Fișă rezumat

Evaluarea impactului unui pachet de propuneri legislative ale Comisiei privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT), inclusiv: Proiectul de regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului; Proiectul de modificare a Directivei 2015/849 privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului; Proiectul de regulament de înființare a unei autorități a UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

A. Necesitatea de a acționa

De ce? Care este problema abordată?

În pofida recentelor revizuiri ale Directivei privind combaterea spălării banilor, au fost identificate trei probleme: lipsa unor norme clare și coerente, supravegherea inconsecventă în cadrul pieței interne și coordonarea insuficientă și schimbul insuficient de informații între unitățile de informații financiare. Se face trimitere la raportul „post-mortem” din 2019 privind cazurile recente de spălare de bani din UE [COM(2019) 373 final]. În ceea ce privește normele, se remarcă absența unor limite privind operațiunile în numerar și impactul pe care acest lucru îl are asupra atenuării riscului ridicat de spălare a banilor generat de plățile mari în numerar; sfera entităților care intră sub incidența legislației privind combaterea spălării banilor și a precauției privind clientela se numără printre alte domenii evidențiate în care o armonizare sporită ar putea fi benefică. Abordarea actuală față de țările terțe are o eficacitate limitată. În ceea ce privește supravegherea, eficacitatea punerii în aplicare a legislației variază de la un stat membru la altul, din cauza diferențelor în ceea ce privește resursele și practicile. În prezent, unitățile de informații financiare nu dispun de metode comune și de modele armonizate, lucru care împiedică analiza comună și are ca rezultat un nivel suboptim de detectare a tranzacțiilor și activităților potențial legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului. Abordarea actuală în ceea ce privește identificarea transfrontalieră a titularilor de conturi bancare nu este eficace.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Obiectivul este de a consolida cadrul preventiv de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în UE prin eliminarea lacunelor actuale care le permit infractorilor să utilizeze în mod abuziv sistemul financiar al UE pentru a spăla veniturile lor ilicite sau permit finanțarea activităților teroriste. Se așteaptă ca acest obiectiv să fie atins ca urmare a unor acțiuni întreprinse atât la nivel legislativ, cât și la nivel structural:

-un set mai clar de norme, printre care și dispoziții direct aplicabile, va asigura o aplicare mai consecventă a cadrului. Acest lucru va asigura o abordare mai consecventă a entităților care trebuie să aplice normele în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în întreaga UE, precum și a măsurilor pe care trebuie să le pună în aplicare aceste entități, pe lângă introducerea unui plafon pentru plățile în numerar în UE;

-crearea unei autorități a UE pentru combaterea spălării banilor va îmbunătăți supravegherea și va sprijini cooperarea dintre unitățile de informații financiare.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE? 

Pachetul privind combaterea spălării banilor adoptat de Comisie în 2019 a evidențiat modul în care infractorii au putut exploata diferențele dintre regimurile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din statele membre. Caracterul transfrontalier al unui număr mare de activități de spălare a banilor și de finanțare a terorismului face ca buna cooperare dintre supraveghetorii naționali și unitățile de informații financiare să fie esențială pentru prevenirea acestor infracțiuni. O serie de entități care fac obiectul obligațiilor în materie de combatere a spălării banilor desfășoară activități transfrontaliere, iar abordările diferite ale supraveghetorilor naționali și ale unităților de informații financiare le împiedică să realizeze practici optime de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului la nivel de grup. Este necesară o mai bună coordonare la nivelul UE, inclusiv o componentă de supraveghere directă, la nivelul UE, a entităților care prezintă cele mai mari riscuri, pentru a aborda aceste probleme transfrontaliere și pentru a maximiza capacitatea sistemului financiar al UE atât de a preveni, cât și de a detecta cazurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? De ce? 

