COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 1.12.2021
COM(2021) 759 final
2021/0394(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală și de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare
{SEC(2021) 580 final} - {SWD(2021) 392 final} - {SWD(2021) 393 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXT
•
Motivele și obiectivele propunerii
O cooperare judiciară transfrontalieră eficientă presupune ca între instanțele și autoritățile competente să existe o comunicare securizată, fiabilă și eficientă din punctul de vedere al timpului. În plus, această cooperare ar trebui să aibă loc fără a crea o sarcină administrativă disproporționată și ar trebui să fie rezilientă la situațiile de forță majoră. Aceste considerații sunt la fel de importante pentru persoanele fizice și entitățile juridice, întrucât obținerea unui acces efectiv la justiție într-un termen rezonabil este un aspect esențial al dreptului la un proces echitabil, astfel cum este consacrat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (carta).
Pentru a-și proteja drepturile, atât persoanele fizice, cât și entitățile juridice ar trebui să se poată baza pe căi de atac eficiente. Simplul acces la autoritățile judiciare nu constituie în mod automat un acces efectiv la justiție. Din acest motiv, este important să se găsească modalități de a se facilita desfășurarea procedurilor și de a se reduce dificultățile practice cât mai mult posibil. Persoanele fizice și entitățile juridice ar trebui să fie în măsură să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile într-un mod rapid, eficient din punctul de vedere al costurilor și transparent.
La nivelul UE există un set cuprinzător de instrumente menite să consolideze cooperarea judiciară și accesul la justiție în cauzele civile, comerciale și penale transfrontaliere. Multe dintre aceste instrumente reglementează comunicarea dintre autorități, inclusiv, în anumite cazuri, comunicarea cu agențiile și organele UE din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI), precum și comunicarea din autorități și persoanele fizice sau entitățile juridice. Majoritatea instrumentelor nu prevăd însă desfășurarea unei astfel de comunicări prin mijloace digitale. Chiar și când ea este prevăzută, este posibil să existe alte lacune, cum ar fi lipsa unor canale securizate și fiabile de comunicare digitală sau nerecunoașterea actelor în format electronic și a semnăturilor și sigiliilor electronice. Cooperarea judiciară și accesul la justiție sunt astfel private de utilizarea celor mai eficiente, securizate și fiabile canale de comunicare disponibile.
În plus, pandemia de COVID-19 a demonstrat că evenimentele de forță majoră pot afecta grav funcționarea normală a sistemelor judiciare ale statelor membre. În timpul crizei, instanțele naționale s-au aflat, în numeroase cazuri, în imposibilitatea de a continua să funcționeze în mod normal, ca urmare a răspândirii virusului. Statele membre au fost obligate să ia o serie de măsuri, de la măsuri de limitare totală a mișcării persoanelor până la tratarea exclusivă a anumitor cauze prioritare. În același timp, utilizarea tehnologiilor digitale (cum ar fi e-mailul, videoconferința etc.) a contribuit la limitarea perturbărilor. Cu toate acestea, multe dintre soluțiile tehnice utilizate au fost dezvoltate în mod ad-hoc și nu au îndeplinit neapărat pe deplin standardele în materie de securitate și de drepturi fundamentale. Cooperarea judiciară și accesul la justiție în cauzele transfrontaliere din UE au fost afectate la rândul lor, iar pandemia de COVID-19 a subliniat necesitatea de a se asigura reziliența comunicării.
În acest context, normele privind digitalizarea prevăzute în prezenta propunere vizează îmbunătățirea accesului la justiție și sporirea eficienței și a rezilienței fluxurilor de comunicare inerente cooperării dintre autoritățile judiciare și alte autorități competente în cauzele transfrontaliere din UE.
Utilizarea tehnologiilor digitale are potențialul de a spori eficiența sistemelor judiciare în această privință, prin reducerea sarcinii administrative, prin scurtarea timpului de soluționare a cauzelor, prin sporirea securității și a fiabilității comunicării și prin automatizarea parțială a instrumentării cauzelor. Din experiențele înregistrate a reieșit însă că, atunci când fiecare stat membru își dezvoltă propriile soluții informatice naționale, se ajunge la o abordare fragmentată și există riscul ca soluțiile să nu fie compatibile.
Prin urmare, pentru garantarea unei abordări comune în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor moderne în cadrul cooperării judiciare transfrontaliere și al accesului transfrontalier la justiție, prin prezenta inițiativă se urmărește:
·asigurarea disponibilității și a utilizării, în cauzele transfrontaliere, a mijloacelor electronice de comunicare între autoritățile judiciare și alte autorități competente ale statelor membre, inclusiv agențiile JAI și organele UE relevante, în cazul în care o astfel de comunicare este prevăzută în instrumentele juridice ale UE privind cooperarea judiciară;
·crearea posibilității de utilizare, în cauzele transfrontaliere, a mijloacelor electronice de comunicare între persoane fizice și entități juridice, pe de o parte, și instanțe și autorități competente, pe de altă parte, cu excepția cauzelor care intră în domeniul de aplicare al regulamentelor privind notificarea sau comunicarea actelor;
·facilitarea, pentru părțile din cadrul procedurilor civile și penale transfrontaliere, a participării la audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță, în scopuri diferite de obținerea de probe în cauzele civile și comerciale;
·asigurarea faptului că actelor nu li se refuză acceptarea sau nu li se neagă efectul juridic exclusiv pentru motivul că acestea sunt în format electronic (fără a se aduce atingere competențelor instanțelor de a decide cu privire la validitatea, admisibilitatea ca mijloace de probă și forța probantă a acestora în temeiul dreptului intern);
·asigurarea validității și acceptării semnăturilor și sigiliilor electronice în contextul comunicării electronice din cadrul cooperării judiciare transfrontaliere și al accesului transfrontalier la justiție.
•
Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat
În decembrie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind digitalizarea justiției în UE, propunând o abordare sub forma unui set de instrumente. Această abordare include un set de măsuri pentru promovarea digitalizării atât la nivel național, cât și la nivelul UE. În comunicare se abordează, de asemenea, modernizarea cadrului legislativ pentru procedurile transfrontaliere ale UE în materie civilă, comercială și penală, în conformitate cu principiul „digital în mod implicit”, și asigurarea simultană a tuturor măsurilor de protecție necesare (recunoscându-se, de exemplu, în mod specific necesitatea de a se evita excluziunea socială). Prezenta propunere a fost anunțată de Comisie și inclusă în programul de lucru al acesteia pentru 2021 (a se vedea pachetul privind cooperarea judiciară digitală).
Alături de comunicarea din decembrie 2020, Comisia a adoptat o propunere legislativă de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un sistem informatizat de comunicare în cadrul procedurilor transfrontaliere civile, comerciale și penale (sistemul eCODEX). Scopurile propunerii sunt crearea unui temei juridic pentru sistemul e-CODEX și garantarea sustenabilității și a gestionării viitoare a acestuia, prin încredințarea sa către Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA). Sistemul e-CODEX este o suită de componente software pentru cooperarea judiciară la nivelul UE, dezvoltată de un grup de state membre și finanțată de Comisie. Sistemul sprijină comunicarea în cadrul procedurilor civile și penale, permițând schimbul transfrontalier securizat și interoperabil de mesaje și acte în format electronic. Sistemul e-CODEX ar fi, așadar, cel mai potrivit instrument pentru digitalizarea procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră.
În noiembrie 2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat reformarea Regulamentului privind notificarea sau comunicarea actelor și reformarea Regulamentului privind obținerea de probe. Conform dispozițiilor reformate, autoritățile competente ale statelor membre au obligația de a comunica unele cu altele prin intermediul unui sistem informatic descentralizat (de exemplu, pentru a face schimb de formulare standardizate, documente etc.), care este alcătuit din sisteme informatice naționale interconectate prin intermediul unei soluții interoperabile (precum e-CODEX). Cele două regulamente stabilesc, pentru prima dată, un cadru juridic cuprinzător pentru comunicarea electronică desfășurată între autoritățile competente în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere. O abordare identică în ceea ce privește comunicarea dintre autoritățile competente este adoptată în prezenta propunere, din al cărei domeniu de aplicare sunt excluse însă Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor și Regulamentul privind obținerea de probe (reformări).
Activitatea desfășurată în privința celor două regulamente a fost strâns legată de prioritatea generală a Comisiei în materie de digitalizare și e-justiție și de activitatea desfășurată simultan de aceasta în domeniul justiției penale. În urma propunerilor Comisiei din 2018, Parlamentul European și Consiliul (colegiuitorii) negociază în prezent un cadru legislativ privind accesul transfrontalier la probele electronice. În acest context, în propunerile Comisiei se subliniază deja importanța platformelor electronice, de exemplu pentru depunerea cererilor, pentru autentificarea ordinelor și pentru formularea de răspunsuri de către prestatorii de servicii. Schimbul de probe electronice va avea loc prin intermediul unui sistem informatic descentralizat identic cu cel prevăzut în prezenta propunere sau în propunerea privind probele electronice se va face direct trimitere la prezenta propunere.
•
Coerența cu alte politici ale Uniunii
La 9 iunie 2020, Consiliul a adoptat Concluziile privind conturarea viitorului digital al Europei, recunoscând că „digitalizarea sistemelor de justiție ale statelor membre are potențialul de a facilita și de a îmbunătăți accesul la justiție în întreaga UE”. Consiliul invită Comisia „să faciliteze schimburile transfrontaliere digitale între statele membre, atât în materie penală, cât și în materie civilă, și să asigure sustenabilitatea și dezvoltarea continuă a soluțiilor tehnice care au fost concepute pentru schimburi transfrontaliere”.
În Concluziile Consiliului „Accesul la justiție – valorificarea oportunităților oferite de digitalizare” din octombrie 2020, Comisia este invitată să ia măsuri concrete pentru digitalizarea justiției, inclusiv prin:
·examinarea potențialului de modernizare a dispozițiilor fundamentale ale instrumentelor în domeniul chestiunilor civile și comerciale, în conformitate cu principiul „digital în mod implicit”, și
·analizarea la ce alte instrumente de cooperare judiciară în domeniul penal
ar putea fi extins sistemul de schimb digital de probe electronice (eEDES).
În Concluziile Consiliului „Mandatul european de arestare și procedurile de extrădare – provocări actuale și calea de urmat”, din decembrie 2020, se subliniază că digitalizarea ar trebui să joace un rol central în funcționarea mandatului european de arestare (MEA).
Prezenta inițiativă este coerentă și creează legături directe cu Regulamentul eIDAS, deoarece introduce dispoziții privind utilizarea serviciilor de încredere în cadrul comunicării electronice dintre autoritățile judiciare și alte autorități competente, precum și dintre aceste autorități, pe de o parte, și persoanele fizice și entitățile juridice, pe de altă parte. În mod concret, prin propunere se urmărește înlăturarea tuturor îndoielilor cu privire la validitatea juridică a actelor în format electronic care fac obiectul schimburilor efectuate în aceste contexte și se creează un regim comun privind utilizarea și recunoașterea semnăturilor și sigiliilor electronice în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere.
