Fișă rezumat

Evaluarea impactului unui potențial parteneriat european instituționalizat pentru tehnologii digitale esențiale

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

„Tehnologiile digitale esențiale” (TDE) sunt componente și sisteme electronice care stau la baza tuturor produselor și serviciilor digitale. Ele sunt considerate esențiale deoarece sunt elemente constitutive de bază ale sistemelor digitale.

Dacă nu își menține poziția de lider în domeniul componentelor și sistemelor electronice, UE riscă să își piardă poziția puternică de pe piață în sectoare precum industria autovehiculelor, sănătatea, industria prelucrătoare, industria aerospațială și securitatea.

De asemenea, UE riscă să rămână în urmă în privința paradigmelor și a tehnologiilor emergente, precum inteligența artificială (IA), tehnica de calcul la margine și piețele conexe care creează cerere de componente și sisteme electronice cu niveluri de performanță diferite de cele disponibile în prezent.

O problemă majoră pentru UE ar fi securitatea aprovizionării cu tehnologii de componente fiabile și sigure, destinate infrastructurilor și sectoarelor industriale critice care sunt vitale pentru economie.

Nealinierea acestor TDE la prioritățile de politică ale UE ar lipsi-o pe aceasta de un instrument major de impulsionare a transformării digitale în abordarea obiectivelor sale societale și de mediu.

Ce obiective ar trebui realizate?

Un efort de cercetare și inovare (C&I) suficient de amplu și cu un nivel suficient de coordonare pentru a reuni o masă critică de resurse, pentru a organiza competențe și interese multiple și pentru a le direcționa spre o agendă comună cu următoarele obiective pentru 2030:

1.Consolidarea suveranității tehnologice a UE în domeniul componentelor și sistemelor electronice pentru a răspunde viitoarelor necesități ale industriilor „verticale” și ale economiei în general

Asigurarea faptului că UE își menține poziția de lider în domeniul tehnologiei componentelor și sistemelor electronice care contribuie la crearea unor lanțuri valorice strategice reziliente. Această situație va deveni tot mai critică pe măsură ce transformarea digitală avansează și tehnologiile digitale pătrund tot mai adânc la nivelul sectoarelor.

O suveranitate mai mare ar trebui să se traducă printr-o dublare a valorii proiectării și producției de componente și sisteme electronice în UE până în 2030, în concordanță cu ponderea sa în sectorul produselor și al serviciilor în general.

2.Stabilirea poziției de lider a UE în ceea ce privește excelența și inovarea științifică în domeniul tehnologiilor componentelor și ale sistemelor

Creșterea gradului de miniaturizare până la atingerea limitelor fizice, pătrunderea rapidă a inteligenței artificiale, precum și emergența tehnicii de calcul la margine și a unor paradigme de calcul alternative deschid noi oportunități pentru componentele și sistemele electronice și pentru aplicațiile acestora. O bază științifică solidă în sectoarele emergente poate permite UE să profite de aceste oportunități. IMM-urile și întreprinderile nou-înființate din sectorul tehnologiilor emergente pot beneficia de noile ecosisteme și pot contribui la crearea acestora.

IMM-urile ar trebui să reprezinte cel puțin o treime din numărul total de participanți la o inițiativă în materie de TDE și să primească cel puțin 20 % din finanțarea publică.

3.Asigurarea faptului că tehnologiile componentelor și ale sistemelor abordează provocările societale și de mediu cu care se confruntă UE

UE și autoritățile naționale ar juca un rol esențial în cadrul unei inițiative coordonate, asigurând alinierea acesteia la prioritățile de politică. Tehnologiile componentelor și sistemelor electronice ar trebui să ofere nivelul adecvat de încredere și de protecție a vieții private și să contribuie la atingerea obiectivelor de mediul ale UE.

Inițiativa ar viza o reducere de 32,5 % a consumului de energie până în 2030 1 .

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivel UE (subsidiaritate)? 

Componentele și sistemele electronice stau la baza lanțurilor valorice industriale care au un impact social și economic semnificativ în întreaga Europă.

