COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.7.2021

SWD(2021) 715 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Raportul din 2021 privind statul de drept


Capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda

care însoţeşte documentul

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raportul din 2021 privind statul de drept


Situația statului de drept din Uniunea Europeană

{COM(2021) 700 final} - {SWD(2021) 701 final} - {SWD(2021) 702 final} - {SWD(2021) 703 final} - {SWD(2021) 704 final} - {SWD(2021) 705 final} - {SWD(2021) 706 final} - {SWD(2021) 707 final} - {SWD(2021) 708 final} - {SWD(2021) 709 final} - {SWD(2021) 710 final} - {SWD(2021) 711 final} - {SWD(2021) 712 final} - {SWD(2021) 713 final} - {SWD(2021) 714 final} - {SWD(2021) 716 final} - {SWD(2021) 717 final} - {SWD(2021) 718 final} - {SWD(2021) 719 final} - {SWD(2021) 720 final} - {SWD(2021) 721 final} - {SWD(2021) 722 final} - {SWD(2021) 723 final} - {SWD(2021) 724 final} - {SWD(2021) 725 final} - {SWD(2021) 726 final} - {SWD(2021) 727 final}

I.Sistemul judiciar

Irlanda este o jurisdicție de drept comun, în care sistemul judiciar este împărțit în ramura civilă și ramura penală. Sistemul instanțelor judecătorești este format dintr-o curte de apel definitiv (Curtea Supremă), o Curte de Apel și din tribunale de primă instanță unde este inclusă Înalta Curte având competență deplină în materie penală și civilă, precum și tribunale cu competență limitată: Tribunalul de Circuit și Tribunalul Districtual organizate la nivel regional. Curțile Penale Speciale 1 sunt instanțe fără jurați și se ocupă de cauzele penale în domeniul structurilor paramilitare, a celor subversive și de crimă organizată. În plus, o serie de tribunale specializate 2 își desfășoară activitatea în diferite sectoare, inclusiv cel al relațiilor la locul de muncă 3 . În 2019 4 , a fost înființat un Consiliu Judiciar. Președintele Irlandei este cel care face numirile în sistemul judiciar, acționând la recomandarea guvernului. Comitetul consultativ pentru numirea judecătorilor (CCNJ) are sarcina de a selecta candidații potriviți în vederea numirii. Parchetul nu face parte din ramura judiciară. Procurorul general este consilierul juridic al Guvernului. Profesia juridică presupune două tipuri de avocați - avocați consultanți, reprezentați de Societatea de Drept, și avocați pledanți, reprezentați în mare parte de Baroul din Irlanda. Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice, organism independent înființat în anul 2016, este autoritatea statutară care reglementează, în Irlanda, ambele ramuri ale profesiei juridice.

Independența

Independența instanțelor și a judecătorilor este percepută de publicul larg și de întreprinderi ca fiind în continuare 5 ridicată. Nivelul independenței instanțelor și al judecătorilor este perceput ca fiind „destul de bun” sau „foarte bun” de un procent de 73 % din populație și 77 % din întreprinderi 6 . Acest nivel ridicat al percepției cu privire la independența sistemului judiciar a rămas constant din 2016.

Recent înființatul Consiliu Judiciar și-a continuat activitatea cu privire la elaborarea unei serii de orientări, inclusiv prin cercetare și redactare 7 . A început un program modern de educație și formare pentru judecători, ajutat prin numirea unui judecător în funcție ca director de studii judiciare. Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei a salutat înființarea Consiliului Judiciar, în conformitate recomandările sale anterioare 8 . Consiliul Judiciar desfășoară activități de cercetare pentru îndrumarea procesului său de elaborare a orientărilor privind pronunțarea sentințelor. Orientările în cauzele de vătămări corporale, care stabilesc direcții generale privind sumele care trebuie acordate sau evaluate în cererile de despăgubire în caz de vătămare corporală, au fost adoptate de consiliu în martie 2021 și au intrat în vigoare în aprilie 2021, odată cu intrarea în vigoare a legislației. La implementarea acestor orientări trebuie să se acorde atenția cuvenită respectării independenței judiciare 9 .

Este în curs de elaborare un nou proiect de lege privind numirea și promovarea judecătorilor. După ce proiectul de lege din 2017 privind numirile în sistemul judiciar a expirat la finalul legislaturii parlamentare precedente, noul guvern a transmis o nouă schemă generală 10 în decembrie 2020 11 . Se preconizează că proiectul de lege va fi prezentat parlamentului în al treilea trimestru al anului 2021.

Componența Comisiei pentru numirea judecătorilor avută în vedere a fost modificată. Noua schemă generală prevede înființarea unei comisii pentru numirea judecătorilor compusă din nouă membri, care să înlocuiască actualul Comitet consultativ pentru numirea judecătorilor (CCNJ) 12 . Comisia va fi formată din președintele Curții Supreme (în funcția de președinte), doi judecători numiți de Consiliul Judiciar (dintre care unul să fi fost avocat consultant și celălalt avocat pledant), un președinte de instanță (și anume președintele instanței pentru care comisia trebuie să recomande persoane în vederea numirii) și patru membri nespecialiști (dintre care trei urmează să fie selectați prin concurs general de către Serviciul de Numiri în Funcții Publice, iar unul va fi numit de către Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda) 13 . Procurorul general va avea calitatea de membru din oficiu al comisiei, fără a avea drept de vot. Componența comisiei avute în vedere nu prevede o majoritate clară a judecătorilor selectați de colegi 14 , deși ține seama de anumite îngrijorări exprimate în ceea ce privește planurile anterioare care vizau o majoritate a membrilor nespecialiști și un președinte nespecialist 15 . Calitatea de membru, chiar fără drept de vot, a procurorului general, care este și consilierul juridic principal al guvernului și care participă la reuniunile cabinetului 16 , ar putea ridica semne de întrebare în ceea ce privește independența comisiei față de guvern 17 , astfel cum au consemnat Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate 18 și Societatea de Drept 19 . Schema generală prevede, de asemenea, un Comitet consultativ pentru numirea judecătorilor de rang înalt, care să recomande persoane în vederea numirii în funcția de președinte al Curții Supreme, președinte al Curții de Apel și președinte al Înaltei Curți. Acest comitet va fi alcătuit din președintele Curții Supreme, un membru nespecialist și procurorul general. Prin urmare, procurorului general i-ar reveni un rol semnificativ cu privire la numirile în cele mai înalte funcții ale sistemului judiciar, iar acest fapt ar putea ridica semne de întrebare legat de independență. Este important ca reforma finală să garanteze independența sistemului judiciar în conformitate cu dreptul Uniunii și luând în considerare standardele europene 20 și să se desfășoare după o consultare amplă a părților interesate relevante 21 și a Comisiei de la Veneția. În special, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei, un astfel de organism independent în materie de numiri ar trebui să fie alcătuit în proporție substanțială din membri ai sistemului judiciar și ar trebui să fie autorizat să formuleze recomandări sau puncte de vedere pe care autoritatea relevantă împuternicită să facă numiri să le pună în practică 22 .

Procedurile avute în vedere pentru numirile și promovările în cadrul sistemului judiciar sunt de natură a genera semne de întrebare. În sistemul existent, pentru primele numiri în sistemul judiciar, CCNJ recomandă ministrului justiției cel puțin șapte candidați pentru fiecare post vacant 23 . Candidații aflați pe lista scurtă sunt incluși într-un clasament în ordinea preferințelor, iar guvernul nu are obligația de a selecta candidați aflați pe această listă. Judecătorii sunt promovați de președintele Irlandei la recomandarea guvernului, iar promovarea nu face obiectul procedurii desfășurate de CCNJ. Au fost exprimate preocupări în ceea ce privește marja largă de apreciere acordată puterii executive în cadrul sistemului actual 24 . Potrivit schemei generale, toate numirile și promovările din sistemul judiciar trebuie să facă obiectul noii proceduri avute în vedere, care este în măsură să consolideze independența sistemului judiciar. Conform schemei generale, comisia ar urma să prezinte guvernului cinci candidați neincluși în vreun clasament 25 , limitând astfel în mai mare măsură marja de apreciere acordată guvernului în comparație cu actualul sistem care utilizează o listă cuprinzând șapte candidați. Cu toate acestea, proiectul de lege din 2017 prevedea o limitare și mai mare, întrucât propunea o listă cuprinzând numai trei candidați incluși într-un clasament. Numărul candidaților care urmează a fi prezentați și absența clasamentului prevăzute în noua schemă generală oferă guvernului o marjă largă de apreciere în ceea ce privește numirile în cadrul sistemului judiciar, iar acest fapt a generat critici 26 . Această marjă de apreciere este amplificată și de faptul că guvernul are posibilitatea de a selecta un candidat care nu se regăsește pe lista întocmită de comisie, fără a fi necesar să prezinte motivele unei astfel de selecții 27 . Guvernul consideră că această marjă de apreciere se impune în temeiul dispozițiilor constituționale potrivit cărora judecătorii sunt numiți de președinte 28 . Cu toate acestea, este important ca această reformă să țină seama de recomandările Consiliului Europei în ceea ce privește necesitatea ca puterea executivă să pună în practică recomandările formulate prin autorități independente 29 .

Se lucrează în prezent la instituirea unui regim disciplinar pentru judecători, în timp ce parlamentului îi revine în continuare răspunderea revocării judecătorilor. Comitetul de conduită judiciară al Consiliului Judiciar, care a fost înființat în 2020 pentru examinarea plângerilor legate de abateri judiciare, redactează în prezent Orientările privind conduita judiciară, procedurile pentru soluționarea informală a plângerilor, precum și pentru admisibilitatea și funcționarea mecanismului de soluționare a plângerilor. Procedura de soluționare a plângerilor ar trebui să fie inițiată până în vara anului 2022 30 . În pofida progreselor înregistrate în acest sens, actuala lipsă de proceduri disciplinare formale pentru judecători a fost semnalată ca fiind îngrijorătoare 31 , inclusiv de către societatea civilă 32 . Prin urmare, viitoarele orientări și proceduri ar putea conduce la sporirea răspunderii judecătorilor; este important ca acestea să mențină independența sistemului judiciar în conformitate cu dreptul Uniunii și luând în considerare recomandările Consiliului Europei 33 . Parlamentul păstrează responsabilitatea de a decide în privința revocării din funcție a judecătorilor și își menține marja de apreciere în acest sens, fapt care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la politizarea procesului, chiar dacă acest proces nu a fost niciodată aplicat 34 .

Calitate

Numărul judecătorilor rămâne scăzut, iar resursele disponibile pentru formarea judecătorilor par a fi limitate. Numărul judecătorilor pe cap de locuitor rămâne cel mai scăzut din UE, ceea ce ar putea afecta, de asemenea, eficiența sistemului de justiție din Irlanda 35 . Deși guvernul s-a angajat să revizuiască numărul și tipul judecătorilor care se impun pentru a asigura administrarea eficientă a justiției în următorii cinci ani 36 , luarea unor măsuri mai urgente ar putea răspunde preocupărilor exprimate inclusiv de părțile interesate 37 . Deși bugetul aferent sistemului de justiție pe cap de locuitor a crescut constant în ultimii ani și este printre cele mai mari din UE, bugetul exprimat ca procent din PIB a stagnat și a rămas sub media UE 38 . În ceea ce privește formarea judiciară 39 , în 2020 a fost numit un director de studii judiciare cu fracțiune de normă (care este judecător în funcție). Extinderea programului de formare nu a fost posibilă, deși recent s-au înregistrat progrese în ceea ce privește asigurarea sprijinului administrativ necesar pentru a facilita dezvoltarea acestui program 40 . În 2021, a fost realizat un sondaj privind nevoile de formare judiciară 41 .

