Fișă rezumat

Evaluarea impactului propunerii de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 – Orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

A. Necesitatea de a acționa

De ce? Care este problema abordată?

Prezenta evaluare a impactului stă la baza unei propuneri legislative de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 – Orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Aceasta este o acțiune-cheie a Pactului verde european și a Strategiei pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă. Scopul Regulamentului TEN-T este de a construi o rețea multimodală eficientă la nivelul UE de căi ferate, căi navigabile interioare, transport maritim pe distanțe scurte și drumuri conectate la nodurile urbane, porturile maritime și interioare, aeroporturile și terminalele din întreaga UE. Problemele abordate în cadrul revizuirii sunt standardele insuficiente și/sau incomplete privind infrastructura TEN-T și o lipsă de integrare a standardelor privind infrastructura pentru combustibili alternativi în rețeaua TEN-T, cu efecte negative asupra climei și mediului. În al doilea rând, rețeaua TEN-T este afectată de blocaje în materie de capacitate și de o conectivitate insuficientă a rețelei la toate regiunile, ceea ce limitează multimodalitatea. În al treilea rând, trebuie abordată problema nivelului insuficient de siguranță și fiabilitate a infrastructurii TEN-T. În cele din urmă, instrumentele de guvernanță sunt inadecvate în comparație cu noile nevoi, iar modul în care este concepută rețeaua TEN-T se impune a fi revizuit pentru a spori coerența cu alte politici.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Revizuirea TEN-T vizează atingerea a patru obiective principale. În primul rând, aceasta vizează ecologizarea transporturilor prin asigurarea unei baze adecvate a infrastructurii pentru a atenua congestionarea traficului și pentru a reduce emisiile de GES și poluarea aerului și a apei prin stimularea orientării cererii de transport către forme durabile de transport, de exemplu prin aplicarea noilor standarde TEN-T. În al doilea rând, vizează facilitarea unui transport fluid și eficient, promovarea multimodalității și a interoperabilității între modurile de transport TEN-T și o mai bună integrare a nodurilor urbane în rețea. În al treilea rând, revizuirea urmărește să sporească reziliența TEN-T la schimbările climatice și la alte dezastre naturale sau provocate de om. În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, revizuirea indică nevoia de îmbunătățire a eficienței instrumentelor de guvernanță TEN-T, de optimizare a instrumentelor de raportare și monitorizare, precum și de revizuire a modului în care este concepută rețeaua TEN-T.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE?

Valoarea adăugată europeană însemnată a TEN-T a fost una dintre principalele concluzii ale evaluării actualului Regulament TEN-T. Concentrarea eforturilor în direcția creării unei rețele de transport comune la nivel european, axându-se pe eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă, în special la nivel transfrontalier, este recunoscută în mod clar ca o viziune care înregistrează progrese semnificative în perspectiva realizării, ale cărei beneficii depășesc acțiunea izolată la nivel național. Asigurarea unei baze comune și coerente la nivelul UE pentru identificarea „proiectelor de interes comun” și, în consecință, pentru alinierea eforturilor de planificare și punere în aplicare depuse de o gamă largă de actori este extrem de importantă.

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? De ce?

Pentru a aborda în mod adecvat obiectivele revizuirii TEN-T, au fost evaluate trei opțiuni de politică (OP) în ceea ce privește impactul economic, social și de mediu al acestora. OP 1 vizează actualizarea cerințelor și standardelor existente în materie de calitate a infrastructurii TEN-T și oferă o bază adecvată a infrastructurii pentru implementarea combustibililor alternativi și a sistemelor de transport inteligente. În plus, aceasta include măsuri de armonizare și raționalizare a actualelor instrumente de monitorizare și de raportare TEN-T. În ceea ce privește rețeaua TEN-T, aceasta include, de asemenea, o revizuire a rețelei de transport și a nodurilor de transport. OP 2, întemeindu-se pe OP 1, reprezintă o schimbare radicală prin introducerea unor standarde noi, mai ambițioase pentru toate modurile de transport, cu scopul de a facilita decarbonizarea, reducerea poluării, digitalizarea, reziliența și siguranța sistemului infrastructurii de transport. În plus, o mai bună integrare a nodurilor urbane în rețeaua TEN-T este asigurată prin cerințe specifice de gestionare a traficului de călători și de mărfuri către/dinspre orașe. OP 3, opțiunea preferată, accelerează finalizarea rețelei TEN-T prin devansarea termenului de realizare a anumitor standarde și tronsoane de rețea din 2050 pentru anul 2040, păstrând totodată standardele și cerințele ambițioase introduse prin OP 2. De asemenea, asigură o dezvoltare amplă și coerentă a rețelei, care se traduce printr-o revizuire substanțială a modului în care este concepută rețeaua TEN-T.

Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni? 

Rezultatele activităților de consultare relevă faptul că marea majoritate a părților interesate și-au exprimat preferința ca TEN-T să se concentreze pe o combinație de măsuri care vizează decarbonizarea, digitalizarea și implementarea infrastructurii fizice („hard”), corespunzătoare filozofiei opțiunii 3. În fapt, 34 % dintre respondenți au plasat această opțiune pe primul loc, iar 12 % pe locul al doilea. Autoritățile publice (44 %), întreprinderile (35 %) și cetățenii (17 %) și-au exprimat cea mai largă susținere, plasând această opțiune pe primul loc.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt beneficiile opțiunii preferate (sau ale opțiunilor principale, dacă nu există o opțiune preferată)? 

OP 3 aduce beneficii economice semnificative, în special o creștere a PIB-ului cu 0,4 % în 2030, cu 1,3 % în 2040 și cu 2,4 % până în 2050 în raport cu scenariul de referință. Aceasta înseamnă o creștere a PIB-ului cu 57 de miliarde EUR față de scenariul de referință în 2030, cu 229 de miliarde EUR în 2040 și cu 467 de miliarde EUR în 2050. Creșterea investițiilor în TEN-T creează totodată locuri de muncă, ceea ce duce la o creștere estimată a ocupării forței de muncă cu 0,1 % în 2030 față de scenariul de referință, cu 0,3 % în 2040 și cu 0,5 % până în 2050, echivalentul a 200 000 de angajați suplimentari în 2030, 561 000 în 2040 și 840 000 până în 2050. OP 3 înregistrează bune rezultate și în ceea ce privește reorientarea activităților de transport de mărfuri și de persoane către moduri de transport mai durabile. Se preconizează că punerea în aplicare anticipată a unui nou standard în materie de transport feroviar de călători (viteza pe linie de 160 km/h), introducerea gabaritului de încărcare P400 (care permite circulația semiremorcilor pe vagoane feroviare), precum și extinderea anumitor standarde feroviare de la rețeaua centrală la rețeaua globală, coroborate cu extinderea acesteia din urmă, vor intensifica activitatea de transport feroviar. Aceasta se reflectă, de asemenea, într-o pondere mai mare a transportului feroviar în cadrul repartizării modale, în defavoarea sectorului rutier. Deși ponderea modală a transportului pe căi navigabile interioare și a transportului maritim se menține, în linii mari, la un nivel stabil, punerea în aplicare a noilor standarde permite sectorului să absoarbă creșterea preconizată a volumelor de trafic din UE-27 și a traficului maritim în interiorul UE. În plus, se preconizează că tranziția de la transportul rutier la moduri de transport cu emisii mai reduse, favorizată de pachetul de măsuri incluse în OP 3, va determina reducerea emisiilor de CO2 și a emisiilor de poluanți atmosferici. Reducerea costurilor externe ale emisiilor de CO2 este estimată la aproximativ 387 de milioane EUR față de scenariul de referință pentru perioada 2021-2050, exprimată ca valoare actualizată, în timp ce reducerea costurilor externe ale poluării atmosferice se ridică la aproximativ 420 de milioane EUR. În plus, se aduc îmbunătățiri siguranței rutiere prin extinderea standardelor pentru autostrăzi și a elementelor de siguranță aferente la toate tronsoanele de rețea care depășesc un anumit prag zilnic de trafic, ceea ce va conduce la scăderea numărului de decese și de persoane vătămate. Reducerea costurilor externe ale accidentelor este estimată la aproximativ 3 930 de milioane EUR față de scenariul de referință pentru perioada 2021-2050, exprimată ca valoare actualizată. Reducerea costurilor externe ale congestionării traficului rutier interurban este estimată la aproximativ 2 891 de milioane EUR față de scenariul de referință pentru perioada 2021-2050.