Datorită rapidității progreselor tehnologice din industrie și faptului că Statele Unite și țările asiatice investesc masiv pentru a fi în avangardă și pentru a-și reduce la minimum dependența față de alte regiuni este necesar un răspuns coordonat la nivelul UE.

Nicio țară sau organizație nu ar putea realiza singură obiectivele menționate anterior. Numai mobilizarea la nivelul UE, cu implicarea statelor membre și a industriei, va asigura abordarea strategică și masa critică de resurse, competențe și interese care sunt necesare în acest sens.

B. Soluții

Care sunt diversele opțiuni pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată sau nu? Dacă nu, de ce?

Următoarele opțiuni au fost considerate drept mijloace de sprijin pentru C&I:

·cererile tradiționale de propuneri din programul-cadru (opțiunea de bază);

·un parteneriat european programat în comun (opțiunea 1) și

·un parteneriat instituționalizat în temeiul articolului 187 din TFUE (opțiunea 3).

Opțiunea preferată este un parteneriat european instituționalizat, întrucât acesta ar asigura participarea activă a industriei componentelor și sistemelor electronice în general, alături de autoritățile publice (de la nivelul UE și de la nivel național), la stabilirea agendei de C&I în vederea îndeplinirii obiectivelor menționate anterior. Acest parteneriat ar permite angajarea sustenabilă a membrilor săi pe întreaga durată a programului convenit (7 ani) și ar oferi o structură stabilă pentru punerea în aplicare eficientă și pentru coordonarea cu inițiative conexe. S-ar urmări, în special, interacțiunea cu parteneriatele centrate pe digital (de exemplu, fotonica, EuroHPC, rețelele de socializare, inteligența artificială, datele și robotica) și cu sectoarele de aplicare (sectorul medical, industria autovehiculelor, industria prelucrătoare și industria spațială)

În urma evaluării s-a constatat că această opțiune oferă cel mai înalt nivel de „direcționalitate” (asigurarea alinierii la o agendă de C&I) și de „adiționalitate” (asigurarea efectelor de levier).

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

Cu ocazia consultărilor privind parteneriatele Orizont Europa, 96 % dintre statele membre au considerat că un parteneriat pentru TDE ar fi relevant pentru politicile și prioritățile lor naționale, dar și pentru industria, organizațiile de cercetare și universitățile lor.

În cadrul consultării publice deschise, 82 % dintre respondenți au indicat că o inițiativă TDE ar fi relevantă sau foarte relevantă pentru asigurarea accesului la componente și sisteme fiabile. Această opinie a fost susținută în special de asociațiile industriale, de universități, de organizațiile de cercetare și tehnologie, de statele membre și de companiile mari.

Mulți respondenți (peste 40 %) au considerat că parteneriatul instituționalizat este opțiunea cea mai adecvată. Acesta reprezintă o secțiune transversală echilibrată la nivelul industriei (firme mari și IMM-uri), al organizațiilor de cercetare și al statelor membre. La rândul lor, părțile interesate intervievate cu ocazia anchetei realizate în sprijinul evaluării impactului au susținut cu fermitate această opțiune.

Potrivit unor opinii minoritare (exprimate, de exemplu, de unele organizații de cercetare), această opțiune prezintă un risc de creștere a complexității. Cu toate acestea, inițiativa propusă abordează armonizarea și simplificarea procedurilor și a practicilor.

C. Impacturile opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Un parteneriat bazat pe articolul 187 din TFUE ar putea:

·să sprijine o agendă strategică de C&I a UE (SRIA) în domeniul tehnologiilor componentelor și sistemelor electronice, aliniind prioritățile UE, ale statelor participante și ale industriei în scopul realizării unei mase critice;

·să se bazeze pe angajamentele în materie de contribuție inițială ale membrilor publici (UE și guvernele naționale) și privați ai parteneriatului;

·să ofere o structură gestionată la nivel central care să sprijine angajamentul pe termen lung al membrilor privați cu privire la punerea în aplicare a unui program ambițios și