Procesul de dezbatere privind cheltuielile de judecată și sistemul de asistență judiciară continuă 42 și ar putea conduce la îmbunătățirea accesului la justiție. Analiza administrării justiției civile 43 a fost publicată în octombrie 2020 și formulează recomandări în sensul îmbunătățirii accesului la justiția civilă, promovării soluționării timpurii a litigiilor, reducerii cheltuielilor de judecată, instituirii unui sistem mai receptiv și proporțional și al asigurării unor rezultate mai bune pentru utilizatorii serviciilor oferite de instanțele judecătorești. În cadrul analizei, s-a recomandat elaborarea unor orientări fără caracter obligatoriu privind cheltuielile de judecată 44 . Guvernul a inițiat o evaluare a acestei propuneri, inclusiv pentru a stabili dacă cheltuielile de judecată ar trebui stabilite cu titlu obligatoriu 45 . Recomandările cu privire la această chestiune sunt așteptate până la sfârșitul anului 2021. Guvernul s-a angajat, de asemenea, să inițieze în anul în curs o examinare a sistemului de asistență judiciară în materie civilă. Aceste inițiative ar putea contribui la abordarea preocupărilor legate de accesul la justiție și, în special, de sistemul de asistență judiciară în materie civilă 46 . În ceea ce privește asistența judiciară în materie penală, guvernul intenționează să transfere utilizarea sistemului către Consiliul de Asistență Judiciară 47 . Deși se consideră că sistemul de asistență judiciară în materie penală funcționează bine în termeni generali, Baroul din Irlanda și-a exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul scăzut al remunerației oferit avocaților pledanți în cadrul acestui sistem 48 . Consolidarea sistemului de asistență judiciară și limitarea cheltuielilor de judecată par importante pentru îmbunătățirea accesului la justiție. În plus, ar putea fi îmbunătățită în continuare promovarea metodelor de soluționare alternativă a litigiilor și acordarea de stimulente pentru utilizarea acestora 49 .

Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice ia măsuri suplimentare pentru îndepărtarea obstacolelor rămase pe piața serviciilor juridice. Autoritatea intenționează să instituie, înainte de sfârșitul anului 2021, cadrul pentru parteneriate juridice (care poate include parteneriate de tipul avocat pledant-avocat pledant și de tipul avocat pledant-avocat consultant). Autoritatea intenționează, de asemenea, să reexamineze introducerea practicilor multidisciplinare (unde sunt incluși practicienii în domeniul dreptului și alte profesii – de exemplu arhitecți, contabili) ca urmare a introducerii parteneriatelor juridice. În 2020, autoritatea a publicat un raport în care s-a analizat o posibilă unificare a profesiilor de avocat consultant și avocat pledant. Raportul a concluzionat că nu există niciun motiv bazat pe dovezi concrete pentru a recomanda unificarea profesiilor, dar s-a angajat să reexamineze această chestiune după punerea în aplicare a altor reforme prevăzute în lege 50 . De asemenea, autoritatea a publicat un raport privind educația și formarea profesională a practicienilor din domeniul dreptului, recomandând reforme pentru definirea competențelor și a standardelor cerute pentru exercitarea profesiei de avocat consultant sau de avocat pledant. Autoritatea a mai recomandat instituirea unui cadru legal pentru acreditarea furnizorilor existenți de servicii de educație și formare profesională a practicienilor în domeniul dreptului, precum și pentru a permite furnizorilor noi să fie acreditați pentru furnizarea de servicii de formare profesională pentru avocații consultanți și avocații pledanți 51 . În prezent, autoritatea colaborează cu Ministerul Justiției pentru punerea în aplicare a acestor recomandări. Autoritatea desfășoară, de asemenea, un proiect de cercetare privind obstacolele potențiale care pot împiedica începerea unei cariere de avocat pledant sau de avocat consultant, rezultatele acestui proiect urmând a fi publicate înainte de sfârșitul anului 2021. În 2020, autoritatea a preluat activitatea de reglementare a acțiunilor de publicitate efectuate de practicienii în domeniul dreptului, prin introducerea de noi regulamente 52 . Ar fi important ca autoritatea să evalueze dacă și în ce mod au contribuit măsurile luate la limitarea cheltuielilor de judecată și la îmbunătățirea accesului la justiție.

Se depun în continuare eforturi 53 pentru remedierea lacunelor existente cu privire la digitalizarea sistemului de justiție. Serviciul instanțelor judecătorești a publicat o strategie pe termen lung 54 , care urmărește să sprijine mai bine accesul la justiție. Printre prioritățile programului de modernizare se numără un sistem de depunere electronică (eFiling), un sistem de gestionare a cauzelor și asigurarea infrastructurii pentru facilitarea procedurilor judiciare electronice (eCourts). În timpul pandemiei de COVID-19, prin intermediul programului Virtual Courtroom (sala de judecată virtuală) s-a permis organizarea unui număr de peste 2 200 de ședințe de judecată virtuale începând din martie 2020. Sistemul de ședințe de judecată la distanță continuă să funcționeze în toate jurisdicțiile, fiind utilizat în mod intens de Curtea Supremă, Curtea de Apel și Înalta Curte și se preconizează că acest sistem va continua să funcționeze în viitor. În pofida măsurilor întreprinse în 2020, care permiteau utilizarea sporită a audierilor la distanță în cauze civile și în apeluri din cauze penale, Irlanda se situează sub media UE în ceea ce privește normele de procedură care permit utilizarea tehnologiei digitale în cauzele civile/comerciale, de contencios administrativ și penale 55 . Irlanda se situează sub medie și în ceea ce privește utilizarea tehnologiei digitale în cadrul instanțelor și parchetelor 56 , utilizarea instrumentelor de comunicații electronice în cadrul instanțelor 57 , soluțiile digitale pentru desfășurarea și urmărirea procedurilor judiciare în cauzele penale 58 și accesul online al publicului larg la hotărârile publicate 59 . Prin urmare, este necesară o digitalizare mai amplă a sistemului de justiție din Irlanda, pentru a remedia lacunele existente, dar și pentru a permite colectarea de date privind durata procedurilor, în conformitate cu metodologia Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei 60 .

Guvernul a anunțat efectuarea unei analize privind funcționarea Curților Penale Speciale. Organizația Națiunilor Unite 61 și societatea civilă 62 solicită de mult timp să se aibă în vedere desființarea Curții Penale Speciale, care a fost înființată în 1972 pentru a se ocupa de cazurile de terorism și de crimă organizată, sau să se consolideze procedura curții astfel încât să se asigure respectarea dreptului la un proces echitabil. În februarie 2021, guvernul a numit un grup responsabil pentru examinarea legilor privind infracțiunile contra statului. Domeniul de competență al grupului de examinare vizează funcționarea Curții Penale Speciale 63 .

Eficiență

Provocările legate de durata procedurilor s-au agravat 64 . În anul 2019, durata medie a procedurilor la Înalta Curte era de 785 de zile, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 35 de zile față de anul 2018. În special, durata procedurilor pentru cauze comerciale a continuat să crească, cu aproximativ 220 de zile din 2018 până în 2019. În schimb, durata procedurilor la Tribunalul de Circuit și la Tribunalul Districtual a scăzut în 2019 comparativ cu 2018, după ce în anul precedent se înregistrase o creștere. Durata procedurilor la Curtea de Apel a crescut cu aproximativ 110 zile între 2019 (1 220 de zile) și 2018 (1 101 zile). Între 2018 și 2019, durata procedurilor în cauze penale a crescut cu aproximativ 120 de zile la Tribunalul de Circuit și cu aproximativ 100 de zile at Curtea Penală Centrală 65 . În Analiza administrării justiției civile, au fost incluse recomandări pentru reducerea întârzierilor în derularea procedurilor și a duratei acestor proceduri 66 . La 24 mai 2021, a fost promulgat un proiect de lege de procedură penală care prevede audieri preliminare, care ar putea asigura un proces judiciar mai rapid și mai eficient pentru anumite infracțiuni 67 .

Înainte de sfârșitul anului 2021, guvernul intenționează să propună un mecanism de despăgubire pentru cazurile în care procedurile judiciare au o durată excesivă. Acest lucru este impus de o hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a cărei executare rămâne sub supravegherea sporită a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei 68 .

II.Cadrul anticorupție

În Irlanda, investigarea cazurilor de corupție este responsabilitatea An Garda Síochána, a poliției naționale și a serviciului de securitate. Unitatea Anticorupție din cadrul Biroului Național Garda de investigare a infracțiunilor economice este exclusiv responsabilă de investigarea faptelor de dare de mită la nivel transnațional și este responsabilă de investigarea cazurilor de dare sau luare de mită la nivel național și de corupție de importanță națională. Unitatea Anticorupție îndeplinește rolul unui centru de excelență pentru investigarea, prevenirea și combaterea faptelor de dare sau luare de mită și de corupție. Poliția desfășoară anchete penale în cadrul activității de combatere a corupției. În noiembrie 2020, și-a început activitatea o nouă unitate axată pe investigarea cazurilor de corupție în cadrul forțelor de poliție. A fost conceput de curând un nou sistem de gestionare a investigațiilor (IMS), care este în prezent testat de Poliția Națională și de Serviciul Național de Securitate. Comisia pentru standardele funcției publice (SIPO) este responsabilă de aplicarea legilor electorale, a legilor privind etica și a Legii din 2015 de reglementare a activității de lobby.

Percepția experților și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne relativ scăzut. În cadrul indicelui de percepție a corupției stabilit de Transparency International în anul 2020, Irlanda a obținut un punctaj de 72/100 și s-a situat pe locul al 7-lea în Uniunea Europeană și pe locul 20 la nivel mondial 69 . Această percepție s-a menținut la un nivel relativ stabil 70 în ultimii cinci ani 71 .

În urma unei examinări cuprinzătoare, guvernul planifică revizuiri ale cadrului legislativ în materie penală pentru a consolida eficacitatea procesului de combatere a corupției. Legea din 2018 privind justiția penală 72 prevede o legislație unică și consolidată. Legea privind faptele de dare sau luare de mită și de corupție a fost actualizată și consolidată prin legea din 2018 și, în prezent, neraportarea către poliție a infracțiunilor de dare sau luare de mită și de corupție constituie infracțiune. De asemenea, infracțiunile de corupție au efect de extrateritorialitate în temeiul Legii privind corupția transfrontalieră dacă se dovedește că o parte a conduitei relevante manifestate în afara statului ar constitui infracțiune în cazul în care s-ar manifesta în Irlanda 73 . După cum s-a raportat anul trecut, a fost efectuată o evaluare aprofundată a eficacității autorităților în combaterea criminalității economice și a corupției 74 . Așa-numita „Examinare Hamilton” 75 a fost publicată în decembrie 2020. În urma acestei evaluări, Ministerul Justiției a identificat priorități care pot fi puse în aplicare pe termen mai scurt, cum ar fi adoptarea proiectului de lege privind procedura penală, inclus în actualul program legislativ în vederea adoptării. Printre alte priorități se numără consolidarea dreptului în domeniul eticii în sectorul public și modificarea legislației pentru a aborda situații de posibile încălcări comise de foști parlamentari (Camerele Oireachtas) cu privire la obligațiile care le revin în temeiul legilor privind etica. Printre priorități se numără și modificarea legislației în materie de justiție penală în sensul emiterii de mandate de percheziție de sine stătătoare care să permită poliției să solicite parolele dispozitivelor electronice deținute sau controlate de persoane care fac obiectul mandatelor de arestare 76 .