La începutul lunii iunie a anului 2021, Comisia a adoptat o propunere de modificare a Regulamentului eIDAS în vederea instituirii unui cadru pentru identitatea digitală europeană. În propunere este abordată cererea tot mai mare a sectorului public și a sectorului privat de soluții de identitate electronică care să se bazeze pe caracteristici specifice și să asigure un nivel ridicat de încredere în întreaga UE. Portofelul propus pentru identitatea digitală, în care sunt stocate atribute și credențiale, va permite persoanelor fizice și entităților juridice să acceseze servicii publice, inclusiv servicii publice digitale care le permit persoanelor fizice și entităților juridice să se implice în proceduri judiciare transfrontaliere. În contextul cooperării judiciare transfrontaliere în UE și al comunicării dintre persoanele fizice și autoritățile competente în cauzele transfrontaliere, ar trebui să fie luată în considerare propunerea Comisiei privind un cadru pentru identitatea digitală europeană, având în vedere cerințele stabilite pentru viitor în propunere în ceea ce privește identificarea electronică. Deși în prezentul regulament nu sunt abordate cerințele de identificare în ceea ce privește accesul la portalurile informatice naționale operate de statele membre sau cerințele privind identificarea electronică la distanță a părților în cadrul unei videoconferințe, statele membre ar trebui să țină seama de cerințele pentru aplicarea portofelului european pentru identitatea digitală.
Având în vedere caracterul extrem de sensibil al informațiilor care fac obiectul schimburilor, este esențial ca punerea în aplicare a abordării sub forma unui set de instrumente privind digitalizarea justiției, inclusiv prin prezenta propunere, să aibă loc într-un mod care să garanteze standarde solide în materie de securitate cibernetică. Această abordare concordă cu abordarea care este prezentată în Strategia de securitate cibernetică a UE și în Propunerea Comisiei de directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (NIS 2) și prin care se urmărește îmbunătățirea în continuare a capacităților entităților publice și private, ale autorităților competente și ale Uniunii în ansamblu în domeniul securității cibernetice și al protecției infrastructurilor critice. Deși sistemul judiciar din statele membre nu intră în domeniul de aplicare al propunerii de directivă NIS 2, este esențial ca statele membre să instituie măsuri naționale care să asigure un nivel comparabil de securitate cibernetică.
Formarea profesioniștilor din domeniul justiției cu privire la dreptul UE este un instrument esențial pentru asigurarea aplicării corecte și eficace a acestuia. Pentru pregătirea profesioniștilor din domeniul justiției, pentru adaptarea acestora la provocările secolului XXI și pentru ținerea acestora la curent cu evoluțiile dreptului UE, Comisia a adoptat o Strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024. În strategie este abordată formarea profesioniștilor din domeniul justiției cu privire la utilizarea, în activitatea lor cotidiană, a instrumentelor digitale stabilite în cadrul de reglementare. În urma adoptării prezentei propuneri, ar trebui organizată, în conformitate cu strategia, formarea în timp util a tuturor profesioniștilor din domeniul justiției, pentru a se asigura că noile instrumente digitale sunt aplicate și utilizate în mod corect și fără probleme.
2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA
•
Temeiul juridic
Utilizarea canalelor digitale pentru comunicarea în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere ar facilita cooperarea judiciară în materie civilă, comercială și penală. Prin urmare, temeiul juridic al prezentei inițiative îl constituie articolul 81 alineatul (1) și articolul 82 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Utilizarea canalelor digitale pentru comunicare ar facilita cooperarea judiciară și accesul efectiv la justiție în materie civilă, în conformitate cu articolul 81 alineatul (2) din TFUE. Articolul 82 alineatul (1) din TFUE constituie temeiul juridic pentru facilitarea, de către Uniune, a cooperării dintre autoritățile judiciare sau alte autorități competente ale statelor membre în ceea ce privește procedurile penale și executarea hotărârilor.
•
Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
În temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (j) din TFUE, competența de adoptare a măsurilor în spațiul de libertate, securitate și justiție este partajată de UE cu statele sale membre. Prin urmare, statele membre pot să acționeze pe cont propriu pentru reglementarea utilizării canalelor de comunicare digitală în contextul cooperării judiciare și al accesului la justiție dacă UE nu și-a exercitat competența. Cu toate acestea, fără o acțiune la nivelul UE, se preconizează că progresele vor fi foarte lente și, chiar dacă statele membre iau măsuri, este foarte dificil să se asigure interoperabilitatea canalelor de comunicare fără coordonarea și intervenția la nivelul UE. În plus, măsurile de digitalizare avute în vedere sunt strict legate de instrumentele juridice existente ale UE în domeniul cooperării judiciare transfrontaliere și nu pot fi realizate de statele membre acționând pe cont propriu. Prin urmare, obiectivele prezentei propuneri nu pot fi realizate pe deplin prin acțiunea pe cont propriu a statelor membre, ci numai la nivelul UE.
Există deja anumite norme ale UE care reglementează desfășurarea comunicării, dintre care unele prevăd chiar utilizarea tehnologiei moderne. Cu toate acestea, normele existente nu asigură o infrastructură adecvată și holistică pentru comunicarea electronică a persoanelor fizice, a entităților juridice sau a autorităților competente cu autoritățile altui stat membru.
Pentru coordonarea eforturilor statelor membre și pentru stabilirea unui cadru coerent al normelor existente ale UE sunt necesare acțiuni la nivelul UE. Astfel se vor spori eficiența, reziliența, securitatea și rapiditatea procedurilor judiciare transfrontaliere și se va simplifica și accelera comunicarea dintre autoritățile statelor membre și cu persoanele fizice și entitățile juridice. Prin urmare, se va îmbunătăți administrarea cauzelor cu implicații transfrontaliere.
Alte beneficii rezultă din impulsionarea digitalizării cooperării judiciare din UE și din atragerea participării tuturor statelor membre, deoarece în acest fel se va îmbunătăți situația actuală, în care doar anumite grupuri de state membre au luat măsuri, ceea ce înseamnă că răspunsul la problemele identificate este limitat și fragmentat.
•
Proporționalitatea
Adoptarea unor măsuri uniforme pentru comunicarea electronică în cadrul cooperării judiciare transfrontaliere și al accesului transfrontalier la justiție la nivelul UE reprezintă o modalitate proporțională de stabilire a unui cadru coerent pentru normele existente ale UE. Respectarea generală a principiului proporționalității ar fi garantată, deoarece propunerea va conține numai măsurile care sunt necesare pentru asigurarea utilizării tehnologiei digitale în contextul cooperării judiciare și al accesului la justiție în cauzele transfrontaliere. Acțiunile propuse nu vor crea pentru statele membre o sarcină care depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propunerii. Acest lucru este explicat mai detaliat în evaluarea impactului care însoțește propunerea (a se vedea secțiunea 8 din evaluarea impactului). Aceste obiective pot fi atinse numai prin intermediul unor norme în care să se prevadă utilizarea obligatorie a mijloacelor de comunicare digitală între instanțele și autoritățile competente ale statelor membre și prin care acestea să fie obligate să accepte comunicarea electronică din partea persoanelor fizice și juridice, permițând comunicarea prin videoconferință și recunoscând serviciile de încredere.
•
Alegerea instrumentului
Instrumentul propus este un regulament, acesta oferind un nou temei juridic de sine stătător pentru digitalizarea instrumentelor de cooperare judiciară în UE. Scopul este să se reunească, într-un singur act obligatoriu, norme comune aplicabile tuturor instrumentelor de cooperare judiciară în UE.
Regulamentul se va aplica direct în toate statele membre și va avea caracter obligatoriu. Se garantează astfel că normele se vor aplica și vor intra în vigoare în întreaga UE în același timp. Regulamentul oferă securitate juridică prin evitarea interpretărilor divergente în statele membre, prevenind astfel fragmentarea juridică.
Întrucât prezenta inițiativă prevede alinierea la prezentul regulament a unor norme contradictorii în materie civilă, comercială și penală, este necesar să se adopte modificări ale unor acte juridice existente. Dintre actele juridice în chestiune, unele sunt regulamente, dar altele sunt decizii-cadru și directive. Este indicat, prin urmare, ca modificările aduse deciziilor-cadru și directivelor în cauză să facă obiectul unui instrument juridic separat, prin care să se asigure alinierea la setul coerent de norme stabilit în prezentul regulament. Din acest motiv, împreună cu prezentul regulament ar trebui propusă o directivă de modificare specifică.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•
Consultările cu părțile interesate
De peste un deceniu, Comisia lucrează la politica în domeniul e-justiției în strânsă cooperare cu diverse părți interesate. Aceste părți interesate au fost consultate cu privire la obiectivele propunerii și la opțiunile de politică identificate. Conform strategiei de consultare aplicate pentru prezenta propunere, a fost consultată o gamă largă de părți interesate. S-au desfășurat consultări în cadrul Grupului de lucru al Consiliului pentru e-justiție (EJUSTICE), al Grupului de lucru al Consiliului pentru chestiuni de drept civil (JUSTCIV), al Grupului de lucru al Consiliului pentru cooperare judiciară în materie penală (COPEN), al Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială și al Rețelei judiciare europene în materie penală.
Prin publicarea evaluării inițiale a impactului și lansarea unei consultări publice, Comisia a stabilit contacte cu o gamă largă de părți interesate, inclusiv autorități naționale ale statelor membre, organizații neguvernamentale, asociații profesionale, organizații patronale și persoane fizice.
Din consultări a reieșit că obiectivele propunerilor se bucură de sprijin. Părțile interesate și-au exprimat preferința pentru utilizarea obligatorie, nu voluntară, a canalului digital pentru comunicare în cadrul cooperării judiciare. Ele și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru posibilitatea ca părțile la procedurile transfrontaliere să participe la audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță. Deși majoritatea părților interesate s-au declarat în favoarea comunicării electronice obligatorii între persoane fizice și entități juridice și instanțe și autorități competente, este indicat să se mențină posibilitatea de utilizare a canalului de comunicare pe suport de hârtie pentru persoanele fizice și entitățile juridice. Principalul motiv pentru păstrarea caracterului voluntar al comunicării electronice este garantarea accesului la justiție pentru persoanele vulnerabile, persoanele minore și persoanele care au nevoie de asistență tehnică sau care ar putea să nu aibă acces la mijloace digitale sau să nu dețină competențele necesare.
•
Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate
Comisia a recurs la serviciile unui contractant pentru elaborarea unui studiu în sprijinul evaluării impactului. Contractantul a desfășurat diverse activități de consultare a părților interesate, activități concepute special în scopul studiului, cum ar fi organizarea unui grup tematic la nivelul UE, consultarea părților interesate naționale cu privire la impactul opțiunilor de politică, efectuarea unui sondaj național, organizarea de interviuri individuale etc.
Toate datele colectate au fost luate în considerare pentru pregătirea propunerii, inclusiv a evaluării impactului.