·să realizeze un amplu efect de levier de 1:3, prin combinarea finanțării din partea UE cu contribuțiile statelor membre și ale industriei (1 EUR de la UE, 1 EUR de la statele participante, 2 EUR de la membrii privați) în scopul mobilizării unei mase critice de resurse de C&I.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Având în vedere faptul că o inițiativă viitoare pentru TDE ar urma să adopte actuala structură a întreprinderii comune ECSEL, costurile aferente punerii în aplicare a opțiunii preferate sunt costurile de funcționare a unui birou al întreprinderii comune în perioada de derulare a inițiativei. Aceste costuri sunt compensate în mare parte de beneficiile menționate anterior, în special de efectele de levier ale cofinanțării destinate atingerii nivelului de resurse necesar pentru abordarea obiectivelor ambițioase. Întreprinderea comună ECSEL ar urma să fie adaptată la parteneriatul TDE, iar costurile totale de implementare ar rămâne aceleași.

Care sunt efectele asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Una dintre recomandările formulate în evaluarea intermediară a întreprinderii comune ECSEL este de a încuraja implicarea mai activă a IMM-urilor. Probabil că prioritatea acordată tehnologiilor emergente și obiectivului de a consolida capacitatea de proiectare (domenii în care IMM-urile sunt deosebit de active) va spori atractivitatea inițiativei pentru un număr mai mare de întreprinderi mici, care vor putea juca roluri mai relevante. Sunt avute în vedere activități specifice (de exemplu accesul la tehnologie și experimentarea în acest domeniu) pentru a încuraja participarea furnizorilor și utilizatorilor mici la ecosistem.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale? 

Parteneriatul TDE se bazează pe un model tripartit (Comisia, statele membre și industria), cu contribuții financiare din partea statelor participante (statele membre și țările asociate) și cu implicarea lor la nivel administrativ. Acest model este utilizat în prezent cu succes în cadrul întreprinderii comune ECSEL.

Vor exista și alte efecte semnificative? 

La dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor componentelor și sistemelor electronice vor fi luate în considerare drepturile fundamentale, în special siguranța și securitatea cetățenilor, precum și dreptul lor la protecția vieții private.

Proporționalitate? 

Opțiunea preferată oferă toate elementele pentru îndeplinirea obiectivelor și nu depășește ceea ce este necesar.

D. Măsuri subsecvente

Când va fi revizuită politica?

Parteneriatul va fi revizuit periodic la nivel de proiect, de tehnologie/sector și de program. După 3 ani de funcționare este planificată efectuarea unei evaluări la jumătatea perioadei de către un grup independent de experți. Vor fi efectuate evaluări periodice în care se vor analiza progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele și efectele preconizate ale inițiativei, precum și contribuia acesteia la realizarea priorităților de politică ale UE.

Fișă rezumat (maximum 2 pagini)

Evaluarea impactului unui potențial parteneriat european instituționalizat pentru rețele și servicii inteligente 1

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

Industria europeană a rețelelor și serviciilor se confruntă cu provocări în materie de competitivitate industrială și de suveranitate tehnologică în ceea ce privește implementarea infrastructurilor 5G ca bază pentru piețele-lider digitale, precum și cercetarea și inovarea în domeniul sistemelor 6G. Printre probleme se numără următoarele:

·incapacitatea Europei de a exploata întregul potențial al digitalizării economiei;

·suveranitatea tehnologică limitată în ceea ce privește tehnologiile critice ale lanțurilor valorice din sectorul rețelelor și serviciilor inteligente, în special din cauza concurenței tot mai acerbe la nivel mondial pentru furnizorii europeni;

·implementarea lentă a platformelor de infrastructuri pentru piețele-lider digitale și

·interesul limitat pentru abordarea unor aspecte societale, precum schimbările climatice, prin soluții digitale.

Principalele cauze ale acestor probleme sunt:

ûinsuficiența capacităților 5G necesare pentru a răspunde exigențelor avansate în materie de comunicare și de calcul;

ûprezența insuficientă a actorilor UE în cadrul lanțurilor valorice digitale la nivel mondial;

ûlipsa integrării lanțurilor valorice ale UE;

ûdezvoltarea lentă a tehnologiei 5G;

ûnevoia de securitate cibernetică, de etică și de protecție a vieții private și

ûabsența eficienței energetice.