În prezent, Irlanda își revizuiește structura națională anticorupție. Una dintre principalele recomandări formulate în urma Examinării Hamilton vizează înființarea, în mod permanent, a unui consiliu consultativ intersectorial care să coordoneze și să aplice o abordare holistică în materie de infracțiuni economice și de corupție. Pentru a aborda problema legată de lipsa unei strategii naționale de combatere a criminalității economice și a corupției și de multitudinea autorităților cu competențe anticorupție, Examinarea Hamilton a recomandat, de asemenea, elaborarea unei strategii multianuale și a unui plan de acțiune aferent 77 .

Competențele și responsabilitățile în materie de politici anticorupție, precum și în materie de depistare, investigare și urmărire penală a cazurilor de corupție se împart între diferite organe specializate de aplicare a legii. Biroul Național Garda de investigare a infracțiunilor economice (GNECB) și, în special, unitatea specializată anticorupție înființată în cadrul acestui birou sunt responsabile pentru investigarea tuturor infracțiunilor de corupție, inclusiv a cazurilor de luare și dare de mită la nivel transnațional. Deși poliției i-au fost alocate recent resurse substanțiale 78 , nu a existat o creștere proporțională a resurselor pentru biroul Directorului Parchetelor (ODPP), deși creșterea resurselor alocate altor părți ale sistemului (poliție, instanțe, judecători) are efect asupra volumului de muncă al ODPP, întrucât creșterea numărului de polițiști, de detectări și de investigații generează mai multe dosare de urmărire penală pentru ODPP. În cadrul poliției, a devenit operațională și o nouă unitate anticorupție care să se ocupe de investigațiile interne de corupție. ODPP se ocupă exclusiv de urmărirea penală a infracțiunilor care îi sunt înaintate spre soluționare de autoritățile cu competențe de investigare și nu îndeplinește nicio funcție de prevenire. ODPP are o unitate specială de criminalitate economică, cu care Unitatea Anticorupție colaborează în mod direct în legătură cu cazurile de corupție relevante. Poliția are calitatea de membru al inițiativei „Integrity at Work” (Integritatea la locul de muncă) derulată de Transparency International Irlanda și urmărește să promoveze un mediu de lucru care să favorizeze denunțarea posibilelor fapte ilegale. Unitatea Anticorupție, GNECB, operează o linie telefonică gratuită și confidențială pentru denunțarea cazurilor de dare sau luare de mită și de corupție.

Resursele limitate rămân o provocare pentru Unitatea Anticorupție din cadrul Biroului Național Garda de investigare a infracțiunilor economice (GNECB). În prezent, GNECB are 74 de anchetatori (dintre care 12 sunt transferați temporar), 18 persoane din categoria personalului civil și 3 contabili criminaliști. Unitatea Anticorupție din cadrul GNECB este alcătuită în prezent din numai trei persoane, și anume un comisar de investigații criminale („detective sergeant”) și doi polițiști de investigații criminale („detective investigator”). Echipa Unității Anticorupție va crește cu o persoană în urma recentei finalizări a unui concurs de selecție a polițiștilor de investigații criminale în vederea repartizării în cadrul GNECB. Pentru desfășurarea operațiunilor majore, Unitatea Anticorupție utilizează resursele GNECB și are o relație de lucru strânsă cu alte unități naționale 79 . În Examinarea Hamilton, s-a evidențiat lipsa de resurse la nivelul Unității Anticorupție și s-a recomandat să se asigure alocarea de resurse suplimentare atât către GNECB, cât și către biroul Directorului Parchetelor. Recomandarea adresată acestuia din urmă prevede procurori suplimentari, alături de un specialist în investigarea criminalistică a infracțiunilor informatice și un contabil criminalist detașat 80 . Potrivit datelor GNECB, în prezent, unitatea are în derulare nouă anchete de corupție, dintre care trei se referă la dare sau luare de mită la nivel transnațional în legătură cu funcționari publici străini.

Analiza probelor digitale în cazurile de corupție prezintă unele provocări. A fost conceput de curând un sistem de gestionare a investigațiilor (IMS), care este în curs de testare. Acest sistem va standardiza toate investigațiile și va ține o evidență a tuturor acțiunilor, înlocuind sistemele pe suport de hârtie utilizate în prezent. În conformitate cu declarațiile autorităților, reprezintă o provocare suplimentară colectarea probelor digitale, inclusiv a datelor din telefoane mobile, din calculatoare, din sistemele de tip cloud și din rețelele de tip platformă de comunicare socială 81 . Unitatea Anticorupție nu are acces în prezent la un instrument care să permită examinarea eficace și eficientă a acestor date. Din acest motiv, examinarea datelor electronice presupune utilizarea unei proporții semnificative din resursele de investigare, ceea ce conduce la întârzieri semnificative în desfășurarea investigațiilor.

Deși sunt puse în aplicare măsuri pentru prevenirea corupției și promovarea integrității, există în continuare provocări în ceea ce privește asigurarea aplicării normelor. Normele și procedurile generale privind declararea averilor sunt prevăzute în legile privind etica 82 . Interesele care trebuie declarate și dovada conformării trebuie prezentate Comisiei pentru standardele funcției publice (SIPO) de către toți membrii ambelor camere ale parlamentului, de procurorul general și de persoanele numite în organisme publice în funcția de înalt funcționar. SIPO continuă să supravegheze punerea în aplicare a legislației, dar au fost raportate provocări 83 legate de faptul că interesele care trebuie declarate nu includ datoriile (ipoteci, împrumuturi etc.), iar obligația de publicare a informațiilor se referă exclusiv la parlamentari. SIPO nu are competența de a investiga faptele persoanelor care ocupă o funcție publică sau ale funcționarilor publici atunci când aceste fapte au loc după încetarea mandatului.

Persistă o serie de deficiențe în ceea ce privește capacitatea de a pune în aplicare normele privind activitățile de lobby și practica „ușilor turnante”. Legea din 2015 privind reglementarea activității de lobby a introdus cerința de instituire a unui registru al persoanelor care desfășoară activități de lobby. Cea de a doua examinare statutară a Legii din 2015 privind reglementarea activității de lobby a fost publicată în februarie 2020 84 . Registrul, care este un sistem interfață de tip web 85 , se află sub supravegherea SIPO. În prezent, sunt înscrise în registru peste 2 100 de organizații și de persoane fizice. SIPO dispune de anumite competențe de executare în temeiul legii, inclusiv de capacitatea de a efectua investigații în cazul în care consideră că este posibil ca o persoană să fi comis o contravenție. În plus, aceasta are competența de a aduce în fața justiției și de a urmări penal anumite infracțiuni, inclusiv în cazul în care o persoană care desfășoară activități de lobby nu s-a înregistrat 86 . Regulamentul prevede, de asemenea, o perioadă de „incompatibilitate” de un an ulterior părăsirii funcției, în care anumiți funcționari publici nu pot desfășura activități specifice de lobby. Pe lângă regulament, trimiteri la restricții ulterioare părăsirii funcției se regăsesc și în Codul de conduită pentru persoanele care ocupă o funcție publică, precum și în Codul de standarde și conduită al funcționarilor publici. Acționând cu resurse limitate (pe care le partajează cu Biroul Ombudsmanului), SIPO nu este în măsură să urmărească în mod proactiv respectarea codurilor de conduită. În ceea ce privește practica „ușilor turnante”, restricții ulterioare părăsirii funcției se regăsesc în Legea din 2015 privind reglementarea activității de lobby, în Codul de conduită pentru persoanele care ocupă o funcție publică și în Codul de standarde și conduită al funcționarilor publici. Cu toate acestea, SIPO nu dispune de competențele necesare pentru a monitoriza neregulile.

Normele armonizate privind conflictele de interese sunt încă pendinte. După ce proiectul de lege din 2015 privind standardele sectorului public 87 , care ar fi consolidat cadrul existent de identificare, divulgare și gestionare a conflictelor de interese și ar fi redus la minimum riscurile de corupție, a expirat odată cu dizolvarea ultimului parlament 88 , guvernul desfășoară o revizuire a legislației în materie de etică. Măsurile de prevenire a corupției și de promovare a integrității se regăsesc printre prioritățile vizate de Programul de guvernare pentru anul 2020. În acest sens, Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a remarcat că instituirea unui cadru juridic uniform și consolidat privind conduita etică a parlamentarilor și îmbunătățirea regimului declarațiilor de avere au fost afectate de expirarea proiectului de lege din 2015 89 .

În ceea ce privește măsurile de combatere și de atenuare a pandemiei de COVID-19, domeniul achizițiilor publice pare a fi unul cu risc ridicat în ceea ce privește mita și corupția. În prezent, patru dintre anchetele în curs ale Unității Anticorupție vizează achizițiile publice, iar în alte trei cazuri s-a acordat asistență. De asemenea, GNECB a organizat o campanie „Fraud Awareness Week” (Săptămâna sensibilizării cu privire la fraudă), în cadrul căreia tematica prevenirii fraudei s-a bucurat de expunere mediatică. În cadrul acestei campanii, a fost abordat subiectul fraudei în materie de achiziții publice în timpul pandemiei de COVID-19.

III.Pluralismul și libertatea mass-mediei

În Irlanda, libertatea de exprimare este protejată prin Constituție, care impune statului să garanteze protecția drepturilor fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare și a libertății presei 90 . Se preconizează că în 2021 se va finaliza o revizuire majoră de ansamblu a legislației, în contextul transpunerii Directivei serviciilor mass-media audiovizuale revizuită 91 .

Cadrul juridic pentru autoritatea independentă de reglementare în domeniul mass­mediei este în curs de revizuire. Noul cadru de reglementare, care urmează să fie instituit prin viitorul proiect de lege privind siguranța în mediul online și reglementarea în domeniul mass-mediei 92 , prevede desființarea Autorității de reglementare în domeniul audiovizualului din Irlanda (BAI) și transferul tuturor funcțiilor acesteia către noua Comisie pentru mass-media. Comisiei pentru mass-media i se vor conferi, de asemenea, noi competențe în materie de conformitate și de sancționare, inclusiv competența de a solicita impunerea de sancțiuni financiare administrative, în vederea supravegherii noului cadru pentru serviciile online. Comisia pentru mass-media va fi formată din maximum șase comisari, numiți în urma unui concurs general desfășurat de Serviciul de Numiri în Funcții Publice. În prezent, BAI are nouă membri, cinci dintre aceștia fiind numiți de guvern în urma desemnării de către ministrul turismului, culturii, artelor, gaeltacht, sportului și mass­mediei 93 . Noua comisie va fi condusă de un președinte executiv cu rol de conducere. Schema generală a proiectului de lege propune menținerea finanțării activităților de reglementare ale noii Comisii pentru mass-media prin introducerea de taxe pentru industrie, în mod similar cu actualul sistem de finanțare al BAI 94 . Conform schemei generale, comisia urmează să fie independentă în îndeplinirea funcțiilor sale. Se preconizează că noul cadru juridic va fi adoptat până la sfârșitul anului 2021. La fel ca în anul 2020, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021 95 a apreciat că riscurile pentru independența și eficacitatea autorității de reglementare în domeniul mass-mediei din Irlanda prezintă un nivel scăzut, subliniind faptul că garanțiile juridice existente restrâng efectiv sfera de cuprindere a posibilelor intervenții din exterior.