În plus, Comisia a utilizat volumul considerabil de date existente cu privire la digitalizarea justiției în UE, de exemplu date din tabloul de bord privind justiția în UE, date din raportul privind statul de drept, date furnizate de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției din cadrul Consiliului Europei (CEPEJ) și date din studiul privind justiția penală digitală.
•
Evaluarea impactului
Prezenta propunere este susținută de o evaluare a impactului, care este prezentată în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea.
Comitetul de control normativ (CCN) a discutat proiectul de evaluare a impactului la 22 septembrie 2021 și a emis un aviz favorabil la 27 septembrie 2021. CCN a formulat recomandările de mai jos.
(1) Analiza problemelor ar trebui consolidată pentru a se evidenția principalele probleme pe care prezenta propunere urmărește să le abordeze. Analiza ar trebui să fie susținută de dovezi privind participarea voluntară la digitalizare, nerecunoașterea actelor în format electronic, a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și interoperabilitatea.
(2) În raport ar trebui să se explice în ce mod va asigura prezenta propunere coerența cu alte instrumente care sunt concepute la nivelul UE pentru îmbunătățirea digitalizării și care ar putea fi utilizate în cooperarea judiciară transfrontalieră. În raport ar trebui, de asemenea, să se explice de ce statele membre nu valorifică pe deplin posibilitățile existente de digitalizare.
(3) Evaluarea impactului ar trebui consolidată printr-o prezentare clară a efectelor, în special a costurilor de investiții și a părților interesate afectate. În evaluarea impactului ar trebui să se recunoască incertitudinile ipotezelor formulate și implicațiile acestora pentru impactul evaluat.
(4) În raport ar trebui să se evalueze efectele unei posibile creșteri a numărului de cauze transfrontaliere. Ar trebui să se analizeze dacă există riscul ca un acces îmbunătățit la justiție și o cooperare judiciară transfrontalieră mai eficientă să conducă la întârzieri în tratarea cauzelor, ca urmare a creșterii volumului de muncă pentru judecători și a duratei procedurilor judiciare.
(5) În raport ar trebui să se clarifice aspectele specifice de protecție a datelor cu caracter personal și să se recunoască faptul că trecerea de la un format pe suport de hârtie la un format digital implică alte riscuri. În raport ar trebui să se abordeze potențialele sensibilități legate de faptul că, prin existența unui număr mai mare de date în format digital, este posibil nu doar să se faciliteze transmiterea acestora, ci și să se creeze probleme în materie de protecție a datelor și de securitate. Ar trebui luate în considerare preocupările exprimate de părțile interesate cu privire la protecția datelor.
CCN a trimis, odată cu lista de verificare a calității, și recomandări suplimentare.
În urma recomandărilor formulate de CCN, în evaluarea impactului au fost introduse modificările de mai jos.
(1) Definiția problemei a fost reformulată, astfel încât să reflecte problemele reale analizate în secțiunea 2.
(2) Au fost explicate coerența cu alte inițiative, cum ar fi e-CODEX și eIDAS, precum și legăturile cu portalul european e-justiție.
(3) Secțiunea 6 privind efectele scenariului de referință și ale opțiunilor de politică a fost restructurată, iar pentru fiecare dintre opțiuni au fost prezentate principalele efecte (și anume impactul economic, impactul social și impactul asupra drepturilor fundamentale). În secțiunea menționată este abordat, de asemenea, modul în care vor fi afectate de propunere principalele părți interesate.
(4) În secțiunea 6 privind efectele s-au clarificat posibilitatea unui risc de creștere a numărului de cauze transfrontaliere și capacitatea sistemului judiciar de a absorbi o astfel de evoluție.
(5) În secțiunea 6 au fost adăugate clarificări cu privire la protecția datelor.
În plus, evaluarea impactului a fost completată cu datele provenite din studiul justificativ și din anexa 7 la raport. Au fost adăugate la raport analiza economică și costurile pentru statele membre. Punctele de vedere ale părților interesate consultate au fost prezentate în secțiunile corespunzătoare ale raportului. Au fost abordate recomandările de ordin tehnic, cum ar fi gruparea rezultatelor consultării publice cu anexa 2, numerotarea paginilor anexelor, eliminarea anexei privind grila de subsidiaritate.
În evaluarea impactului s-au identificat o opțiune de politică fără caracter legislativ și o opțiune de politică legislativă cu trei subopțiuni. Au existat opțiuni suplimentare care au fost eliminate din primele etape. Nu s-a reținut posibilitatea unei campanii de promovare a utilizării instrumentelor digitale și a sistemului e-CODEX pentru desfășurarea comunicării în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere, considerându-se că o astfel de campanie nu ar constitui o alternativă reală la măsurile de reglementare și că ea ar putea avea loc, în orice caz, în cadrul scenariului de referință. Opțiunea schimbului electronic de informații și date prin intermediul unui sistem centralizat al UE nu a fost considerată adecvată, deoarece era dificil de justificat din punctul de vedere al proporționalității și al subsidiarității. În plus, toate informațiile, datele și documentele ar fi stocate în infrastructura Comisiei sau în infrastructura entității care gestionează sistemul (de exemplu, eu-LISA), deși acestea nu ar fi parte la schimburile transfrontaliere. Un sistem centralizat ar constitui, de asemenea, un punct unic de defectare, deoarece toate datele ar fi stocate într-un singur loc, spre deosebire de un sistem descentralizat, în care datele sunt stocate separat de fiecare stat membru.
În scenariul de referință în raport cu care au fost evaluate cele două opțiuni principale nu era prevăzută nicio măsură de impulsionare a digitalizării cooperării judiciare transfrontaliere și a utilizării instrumentelor digitale pentru îmbunătățirea accesului la justiție. Prin urmare, utilizarea mijloacelor electronice pentru comunicarea dintre autorități ar continua să fie voluntară. Utilizarea semnăturilor/sigiliilor electronice și responsabilitățile în materie de protecție a datelor ar continua să fie fragmentate. Prin urmare, cele două opțiuni examinate prin prisma obiectivelor propuse au fost adoptarea unei recomandări a Comisiei (opțiunea fără caracter legislativ) sau adoptarea unui act juridic, și anume a unui regulament (opțiunea legislativă).
Opțiunea legislativă ar presupune un pachet alcătuit dintr-un regulament cu dispoziții orizontale și modificări ale regulamentelor existente, pentru asigurarea coerenței, și dintr-o directivă cu modificări ale directivelor și deciziilor-cadru existente.
Opțiunea fără caracter legislativ ar implica măsuri prin care statele membre să fie încurajate să utilizeze sistemul e‑CODEX pentru comunicarea digitală transfrontalieră și accesul digital la justiție. O recomandare a Comisiei ar putea încuraja statele membre să urmeze o abordare armonizată în ceea ce privește utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, inclusiv a videoconferinței, a actelor în format electronic, a sigiliilor electronice și a semnăturilor electronice. Având în vedere caracterul voluntar al acestei abordări, statele membre ar avea libertatea să își dezvolte propriile instrumente digitale. O astfel de acțiune ar putea fi fezabilă din punct de vedere tehnic și operațional. Eficiența din punctul de vedere al costurilor ar depinde de abordarea fiecărui stat membru în ceea ce privește digitalizarea, precum și de nevoile și resursele fiecărui stat membru. În ceea ce privește însă măsura în care opțiunea îndeplinește obiectivele propunerii, o recomandare nu ar garanta punerea efectivă în aplicare a instrumentelor digitale de comunicare, interoperabilitatea canalului digital, acceptarea actelor în format electronic sau aplicarea unor standarde comune privind utilizarea și recunoașterea serviciilor de încredere.
În cadrul opțiunii legislative vor fi adoptate măsuri legislative (un regulament și o directivă). Regulamentul va cuprinde dispoziții de instituire a unui canal electronic securizat bazat pe e‑CODEX (identificat drept cea mai adecvată soluție tehnică în evaluarea impactului care însoțește propunerea Comisiei de regulament privind e‑CODEX). Acest canal, care constituie un sistem informatic descentralizat, va fi utilizat pentru comunicare și schimb de informații, date și documente între instanțe și autoritățile competente și, după caz, cu agențiile JAI și organele UE. Vor fi introduse norme în sprijinul comunicării dintre persoanele fizice și entitățile juridice, pe de o parte, și instanțele și autoritățile competente ale statelor membre, pe de altă parte, inclusiv norme privind utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță. Vor fi prezentate responsabilitățile operatorilor de date și ale persoanelor împuternicite de operatori. Această opțiune se bazează pe ipoteza că sistemele informatice pentru transmiterea ordinelor europene de anchetă și pentru notificarea sau comunicarea actelor/obținerea de probe, astfel cum au fost dezvoltate de Comisie, vor fi extinse la toate comunicările judiciare transfrontaliere reglementate de instrumentele de cooperare judiciară în UE. Statele membre vor putea să își conecteze sistemul informatic național la o rețea descentralizată sau să utilizeze soluția software dezvoltată de Comisie și oferită gratuit. Va putea avea loc astfel o comunicare directă între instanțele și/sau autoritățile competente care participă la proceduri în temeiul instrumentelor UE din domeniul cooperării judiciare transfrontaliere în materie civilă, comercială sau penală. În cadrul opțiunii legislative au fost examinate trei subopțiuni, și anume a) utilizarea obligatorie sau voluntară a canalului digital, b) acceptarea obligatorie sau voluntară a comunicărilor electronice referitoare la persoane fizice și juridice și c) abordarea cu sau fără caracter normativ a utilizării și recunoașterii serviciilor de încredere. Directiva va modifica deciziile-cadru și directivele existente pentru a le alinia la normele regulamentului.
După compararea opțiunilor de politică și a subopțiunilor și după evaluarea acestora în raport cu obiectivele propunerii, opțiunea preferată reținută este opțiunea legislativă. Prin această opțiune, utilizarea mijloacelor digitale va deveni (cu excepția unor cazuri justificate) obligatorie pentru comunicarea dintre instanțe și autoritățile competente (și dintre acestea și agențiile și organele UE din domeniul JAI). De asemenea, instanțele și autoritățile competente vor fi obligate să accepte comunicările electronice din partea persoanelor fizice și juridice, opțiunea oferind un temei juridic pentru utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță pentru audieri în cauzele transfrontaliere, precum și pentru utilizarea și recunoașterea serviciilor de încredere.
Deși instanțele și autoritățile competente vor fi obligate să accepte comunicările electronice din partea persoanelor fizice și juridice, utilizarea canalului digital va fi voluntară pentru persoanele fizice și juridice. Acestea vor avea libertatea să utilizeze mijloace tradiționale de comunicare, inclusiv un mijloc de comunicare pe suport de hârtie, dacă doresc.
Se poate preconiza că utilizarea canalului digital va avea un impact pozitiv asupra mediului, ca urmare a reducerii consumului de hârtie și a utilizării serviciilor poștale. Aceste efecte asupra mediului sunt legate în principal de adoptarea mijloacelor electronice de comunicare și de probabilitatea unei utilizări mai frecvente a videoconferinței și a comunicării la distanță în locul audierilor în persoană. Deși se poate presupune că fabricarea și exploatarea echipamentelor vor consuma energie, impactul general asupra mediului va fi pozitiv.