Se preconizează că aspectele menționate mai sus vor conduce la o limitare a suveranității tehnologice în domeniul tehnologiilor critice ale lanțurilor valorice din sectorul rețelelor și serviciilor inteligente, la absența platformelor de infrastructuri pentru inovare și la riscul de a rămâne în urmă în ceea ce privește cercetarea în domeniul rețelelor și serviciilor bazate pe tehnologia 6G.

Ce obiective ar trebui realizate?

Obiectivul este de a asigura suveranitatea tehnologică în ceea ce privește lanțurile valorice din sectorul rețelelor și serviciilor inteligente. În acest context, scopul este de a permite actorilor europeni să dezvolte capacități de C&I pentru tehnologiile 6G ca bază pentru viitoarele servicii digitale până în 2030. Inițiativa urmărește, de asemenea, să încurajeze dezvoltarea de piețe-lider pentru infrastructura și serviciile 5G din Europa. Ambele seturi de activități (pentru implementarea infrastructurii 5G și pentru C&I în domeniul tehnologiilor 6G) vor încuraja alinierea viitoarelor rețele și servicii inteligente la necesitățile de politică și societale ale UE, inclusiv eficiența energetică, protecția vieții private, etica și securitatea cibernetică.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivel UE (subsidiaritate)? 

Parteneriatul va aborda provocări de natură transfrontalieră/transnațională, punerea în comun a resurselor, foi de parcurs strategice, necesitatea de a crea o masă critică pentru a îndeplini obiectivele de politică și nevoia de a coordona diferiți actori din diferite sectoare ale economiei digitale, aspecte care nu pot fi abordate cu aceeași eficacitate prin acțiunea individuală a statelor membre, mai ales în ceea ce privește C&I în domeniul sistemelor 6G.

B. Soluții

Care sunt diversele opțiuni pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată sau nu? Dacă nu, de ce?

Opțiunile sunt următoarele:

·opțiunea de bază — cereri tradiționale de propuneri în programul-cadru;

·opțiunea 1 — un parteneriat european programat în comun;

·opțiunea 2 — un parteneriat european instituționalizat.

Opțiunea preferată este opțiunea 2, care va avea probabil cel mai mare impact științific, economic și societal și un nivel mai ridicat de coerență, deși este cea mai costisitoare și mai complexă.

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

Părțile interesate au recunoscut importanța abordării viitorului ecosistem european de rețele și servicii din cadrul lanțurilor valorice digitale prin prisma unui parteneriat. Consultarea a indicat o preferință pentru un parteneriat programat în comun sau pentru un parteneriat instituționalizat, însă mulți respondenți, inclusiv actori esențiali, au subliniat totodată faptul că sunt deschiși la ambele modele, în funcție de numărul factorilor administrativi și juridici implicați.

C. Impacturile opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Este evident că beneficiile cele mai mari s-ar obține în cazul opțiunii 2, un parteneriat instituționalizat, care:

1.    ar fi mai eficace, în special ceea ce privește efectele economice, tehnologice și societale, prin asigurarea unui angajament mai puternic al părților interesate și prin contribuția la activitățile de reglementare și standardizare, precum și la politicile publice, inclusiv la suveranitatea tehnologică și la obiectivele „Pactului verde”.

2.    ar îmbunătăți coerența externă printr-o interacțiune eficace cu alte inițiative și printr-un mandat clar de a stabili sinergii cu programele UE, naționale și regionale, în special în scopul implementării și

3.    ar oferi, în general, un nivel foarte bun de eficiență, în pofida costurilor suplimentare.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Costurile sunt legate de crearea unei întreprinderi comune și de funcționarea acesteia.

Care sunt efectele asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Principalii beneficiari vor fi companiile din UE din domeniul rețelelor, al cloud computing-ului și al „internetului obiectelor”, dar și companiile din industriile „verticale”. Inițiativa ar trebui să le ajute, de asemenea, să sporească la maximum eficacitatea investițiilor lor în C&D și să accelereze procesul de dezvoltare, îmbunătățindu-le nivelul de competitivitate. IMM-urile și microîntreprinderile UE din domeniu vor avea parte de beneficii economice directe și indirecte. Parteneriatul nu le va impune obligații în materie de reglementare, ci, mai degrabă, le va deschide oportunități în materie de reducere a costurilor pentru proiectarea de noi produse și le va facilita accesul la investiții pentru a implementa soluții comercializabile la nivelul UE.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale? 