Irlanda dispune de un sistem bine stabilit de organisme de autoreglementare în sectorul de știri al mass-mediei. Cadrul se bazează pe activitățile Consiliului de Presă din Irlanda (CPI) 96 și ale Ombudsmanului pentru presă (OP) și include ziarele (tipărite și online), revistele și publicațiile de știri care apar numai în mediul online și care sunt membre ale Consiliului de Presă. Potrivit Raportului anual pentru anul 2020, anul trecut au fost depuse 346 de plângeri la CPI, iar 25 au fost analizate de OP 97 . S-a înregistrat astfel o creștere față de anul 2019, când au fost depuse 252 de plângeri 98 . În 2021, OP a examinat deja 10 cazuri 99 .

Au fost puse în aplicare diverse măsuri pentru a asigura furnizarea de servicii de radiodifuziune deschise și pluraliste în Irlanda 100 . La 11 noiembrie 2020, a fost lansată o bază de date cu funcție de căutare 101 care cuprinde informații privind acționariatul întreprinderilor cu capital irlandez din domeniul mass-mediei. Aceasta va face obiectul unor actualizări periodice, la fiecare șase luni. În temeiul Legii din 2014 privind concurența și protecția consumatorilor, ministrul turismului, culturii, artelor, gaeltacht, sportului și mass­mediei are competența de a evalua efectele tranzacțiilor în materie de proprietate (fuziuni) efectuate în sectorul mass-mediei asupra pluralismului mass-mediei din Irlanda 102 . În plus, o dată la trei ani, BAI are obligația de a efectua o examinare a acționariatului întreprinderilor mass-media din Irlanda, punând accent în special pe schimbările apărute în structura acționariatului acestora și pe implicațiile acestor schimbări asupra pluralismului mass-mediei. Primele două examinări au fost efectuate în 2015 și în 2018. În vederea pregătirii următoarei examinări, planificată pentru anul 2021 103 , BAI a organizat o consultare publică a părților interesate, care s-a desfășurat până la 30 aprilie 2021. Aceste măsuri de transparență 104 sunt importante, având în vedere nivelul ridicat de concentrare în sectorul mass-mediei din Irlanda, în special la nivel local 105 . MPM 2021 se referă la lipsa datelor pentru a putea evalua concentrarea în sectorul de știri al mass-mediei 106 .

Guvernul a luat o serie de măsuri pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19. Astfel cum a raportat organizația Reporters without Borders (Reporteri fără Frontiere), multe publicații regionale au fost aproape de colaps financiar în 2020 107 . De asemenea, mai multe ziare gratuite și-au suspendat activitatea ca urmare a pandemiei de COVID-19, iar unele posturi de radio și-au putut continua activitatea 108 numai datorită creșterii publicității de stat privind măsurile de combatere a COVID-19. De asemenea, schema de stat pentru plata indemnizației de șomaj în timpul pandemiei a fost pusă la dispoziția tuturor angajaților, inclusiv a jurnaliștilor, fapt care a contribuit la atenuarea impactului economic al pandemiei de COVID-19 asupra jurnaliștilor. Și lucrătorii independenți au putut beneficia de un anumit sprijin financiar în calitate de persoană fizică care desfășoară o activitate independentă 109 .

Guvernul reflectează asupra viitorului sectorului mass-mediei. Guvernul irlandez a decis să inițieze un dialog cu privire la posibilele măsuri de sprijin pentru mass-media pe termen lung, iar în octombrie 2020, a înființat o Comisie pentru viitorul mass-mediei independente 110 . Comisia a reflectat cu precădere asupra provocărilor cu care se confruntă toți actorii din mass-media în ceea ce privește modificarea surselor de venit, comportamentul audienței și noile modele tehnice ale consumului de media. În perioada 12 decembrie 2020-8 ianuarie 2021, Comisia a organizat o consultare publică în urma căreia s-au primit peste 800 de contribuții scrise din partea grupurilor de părți interesate și a publicului larg. În prezent, Comisia este implicată într-o serie de dialoguri tematice care urmăresc elaborarea unui raport și formularea de recomandări până în vara anului 2021.

Sunt în curs de desfășurare discuții privind modificarea cadrului de protecție a jurnaliștilor. În urma anunțării planurilor de revizuire a Legii din 2009 privind defăimarea 111 , guvernul irlandez este în curs de finalizare a unei examinări statutare. Un nouă schemă privind defăimarea ar putea fi prezentată până la sfârșitul anului 2021. După cum au subliniat părțile interesate 112 , mecanismul actual permite impunerea unui cuantum al despăgubirilor pentru defăimare care este disproporționat de mare și care poate afecta în mod negativ libertatea jurnaliștilor. Ultima consultare cu privire la examinarea legii irlandeze privind defăimarea a avut loc la sfârșitul anului 2016 și nu a avut drept rezultat nicio modificare legislativă. În 2020, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a publicat o alertă privind Irlanda. Aceasta a fost prima alertă privind Irlanda începând din anul 2015 113 . Alerta a vizat o acțiune în justiție intentată de un activist politic care a fost menționat în articolul de presă al publicației Dublin Inquirer. Acțiunea în justiție a vizat o presupusă neglijență în comportamentul jurnalistic al ziarului. În 2021, nu au fost înregistrate alerte. În ceea ce privește siguranța digitală a jurnaliștilor, raportul MPM din 2021 reiterează riscurile legislative care decurg din Legea privind păstrarea datelor, în special faptul că această lege nu prevede garanții specifice pentru protejarea surselor jurnalistice 114 . Deși guvernul irlandez și-a anunțat în 2020 intenția de a revizui Legea comunicațiilor, această revizuire nu se regăsește printre prioritățile actuale 115 .

IV.Alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru

Irlanda are un sistem parlamentar bicameral: Parlamentul (Camerele Oireachtas) cuprinde o Cameră Inferioară (Dáil Éireann) și o Cameră Superioară (Seanad Éireann). Miniștrii și parlamentarii au dreptul de inițiativă legislativă. Controlul constituțional se efectuează de către Înalta Curte cu drept de recurs în fața Curții de Apel și a Curții Supreme. Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda (IHREC) este instituția națională din Irlanda în materia drepturilor omului și egalității.

Pentru combaterea pandemiei de COVID-19 se utilizează procedura legislativă ordinară, însă au fost aduse în discuție anumite aspecte legate de supravegherea parlamentară a măsurilor de urgență. Răspunsul Irlandei la pandemia de COVID-19, care s-a bazat în continuare pe procedura legislativă ordinară 116 , s-a materializat în mare parte prin intermediul instrumentelor statutare semnate de ministrul sănătății, delegat prin legislația primară 117 . Conform clauzelor de încetare a efectelor, competențele relevante prevăzute prin aceste legi urmează să rămână în vigoare până la 9 noiembrie 2020, cu excepția cazului în care acest termen este prelungit. În octombrie 2020, în urma prezentării unei propuneri, termenul de aplicare a competențelor a fost prelungit până la 9 iunie 2021, în condițiile în care mai mulți parlamentari s-au opus și au propus perioade mai scurte de prelungire. Perioada scurtă de timp alocată dezbaterii acestei propuneri a dat naștere unor critici 118 . Într-un raport IHREC 119 , pe lângă exprimarea altor îngrijorări, s-au recomandat perioade mai scurte de prelungire și instituirea, prin lege, a unei durate maxime a oricărei prelungiri 120 . Aceste preocupări au fost reiterate de organizațiile societății civile 121 . Din cauza alegerilor generale organizate în luna ianuarie și a întârzierilor în instalarea guvernului, nu s-au organizat reuniuni ordinare ale comisiilor între ianuarie și octombrie 2020, în timp ce membrii Comisiei speciale de răspuns la pandemia de COVID-19 s-au reunit între 6 mai 2020 și 30 septembrie 2020. În iunie 2021, clauzele de încetare a efectelor cuprinse în patru acte legislative primare, introduse pentru a aborda pandemia de COVID-19, au fost prelungite și mai mult 122 . Prin urmare, măsurile vor continua să aibă efect până la 9 noiembrie 2021 și pot fi prelungite pentru o singură perioadă de trei luni printr-o rezoluție a ambelor camere.

De la începutul pandemiei, procesul legislativ a fost caracterizat de scurtarea timpului alocat dezbaterilor parlamentare. S-a recurs în mod frecvent la instrumentele procedurale de scurtare a timpului alocat dezbaterilor parlamentare și de asigurare a unei analize rapide în parlament, în principal pentru legislația legată de pandemia de COVID-19. Este vorba de renunțarea la cerința de examinare a textului proiectului de lege înainte de publicarea acestuia („examinare legislativă prealabilă”) 123 , de utilizarea așa-numitelor „moțiuni ghilotină” pentru a scurta timpul alocat dezbaterilor și de moțiunile de semnare timpurie pentru a asigura analiza rapidă de către președinte a unui proiect de lege adoptat de parlament. În 2020, s-a recurs la moțiuni ghilotină pentru 30 din cele 32 de proiecte de lege care au fost adoptate 124 , iar 19 moțiuni ghilotină au fost folosite pentru a scurta timpul alocat dezbaterilor în cazul a 17 proiecte legislative diferite. În 2020, s-au aprobat 18 moțiuni de semnare timpurie 125 , ceea ce a permis președintelui să analizeze proiectul de lege în termen de cinci zile. În cursul fazei de înființare a noilor comitete, începând din septembrie 2020, în urma alegerilor pentru ambele camere, s-a convenit să se renunțe la cerința de examinare legislativă prealabilă pentru 17 dintre proiectele de lege adoptate. În 2020, activitățile aferente stadiului examinării în comisii au fost realizate de o comisie a întregii Camere Inferioare pentru 26 de legi. Organizațiile societății civile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la perioada scurtă de timp alocată consultărilor 126 .

Acreditarea Comisiei pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda va fi reexaminată în anul 2021. Comisiei i-a fost conferit statutul „A” în noiembrie 2015 de către Alianța mondială a instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului (GANHRI) din cadrul ONU 127 . În februarie 2021, IHREC a publicat un raport privind competențele conferite în Irlanda în situații de urgență, în timpul pandemiei de COVID-19 128 . Raportul a concluzionat că principalele măsuri introduse până în prezent pentru a ține pandemia sub control (în principal restricții de circulație, restricții privind adunările de persoane la domiciliu, obligativitatea purtării măștii) au fost justificate de obligația statului de a proteja sănătatea publică 129 . Raportul prezintă, de asemenea, o serie de concluzii, cum ar fi recomandarea ca guvernul irlandez să mențină în permanență o delimitare clară între măsurile obligatorii din punct de vedere juridic și consilierea în materie de sănătate publică sau ca toate măsurile adoptate ca parte a răspunsului la pandemia de COVID-19 să facă obiectul unor clauze de încetare a efectelor.