În ceea ce privește impactul economic, obligația de a crea un canal digital ar necesita, din partea statelor membre, noi investiții pentru dezvoltarea infrastructurii necesare în vederea interacțiunii cu e‑CODEX. Amploarea investiției ar depinde de gradul lor actual de digitalizare, de nivelul lor de implicare în proiectul e-CODEX, de compatibilitatea cu soluțiile actuale și de posibilitățile de transmitere electronică prevăzute în dreptul intern. Pe termen lung, digitalizarea justiției ar reduce însă în mod semnificativ costurile suportate de sistemele judiciare naționale în cadrul procedurilor transfrontaliere. De asemenea, ea ar influența în mod pozitiv procesul de digitalizare de la nivel național.
Introducerea unor mijloace digitale pentru îmbunătățirea accesului la justiție în cauzele transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală va avea efecte și asupra persoanelor fizice și a întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor. Posibilitatea de a depune cereri și de a comunica digital cu instanțele și cu autoritățile competente, precum și posibilitatea de a participa la audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță vor facilita accesul la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere, întrucât persoanele fizice vor dispune de mai multă flexibilitate pentru a sesiza instanțele și a participa la audierile care au loc în alt stat membru. Întreprinderile, inclusiv IMM-urile, vor beneficia, de asemenea, de un acces îmbunătățit la justiție și de o protecție mai eficientă a drepturilor lor, ceea ce se preconizează că va avea un efect benefic și stimulativ asupra comerțului transfrontalier.
Reducerea costurilor procedurilor va avea un efect indirect prin îmbunătățirea competitivității întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor. Economiile anuale generale la nivelul UE sunt estimate în medie la 23 372 900 EUR în ceea ce privește costurile poștale și la 2 216 160 EUR în ceea ce privește costurile hârtiei, și anume la un total de 25 589 060 EUR. Persoanele fizice și juridice vor economisi 4 098 600 EUR în ceea ce privește costurile poștale și 388 800 EUR în ceea ce privește costurile hârtiei.
Reducerea timpului de comunicare va reprezenta pentru persoanele fizice și juridice câștigarea, la nivelul UE, a 2 700 000 de zile pe an în ceea ce privește durata medie a expedierii prin poștă. Durata medie a expedierii prin poștă va fi redusă la zero, ceea ce va determina, în privința duratei procedurilor, o reducere anuală generală de 15 389 999 de zile. Persoanele fizice și juridice și IMM-urile nu ar urma să suporte costuri suplimentare pentru utilizarea canalului digital de comunicare în cadrul unei proceduri juridice specifice. Nu ar urma să fie nevoie decât de un calculator și de o conexiune la internet. Digitalizarea comunicării dintre instanțe și autoritățile competente va reduce sarcina administrativă. Concluzia din evaluarea impactului este că se vor câștiga 874 de ani-persoană în ceea ce privește efortul de prelucrare la nivelul instanței/autorității competente.
•
Adecvarea reglementărilor și simplificarea
Prezenta propunere vizează introducerea tehnologiei digitale moderne în ceea ce privește accesul la justiție și cooperarea judiciară în cauzele civile, comerciale și penale transfrontaliere. Rezultatul scontat este o comunicare mai rapidă, mai ieftină, mai sigură și mai fiabilă între autoritățile competente și cu persoanele fizice și juridice.
Toate persoanele fizice și juridice vor avea opțiunea de a comunica digital cu instanțele și cu autoritățile competente și de a lua parte la audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță. Se va menține comunicarea pe suport de hârtie pentru persoanele fizice și juridice. Nu sunt avute în vedere costuri specifice pentru utilizarea comunicării digitale de către întreprinderi; acestea trebuie pur și simplu să dețină un calculator și să aibă acces la internet. Întreprinderile vor beneficia de un acces îmbunătățit la justiție și de o protecție mai eficientă a drepturilor lor, ceea ce se preconizează că va stimula comerțul transfrontalier. Se preconizează că IMM-urile implicate în tranzacții transfrontaliere vor beneficia, la rândul lor, în mod direct de îmbunătățirea accesului la justiție, precum și de costuri mai mici și de proceduri mai scurte atunci când își exercită drepturile la nivel transfrontalier. IMM-urile ar putea fi astfel determinate să se implice mai mult în tranzacții transfrontaliere în cadrul UE. Costurile mai mici ale procedurilor vor avea un efect indirect prin îmbunătățirea competitivității IMM-urilor.
Posibilitatea cetățenilor de a depune cereri și de a comunica digital cu instanțele și cu autoritățile competente, precum și posibilitatea de a participa la audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță vor asigura un acces îmbunătățit la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere, după digitalizarea acestora. Astfel de instrumente digitale nu vor presupune costuri sau investiții semnificative din partea cetățenilor. Ar urma să fie nevoie doar de un calculator și de acces la internet. Pentru asigurarea faptului că cetățenii care nu dețin competențe digitale, care locuiesc în zone îndepărtate sau a căror capacitate personală nu le permite un acces fără probleme la instrumentele digitale, se va menține posibilitatea comunicării pe suport de hârtie.
•
Drepturile fundamentale
Utilizarea canalului digital de comunicare între instanțele și autoritățile competente ale statelor membre va contribui la depășirea problemelor reprezentate de întârzieri, la reducerea sarcinii administrative și la facilitarea și accelerarea schimbului de informații dintre aceste autorități. Drept urmare vor fi reduse atât durata totală de soluționare a cauzelor, cât și costurile procedurilor.
Posibilitatea persoanelor fizice și juridice de a depune cereri și de a comunica digital cu instanțele și cu autoritățile competente, precum și posibilitatea de a participa la audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță vor asigura un acces îmbunătățit la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere, după digitalizarea acestora. Pentru respectarea nevoilor grupurilor dezavantajate și ale persoanelor vulnerabile, se va menține opțiunea de comunicare pe suport de hârtie.
Propunerea prevede instituirea unui sistem informatic descentralizat pentru schimbul de informații dintre instanțe și autoritățile competente, precum și dintre aceste entități și persoanele fizice sau juridice. Natura descentralizată a sistemului înseamnă că entitatea însărcinată cu gestionarea operațională a componentelor sistemului nu va stoca și nu va prelucra date. În funcție de nivelul la care este operat punctul de acces la sistem – la nivelul instituțiilor, organelor sau agențiilor UE sau la nivel național – și în funcție de autoritățile naționale care prelucrează datele cu caracter personal și de scopurile în care sunt prelucrate aceste date, se va aplica Regulamentul (UE) 2018/1725, Regulamentul general privind protecția datelor sau Directiva (UE) 2016/680.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Punerea în aplicare a regulamentului va presupune crearea și întreținerea unui sistem informatic descentralizat. Acest sistem reprezintă o rețea de sisteme informatice și de puncte de acces interoperabile naționale, care funcționează sub responsabilitatea și gestionarea individuală a fiecărui stat membru, a fiecărei instituții sau agenții a Uniunii sau a fiecărui organ al Uniunii, rețea care permite schimbul transfrontalier securizat și fiabil de informații. În cazul în care statele membre nu au dezvoltat deja sisteme informatice naționale adecvate, pot alege să utilizeze un software de implementare de referință pe care Comisia îl va pune la dispoziție. Software-ul de implementare de referință se va baza pe eEDES și pe sistemul sau sistemele informatice de notificare sau comunicare a actelor/de obținere de probe. Aceste sisteme electronice respectă deja o abordare multifuncțională și ar putea servi drept bază, evitându-se astfel cheltuielile inutile.
Costurile de investiții și de funcționare aferente acestor sisteme, inclusiv aferente modificării portalului european e-justiție în scopul de a se sprijini interacțiunile dintre persoanele fizice și juridice, pe de o parte, și instanțe și autorități competente, pe de altă parte, în cadrul procedurilor transfrontaliere, sunt prezentate în anexa 9 la evaluarea impactului.
Programul „Europa digitală” este cel mai adecvat instrument de finanțare care ar putea sprijini dezvoltarea și întreținerea sistemului informatic descentralizat și crearea unui punct de acces electronic european pe portalul european e-justiție. Conform obiectivelor generale de sprijinire a transformării digitale a domeniilor de interes public, inițiativa abordează în mod direct obiectivele programului de promovare a accesului la justiție și de asigurare a desfășurării comunicațiilor electronice transfrontaliere în condiții securizate și fără întreruperi în interiorul sistemului judiciar și între sistemul judiciar și alte organisme competente în domeniul justiției civile și penale.
Costurile pentru statele membre vor fi destul de limitate: un total de 8 100 000 EUR pe an, și anume 300 000 EUR pe an pentru fiecare stat membru. În primii doi ani, costul instalării va fi de 100 000 EUR pe an pentru fiecare stat membru. Sunt incluse costurile echipamentelor și resursele umane necesare pentru configurarea acestora. Restul de 200 000 EUR este necesar pentru oferirea de asistență către un număr tot mai mare de utilizatori. Începând cu al treilea an nu mai există costuri de hardware și de instalare, ci doar costuri legate de asistența pentru utilizatori și de întreținerea sistemului. Aceste costuri sunt estimate la 300 000 EUR pe an. Sistemul e-CODEX este o soluție cu sursă deschisă care ar putea fi utilizată gratuit. Deși ar urma să suporte aceste costuri din bugetele lor naționale, statele membre pot totuși solicita sprijin financiar din partea UE în cadrul programelor de finanțare relevante, cum ar fi programul „Justiție” și instrumentele politicii de coeziune. Ar trebui subliniat, de asemenea, că unele state membre utilizează deja o versiune pilot a e-CODEX, pe care o pot reutiliza și folosi ca bază în scopurile nou-definite.
Instanțele și autoritățile competente care nu dispun de echipamente de videoconferință vor trebui să investească în achiziționarea unor astfel de echipamente, dacă intenționează să utilizeze posibilitatea de a organiza audieri la distanță.
5.ALTE ELEMENTE
•
Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
În sensul prezentului regulament, sistemul informatic descentralizat va fi dezvoltat în continuare prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate de Comisie. În actele de punere în aplicare vor fi prevăzute:
·specificațiile tehnice care definesc metodele de comunicare prin mijloace electronice pentru sistemul informatic descentralizat;
·specificațiile tehnice ale protocoalelor de comunicare;
·obiectivele în materie de securitate a informațiilor și măsurile tehnice relevante care să asigure standardele minime de securitate a informațiilor și un nivel ridicat de securitate cibernetică pentru prelucrarea și comunicarea informațiilor în cadrul sistemului informatic descentralizat;
·obiectivele minime de disponibilitate și posibilele cerințe tehnice conexe pentru serviciile furnizate de sistemul informatic descentralizat.
Pe portalul european e-justiție va fi creat un punct de acces electronic european, prin modificarea soluției e-CODEX deja dezvoltate pentru depunerea cererilor cu valoare redusă.