Care sunt costurile opțiunii preferate (sau ale opțiunilor principale, dacă nu există o opțiune preferată)? 

Opțiunea preferată asigură cel mai bun echilibru între obiectivele atinse și costurile totale de punere în aplicare. Valoarea investițiilor pentru punerea în aplicare a tuturor măsurilor în cadrul OP 3 este estimată la 247,5 miliarde EUR față de scenariul de referință, exprimată ca valoare actualizată pentru perioada 2021-2050. În plus, costurile administrative pentru sectorul privat sunt estimate la 8,6 milioane EUR față de scenariul de referință, exprimate ca valoare actualizată pentru perioada 2021-2050, iar cele pentru autoritățile publice la 25,4 milioane EUR. Se preconizează că alte impacturi, legate de emisiile sonore și de pierderea potențială a biodiversității, se vor menține la un nivel foarte redus. Cu toate acestea, cuantificarea este un proces dificil, dat fiind că impactul zgomotului depinde în mare măsură de situația locală (a traficului) și de biodiversitatea de la locația specifică, precum și de caracteristicile infrastructurii. În ambele cazuri, în revizuirea TEN-T sunt incluse măsuri care respectă, de asemenea, principiul „de a nu aduce prejudicii semnificative” („DNSH”).

Care va fi impactul asupra societăților, a IMM-urilor și a microîntreprinderilor?

Modernizarea infrastructurii pentru transportul feroviar combinat și a terminalelor va genera oportunități de creare de servicii pentru IMM-uri, chiar dacă pe unele segmente sunt prezenți și operatori mari. Principalele părți interesate sunt întreprinderile feroviare de pe piața transportului de marfă, operatorii terminalelor de marfă, companiile de camioane și operatorii din cadrul terminalelor pentru călători. În sectorul rutier, îmbunătățirea spațiilor de servicii și a parcărilor pentru camioanele care efectuează curse regionale și pe distanțe lungi va aduce beneficii numărului mare de companii mici de camioane deținute de conducători auto, care se numără, în fapt, printre cele mai mici întreprinderi din domeniul transporturilor, deoarece acestea depind de o rețea densă și de calitate de zone de parcare.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale? 

Costurile administrative suplimentare în raport cu scenariul de referință sunt moderate, în special în comparație cu planurile ambițioase de revizuire din cadrul OP 3. Exprimate ca valoare actualizată pentru perioada 2021-2050, costurile administrative pentru autoritățile publice sunt estimate a se ridica la 25,4 milioane EUR (și anume 15,8 milioane EUR pentru Comisia Europeană și 9,6 milioane EUR pentru autoritățile publice ale statelor membre). În plus, se estimează că investițiile provin în cea mai mare parte din fonduri publice (fonduri publice naționale, fonduri ale UE) și s-ar ridica la valoarea de 244,2 miliarde EUR față de scenariul de referință, exprimate ca valoare actualizată pentru perioada 2021-2050.

Vor exista și alte efecte semnificative? 

OP 3 adaugă o dimensiune importantă obiectivului de coeziune al TEN-T prin identificarea nodurilor urbane și integrarea terminalelor de călători/marfă pe întreg teritoriul UE, având un rol esențial în ceea ce privește conectivitatea regională. De asemenea, OP 3 stimulează cel mai bine reziliența și adaptarea infrastructurii rețelei TEN-T la schimbările climatice. În cele din urmă, OP 3 adaugă o valoare importantă pentru asigurarea coerenței cu alte politici prin revizuirea modului în care este concepută rețeaua TEN-T (de exemplu, prin crearea coridoarelor europene de transport, înlocuind cele două tipuri de coridoare existente – coridoarele rețelei centrale și coridoarele de transport feroviar de marfă).

D. Acțiuni ulterioare

Când va fi reexaminată politica?

Se preconizează că propunerea legislativă de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 va fi prezentată în decembrie 2021.