În Irlanda, societatea civilă este dinamică și diversă, deși restricțiile de finanțare stârnesc în continuare unele îngrijorări 130 . Pe lângă fondul de stabilitate COVID-19 în valoare de 45 de milioane EUR instituit de guvern în 2020 pentru a asigura o injecție de lichidități pentru organizațiile comunitare și de voluntari, organizațiile caritabile și întreprinderile sociale care asigură servicii critice în prima linie 131 , pentru anul 2021 s-a pus la dispoziție o sumă suplimentară de 10 milioane EUR. Organizațiile societății civile au continuat să își manifeste îngrijorarea 132 cu privire la impactul interdicțiilor în temeiul Legii electorale, ca donațiile să fie acordate pentru „scopuri politice” peste o anumită sumă 133 , precum și de către cetățeni străini care își au reședința în afara Irlandei 134 . Comisia pentru standardele funcției publice, care este responsabilă de supravegherea punerii în aplicare a legii, a solicitat și o examinare cuprinzătoare a Legii electorale 135 . A fost publicată de curând o schemă generală a unei reforme a sistemului electoral, care își propune înființarea unei comisii electorale independente, statutare. Conform intenției guvernului, Comisia electorală va efectua o examinare cuprinzătoare a Legii electorale din 1997, abordând totodată preocupările exprimate de organizațiile societății civile 136 .

Anexa I: Lista surselor în ordine alfabetică*

* Lista contribuțiilor primite în contextul consultării pentru Raportul din 2021 privind statul de drept este disponibilă la  https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/rule-law/rule-law-mechanism/2021-rule-law-report-targeted-stakeholder-consultation .

Consiliul Baroului din Irlanda (2021), Submission to the Department of Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission Bill 2020 (Comunicare către Ministerul Justiției cu privire la schema generală a proiectului de lege din 2020 privind Comisia pentru numirea judecătorilor) ( https://www.lawlibrary.ie/media/lawlibrary/media/Secure/Submission-to-DOJ-with-Appendix.pdf ).

Autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului din Irlanda (2019), Submission to the Department of Communications, Climate Action & Environment Public Consultation on the Regulation of Harmful Content on Online Platforms and the Implementation of the Revised Audiovisual Media Service Directive (Comunicare către Ministerul Comunicațiilor, Climei și Mediului, Consultare publică privind reglementarea conținutului dăunător pe platformele online și punerea în aplicare a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale revizuită) ( https://www.bai.ie/en/bai-publishes-submission-on-regulation-of-harmful-online-content-implementation-of-new-audiovisual-media-services-directive/ ).

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, hotărârea din 19 noiembrie 2019, A. K. și alții/Sąd Najwyższy, CP/Sąd Najwyższy și DO/Sąd Najwyższy, cauzele conexate C-585/18, C-624/18 și C-625/18, ECLI:EU:C:2019:982.

Consiliul Baroului din Irlanda (2021), Contribution from the Council of the Bar of Ireland for the 2021 Rule of Law Report (Contribuția Consiliului Baroului din Irlanda la Raportul din 2021 privind statul de drept).

Consiliul Baroului din Irlanda (2021), Submission to the Department of Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission Bill 2020 (Comunicare către Ministerul Justiției cu privire la schema generală a proiectului de lege din 2020 privind Comisia pentru numirea judecătorilor) ( https://www.lawlibrary.ie/News/reports-and-submissions.aspx ).

Consiliul Europei: Comitetul de Miniștri (2010), Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind judecătorii: independență, eficiență și responsabilități ( https://www.coe.int/en/web/cdcj/judicial-independence-and-impartiality ).

Consiliul Europei: Comisia de la Veneția (2010), Report on the Independence of the Judicial System Part I: The Independence of Judges adopted by the Venice Commission at its 82nd Plenary Session, (Raportul privind independența sistemului judiciar – Partea I: independența judecătorilor adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de a 82-a sesiuni plenare) [CDL-AD(2010)004-e].

Consiliul Europei: Comisia de la Veneția (2020) – Malta – Opinion on proposed legislative changes (Malta – Aviz privind modificările legislative propuse) [CDL-AD(2020)006].

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, hotărârea din 20 aprilie 2021, Repubblika/Il-Prim Ministru, C­896/19, ECLI:EU:C:2021:311.

Ministerul Justiției (2020a), Draft General Scheme of Judicial Appointments Commission Bill 2020 (Schema generală a proiectului de lege din 2020 privind Comisia pentru numirea judecătorilor) ( http://www.justice.ie/en/JELR/Pages/General_Scheme_of_the_Judicial_Appointments_Commission_Bill_2020 ).

Ministerul Justiției (2020b), Review Group Report on the Administration of Civil Justice – Report. Chairperson: The Hon. Mr. Justice Peter Kelly, Former President of the High Court (Raportul grupului de analiză privind administrarea justiției civile – Raport. Președinte: onor. judecător Peter Kelly, fost președinte al Înaltei Curți)     ( http://www.justice.ie/en/JELR/Pages/Review_of_the_Administration_of_Civil_Justice_-_Review_Group_Report ).

Ministerul Justiției (2020c), Review Group Report on structures and strategies to prevent, investigate and penalise economic crime and corruption (Raportul grupului de examinare privind structurile și strategiile de prevenire, investigare și sancționare a criminalității economice și a corupției) ( https://www.gov.ie/en/publication/be30e-review-group-report-on-structures-and-strategies-to-prevent-investigate-and-penalise-economic-crime-and-corruption/ ).

Ministerul Justiției (2021a), Justice plan 2021 (Planul pentru sistemul de justiție în 2021) ( http://www.justice.ie/en/JELR/Department_of_Justice_Action_Plan_2021.pdf/Files/Department_of_Justice_Action_Plan_2021.pdf ).

Ministerul Justiției (2021b), Hamilton Review Group Implementation Plan (Planul de punere în aplicare elaborat de Grupul de examinare Hamilton) ( https://www.gov.ie/en/publication/d03ff-hamilton-review-group-implementation-plan/ ).

Ministerul Cheltuielilor Publice și Reformei (2020), Second Statutory Review of the Regulation of Lobbying Act 2015 (A doua examinare statutară a Legii din 2015 privind reglementare activității de lobby) ( https://www.gov.ie/en/publication/7ef279-second-statutory-review-of-the-regulation-of-lobbying-act-2015/ ).

Cancelaria prim-ministrului (Taoiseach) (2020), Cancelaria prim-ministrului (2021). Programme for Government: Our Shared Future (Programul de guvernare: viitorul nostru comun) ( https://www.gov.ie/en/publication/7e05d-programme-for-government-our-shared-future/ ).

Directiva 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței.

Comisia Europeană (2019), Eurobarometru Flash 482: Atitudinea întreprinderilor față de corupție în UE.

Comisia Europeană (2020), Raportul privind statul de drept. Capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda.

Comisia Europeană (2020), Sondajul Eurobarometru special 502: Corupția.

Comisia Europeană (2021), Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

Cutea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 22 decembrie 2009, Parlov-Tkalčić/Croația, cererea nr. 24810/06.

GRECO (2020), Fourth Evaluation Round – Evaluation Report on Ireland Corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors (Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de evaluare privind Irlanda referitor la prevenirea corupției cu privire la parlamentari, judecători și procurori) ( https://rm.coe.int/fourth-evaluation-round-corruption-prevention-in-respect-of-members-of/1680a06655 ).

Consiliul pentru libertăți civile din Irlanda (2020), Untenable in a democracy: ICCL renews call for abolition of Special Criminal Court (De neconceput într-un stat democratic: ICCL revine cu solicitarea de desființare a Curții Penale Speciale) [ Untenable in a democracy: ICCL renews call for abolition of Special Criminal Court (De neconceput într-un stat democratic: ICCL revine cu solicitarea de desființare a Curții Penale Speciale) – Consiliul pentru libertăți civile din Irlanda ].

Consiliul pentru libertăți civile din Irlanda (2021), Contribution from the Irish Council for Civil Liberties for the 2021 Rule of Law Report (Contribuția Consiliului pentru libertăți civile din Irlanda la Raportul din 2021 privind statul de drept). 

Consiliul pentru libertăți civile din Irlanda (2021), ICCL calls for end to mandatory quarantine if rights issues not addressed (ICCL solicită încetarea carantinei obligatorii în cazul în care nu sunt abordate aspecte legate de drepturi), 19 aprilie 2021 (https://www.iccl.ie/news/iccl-calls-for-end-to-mandatory-quarantine-if-rights-issues-not-addressed/).

Irish Court Service (Serviciul instanțelor din Irlanda) (2020), Supporting Access to Justice in a modern, digital Ireland. Long-term strategic vision – 2030 (Promovarea accesului la justiție în Irlanda modernă și digitală. Viziunea strategică pe termen lung – 2030) ( https://iwla.ie/wp-content/uploads/2020/11/Long-Term-Strategic-Vision.pdf ).

Guvernul irlandez (2021), Input from Ireland for the 2020 Rule of Law Report (Contribuția Irlandei la Raportul din 2020 privind statul de drept).

Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda (2021), Submission to the Minister for Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission (Comunicare către ministrul justiției cu privire la schema generală a Comisiei pentru numirea judecătorilor) ( https://www.ihrec.ie/documents/submission-to-the-minister-for-justice-on-the-general-scheme-of-the-judicial-appointments-commission-bill-2020/ ).

Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda (2021), Ireland’s Emergency Powers During the Covid-19 Pandemic (Competențele în caz de situație de urgență în Irlanda în timpul pandemiei de COVID-19) ( https://www.ihrec.ie/documents/irelands-emergency-powers-during-the-covid-19-pandemic/ ).

Consiliul Judiciar (2021), Personal Injuries Guidelines (Orientări în cauzele de vătămări corporale) ( https://judicialcouncil.ie/assets/uploads/documents/Personal%20Injuries%20Guidelines.pdf ).

Societatea de Drept din Irlanda (2021), Submission to the joint Oireachtas Committee on Justice on the General Scheme of Judicial Appointments Commission Bill 2020 (Comunicare către comisia parlamentară comună pentru justiție cu privire la schema generală a proiectului de lege din 2020 privind Comisia pentru numirea judecătorilor)     ( https://www.lawsociety.ie/globalassets/documents/submissions/2021-judicial-appointments-commission-bill.pdf ).

Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice (2020), Greater than the Sum of Its Parts? Consideration of Unification of the Solicitors’ Profession and Barristers’ Profession (Mai mare decât suma părților componente? Examinarea unificării profesiei de avocat consultant cu profesia de avocat pledant) ( https://www.lsra.ie/lsra-publishes-reports-on-legal-practitioners-education-and-training-and-unification/ ).

Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice (2020), Setting Standards: Legal Practitioner Education and Training (Stabilirea de standarde. Educația și formarea profesională a practicienilor în domeniul dreptului) ( https://www.lsra.ie/lsra-publishes-reports-on-legal-practitioners-education-and-training-and-unification/ ).

Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice (2020), LSRA takes over the regulation of advertising by legal practitioners ( LSRA preia reglementarea acțiunilor de publicitate efectuate de practicienii în domeniul dreptului – Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice ).

Consiliul de Presă din Irlanda (2020), Annual Report 2019 of The Press Council of Ireland and Office of the Press Ombudsman (Raportul anual pentru 2019 al Consiliului de Presă din Irlanda și al Ombudsmanul pentru presă) ( http://www.presscouncil.ie/about-us/recent-decisions-and-news/annual-report-2019-of-the-press-council-of-ireland-and-office-of-the-press-ombudsman- ).

Consiliul de Presă din Irlanda (2021), Submission by Press Council of Ireland and Press Ombudsman to the Future of Media Commission (Comunicarea Consiliului de Presă și a Ombudsmanului pentru presă din Irlanda către Comisia pentru viitorul mass-mediei) ( https://www.presscouncil.ie/office-of-the-press-ombudsman-164/publications-and-press-releases/press-releases-1048/submission-by-press-council-of-ireland-and-press-ombudsman-to-the-future-of-media-commission ).