Este avut în vedere un sistem de monitorizare a instrumentului juridic propus, care conține și un set cuprinzător de indicatori calitativi și cantitativi, precum și un proces de raportare structurat clar. Prin mecanismele de monitorizare se urmărește să se stabilească dacă instrumentul este pus în aplicare în mod eficient în statele membre și dacă acesta reușește să își atingă obiectivele specifice.
Pentru analizarea efectelor și a aspectelor contextuale, se prevede realizarea, o dată la cinci ani, a unei evaluări complete. În cazul în care se utilizează comunicarea electronică, monitorizarea va fi facilitată prin compilarea automată a datelor și prin utilizarea funcțiilor de raportare ale sistemului informatic descentralizat. Pentru datele care nu sunt colectate în mod automat, se va crea un eșantion de monitorizare format din cel puțin o instanță sau o autoritate competentă care urmează să fie desemnată de fiecare stat membru.
•
Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
La articolul 1 sunt definite obiectul și domeniul de aplicare ale regulamentului. Regulamentul stabilește cadrul juridic pentru comunicarea electronică în contextul procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră în materie civilă, comercială și penală și al accesului la justiție în materie civilă și comercială cu implicații transfrontaliere, astfel cum sunt reglementate în actele UE privind cooperarea judiciară în materie civilă, comercială și penală. Aceste acte juridice sunt enumerate în cele două anexe la regulament: anexa I, care cuprinde actele juridice în materie civilă și comercială, și anexa II, care cuprinde actele juridice în materie penală.
Regulamentul stabilește, de asemenea, norme privind utilizarea și recunoașterea serviciilor electronice de încredere, privind efectele juridice ale actelor în format electronic, privind utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță pentru audierea persoanelor în materie civilă, comercială și penală. Cu toate acestea, regulamentul nu se aplică în sensul obținerii de probe în materie civilă și comercială, aspect reglementat de un act juridic separat, care conține deja dispoziții similare privind digitalizarea. Regulamentul nu stabilește noi proceduri și se aplică numai în cazul comunicării electronice desfășurate în contextul procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră și al accesului transfrontalier la justiție în materie civilă, comercială și penală.
La articolul 2 sunt definiți termenii utilizați în regulament.
La articolul 3 este stabilit faptul că instanțele și autoritățile competente comunică electronic prin intermediul unui sistem informatic descentralizat securizat și fiabil. Acest sistem este alcătuit din sisteme informatice și puncte de acces interoperabile care funcționează sub responsabilitatea și gestionarea individuală a fiecărui stat membru, a fiecărei agenții din domeniul JAI și a fiecărui organ al UE și care permit schimbul transfrontalier interoperabil de informații între autoritățile respective ale statelor membre. Utilizarea sistemului este obligatorie, cu excepția cazurilor de perturbare a sistemului sau a altor circumstanțe specifice.
Prin articolul 4 este instituit punctul de acces electronic european, situat pe portalul european e-justiție. Acest punct de acces electronic european face parte din sistemul informatic descentralizat și poate fi utilizat de persoanele fizice și juridice pentru comunicarea electronică cu instanțele și autoritățile competente în cauzele civile și comerciale cu implicații transfrontaliere.
La articolul 5 este prevăzută obligația instanțelor și a autorităților competente ale statelor membre de a accepta comunicarea electronică din partea persoanelor fizice și juridice în cadrul procedurilor judiciare, dar alegerea mijloacelor electronice de comunicare este lăsată la latitudinea persoanelor fizice și juridice. Sunt prevăzute câteva canale de comunicare digitală, în special punctul de acces electronic european și portalurile informatice naționale existente, când astfel de portaluri sunt dezvoltate de statele membre în scopul participării la procedurile judiciare.
La articolul 6 este prevăzută obligația autorităților competente de a accepta comunicarea electronică din partea persoanelor fizice și juridice, prin echivalarea transmiterilor electronice cu cele pe suport de hârtie.
La articolul 7 este prevăzut temeiul juridic și sunt stabilite condițiile pentru utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță în cadrul procedurilor civile și comerciale transfrontaliere desfășurate în temeiul actelor juridice enumerate în anexa I și în materie civilă și comercială în cazul în care una dintre părți se află în alt stat membru. Se face trimitere la dreptul intern al statului membru care efectuează videoconferința. Sunt prevăzute norme suplimentare privind audierea copiilor prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță.
La articolul 8 este prevăzut temeiul juridic și sunt stabilite condițiile pentru utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță în cauzele penale. Sunt prevăzute norme suplimentare privind audierea unei persoane suspectate, acuzate sau condamnate și privind audierea copiilor prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță.
La articolul 9 sunt prevăzute normele privind utilizarea serviciilor de încredere (semnături și sigilii electronice) în comunicarea electronică reglementată de regulament, făcându-se trimitere la Regulamentul eIDAS.
La articolul 10 se prevede că nu se pot nega efectele juridice ale actelor în format electronic exclusiv pentru motivul că acestea sunt în format electronic.
La articolul 11 este prevăzut temeiul juridic pentru plata electronică a taxelor, inclusiv prin portalul european e-justiție.
La articolul 12 este stabilit cadrul pentru adoptarea de către Comisie a actelor de punere în aplicare.
Prin articolul 13, Comisia este împuternicită să creeze, să întrețină și să dezvolte un software de implementare de referință.
La articolul 14 se prevede cine suportă costurile aferente diverselor sarcini de dezvoltare informatică.
La articolul 15 sunt stabilite norme privind protecția datelor cu caracter personal transmise prin mijloace digitale.
La articolele 16-18 sunt stabilite norme procedurale, cum ar fi normele aplicabile procedurii comitetului, și temeiul juridic pentru colectarea și utilizarea de către Comisie a datelor pentru evaluarea eficacității regulamentului.
Prin articolele 19-22 sunt introduse modificări ale regulamentelor aplicabile în materie civilă și comercială, enumerate în anexa I, pentru includerea de trimiteri la mijloacele digitale de comunicare, astfel cum sunt stabilite de prezentul regulament, și pentru evitarea ambiguităților în ceea ce privește mijloacele de comunicare care urmează să fie utilizate în temeiul actelor juridice existente.
Prin articolul 23 sunt introduse modificări ale unui regulament aplicabil în materie penală, pentru includerea de trimiteri la mijloacele digitale de comunicare, astfel cum sunt stabilite de prezentul regulament, și pentru evitarea ambiguităților în ceea ce privește mijloacele de comunicare care urmează să fie utilizate în temeiul actelor juridice existente.
La articolul 24 este prevăzută perioada de tranziție.
La articolul 25 se prevede că regulamentul urmează să intre în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Este prevăzută, de asemenea, data la care regulamentul va începe să se aplice.
2021/0394 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală și de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatul (2) literele (e) și (f) și articolul 82 alineatul (1) litera (d),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)În Comunicarea sa din 2 decembrie 2020 privind digitalizarea justiției în UE, Comisia a precizat că este necesar să se modernizeze cadrul legislativ al procedurilor transfrontaliere ale Uniunii în materie civilă, comercială și penală, în conformitate cu principiul „digital în mod implicit”, asigurându-se în același timp toate măsurile de protecție necesare pentru a se evita excluziunea socială.
(2)Facilitarea accesului la justiție pentru persoanele fizice și juridice și facilitarea cooperării judiciare dintre statele membre se numără printre principalele obiective ale spațiului de libertate, securitate și justiție, consacrat în partea a treia titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
(3)În scopul consolidării cooperării judiciare și a accesului la justiție, actele juridice ale Uniunii care reglementează comunicarea dintre autoritățile competente, inclusiv agențiile și organele Uniunii, și dintre autoritățile competente și persoanele fizice și juridice ar trebui să fie completate cu o serie de condiții pentru efectuarea unei astfel de comunicări prin mijloace digitale.
(4)Prin prezentul regulament se urmăresc sporirea eficacității și a rapidității procedurilor judiciare și facilitarea accesului la justiție prin digitalizarea canalelor de comunicare existente, ceea ce ar trebui să conducă la economii de costuri și de timp, la reducerea sarcinii administrative și la o mai mare reziliență în situații de forță majoră pentru toate autoritățile implicate în cooperarea judiciară transfrontalieră. Utilizarea canalelor digitale de comunicare între autoritățile competente ar trebui să conducă la reducerea întârzierilor în soluționarea cauzelor, ceea ce ar trebui să fie în beneficiul persoanelor fizice și al entităților juridice. Acest aspect este deosebit de important și în domeniul procedurilor penale transfrontaliere în contextul luptei Uniunii împotriva criminalității. În această privință, nivelul ridicat de securitate pe care îl pot oferi canalele digitale de comunicare constituie un pas înainte, inclusiv în ceea ce privește protejarea drepturilor persoanelor implicate și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ale acestora.
(5)Este important să se creeze canale adecvate prin care să se asigure că sistemele de justiție pot coopera digital în mod eficient. Este esențial, așadar, să se instituie, la nivelul Uniunii, un instrument de tehnologie a informației care să permită un schimb electronic transfrontalier rapid, direct, interoperabil, fiabil și securizat de date legate de cauze între autoritățile competente.
(6)Au fost dezvoltate o serie de instrumente pentru schimbul digital de date legate de cauze, fără a se înlocui sistemele informatice deja existente în statele membre și fără a fi necesare modificări costisitoare ale respectivelor sisteme. Sistemul e-CODEX (e-Justice Communication via On-line Data Exchange) este principalul instrument de acest tip dezvoltat până în prezent.
(7)Prin crearea unor canale digitale de comunicare transfrontalieră ar trebui să se contribuie în mod direct la îmbunătățirea accesului la justiție, oferindu-li-se persoanelor fizice și juridice posibilitatea de a solicita protecția drepturilor lor și de a-și stabili pretențiile, de a iniția proceduri și de a face schimb de date legate de cauze în format digital cu autoritățile judiciare sau cu alte autorități competente, în cadrul procedurilor care intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii în materie civilă și comercială.
(8)Prezentul regulament ar trebui să acopere digitalizarea comunicării scrise în cauzele cu implicații transfrontaliere care intră în domeniul de aplicare al actelor juridice ale Uniunii în materie civilă, comercială și penală. Aceste acte ar trebui enumerate în anexe la prezentul regulament. Comunicarea scrisă dintre autoritățile competente și agențiile și organele Uniunii, cum ar fi Eurojust, ar trebui, când este prevăzută de actele juridice enumerate în anexa II, să fie inclusă și în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În același timp, necesitatea de a se considera că o cauză are implicații transfrontaliere ar trebui stabilită în temeiul actelor juridice enumerate în anexele I și II la prezentul regulament. Dacă în instrumentele enumerate în anexele I și II la prezentul regulament se prevede explicit că o anumită procedură de comunicare între autoritățile competente ar trebui reglementată de dreptul intern, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice.
(9)Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice nici în cazul notificării sau comunicării actelor în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1784 al Parlamentului European și al Consiliului și al Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, nici în cazul obținerii de probe în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului și al Regulamentului (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului, care conțin deja propriile norme privind digitalizarea cooperării judiciare.