În ceea ce privește normele în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în afară de scenariul de referință (modificări minime ale actualei Directive privind combaterea spălării banilor), opțiunile constau în norme direct aplicabile și mai armonizate care privesc numai entitățile care intră sub incidența legislației sau care acoperă, de asemenea, supraveghetorii și unitățile de informații financiare. În domeniul supravegherii, scenariul de referință constă în coordonarea limitată a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului de către Autoritatea Bancară Europeană, la fel ca în prezent. O opțiune intermediară este crearea, la nivelul UE, a unor competențe de supraveghere indirectă (un organism al UE care să supervizeze supraveghetorii naționali), iar o altă opțiune este de a institui, de asemenea, o supraveghere directă la nivelul UE pentru o serie de entități care prezintă cele mai mari riscuri; o ultimă opțiune constă în supravegherea directă la nivelul UE a tuturor entităților obligate. Pentru unitățile de informații financiare, în afară de coordonarea informală dintre unitățile naționale de informații financiare prevăzută în scenariul de referință, una dintre opțiuni este crearea unui mecanism de coordonare și sprijin la nivelul UE. O altă opțiune este crearea unei singure unități de informații financiare la nivelul UE, care să înlocuiască unitățile naționale de informații financiare.

Opțiunile selectate sunt: un set de norme mai armonizate în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv un set mai armonizat de entități care fac obiectul cerințelor în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, cerințe mai armonizate pe care trebuie să le aplice acestea și un plafon de 10 000 EUR pentru plățile în numerar în UE; un supraveghetor la nivelul UE în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, cu competențe de supraveghere indirectă în ceea ce privește toate entitățile care fac obiectul cerințelor în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și cu competențe de supraveghere directă pentru o parte dintre entitățile din sectorul financiar care prezintă cele mai mari riscuri; un mecanism de coordonare și sprijin la nivelul UE pentru unitățile de informații financiare, integrat în aceeași agenție a UE ca și supraveghetorul; interconectarea registrelor naționale de conturi bancare și a sistemelor de extragere a datelor.

Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni? 

În urma consultării publice s-au primit 202 răspunsuri, dintre care 99 % au considerat că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Acțiunea la nivelul UE a fost considerată cea mai eficace opțiune. Toate categoriile de părți interesate susțin norme mai armonizate, inclusiv un set mai armonizat de entități obligate (76 %), cerințe mai armonizate pe care trebuie să le aplice acestea (67 %) și limite pentru plățile în numerar (55 %). În ceea ce privește supraveghetorul la nivelul UE, 55 % dintre respondenți preferă ca acesta să acopere toate entitățile, fie imediat, fie treptat (părțile interesate din afara sectorului financiar fiind mai reticente). Majoritatea părților interesate sprijină competențe extinse pentru mecanismul unităților de informații financiare – de la elaborarea de modele (57 %) la evaluarea tendințelor și a riscurilor (62 %) la sprijinirea analizelor comune (57 %).

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt beneficiile opțiunii preferate (sau ale opțiunilor principale, dacă nu există o opțiune preferată)? 

Creșterea eficacității și a eficienței cadrului UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, printr-o aplicare și o asigurare a punerii în aplicare mai consecvente, reprezintă principalul beneficiu al opțiunilor preferate, cu structuri la nivelul UE care să susțină, să coordoneze și să sprijine acest lucru. Se vor reduce astfel posibilitățile infractorilor de a exploata divergențele de reglementare dintre statele membre și se va asigura o mai bună protecție a sistemului nostru financiar și a economiei noastre. O abordare mai eficace în ceea ce privește țările terțe ar trebui să reducă sarcina asupra operatorilor, întrucât normele care urmează să fie aplicate sunt mai inteligente, iar controalele aprofundate sunt efectuate numai în situații riscante. Interconectarea registrelor de conturi bancare la nivelul UE ar accelera accesul la informațiile privind conturile bancare și ar facilita cooperarea transfrontalieră dintre unitățile de informații financiare și alte autorități competente. Limitarea operațiunilor în numerar la plățile mai mici de 10 000 EUR va descuraja în mod semnificativ spălarea banilor, fără a afecta incluziunea financiară.

Care sunt costurile opțiunii preferate (sau ale opțiunilor principale, dacă nu există o opțiune preferată)? 