Reporters without Borders – Irlanda (Reporteri fără Frontiere) ( https://rsf.org/en/ireland ).

Comisia pentru standardele funcției publice (2020), Annual Report 2019 (Raportul anual pentru 2019) ( https://www.sipo.ie/reports-and-publications/annual-reports/ ).

Transparency International (2021), Corruption Perceptions Index 2020 (Indicele de percepție a corupției pentru anul 2020).

Comitetul ONU pentru Drepturile Omului (2014), Concluding observations on the fourth periodic report of Ireland (Observații finale cu privire la cel de al patrulea raport periodic transmis de Irlanda) ( http://docstore.ohchr.org/SelfServices/FilesHandler.ashx?enc=6QkG1d%2FPPRiCAqhKb7yhsieXFSudRZs%2FX1ZaMqUUOS9yIqPEMRvxx26PpQFtwrk%2BhtvbJ1frkLE%2BCPVCm6lW%2BYjfrz7jxiC9GMVvGkvu2UIuUfSqikQb9KMVoAoKkgSG) .

Raportorul special al ONU privind drepturile la libertatea de întrunire pașnică și de asociere și Raportorul special al ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului (2020), Mandates of the Special Rapporteur on the rights to freedom of peaceful assembly and of association and the Special Rapporteur on the situation of human rights defenders [Mandatele Raportorului special al ONU privind drepturile la libertatea de întrunire pașnică și de asociere și ale Raportorului special al ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului (2020)] ( DownLoadPublicCommunicationFile (ohchr.org) .

Anexa II: Vizită de țară efectuată în Irlanda

În martie 2021, serviciile Comisiei au organizat reuniuni virtuale cu:

·Asociația întreprinderilor mici și mijlocii din Irlanda (ISME)

·Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice

·Autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului din Irlanda

·Baroul din Irlanda

·Biroul Directorului Parchetelor

·Biroul Directorului pentru aplicarea legii în sectorul corporativ (ODCE)

·Biroul Național Garda de investigare a infracțiunilor economice

·Camerele Parlamentului (Oireachtas)

·Comisia Hamilton

·Comisia Ombudsmanului Garda Síochána (GSOC)

·Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda

·Comisia pentru standardele funcției publice (SIPO)

·Consiliul de Presă

·Consiliul pentru libertăți civile din Irlanda

·Ministerul Justiției

·Reprezentanți ai sistemului judiciar

·Serviciul instanțelor judecătorești

·Societatea de Drept din Irlanda

·Transparency International

·Uniunea Națională a Jurnaliștilor

* Comisia s-a întâlnit, de asemenea, cu următoarele organizații în cadrul mai multor reuniuni orizontale:

·Amnesty International

·Centrul european pentru legislație nonprofit

·Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă

·Centrul pentru Drepturi Reproductive

·CIVICUS

·Comisia Internațională a Juriștilor

·Comitetul Helsinki -Țările de Jos

·Conferința bisericilor europene

·EuroCommerce

·Federația Europeană a Jurnaliștilor

·Federația Internațională pentru Drepturile Omului

·Forumul Civic European

·Forumul European al Tineretului

·Front Line Defenders

·Fundația Human Rights House

·Human Rights Watch

·ILGA-Europa

·Institutul de Politici Europene pentru o Societate Deschisă

·Institutul Internațional de Presă

·Parteneriatul European pentru Democrație

·Philanthropy Advocacy

·Protection International

·Reporteri fără Frontiere

·Rețeaua Europeană a Federației Internaționale pentru Planificare Familială

·Societatea civilă Europa

·Transparency International EU

·Uniunea Libertăților Civile pentru Europa

(1)      Înființarea Curților Penale Speciale este prevăzută în Legea din 1939 privind infracțiunile contra statului. Una dintre Curțile Penale Speciale, cunoscută în prezent sub denumirea de Curtea Penală Specială nr. 1, funcționează din 1972. Curtea Penală Specială nr. 2 funcționează din 2016. Curtea Penală Specială funcționează cu trei judecători, fără jurați. Guvernul numește la Curțile Penale Speciale un panel format din judecători de la Înalta Curte, Tribunalul de Circuit și Tribunalul Districtual. În prezent, panelul cuprinde 19 judecători. Cauzele care vizează infracțiuni din sfera terorismului și a criminalității organizate sunt aduse în mod automat, pentru judecare, în fața unei curți penale speciale. Sunt aduse în fața curții sau trimise spre judecare de către curte alte infracțiuni cu privire la care directorul parchetelor certifică faptul că instanțele de drept comun sunt inadecvate în sensul asigurării administrării eficiente a justiției și al menținerii ordinii și liniștii publice. Căile de atac împotriva condamnărilor sau sentințelor pronunțate de Curțile Penale Speciale se pot introduce la Curtea de Apel.

(2)      Inclusiv un tribunal pentru litigii de muncă, acesta având competență exclusivă de curte de apel pentru toate litigiile care fac obiectul actelor normative în materie de dreptul muncii. Deși Tribunalul pentru litigii de muncă nu este o instanță de drept, atunci când își exercită această competență, Tribunalul pentru litigii de muncă este implicat în administrarea justiției. De asemenea, Curtea este competentă în temeiul legilor în materie de relații de muncă adoptate în perioada 1946-2015. În exercitarea acestei competențe, aceasta funcționează ca un tribunal pentru relații de muncă, audiind ambele părți într-o cauză, iar apoi formulând o recomandare în care își exprimă punctul de vedere cu privire la litigiu și la condițiile în care acesta ar trebui soluționat. Recomandările formulate de acest tribunal privind investigarea litigiilor care fac obiectul legilor în materie de relații de muncă adoptate în perioada 1946-2015 nu sunt obligatorii pentru părțile în cauză. Hotărârile pronunțate de tribunal în temeiul actelor normative în materie de dreptul muncii au forță juridică obligatorie.

(3)      În luna aprilie 2021, Curtea Supremă a Irlandei a pronunțat o hotărâre [Zalewski/Adjudication Officer (mediator) și Workplace Relations Commission (Comisia de relații la locul de muncă)] privind constituționalitatea Comisiei de relații la locul de muncă, în cadrul căreia majoritatea litigiilor sunt examinate de un arbitru, ținând seama totodată de rolul Tribunalului pentru litigii de muncă, care are statut de tribunal. Majoritatea a considerat că exercitarea competențelor de către mediatori în temeiul Legii din 2015 privind relațiile la locul de muncă constituie un act de administrare a justiției în sensul articolului 37 din Constituție. Procedând astfel, s-a respins contestația privind validitatea anumitor articole din Legea din 2015 și din Legea din 1977 privind concedierea abuzivă, astfel cum a fost modificată. Cu toate acestea, Curtea Supremă a stabilit, de asemenea, că două aspecte din legea din 2015 sunt incompatibile cu dispozițiile Constituției: cerința conform căreia toate audierile în fața unui mediator să aibă loc în alt mod decât în public și absența dispoziției privind depunerea unui jurământ sau a oricărei posibilități de sancționare pentru prezentarea de probe false. Curtea Supremă a formulat, de asemenea, anumite observații privind necesitatea independenței sporite a mediatorilor în cazul în care acțiunile acestora echivalează cu un act de administrare a justiției, deși cu un caracter limitat, astfel încât să fie permise în temeiul articolului 37 din Constituție.

(4)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 2.

(5)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 3.

(6)      Figurile 48 și 50, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană. Percepția cu privire la independența sistemului judiciar corespunde următoarelor categorii: independență foarte scăzută (sub 30 % din respondenți consideră că nivelul de independență a sistemului judiciar este relativ bun și foarte bun); independență scăzută (între 30 % și 39 %), independență medie (între 40 % și 59 %), independență ridicată (între 60 % și 75 %) și independență foarte ridicată (peste 75 %).

(7)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 4-5.

(8)      Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de evaluare, punctul 124; Runda a patra de evaluare GRECO – Al doilea raport intermediar de conformitate, punctele 25-28.

(9)      Standardele Consiliului Europei care impun respectarea independenței sistemului judiciar nu doar față de influențe din exteriorul sistemului judiciar, ci și din interiorul acestuia. De exemplu, potrivit Comisiei de la Veneția, practica orientărilor adoptate de Curtea Supremă sau de altă înaltă curte, cu caracter obligatoriu asupra celorlalte instanțe inferioare, este un aspect problematic în ceea ce privește independența internă [Opinia Comisiei de la Veneția (CDL AD(2010)004-e, punctul 70)].

(10)      Înainte de finalizarea unui proiect de lege („Bill”), poate fi publicată o „schemă generală” a proiectului de lege, această schemă purtând adesea denumirea de „dispozițiile principale ale proiectului de lege” („heads of the Bill”).

(11)      Ministerul Justiției (2020), Schema generală a proiectului de lege din 2020 privind Comisia pentru numirea judecătorilor.

(12)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 3. CCNJ este alcătuit din cinci președinți de tribunal, procurorul general, câte un reprezentant din partea Societății de Drept și a Consiliului Baroului, precum și trei membri nespecialiști numiți de ministrul justiției.

(13)      Societatea de Drept și Baroul din Irlanda au solicitat includerea în comisie a unor reprezentanți ai avocaților consultanți și ai avocaților pledanți. Societatea de Drept (2021), Submission to the Joint Oireachtas Committee On Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission Bill 2020 (Comunicare către Comisia parlamentară comună pentru justiție cu privire la schema generală a proiectului de lege din 2020 privind Comisia pentru numirea judecătorilor). Consiliul Baroului din Irlanda (2021), Submission to the Department of Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission (Comunicare către Ministerul Justiției cu privire la schema generală a Comisiei pentru numirea judecătorilor).

(14)      Comisia de la Veneția, CDL-AD(2020)006, punctul 19.

(15)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 3.

(16)      Procurorul general are responsabilități limitate în materie de urmărire penală. Aceste responsabilități revin în cea mai mare parte directorului parchetelor.

(17)      Comisia de la Veneția, CDL-AD(2020)006, punctele 21-22.

(18)      Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda (2021), Submission to the Minister for Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission (Comunicare către ministrul justiției cu privire la schema generală a Comisiei pentru numirea judecătorilor), p. 14.

(19)      Societatea de Drept (2021), Submission to the Joint Oireachtas Committee On Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission Bill 2020 (Comunicare către Comisia parlamentară comună pentru justiție cu privire la schema generală a proiectului de lege din 2020 privind Comisia pentru numirea judecătorilor), p. 6. Baroul din Irlanda a considerat că, în cazul în care procurorul general își retrage candidatura de la o astfel de funcție judiciară, din comitet ar trebui să facă parte un supleant. Consiliul Baroului din Irlanda (2021), Submission to the Department of Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission (Comunicare către Ministerului Justiției cu privire la schema generală a Comisiei pentru numirea judecătorilor).

(20)      Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, punctele 46-47. În contextul numirilor judecătorilor efectuate de puterea executivă la solicitarea consiliului pentru domeniul judiciar, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat faptul că, pentru a contribui la o mai mare obiectivitate a procesului, consiliul trebuie să fie suficient de independent față de puterea legislativă și executivă și față de autoritatea căreia i se adresează propunerea de numire judiciară. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 noiembrie 2019, AK, cauzele conexate C-585/18, C-624/18 și C-625/18, punctele 137-138.