Impactul asupra bugetelor și al administrației naționale va fi limitat la participarea la guvernanță.

Vor exista și alte efecte semnificative? 

Va exista un impact pozitiv asupra competitivității, a standardizării la nivel mondial, a comerțului și a investițiilor conexe.

Proporționalitate? 

Opțiunea preferată nu depășește ceea ce este necesar pentru soluționarea problemei inițiale.

D. Acțiuni ulterioare

Când va fi revizuită politica?

Parteneriatul va fi revizuit în conformitate cu politica standard a programului Orizon Europa în materie de revizuire a parteneriatelor, ceea ce va presupune probabil reexaminări anuale bazate pe indicatori-cheie de performanță și câte un bilanț aprofundat la jumătatea perioadei și spre sfârșitul programului Orizont Europa.

Fișă rezumat (maximum 2 pagini)

Evaluarea impactului unui parteneriat european pentru transformarea sistemului feroviar al Europei

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

Problema care trebuie soluționată este incapacitatea industriei feroviare de a dezvolta o viziune comună pentru schimbare, care să permită utilizarea rapidă a tehnologiilor moderne (în special digitalizarea și automatizarea) în scopul creării unui sistem feroviar pe deplin interoperabil, flexibil și rentabil.

Cauzele sunt:

·fragmentarea industriei – pentru a se putea utiliza în mod eficace majoritatea inovărilor din cadrul unui sistem foarte complex, este necesar să existe coordonare între statele membre, între infrastructură și materialul rulant și între dezvoltatorii diferitelor subsisteme;

·nevoia de coerență între cercetare și inovare (C&I) și standardizare/reglementare;

·participarea limitată și necoordonată la C&I;

·costurile și riscurile ridicate în materie de C&I, precum și termenele mari pana la stadiul de execuție. și

·alinierea insuficientă.

Consecințele, care afectează toate părțile interesate din cadrul lanțului valoric, sunt că sistemul feroviar:

ûaduce o contribuție limitată la creșterea sustenabilității sistemului de transport;

ûeste dependent de produse personalizate, care sunt costisitoare și inflexibile în etapa de exploatare și

ûeste mai puțin competitiv decât alte moduri de transport.

Ce obiective ar trebui realizate?

Principalele obiective vizate sunt: 

Ømodernizarea căilor ferate din Europa, astfel încât să își poată spori cota de piață;

Øsprijinirea transportului feroviar de marfă pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră produse de sectorul transporturilor și

Ørealizarea de progrese în ceea ce privește finalizarea spațiului feroviar unic european prin crearea unui sistem feroviar integrat și sustenabil, care să profite la maximum de digitalizare și de automatizare.

La rândul său, această modernizare ar spori contribuția industriei feroviare la dezvoltarea societală din UE, îmbunătățind capabilitatea și capacitatea transportului feroviar de marfă, și ar asigura faptul că C&I legate de sectorul feroviar se bazează pe o abordare centrată pe utilizator, mai bine adaptată la necesitățile pieței.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE (subsidiaritate)? 

O strategie europeană comună pentru C&I în sectorul feroviar ar contribui la asigurarea unei abordări mai coordonate și mai orientate către piață, capabilă să reunească părțile interesate în vederea elaborării unei viziuni globale comune. Aceasta ar permite industriei feroviare să îndeplinească obiectivele politicii europene în domeniul transportului și a altor obiective de politică mai largi, sporind atractivitatea transportului feroviar în comparație cu alte moduri de transport.

B. Soluții

Care sunt diversele opțiuni pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată sau nu? Dacă nu, de ce?

Opțiunile vizează sprijinirea C&I în sectorul feroviar prin:

·cereri de propuneri tradiționale în cadrul programului Orizont Europa;

·un parteneriat programat în comun sau

·un parteneriat instituționalizat în temeiul articolului 187 din TFUE.

