detectat decât cele în care denaturările sau neconformitățile semnificative sunt cauzate de eroare, deoarece frauda poate presupune coluziune, fals, omisiuni intenționate, declarații false sau evitarea controlului intern. În consecință, există un risc mai mare ca astfel de situații să nu fie detectate.

(b)	Curtea ia în considerare controlul intern relevant pentru audit în vederea elaborării de proceduri de audit adecvate, dar nu în scopul exprimării unei opinii cu privire la eficacitatea controlului intern.

(c)	Curtea evaluează gradul de adecvare al politicilor contabile utilizate de conducere și caracterul rezonabil al estimărilor contabile și al prezentărilor aferente de informații realizate de către aceasta.

(d)

Curtea formulează o concluzie cu privire la gradul de adecvare a utilizării de către conducere a principiului contabil privind continuitatea activității și determină, pe baza probelor de audit obținute, dacă există o incertitudine semnificativă din cauza unor evenimente sau condiții care ar putea genera îndoieli semnificative privind capacitatea entității de a-și continua activitatea. În cazul în care concluzionează că există o astfel de incertitudine semnificativă, Curtea trebuie să atragă atenția, în raportul său, asupra prezentărilor aferente din conturile consolidate sau, în cazul în care aceste prezentări sunt neadecvate, să își modifice opinia. Concluziile Curții se bazează pe probele de audit obținute până la data raportului său. Cu toate acestea, evenimente sau condiții ulterioare pot determina entitatea să nu își mai desfășoare activitatea în baza principiului continuității activității.

(e)	Curtea evaluează prezentarea, structura și conținutul general al conturilor consolidate, inclusiv toate prezentările de informații, precum și măsura în care conturile consolidate reflectă în mod fidel operațiunile și evenimentele subiacente.

(f)

Curtea obține probe de audit suficiente și adecvate cu privire la informațiile financiare ale entităților care fac parte din sfera de consolidare a Uniunii Europene cu scopul de a exprima o opinie referitoare la conturile consolidate și la operațiunile subiacente acestora. Curtea este responsabilă de coordonarea, supervizarea și efectuarea auditului și își asumă întreaga responsabilitate pentru opinia sa de audit.

XXXIII.

Curtea comunică conducerii, printre alte aspecte, sfera planificată a auditului și programarea acestuia în timp, precum și constatările principale ale auditului, inclusiv constatările cu privire la eventuale deficiențe semnificative ale controlului intern.

XXXIV.

Dintre aspectele discutate cu Comisia și cu alte entități auditate, Curtea stabilește care au fost chestiunile cele mai importante pentru auditul conturilor consolidate și care reprezintă, prin urmare, aspectele-cheie ale auditului pentru perioada curentă. Curtea descrie aceste aspecte în raportul său, cu excepția cazului în care legile sau reglementările interzic prezentarea publică a aspectului respectiv sau cu excepția cazului în care, în circumstanțe extrem de rare, Curtea consideră că un aspect nu ar trebui comunicat în raportul său deoarece se preconizează în mod rezonabil că beneficiile pentru interesul public vor fi depășite de consecințele negative ale acestei comunicări.

15 iulie 2021.

Klaus-Heiner LEHNE

Președinte

Curtea de Conturi Europeană

12, rue Alcide De Gasperi – L-1615 Luxemburg

(1) Situațiile financiare consolidate cuprind bilanțul, situația performanței financiare, situația fluxurilor de numerar, situația modificărilor în structura activelor nete, precum și o sinteză a principalelor politici contabile, alături de o serie de alte note explicative (inclusiv raportarea pe segmente).

(2) Rapoartele privind execuția bugetară includ și notele explicative.

(3) Mai multe informații în acest sens sunt furnizate la punctele 1.21-1.26 din Raportul anual pe 2020 al Curții.

(4) Conturile anuale ale UE pentru exercițiul financiar 2020, nota 2.9.

(5) Prezentată în perioada 2014-2020 în nota 2.9 la conturile consolidate ale UE.

(6) Acestea includ 64,4 miliarde de euro reprezentând cheltuieli înregistrate în avans în partea de pasive a bilanțului și 43,4 miliarde de euro înregistrate în partea de active a bilanțului, care reduc valoarea prefinanțărilor.