(21)      Avizul nr. 10(2007) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, cu tema „Consiliul Judiciar în serviciul societății”, din 23 noiembrie 2007, punctul 87; Avizul nr. 23(2020) al CCJE, Rolul asociațiilor judecătorilor în susținerea independenței puterii judecătorești, punctul 47.

(22)      Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, punctul 47.

(23)      Articolul 16 din Legea din 1995 privind instanțele judecătorești și judecătorii. În cazul în care mai puțin de șapte persoane informează comitetul cu privire la dorința lor de a fi numiți într-o funcție de judecător sau în cazul în care comitetul nu este în măsură să recomande ministrului cel puțin șapte persoane, comitetul transmite ministrului numele fiecărei persoane care dorește să fie luată în considerare pentru numire și recomandă ministrului numirea persoanelor pe care comitetul le consideră potrivite.

(24)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 3. O recomandare din partea GRECO, încă neimplementată, sublinia nevoia de a revizui sistemul actual de selecție, recrutare, promovare și transfer al judecătorilor în așa fel încât să fie vizați candidații cei mai corespunzător calificați și mai potriviți, în mod transparent, fără influențe excesive din partea puterii executive. Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de evaluare, punctul 132; Runda a patra de evaluare GRECO – Al doilea raport intermediar de conformitate, punctul 34.

(25)      8 recomandări pentru cazul în care există 2 posturi vacante și 11 recomandări pentru cazul în care există 3 posturi vacante.

(26)      Consiliul Baroului din Irlanda (2021), Submission to the Department of Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission (Comunicare către Ministerul Justiției cu privire la schema generală a Comisiei pentru numirea judecătorilor), p. 3 și 4. Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda (2021), Submission to the Minister for Justice on the General Scheme of the Judicial Appointments Commission (Comunicare către ministrul justiției cu privire la schema generală a Comisiei pentru numirea judecătorilor): „Comisia recomandă ca, în cazul în care se dorește ca această [Comisie pentru numirea judecătorilor] să aibă un rol relevant, atunci numărul de candidați recomandat guvernului ar trebui să fie redus în mod semnificativ”, p. 25. De asemenea, comisia recomandă ca prin legislația propusă să se impună în mod explicit ca toate posturile vacante să fie anunțate în mod public și să fie ușor accesibil (p. 21).

(27)      A se vedea, în acest context, Hotărârea CJUE din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, EU:C:2021:311, punctul 71, în care cerința aplicabilă în Malta, conform căreia prim-ministrul trebuie să își prezinte motivele atunci când transmite președintelui republicii numirea unui candidat care nu este propus de Comitetul de Numire a Membrilor Sistemului Judiciar instituit în temeiul Constituției, a fost considerată relevantă pentru a aprecia că această competență a primului ministru, în măsura în care este exercitată numai în mod cu totul excepțional, nu este de natură să creeze îndoieli legitime cu privire la independența candidaților aleși.

(28)      Constituția Irlandei, articolul 35 alineatul (1): „Judecătorii Curții Supreme, ai Curții de Apel, al Înaltei Curți și ai tuturor celorlalte instanțe constituite în temeiul articolului 34 din Constituție sunt numiți de președinte”.

(29)      Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind judecătorii: independență, eficiență și responsabilitățile, punctul 47, prevede: „Cu toate acestea, în cazul în care există dispoziții constituționale sau alte dispoziții legale conform cărora șeful statului, guvernul sau puterea legislativă iau decizii cu privire la selecția și cariera judecătorilor, ar trebui să se desemneze o autoritate independentă și competentă, formată în proporție substanțială din membri ai puterii judiciare (fără a aduce atingere normelor aplicabile consiliilor judiciare cuprinse în capitolul IV), care să emită recomandări sau puncte de vedere pe care autoritatea relevantă împuternicită să facă numiri să le pună în practică”.

(30)      Termenul stabilit de lege până la care Comitetul Consiliului Judiciar trebuie să primească proiectul de orientări privind conduita și etica judiciară este 30 iunie 2021, iar termenul pentru adoptarea acestor orientări de către Consiliul Judiciar este 30 iunie 2022.

(31)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 4. O recomandare GRECO neimplementată se referă la necesitatea instituirii oficiale a unui cod de conduită destinat judecătorilor și a racordării acestui instrument la un mecanism de responsabilizare. Runda a patra de evaluare GRECO, punctul 146; Runda a patra de evaluare GRECO – Al doilea raport intermediar de conformitate, punctul 44.

(32)      Contribuția Consiliului pentru libertăți civile din Irlanda la Raportul din 2021 privind statul de drept „EU 2020: Demanding on Democracy, Country & Trend Reports on Democratic Records by Civil Liberties Organisations Across the European Union – Ireland” (UE 2020: Cerința privind democrația, rapoarte de țară și de tendințe privind evidențele democratice ținute de organizațiile pentru libertăți civile din Uniunea Europeană – Irlanda), p. 5.

(33)      Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, punctul 69. O recomandare GRECO neimplementată se referă la necesitatea instituirii oficiale a unui cod de conduită destinat judecătorilor și a racordării acestui instrument la un mecanism de responsabilizare. Runda a patra de evaluare GRECO, punctul 146; Runda a patra de evaluare GRECO – Raport intermediar de conformitate, punctul 43.

(34)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 3. De asemenea, sfera de cuprindere a controlului judiciar în cazurile de sancțiuni disciplinare sau de revocare din funcție se limitează doar la aspectul legalității procedurii, fără a exista posibilitatea de contestare pe fond a procedurii. Standardele Consiliului Europei care impun respectarea independenței sistemului judiciar nu doar față de influențe nejustificate din exteriorul sistemului judiciar, ci și din interiorul acestuia. A se vedea, de asemenea, nota de subsol 9.

(35)      Figura 32, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(36)      Ministerul Justiției (2021), Planul pentru sistemul de justiție în 2021, acțiunea 80.

(37)      Contribuția Consiliului Baroului din Irlanda la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 8.

(38)      Figura 30, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană. Metodologia tabloului de bord privind justiția măsoară investițiile în sistemul de justiție ca procent din PIB.

(39)      În cel de al doilea raport intermediar din cadrul rundei a patra de evaluare, GRECO a considerat că nu a fost încă pusă în practică recomandarea privind instituționalizarea și alocarea de resurse adecvate pentru formarea introductivă și la locul de muncă, în condițiile respectării independenței sistemului judiciar.

(40)      Contribuția Irlandei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 12.

(41)      Ibidem.

(42)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 5 și 6.

(43)      Raportul grupului de analiză privind administrarea justiției civile, președinte: onor. judecător Peter Kelly, fost președinte al Înaltei Curți.

(44)      Raport privind analiza administrării justiției civile, p. 322.

(45)      Irlanda, Planul pentru sistemul de justiție în 2021, acțiunea 83.

(46)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 5 și 6.

(47)      Irlanda, Planul pentru sistemul de justiție în 2021, acțiunea 88.

(48)      Contribuția Baroului din Irlanda la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 8.

(49)      Figura 27, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(50)      Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice (2020), Mai mare decât suma părților componente? Examinarea unificării profesiei de avocat consultant cu profesia de avocat pledant.

(51)      Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice (2020), Stabilirea de standarde: Educația și formarea profesională a practicienilor în domeniul dreptului.

(52)      Autoritatea de reglementare a serviciilor juridice (2020), Comunicat de presă– LSRA preia reglementarea acțiunilor de publicitate efectuate de practicienii în domeniul dreptului.

(53)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 6 și 7.

(54)      Serviciul instanțelor din Irlanda (2020), Serviciul instanțelor din Irlanda – Viziunea strategică pe termen lung până în 2030: Promovarea accesului la justiție în Irlanda modernă și digitală.

(55)      Figura 40, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(56)      Figura 41, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(57)      Figura 42, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(58)      Figura 5, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(59)      Figura 6, ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(60)      Contribuția CEPEJ la ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(61)      Comitetul ONU pentru Drepturile Omului (2014), Concluding observations on the fourth periodic report of Ireland (Observații finale cu privire la cel de al patrulea raport periodic transmis de Irlanda).

(62)      Consiliul pentru libertăți civile din Irlanda (2020), Untenable in a democracy: ICCL renews call for abolition of Special Criminal Court (De neconceput într-un stat democratic: ICCL revine cu solicitarea de desființare a Curții Penale Speciale).

(63)      Contribuția Irlandei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 17.

(64)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 7.

(65)      Contribuția Irlandei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 16.

(66)      Ministerul Justiției (2020), Raport privind analiza administrării justiției civile, p. 398 și 399.

(67)      Proiectul de lege din 2021 privind procedura penală.

(68)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 8.

(69)      Transparency International, Indicele de percepție a corupției 2020 (2021), p. 2-3. Percepția cu privire la corupție corespunde următoarelor categorii: nivel de corupție scăzut (percepția în rândul experților și al cadrelor de conducere din mediul de afaceri cu privire la corupția din sectorul public are punctaje de peste 79); nivel de corupție relativ scăzut (punctaje între 79-60), relativ ridicat (punctaje între 59-50), ridicat (punctaje sub 50).

(70)      În 2015, punctajul a fost 75, în 2020 fiind 72. Punctajul crește/scade semnificativ atunci când variază cu mai mult de cinci puncte, se îmbunătățește/se deteriorează (variază cu 4-5 puncte) și este relativ stabil (variază cu 1-3 puncte) în ultimii cinci ani.

(71)      Datele Eurobarometru privind percepția și experiența cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la corupție, astfel cum au fost raportate anul trecut, sunt actualizate o dată la doi ani. Cel mai recent set de date este Eurobarometrul special 502 (2020) și Eurobarometrul Flash 482 (2019).

(72)      Legea din 2018 privind justiția penală (infracțiuni de corupție).

(73)      Legea din 2019 privind dreptul penal (competența extrateritorială), secțiunea 3.

(74)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 10.

(75)      Ministerul Justiției (2020), Raportul grupului de examinare privind structurile și strategiile de prevenire, investigare și sancționare a criminalității economice și a corupției.

(76)      Cancelaria prim-ministrului (Taoiseach) (2020), Programul de guvernare: viitorul nostru comun.

(77)      Ministerul Justiției (2021), Planul de punere în aplicare elaborat de Grupul de examinare Hamilton. În aprilie 2021, a fost publicat un plan de punere în aplicare pentru punerea în aplicare a recomandărilor.

(78)      An Garda Síochána a alocat un buget de 1 952 de miliarde EUR pentru 2021. Acest nivel de finanțare permite recrutarea continuă a membrilor polițiști și a personalului administrativ în cadrul Garda. Prin urmare, în prezent la nivel național, Garda are peste 14 600 de membri polițiști și 3 000 de membri cu atribuții administrative. Bugetul pentru 2021 permite recrutarea a până la 620 de noi membri polițiști și a încă 500 de membri cu atribuții administrative.

(79)      Cum ar fi Biroul bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, Biroul Național Garda de investigare a criminalității cibernetice, Biroul Național Garda de investigații criminale și Biroul Național Garda în materie de droguri și criminalitate organizată. Polițiștii de investigații criminale de pe lângă Unitatea Anticorupție sunt membri ai An Garda Síochána.

(80)      Ministerul Justiției (2020), Raportul Grupului de examinare privind structurile și strategiile de prevenire, investigare și sancționare a criminalității economice și a corupției.

(81)      Contribuție scrisă primită de Biroului Național Garda de investigare a infracțiunilor economice în contextul vizitei de țară efectuate în Irlanda.