Principalele costuri sunt costurile de creare și funcționare ale unei noi autorități UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (o agenție de reglementare). Presupunând un personal de 250 de ENI la capacitate operațională deplină, costul anual ar fi de ordinul a 40 de milioane EUR. Se preconizează că mai mult de jumătate din acest cost poate fi acoperit prin taxe aplicate entităților din sectorul financiar care intră sub incidența cadrului.

Entitățile din sectorul privat care urmează să intre sub incidența cadrului privind combaterea spălării banilor vor suporta, de asemenea, costuri. Printre aceste entități vizate se numără, în principal, anumite tipuri de furnizori de servicii de active virtuale și platforme de finanțare participativă. Costurile respective vor implica, în principal, recrutarea și formarea personalului implicat în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și obținerea de aplicații informatice adecvate. Anumite entități care intră sub incidența cadrului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului vor suporta costurile contribuțiilor către Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor. Costul exact pentru fiecare entitate va depinde de numărul de entități care trebuie să contribuie (acesta va fi stabilit într-un act delegat ulterior).

Interconectarea registrelor centralizate ale conturilor bancare și a sistemelor de extragere a datelor va genera costuri atât în ceea ce privește instituirea sistemului, cât și întreținerea acestuia. Pe baza costurilor suportate în legătură cu alte sisteme ale UE, costurile viitoarei platforme de interconectare sunt estimate provizoriu la aproximativ 2 000 000 EUR.

Care va fi impactul asupra societăților, a IMM-urilor și a microîntreprinderilor?

Instituțiile financiare care sunt active la nivel transfrontalier vor avea de câștigat de pe urma normelor mai clare și mai coerente în întreaga UE, ceea ce va duce la reducerea costurilor de conformare. În plus, instituțiile financiare vor beneficia de practici mai armonizate și de o mai bună comunicare între supraveghetorii naționali și unitățile de informații financiare, unele dintre acestea nefiind nevoite să comunice decât cu un singur supraveghetor din UE. Alte entități obligate ar trebui să beneficieze de o mai bună calitate a supravegherii și de un feedback mai bun din partea unităților de informații financiare. IMM-urile care intră sub incidența cadrului de combatere a spălării banilor sunt în esență nefinanciare, inclusiv notarii, agenții imobiliari, contabilii și alții. În prezent, aceste întreprinderi joacă un rol limitat în detectarea spălării banilor și a finanțării terorismului. Sensibilizarea lor cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului va fi îmbunătățită, alături de nivelul de supraveghere, pentru a se asigura că acestea aplică măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Ca urmare a acestei inițiative, numărul tranzacțiilor suspecte pe care aceste întreprinderi le raportează ar trebui să crească.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale? 

Nu se preconizează un astfel de impact negativ. Ar putea exista anumite economii pentru unii supraveghetori naționali care supraveghează în prezent entități a căror supraveghere va fi transferată către un supraveghetor la nivelul UE.

Vor exista și alte efecte semnificative? 

Principalul impact semnificativ preconizat este reducerea spălării banilor și a finanțării terorismului în UE. Conform estimărilor Europol, cuantumul total al activităților nedetectate de spălare a banilor și finanțare a terorismului depășește cu mult 100 de miliarde EUR pe an. Un cadru preventiv îmbunătățit poate contribui la reducerea acestei cifre, prin reducerea opțiunilor aflate la dispoziția infractorilor. Acest lucru are potențialul de a aduce beneficii majore în materie de bunăstare socială. În plus, o mai bună detectare va avea un impact pozitiv asupra cazurilor care sunt investigate și urmărite penal, cu șanse mai mari de recuperare a activelor, în beneficiul tuturor.

D. Acțiuni ulterioare

Când va fi reexaminată politica?

O clauză de revizuire inclusă în viitorul Regulament privind combaterea spălării banilor va impune o evaluare în termen de 5 ani de la începerea aplicării. Autoritatea de Combatere a Spălării Banilor va face obiectul unei reexaminări în același timp, dacă până la momentul respectiv a funcționat timp de cel puțin doi ani.