Opțiunea preferată este un parteneriat instituționalizat, deoarece este singura capabilă să ofere o platformă pentru dezvoltarea comună a C&I în favoarea unei viziuni globale coerente. De asemenea, această opțiune poate asigura cel mai bine o strategie și un angajament pe termen lung din partea industriei și a UE. Ea și-a dovedit valoarea în cadrul actualei întreprinderi comune S2R. Stabilitatea acestei opțiuni și angajamentele obligatorii din punct de vedere juridic din partea UE și a partenerilor din industrie ar fi esențiale pentru implicarea părților interesate în perioada ulterioară pandemiei de COVID-19 și după estomparea efectelor economice preconizate ale acesteia, care ar putea include reduceri ale investițiilor sectoriale în C&I.

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

Peste 65 % dintre respondenți au indicat că parteneriatele instituționalizate reprezintă modul cel mai adecvat de a aborda provocările din sectorul feroviar și de a transforma sistemul feroviar european. Aceștia au făcut referire, în special, la întregul ciclu de dezvoltare al produselor, la angajamentul pe termen‑ lung și la preluarea pe piață.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Un parteneriat instituționalizat reprezintă cel mai bun mod de a asigura faptul că sectorul public și cel privat rămân pe deplin angajate în elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii comune pe termen lung pentru C&I în sectorul feroviar, încurajând totodată participarea largă a unor părți interesate esențiale. Opțiunea asigură efecte științifice, economice, tehnologice și societale substanțiale, cum ar fi preluarea pe piață a soluțiilor inovatoare și reducerea emisiilor. De asemenea, această opțiune va permite mobilizarea de resurse industriale, financiare și în natură pentru a spori la maximum impactul finanțării din partea Comisiei.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?

Costurile aferente întreprinderii comune S2R se ridică la 3,5 milioane EUR (costuri administrative în valoare de 1,6 milioane EUR + costuri cu personalul în valoare de 1,9 milioane EUR) pe an de funcționare. Costurile sale totale de funcționare nu pot depăși 27 de milioane EUR (50 % din partea UE și 50 % din partea celorlalți membri). Aceste costuri de bază ar trebui adaptate în funcție de ambiția, programul și de bugetul parteneriatului candidat pentru transformarea sistemului feroviar al Europei.

Care sunt efectele asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Participarea amplă a părților interesate și crearea de rețele care să conecteze universitățile și organizațiile bazate pe cercetare sub coordonarea viitorului parteneriat ar încuraja o mai mare implicare a IMM-urilor, care au flexibilitatea necesară pentru a dezvolta inovații și a le introduce relativ rapid pe piață.

Un parteneriat instituționalizat ar avea un impact semnificativ asupra competitivității, atât în sectorul transportului feroviar, cât și în industria echipamentelor feroviare și ar asigura preluarea pe piață a unei proporții considerabile de rezultate ale C&I.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale? 

Un parteneriat instituționalizat ar putea simplifica procedurile administrative legate de participarea membrilor la activitățile de C&I, ar putea asigura coerența între programele naționale de C&I în sectorul feroviar și, deci, o mai bună utilizare, per ansamblu, a resurselor publice.

Vor exista și alte efecte semnificative? 

Inițiativa:

üar consolida semnificativ drepturile cetățenilor UE, prin faptul că pune un accent mai mare pe integrarea sistemelor feroviare naționale, regionale și locale cu alte moduri de transport și

üar permite un dialog eficace între actorii implicați în activitatea de C&I și cei responsabili de politica și de reglementarea în domeniul feroviar la nivel internațional și național (inclusiv organismele internaționale de standardizare).

Proporționalitate? 

Un parteneriat instituționalizat ar asigura faptul că sectorul public și cel privat rămân pe deplin angajate în dezvoltarea și punerea în aplicare a unei strategii pe termen lung pentru C&I în sectorul feroviar și ar mobiliza resurse industriale, financiare și în natură pentru a spori la maximum impactul finanțării din partea Comisiei și pentru a realiza prioritățile „Pactului verde”. Prin urmare, opțiunea preferată nu depășește ceea ce este necesar pentru a rezolva problema inițială și pentru a îndeplini obiectivele inițiativei.

D. Acțiuni ulterioare

Când va fi revizuită politica?

Parteneriatul instituționalizat propus va face obiectul unei evaluări intermediare după 3 ani de funcționare.