(82)      Legea din 1995 privind etica funcției publice și Legea din 2001 privind standardele funcției publice reprezintă împreună legile privind etica. Responsabilitatea pentru aceste legi revine ministrului cheltuielilor publice și reformei.

(83)    Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Irlanda.

(84)      Analiza cuprinde recomandări privind o serie de acțiuni suplimentare pe care Comisia pentru standarde să le ia în considerare, majoritatea acestora referindu-se la solicitările primite în legătură cu îmbunătățirea clarității, a îndrumării și a educației. Ministerul Cheltuielilor Publice și Reformei (2020), A doua examinare statutară a Legii din 2015 privind reglementarea activității de lobby. Cea de a treia examinare statutară a Legii din 2015 trebuie să înceapă până la 1 septembrie 2022.

(85)      A se vedea www.lobbying.ie.

(86)      Ministerul Cheltuielilor Publice și Reformei (2020), A doua examinare statutară a Legii din 2015 privind reglementare activității de lobby.

(87)      Proiectul de lege din 2015 privind standardele sectorului public.

(88)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 10.

(89)      Runda a patra de evaluare GRECO – Al doilea raport intermediar de conformitate, p. 9.

(90)      Constituția Irlandei, articolul 40.

(91)      Directiva 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței. Irlanda se situează pe locul 12 în clasamentul mondial al libertății presei stabilit pentru 2021 (locul 7 în rândul statelor membre), cu un loc mai sus față de 2020, când s-a situat pe locul 13. Reporters without Borders (Reporteri fără Frontiere), Irlanda.

(92)      Proiectul de lege privind siguranța în mediul online și reglementarea în domeniul mass-mediei va urmări să transpună Directiva serviciilor mass-media audiovizuale revizuită în cadrul juridic din Irlanda.

(93)      Personalul și funcțiile actuale ale BAI vor fi supravegheate de comisarul pentru audiovizual.

(94)      Pentru a sprijini sectorul de știri al mass-mediei în timpul pandemiei de COVID-19, ministrul mediului, climei și comunicațiilor a solicitat BAI să aibă în vedere suspendarea taxei aplicate posturilor de radio independente pentru primele șase luni ale anului 2020. În conformitate cu Raportul anual pentru anul 2019, BAI a acceptat această solicitare, aplicând o serie de strategii bugetare și de gestionare a fluxurilor de trezorerie.

(95) Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Raportul privind situația din Irlanda, p. 10.

(96)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 12.

(97) Raportul anual al Consiliului de Presă pentru anul 2020.

(98)      Ibidem.

(99)      Consiliul de Presă din Irlanda, deciziile Ombudsmanului pentru presă.

(100)      Astfel cum se prevede la articolul 25 din Legea audiovizualului din 2009. Se așteaptă ca acest principiu să fie confirmat prin viitorul proiect de lege privind siguranța în mediul online și reglementarea în domeniul mass-mediei – dispoziția principală 10. 

(101)  Baza de date a fost concepută și întreținută de personalul instituției DCU School of Communications. Proiectul este o inițiativă a BAI în contextul obligației sale legale de a efectua activități de cercetare cu privire la pluralismul mass-mediei în Irlanda. Baza de date este disponibilă la adresa: mediaownership.ie.

(102)      În perioada 2018-2020, au fost aprobate toate propunerile de fuziune din domeniul mass-mediei. A se vedea: gov.ie - Media Mergers (fuziuni media) (www.gov.ie) .

(103) În conformitate cu Legea din 2014 privind concurența și protecția consumatorilor, un astfel de raport ar trebui să prezinte structura acționariatului și regimul de control pentru întreprinderile care desfășoară o activitate în domeniul mass-mediei în Irlanda, să descrie schimbările intervenite cu privire la structura acționariatului și la regimul de control al acestor întreprinderi în ultimii 3 ani și să analizeze efectele unor astfel de schimbări asupra pluralismului mass-mediei în Irlanda.

(104)      Astfel cum se precizează în Studiul privind punerea în aplicare în Irlanda a noilor dispoziții ale Directivei serviciilor mass-media audiovizuale revizuită, deciziile privind fuziunile în domeniul mass-mediei, precum și toate celelalte decizii privind acționariatul întreprinderilor din domeniul mass-mediei sunt prezentate public de organismele relevante, fie de către Ministerul Comunicațiilor (BAI), fie de către Comisia pentru concurență și se publică în mass-media națională și regională.

(105) Potrivit Reporters without Borders – Irlanda (Reporteri fără Frontiere), „organizația Independent News and Media (INM) controla o mare parte din piața publicațiilor de știri cotidiene și de duminică, în timp ce sectorul audiovizualului a continuat să fie dominat de întreprinderea RTE, o întreprindere semipublică, care la rândul său se confrunta cu dificultăți financiare tot mai mari care îi amenințau menținerea stabilității”.

(106) Lipsa datelor cu privire la venituri și la concentrarea audienței pentru toate piețele mass-media pare să reprezinte o problemă. A se vedea Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM), raportul privind situația din Irlanda, p. 11.

(107) Potrivit Reporters without Borders – Irlanda (Reporteri fără Frontiere), „organizația Independent News and Media (INM) controla o mare parte din piața publicațiilor de știri cotidiene și de duminică, în timp ce sectorul audiovizualului a continuat să fie dominat de întreprinderea RTE, o întreprindere semipublică, care la rândul său se confrunta cu dificultăți financiare tot mai mari care îi amenințau menținerea stabilității”.

(108)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Irlanda, p. 8.

(109) Federația Europeană a Jurnaliștilor (2020), COVID-19: What financial support have the media and journalists received in Europe? (COVID-19: Ce sprijin financiar au primit sectorul mass-mediei și jurnaliștii din Europa?)

(110)      Comisia este alcătuită din 10 membri, aleși pe criterii de expertiză și experiență în domeniul mass-mediei. 

(111)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 13.

(112)      Reporters without borders (Reporteri fără Frontiere).

(113) Autoritățile irlandeze nu s-au aplecat asupra raportului.

(114)

În Raportul Murray din 2017, s-a apreciat că mecanismul de păstrare a datelor prevăzut în lege prezintă o garanție insuficientă pentru principiul protejării surselor jurnalistice.

(115)

Programul legislativ al sesiunii de toamnă.

(116)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 14. Procedura legislativă ordinară prevede supravegherea statutară, care este la dispoziția Oireachtas.

(117)      La începutul pandemiei, în martie, parlamentul (Oireachtas) a adoptat Legea din 2020 privind sănătatea (menținerea și protejarea și alte măsuri de urgență în interes public). Măsurile auxiliare de executare au fost autorizate în temeiul Legii din 2020 privind justiția penală (competențele de executare) (COVID-19) (septembrie) și al Legii (de modificare) din 2020 privind sănătatea (octombrie). Tot în martie, Oireachtas a adoptat Legea din 2020 privind măsurile de urgență în interes public (COVID-19), prin care au fost prevăzute competențe legale ample pentru combaterea efectelor socioeconomice dure ale pandemiei, precum și pentru modificarea procedurilor de autorizare a luării în custodie publică în temeiul Legii din 2001 privind sănătatea mintală.

(118)      Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda (2021), Competențele în caz de situație de urgență în Irlanda în timpul pandemiei de COVID-19, p. 27.

(119)      Ibidem.

(120)      De asemenea, în raportul IHREC, s-a criticat sfera de cuprindere limitată a controlului parlamentar în ceea ce privește legislația secundară promulgată de ministrul sănătății, din cauza lipsei unei consultări prealabile cu oricare dintre comisiile camerelor sau a unui control prealabil desfășurat de oricare dintre camere, precum și din cauza unui control ex-post limitat. Alte preocupări se referă la estomparea liniei de demarcație dintre cerințele juridice și orientările în materie de sănătate, la aplicarea retroactivă a regulamentelor și la lipsa unei publicării prompte a regulamentelor.

(121)      Contribuția Consiliului pentru libertăți civile din Irlanda la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 12.

(122) Legea (de modificare) din 2021 privind sănătatea și justiția penală (COVID-19).

(123) În temeiul articolului 173 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Camerei Inferioare (Dáil), Comisia pentru afaceri, care este alcătuită din reprezentanți ai guvernului și ai tuturor partidelor de opoziție, poate renunța la cerința de examinare legislativă prealabilă pe baza unei solicitări din partea unui guvernant.

(124) Din cele 32 de proiecte de lege, 15 au vizat introducerea unor diverse dispoziții și măsuri de combatere a pandemiei de COVID-19.

(125)      „Moțiunea de semnare timpurie” – articolul 25 alineatul (2) punctul (1) din Constituție prevede că, atunci când un proiect de lege a parcurs toate stadiile în ambele camere, acesta este transmis Cancelariei prim­ministrului (Taoiseach), care îl prezintă președintelui. Apoi, președintele analizează proiectul de lege și trebuie să îl semneze „cel mai devreme în a cincea zi și cel târziu în a șaptea zi de la data la care i-a fost prezentat”. Conform secțiunii 2 din același articol din Constituție, se prevede că „la cererea guvernului și având acordul prealabil al Camerei Superioare (Seanad Éireann), președintele poate semna proiectul de lege înainte de a cincea zi. Acest lucru are loc prin intermediul unei moțiuni în Seanad (prezentată după ce Seanad și-a încheiat analiza cu privire la proiectul de lege), iar Seanad este invitat să se pună de acord cu guvernul în sensul de a solicita președintelui să semneze proiectul de lege mai devreme de cinci zile.

(126)      Contribuția ENNHRI la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 217, și informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Irlanda.

(127)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitolul consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 15.

(128) Comisia pentru Drepturile Omului și Egalitate din Irlanda (2021), Competențele în caz de situație de urgență în Irlanda în timpul pandemiei de COVID-19. 

(129) Raportul IHREC nu abordează măsura introdusă de guvernul irlandez în primăvara anului 2021, care vizează un sistem de carantină obligatorie la hotel pentru călătorii care sosesc în Irlanda din anumite țări desemnate. Sistemul a dat naștere unor critici; a se vedea, de exemplu ICCL 2021; ICCL solicită încetarea carantinei obligatorii în cazul în care nu sunt abordate aspectele legate de drepturi, 19 aprilie 2021.

(130) Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 15.

(131) Fondul se adresează organizațiilor care oferă sprijin și servicii în următoarele sectoare: sănătate și asistență socială (inclusiv dependență, dizabilitate și sănătate mintală); servicii pentru copii și familii (inclusiv consiliere/terapii); violența domestică/sexuală/bazată pe gen; locuințe/lipsa unui adăpost; servicii în folosul comunității (de exemplu, servicii de tip „mese pe roți”/servicii de socializare/sprijin pentru vârstnici/grupuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile etc.) și sectorul educației comunitare.

(132) Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Irlanda, p. 15. A se vedea, de asemenea, comunicarea din 10 decembrie 2020 a Raportorului special al ONU privind drepturile la libertatea de întrunire pașnică și de asociere și a Raportorului special al ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului.

(133) În temeiul Legii electorale din 1997, pot fi primite donații de terți în limita a 2 500 EUR de la un donator în orice an calendaristic dat.

(134) Conform interpretării SIPO, legislația relevantă include, de asemenea, anumite activități ale organizațiilor societății civile, precum activitatea de susținere și promovare, pe care acestea le desfășoară și în afara perioadelor electorale.

(135)      SIPO (2020), Raportul anual pentru 2019, p. 27 și 28.

(136)      Schema generală a proiectului de lege din 2020 privind reforma sistemului electoral.