(10)Pentru a se asigura o comunicare securizată, rapidă, interoperabilă, confidențială și fiabilă între statele membre în scopul procedurilor judiciare transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală, ar trebui să se utilizeze orice tehnologie modernă de comunicații adecvată, în măsura în care sunt îndeplinite anumite condiții privind integritatea și fiabilitatea actului primit și identificarea participanților la comunicare. Prin urmare, ar trebui utilizat un sistem informatic descentralizat. În consecință, este necesar să se instituie un astfel de sistem informatic pentru schimburile de date efectuate în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere. Caracterul descentralizat al sistemului informatic respectiv ar permite efectuarea unor schimburi securizate de date exclusiv între state membre, fără ca vreuna dintre instituțiile Uniunii să fie implicată în fondul respectivelor schimburi de date.
(11)Sistemul informatic descentralizat ar trebui să fie alcătuit din sistemele back-end ale statelor membre și ale agențiilor și organelor Uniunii și din puncte de acces interoperabile prin care să fie interconectate sistemele în chestiune. Punctele de acces ale sistemului informatic descentralizat ar trebui să se bazeze pe e-CODEX.
(12)În sensul prezentului regulament, statele membre ar trebui să poată utiliza, în locul unui sistem informatic național, un software dezvoltat de Comisie (software de implementare de referință). Comisia ar trebui să fie responsabilă cu elaborarea, întreținerea și dezvoltarea acestui software de implementare de referință, în conformitate cu principiul protecției datelor începând cu momentul conceperii și cu principiul protecției datelor în mod implicit. La proiectarea, dezvoltarea și întreținerea software-ului de implementare de referință, Comisia ar trebui să asigure respectarea cerințelor în materie de protecție a datelor și a principiilor de protecție a datelor stabilite în Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului și în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului, în special a principiului protecției datelor începând cu momentul conceperii și a principiului protecției datelor în mod implicit. Software-ul de implementare de referință ar trebui, de asemenea, să includă măsurile tehnice adecvate și să permită măsurile organizatorice necesare pentru a asigura un nivel de securitate și de interoperabilitate care să fie adecvat pentru schimbul de informații în contextul procedurilor judiciare transfrontaliere.
(13)Pentru acordarea unei asistențe rapide, securizate și eficiente solicitanților, comunicarea scrisă dintre autoritățile competente, cum ar fi instanțele și autoritățile centrale instituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 4/2009 al Consiliului și în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1111 al Consiliului, ar trebui să se desfășoare, în mod obișnuit, prin intermediul sistemului informatic descentralizat. În cazuri excepționale pot fi utilizate alte mijloace de comunicare, dacă acestea sunt considerate mai adecvate în scopul asigurării flexibilității. Sistemul informatic descentralizat ar trebui să fie însă întotdeauna considerat cel mai adecvat mijloc pentru schimbul de formulare între autoritățile competente stabilite prin actele juridice enumerate în anexele I și II la prezentul regulament.
(14)Transmiterea prin intermediul sistemului informatic descentralizat ar putea fi imposibilă ca urmare a unei perturbări a sistemului sau în cazul în care natura a ceea ce trebuie transmis face imposibilă transmiterea prin mijloace digitale, cum ar fi transmiterea de probe fizice/materiale. Atunci când nu este folosit sistemul informatic descentralizat, comunicarea ar trebui efectuată prin cele mai adecvate mijloace alternative. Astfel de mijloace alternative ar trebui să implice, printre altele, ca transmiterea să fie efectuată cât mai rapid posibil și într-un mod securizat prin alte mijloace electronice securizate sau printr-un serviciu poștal.
(15)În scopul de a se asigura flexibilitatea cooperării judiciare în anumite proceduri judiciare transfrontaliere, ar putea fi mai adecvate alte mijloace de comunicare. Mai precis, este posibil ca folosirea altor mijloace de comunicare să fie adecvată pentru comunicarea directă desfășurată între instanțe în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1111 și al Regulamentului (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și pentru comunicarea directă desfășurată între autoritățile competente în temeiul actelor juridice ale Uniunii în materie penală. În astfel de cazuri, ar putea fi utilizate mijloace de comunicare mai puțin formale, cum ar fi poșta electronică.
(16)În ceea ce privește componentele sistemului informatic descentralizat, care se află în responsabilitatea Uniunii, entitatea care le administrează ar trebui să dispună de resurse suficiente pentru a asigura funcționarea lor corespunzătoare.
(17)În scopul de a se facilita accesul persoanelor fizice și juridice la autoritățile competente, prin prezentul regulament ar trebui să fie instituit un punct de acces la nivelul Uniunii (punctul de acces electronic european), ca parte a sistemului informatic descentralizat prin care persoanele fizice și juridice să poată să depună cereri, să formuleze solicitări, să trimită și să primească informații relevante din punct de vedere procedural și să comunice cu autoritățile competente, în cazurile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Punctul de acces electronic european ar trebui să fie găzduit pe portalul european e-justiție, care servește drept ghișeu unic pentru informații și servicii judiciare în Uniune.
(18)Statele membre ar trebui să fie responsabile cu crearea, întreținerea și dezvoltarea de portaluri electronice naționale (portaluri informatice naționale) în scopul comunicării electronice între persoanele fizice și juridice și autoritățile respective care au competență în proceduri în temeiul actelor juridice enumerate în anexa I.
(19)În contextul comunicării desfășurate în cauzele transfrontaliere între persoanele fizice și juridice și autoritățile competente, comunicarea electronică ar trebui utilizată ca alternativă la mijloacele de comunicare existente. Cu toate acestea, pentru a se asigura că accesul la justiție prin mijloace digitale nu contribuie la o și mai mare lărgire a decalajului digital, alegerea mijloacelor de comunicare, și anume a comunicării electronice, astfel cum este prevăzută în prezentul regulament, sau a altor mijloace de comunicare, ar trebui lăsată la latitudinea persoanelor fizice în cauză. Acest lucru este deosebit de important pentru a se ține seama de circumstanțele specifice ale grupurilor dezavantajate și ale persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, cum ar fi copiii sau persoanele în vârstă, care ar putea să nu dispună de mijloacele tehnice sau de competențele digitale necesare pentru a accesa serviciile digitale.
(20)În vederea îmbunătățirii comunicării și transmiterii transfrontaliere electronice de acte prin sistemul informatic descentralizat, punctul de acces electronic european și, când există, portalurile informatice naționale, respectivelor acte nu ar trebui să li se nege efectele juridice și ele nu ar trebui considerate inadmisibile în proceduri exclusiv pentru motivul că sunt în format electronic. Acest principiu nu ar trebui totuși să aducă atingere determinării efectelor juridice sau admisibilității respectivelor acte, ele putând constitui mijloace de probă în conformitate cu dreptul intern. De asemenea, acest principiu nu ar trebui să aducă atingere nici dispozițiilor de drept intern privind conversiunea actelor.
(21)Pentru a se facilita audierile în cadrul procedurilor în materie civilă, comercială și penală cu implicații transfrontaliere, în prezentul regulament ar trebui să se prevadă utilizarea opțională a videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță pentru participarea părților la astfel de audieri. Procedura de solicitare și efectuare a audierilor prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță ar trebui să fie reglementată de dreptul statului membru care efectuează videoconferința. Efectuarea unei audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță nu ar trebui să fie refuzată exclusiv pe baza inexistenței unor dispoziții naționale de reglementare a utilizării tehnologiilor de comunicare la distanță. În astfel de cazuri ar trebui să se aplice mutatis mutandis cele mai adecvate dispoziții de drept intern, cum ar fi dispozițiile referitoare la obținerea de probe.
(22)Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice în cazul utilizării videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță în cadrul procedurilor civile, comerciale și penale, dacă o astfel de utilizare este deja prevăzută în actele juridice enumerate în anexele I și II.
(23)Prin Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului este stabilit un cadru de reglementare comun al Uniunii pentru recunoașterea mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor electronice de încredere (semnături electronice, sigilii electronice, mărci temporale, servicii de distribuție electronică și autentificarea unui site internet), acestea fiind recunoscute la nivel transfrontalier ca având același statut juridic precum echivalentele lor fizice. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să aplice serviciile de încredere eIDAS în scopul comunicării digitale.
(24)În scopul facilitării plății taxelor în cauzele cu implicații transfrontaliere care intră în domeniul de aplicare al actelor juridice ale Uniunii în materie civilă și comercială, ar trebui să fie posibilă plata electronică a taxelor într-un mediu online, prin metode de plată disponibile la scară largă în întreaga Uniune, cum ar fi cardurile de credit, cardurile de debit, portofelele electronice și transferurile bancare.
(25)Pentru asigurarea unei realizări depline a obiectivelor prezentului regulament și pentru alinierea actelor juridice existente ale Uniunii în materie civilă, comercială și penală la prezentul regulament, este necesar să se introducă modificări în următoarele acte juridice: Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, Regulamentul (UE) nr. 655/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, Regulamentul (UE) 2015/848 și Regulamentul (UE) 2018/1805 al Parlamentului European și al Consiliului. Prin modificările respective se urmărește să se asigure că la desfășurarea comunicării se respectă normele și principiile stabilite în prezentul regulament. Modificările aduse directivelor și deciziilor-cadru în materie civilă, comercială și penală fac obiectul Directivei .../... a Parlamentului European și a Consiliului [directiva de modificare].
(26)În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, Comisia ar trebui să evalueze prezentul regulament pe baza informațiilor colectate prin mecanisme de monitorizare specifice pentru fiecare dintre actele juridice enumerate în anexele I și II la prezentul regulament, pentru a analiza efectele reale ale prezentului regulament și necesitatea unor acțiuni ulterioare.
(27)Software-ul de implementare de referință dezvoltat de Comisie ca sistem back-end ar trebui să colecteze în mod programat datele necesare în scopuri de monitorizare, iar datele respective ar trebui să fie transmise Comisiei. Dacă statele membre aleg să utilizeze un sistem informatic național în locul software-ului de implementare de referință dezvoltat de Comisie, respectivul sistem poate fi echipat să colecteze în mod programat datele respective și, într-un astfel de caz, datele respective ar trebui să fie transmise Comisiei.
(28)În cazurile în care datele nu pot fi colectate în mod automat și în scopul reducerii sarcinii administrative aferente colectării datelor, fiecare stat membru ar trebui să desemneze cel puțin o instanță sau o autoritate competentă în scopul stabilirii unui eșantion de monitorizare. Instanța sau autoritatea competentă desemnată în acest mod ar trebui să aibă sarcina de a colecta și de a furniza Comisiei date privind propriile proceduri, care ar trebui să servească la estimarea nivelului, specific unui anumit stat membru, de date necesare pentru evaluarea prezentului regulament. Instanța sau autoritatea competentă desemnată ar trebui să fie reprezentativă pentru domeniul de aplicare al regulamentului în măsura în care regulamentul acoperă instrumente ale Uniunii în materie civilă, comercială și penală. În domeniile în care nu instanțele sau parchetele sunt considerate autorități competente în înțelesul prezentului regulament, ci alte autorități, cum ar fi notarii, eșantionul de monitorizare desemnat ar trebui să fie reprezentativ și pentru punerea în aplicare a regulamentului de către autoritățile respective.
(29)Prezentul regulament ar trebui aplicat fără a se aduce atingere drepturilor procedurale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în dreptul Uniunii, inclusiv în directivele referitoare la drepturile procedurale, în special dreptului la un interpret, dreptului de a avea acces la un avocat, dreptului de a avea acces la dosarul cauzei, dreptului la asistență judiciară și dreptului de a fi prezent la proces.
(30)În cazul prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul sistemului informatic descentralizat se aplică Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului. În vederea clarificării responsabilității pentru prelucrarea datelor cu caracter personal trimise sau primite prin sistemul informatic descentralizat, în prezentul regulament ar trebui să se indice operatorul de date cu caracter personal. În acest scop, ar trebui să se considere că fiecare entitate expeditoare sau destinatară a determinat separat scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal.
(31)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește crearea sistemului informatic descentralizat, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(32)Deoarece digitalizarea armonizată a cooperării judiciare transfrontaliere nu poate fi realizată în mod satisfăcător de către statele membre acționând pe cont propriu, din motive precum absența garanțiilor în ceea ce privește interoperabilitatea sistemelor informatice ale statelor membre și ale agențiilor și organelor Uniunii, dar, prin acțiunea coordonată a Uniunii, poate fi realizată mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea respectivelor obiective.
(33)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(34)[În conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.]
SAU
În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Irlanda și-a notificat [, prin scrisoarea din ...,] intenția de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament.
(35)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului și a emis un aviz la […],
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
1.Prezentul regulament stabilește un cadru juridic pentru comunicarea electronică dintre autoritățile competente în cadrul procedurilor de cooperare judiciară în materie civilă, comercială și penală și pentru comunicarea electronică dintre persoanele fizice sau juridice și autoritățile competente în cadrul procedurilor judiciare în materie civilă, comercială și penală.
În plus, prezentul regulament stabilește norme privind:
(a)utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță în alte scopuri decât obținerea de probe în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1783;
(b)aplicarea serviciilor electronice de încredere;
(c)efectele juridice ale actelor în format electronic;
(d)plata electronică a taxelor.
2.Prezentul regulament se aplică următoarelor:
(a)comunicarea electronică dintre autoritățile competente în contextul actelor juridice enumerate în anexele I și II;
(b)comunicarea electronică dintre persoanele fizice sau juridice și autoritățile competente și plata electronică a taxelor în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă și comercială, în contextul actelor juridice enumerate în anexa I și
(c)comunicarea prin videoconferință desfășurată în cadrul procedurilor care intră în domeniul de aplicare al actelor juridice enumerate în anexele I și II sau în cadrul altor proceduri în materie civilă și comercială, în cazul în care una dintre părți se află în alt stat membru.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:
(1)„autorități competente” înseamnă instanțele, parchetele, agențiile și organele Uniunii și alte autorități care participă la procedurile de cooperare judiciară în conformitate cu dispozițiile actelor juridice enumerate în anexele I și II;
(2)„comunicare electronică” înseamnă schimbul digital de informații prin internet sau prin altă rețea de comunicații electronice;
(3)„act în format electronic” înseamnă un act transmis în cadrul comunicării electronice, inclusiv un act pe suport de hârtie care a fost scanat;
(4)„sistem informatic descentralizat” înseamnă o rețea de sisteme informatice și de puncte de acces interoperabile care funcționează sub responsabilitatea și gestionarea individuală a fiecărui stat membru, a fiecărei agenții a Uniunii sau a fiecărui organ al Uniunii și permite schimbul transfrontalier securizat și fiabil de informații;
(5)„punct de acces electronic european” înseamnă un punct de acces interoperabil în contextul sistemului informatic descentralizat, care este accesibil persoanelor fizice și juridice din întreaga Uniune;
(6)„taxe” înseamnă plățile percepute de autoritățile competente în contextul procedurilor desfășurate în temeiul actelor juridice enumerate în anexa I.
CAPITOLUL II
COMUNICAREA DINTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE
Articolul 3
Mijloace de comunicare între autoritățile competente
1.Comunicarea scrisă dintre autoritățile competente în cazurile care intră în domeniul de aplicare al actelor juridice enumerate în anexele I și II, inclusiv schimbul de formulare stabilite prin actele respective, se efectuează prin intermediul unui sistem informatic descentralizat securizat și fiabil.
2.În cazul în care comunicarea electronică prevăzută la alineatul (1) nu este posibilă ca urmare a perturbării sistemului informatic descentralizat, a naturii materialul transmis sau a unor circumstanțe excepționale, transmiterea se efectuează prin cele mai rapide și mai adecvate mijloace alternative, ținându-se seama de nevoia de a se asigura un schimb securizat și fiabil de informații.
3.În cazul în care utilizarea sistemului informatic descentralizat nu este adecvată având în vedere circumstanțele specifice ale comunicării în cauză, se poate utiliza orice alt mijloc de comunicare.
4.Alineatul (3) de la prezentul articol nu se aplică în cazul schimbului de formulare prevăzute în instrumentele enumerate în anexele I și II.
CAPITOLUL III
COMUNICAREA DINTRE PERSOANELE FIZICE SAU JURIDICE ȘI AUTORITĂȚILE COMPETENTE ÎN MATERIE CIVILĂ ȘI COMERCIALĂ
Articolul 4
Crearea unui punct de acces electronic european
1.Pe portalul european e-justiție se creează un punct de acces electronic european care urmează să fie utilizat pentru comunicarea electronică dintre persoanele fizice sau juridice și autoritățile competente în cazurile care intră în domeniul de aplicare al actelor juridice enumerate în anexa I.
2.Comisia este responsabilă cu gestionarea tehnică, dezvoltarea, întreținerea și securitatea punctului de acces electronic european și asigurarea asistenței legate de acesta.
3.Punctul de acces electronic european trebuie să permită persoanelor fizice și juridice să depună cereri, să formuleze solicitări, să trimită și să primească informații relevante din punct de vedere procedural și să comunice cu autoritățile competente.
Articolul 5
Mijloace de comunicare între persoanele fizice sau juridice și autoritățile competente
1.Comunicarea scrisă dintre persoanele fizice sau juridice și autoritățile competente în cazuri care intră în domeniul de aplicare al actelor juridice enumerate în anexa I poate avea loc prin următoarele mijloace electronice:
(a)punctul de acces electronic european sau
(b)portalurile informatice naționale, când există astfel de portaluri.
2.Autoritățile competente comunică cu persoanele fizice și juridice prin intermediul punctului de acces electronic european, în cazul în care persoana fizică sau juridică respectivă și-a dat în prealabil consimțământul explicit pentru utilizarea acestui mijloc de comunicare.
3.Comunicarea prevăzută la alineatul (1) se consideră echivalentă cu o comunicare scrisă prevăzută în normele procedurale aplicabile.
Articolul 6
Obligația de a accepta comunicarea electronică
Autoritățile competente trebuie să accepte comunicarea electronică prevăzută la articolul 5 alineatul (1) și transmisă prin punctul de acces electronic european sau prin portalurile informatice naționale, când există astfel de portaluri.
CAPITOLUL IV
AUDIEREA PRIN VIDEOCONFERINȚĂ SAU ALTĂ TEHNOLOGIE DE COMUNICARE LA DISTANȚĂ
Articolul 7
Audierea prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță în materie civilă și comercială
1.Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice de reglementare a utilizării videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță în cadrul procedurilor desfășurate în temeiul actelor juridice enumerate în anexa I și la cererea unei părți la o procedură care intră în domeniul de aplicare al respectivelor acte juridice sau la alte proceduri în materie civilă și comercială, când una dintre părți se află în alt stat membru, sau la cererea reprezentantului legal sau autorizat al respectivei părți, autoritățile competente permit participarea părții în cauză la o audiere prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță, cu condiția ca:
(a)o astfel de tehnologie să fie disponibilă și
(b)celeilalte părți sau celorlalte părți la procedură să li se fi acordat posibilitatea de a prezenta o opinie asupra utilizării videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță.
2.O cerere de efectuare a unei audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță poate fi refuzată de autoritatea competentă în cazul în care circumstanțele specifice ale cazului nu sunt compatibile cu utilizarea unei astfel de tehnologii.
3.Autoritățile competente pot, din proprie inițiativă, să permită participarea părților la audieri prin videoconferință, cu condiția ca tuturor părților la procedură să li se acorde posibilitatea de a prezenta o opinie asupra utilizării videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță.
4.Sub rezerva prezentului regulament, procedura de solicitare și de efectuare a unei videoconferințe este reglementată de dreptul intern al statului membru care efectuează videoconferința.
5.Cererile formulate în temeiul alineatului (1) pot fi înaintate prin punctul de acces electronic european și prin portalurile informatice naționale, când există astfel de portaluri.
Articolul 8
Audierea prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță în cadrul procedurilor penale
1.În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru solicită audierea unei persoane suspectate, acuzate sau condamnate în cadrul procedurilor desfășurate în temeiul actelor juridice enumerate în anexa II, autoritatea respectivă permite participarea persoanei în cauză la audiere prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță, cu condiția ca:
(a)o astfel de tehnologie să fie disponibilă;
(b)circumstanțele specifice ale cazului să justifice utilizarea unei astfel de tehnologii;
(c)persoanele suspectate, acuzate sau condamnate să își fi exprimat consimțământul cu privire la utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță. Înainte de a-și exprima consimțământul cu privire la utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță, persoana suspectată sau acuzată trebuie să aibă posibilitatea de a solicita consultanță din partea unui avocat în conformitate cu Directiva 2013/48/UE.
2.Alineatul (1) se aplică fără a se aduce atingere dispozițiilor de reglementare a utilizării videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță din actele juridice enumerate în anexa II.
3.Sub rezerva prezentului regulament, procedura de efectuare a unei videoconferințe este reglementată de dreptul intern al statului membru care efectuează videoconferința.
4.Se asigură confidențialitatea comunicării dintre persoanele suspectate, acuzate sau condamnate și avocatul acestora înaintea și în timpul audierii prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță.
5.Înaintea audierii unui copil prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță, se informează cu promptitudine titularii răspunderii părintești, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 2 din Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului, sau alt adult corespunzător, astfel cum este menționat la articolul 5 alineatul (2) din directiva menționată. Când decide dacă să audieze sau nu un copil prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță, autoritatea competentă ține seama de interesul superior al copilului.
6.În cazul în care înregistrarea audierilor este prevăzută în dreptul intern al unui stat membru pentru cauzele interne, aceleași norme se aplică și pentru audierile prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță în cauzele transfrontaliere. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că astfel de înregistrări sunt securizate și nu sunt difuzate public.
7.În cazul încălcării prezentului articol, persoanele suspectate, persoanele acuzate și persoanele condamnate trebuie să aibă dreptul la o cale de atac eficientă prevăzută în dreptul intern.
CAPITOLUL V
SERVICIILE DE ÎNCREDERE, EFECTELE JURIDICE ALE ACTELOR ÎN FORMAT ELECTRONIC ȘI PLATA ELECTRONICĂ A TAXELOR
Articolul 9
Semnături electronice și sigilii electronice
1.În cazul comunicării electronice efectuate în temeiul prezentului regulament este aplicabil cadrul juridic general pentru utilizarea serviciilor de încredere, prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 910/2014.
2.În cazul în care un act transmis în cadrul comunicării electronice efectuate în temeiul articolului 3 din prezentul regulament necesită sau conține un sigiliu sau o semnătură manuscrisă, acestea se pot înlocui cu sigilii electronice calificate sau semnături electronice calificate, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014.
3.În cazul în care un act transmis în cadrul comunicării electronice efectuate în temeiul articolului 5 din prezentul regulament necesită sau conține un sigiliu sau o semnătură manuscrisă, acestea se pot înlocui cu sigilii electronice avansate, semnături electronice avansate, sigilii electronice calificate sau semnături electronice calificate, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014.
Articolul 10
Efectele juridice ale actelor în format electronic
Nu se pot nega efectele juridice ale actelor transmise în cadrul comunicării electronice și respectivele acte nu pot fi considerate inadmisibile în contextul procedurilor judiciare transfrontaliere desfășurate în temeiul actelor juridice enumerate în anexele I și II exclusiv pentru motivul că respectivele acte sunt în format electronic.
Articolul 11
Plata electronică a taxelor
1.Statele membre asigură posibilitatea plății electronice a taxelor, inclusiv din state membre diferite de cel în care este situată autoritatea competentă.
2.Statele membre asigură mijloacele tehnice care să permită plata taxelor menționate la alineatul (1) prin punctul de acces electronic european.
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII PROCEDURALE ȘI EVALUARE
Articolul 12
Adoptarea de către Comisie a actelor de punere în aplicare
1.Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind crearea sistemului informatic descentralizat, în care prevede următoarele:
(a)specificațiile tehnice care definesc metodele de comunicare prin mijloace electronice pentru sistemul informatic descentralizat;
(b)specificațiile tehnice ale protocoalelor de comunicare;
(c)obiectivele în materie de securitate a informațiilor și măsurile tehnice relevante care să asigure standardele minime de securitate a informațiilor și un nivel ridicat de securitate cibernetică pentru prelucrarea și comunicarea informațiilor în cadrul sistemului informatic descentralizat;
(d)obiectivele minime de disponibilitate și posibilele cerințe tehnice conexe pentru serviciile furnizate de sistemul informatic descentralizat.
2.Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16.
3.Actele de punere în aplicare privind crearea sistemului informatic descentralizat pentru actele juridice enumerate la punctele 3 și 4 din anexa I și pentru actele juridice enumerate la punctele 2, 6 și 10 din anexa II se adoptă până la [doi ani de la intrarea în vigoare].
4.Actele de punere în aplicare privind crearea sistemului informatic descentralizat pentru actele juridice enumerate la punctele 1, 8 și 9 din anexa I și pentru actele juridice enumerate la punctul 11 din anexa II se adoptă până la [trei ani de la intrarea în vigoare].
5.Actele de punere în aplicare privind crearea sistemului informatic descentralizat pentru actele juridice enumerate la punctele 6, 10 și 11 din anexa I și pentru actele juridice enumerate la punctele 3, 4, 5 și 9 din anexa II se adoptă până la [cinci ani de la intrarea în vigoare].
6.Actele de punere în aplicare privind crearea sistemului informatic descentralizat pentru actele juridice enumerate la punctele 2, 5, 7 și 12 din anexa I și pentru actele juridice enumerate la punctele 1, 7 și 8 din anexa II se adoptă până la [șase ani de la intrarea în vigoare].
Articolul 13
Software-ul de implementare de referință
1.Comisia este responsabilă cu elaborarea, întreținerea și dezvoltarea unui software de implementare de referință, pe care statele membre pot opta să îl aplice drept sistem back-end propriu în locul unui sistem informatic național. Elaborarea, întreținerea și dezvoltarea software-ului de implementare de referință se finanțează din bugetul general al Uniunii.
2.Comisia furnizează, întreține și asigură asistență cu titlu gratuit pentru software-ul de implementare de referință.
Articolul 14
Costurile sistemului informatic descentralizat, ale punctului de acces electronic european și ale portalurilor informatice naționale
1.Fiecare stat membru suportă costurile de instalare, de funcționare și de întreținere a punctelor de acces ale sistemului informatic descentralizat care sunt situate pe teritoriul său.
2.Fiecare stat membru suportă costurile de creare și de ajustare a sistemelor sale informatice naționale pentru a asigura interoperabilitatea acestora cu punctele de acces și suportă costurile de administrare, de funcționare și de întreținere a sistemelor respective.
3.Statele membre nu pot fi împiedicate să solicite granturi pentru sprijinirea activităților menționate la alineatele (1) și (2), în cadrul programelor financiare relevante ale Uniunii.
4.Agențiile și organele Uniunii suportă costurile de instalare, de funcționare și de întreținere a componentelor sistemului informatic descentralizat care se află în responsabilitatea lor.
5.Agențiile și organele Uniunii suportă costurile de creare și de ajustare a sistemelor lor de gestionare a cazurilor pentru a asigura interoperabilitatea acestora cu punctele de acces și suportă costurile de administrare, de funcționare și de întreținere a sistemelor respective.
6.Comisia suportă toate costurile legate de punctul de acces electronic european.
Articolul 15
Protecția informațiilor transmise
1.Autoritatea competentă este considerată operator în înțelesul Regulamentului (UE) 2016/679, al Regulamentului (UE) 2018/1725 sau al Directivei (UE) 2016/680 în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal trimise sau primite prin sistemul informatic descentralizat.
2.Comisia este considerată operator în înțelesul Regulamentului (UE) 2018/1725 în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către punctul de acces electronic european.
3.Autoritățile competente se asigură că, atunci când sunt considerate confidențiale în statul membru de unde sunt trimise, informațiile transmise altei autorități competente în contextul procedurilor judiciare transfrontaliere rămân confidențiale în conformitate cu dreptul intern al statului membru căruia îi sunt trimise.
Articolul 16
Procedura comitetului
1.Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 17
Monitorizare și evaluare
1.O dată la cinci ani de la data aplicării articolului 25, Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport întocmit pe baza informațiilor furnizate de statele membre și colectate de Comisie.
2.Dacă nu se aplică o procedură de notificare echivalentă prevăzută în alte acte juridice ale Uniunii, începând cu […] 2025, statele membre transmit anual Comisiei informații relevante pentru evaluarea funcționării și a aplicării prezentului regulament în ceea ce privește:
(a)costurile suportate în temeiul articolului 14 alineatul (2) din prezentul regulament;
(b)durata, calculată de la primirea cererii de către autoritatea competentă până la data pronunțării hotărârii, a procedurilor judiciare în primul grad de jurisdicție care se desfășoară în temeiul actelor juridice enumerate la punctele 3, 4 și 8 din anexa I și în anexa II.
3.Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente care să transmită anual Comisiei următoarele date:
(a)numărul de cauze tratate de autoritatea respectivă în care comunicarea a fost efectuată prin mijloace diferite de sistemul informatic descentralizat, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2);
(b)numărul de audieri efectuate de autoritatea respectivă în cadrul cărora s-a utilizat videoconferința sau altă tehnologie de comunicare la distanță în conformitate cu articolele 7 și 8.
4.Software-ul de implementare de referință și, în cazul în care este echipat astfel, sistemul back-end național trebuie să colecteze în mod programat datele menționate la alineatul (3) litera (a) și să le transmită anual Comisiei.
Articolul 18
Informații care trebuie comunicate Comisiei
5.Statele membre comunică Comisiei, până la [șase luni de la intrarea în vigoare], următoarele informații în vederea punerii acestora la dispoziție pe portalul european e-justiție:
(a)detaliile referitoare la portalurile informatice naționale, când este cazul;
(b)o descriere a legilor și a procedurilor naționale aplicabile în materie de videoconferințe;
(c)informații privind taxele datorate în cauzele transfrontaliere;
(d)detalii privind metodele de plată electronică disponibile pentru taxele datorate în cauzele transfrontaliere.
Statele membre comunică fără întârziere Comisiei orice modificare referitoare la aceste informații.
6.Dacă sunt în măsură să exploateze sistemul informatic descentralizat înainte de data prevăzută în prezentul regulament, statele membre pot să notifice acest lucru Comisiei. Comisia pune la dispoziție aceste informații în format electronic, în special pe portalul european e-justiție.
CAPITOLUL VII
MODIFICĂRI ADUSE ACTELOR JURIDICE DIN DOMENIUL COOPERĂRII JUDICIARE ÎN MATERIE CIVILĂ ȘI COMERCIALĂ
Articolul 19
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 1896/2006
Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 7, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Cererea se introduce pe suport de hârtie, prin mijloacele electronice de comunicare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament] sau prin orice alt mijloc, inclusiv electronic, de comunicare care este acceptat de statul membru de origine și care poate fi utilizat de instanța de origine.”
2. La articolul 7 alineatul (6), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(6) Cererea se semnează de către reclamant sau, după caz, de către reprezentantul acestuia. Atunci când cererea se introduce pe cale electronică în conformitate cu alineatul (5), aceasta se semnează în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*. Semnătura electronică se recunoaște în statul membru de origine fără a putea fi supusă unor condiții suplimentare.”
3. Articolul 16 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Opoziția se introduce pe suport de hârtie, prin mijloacele electronice de comunicare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
* sau prin orice alt mijloc, inclusiv electronic, de comunicare care este acceptat de statul membru de origine și care poate fi utilizat de instanța de origine.”;
(b) la alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Opoziția se semnează de către pârât sau, după caz, de către reprezentantul acestuia. Atunci când opoziția se introduce pe cale electronică în conformitate cu alineatul (5), aceasta se semnează în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*. Semnătura electronică se recunoaște în statul membru de origine fără a putea fi supusă unor condiții suplimentare.”
Articolul 20
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 861/2007
Regulamentul (CE) nr. 861/2007 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Reclamantul inițiază procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă prin completarea formularului de cerere, utilizând formularul de cerere tip A prevăzut în anexa I la prezentul regulament și prin depunerea sau trimiterea acestuia în mod direct la instanța competentă, prin poștă, prin mijloacele electronice de comunicare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
* sau prin orice alt mijloc de comunicare acceptat de statul membru în care s-a inițiat procedura, cum ar fi prin fax sau e-mail. Formularul de cerere include o descriere a probelor care susțin cererea și este însoțit, dacă este cazul, de orice documente justificative relevante.”
2. La articolul 15a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Statele membre se asigură că părțile pot plăti electronic taxele judiciare prin mijloace de plată la distanță care să permită părților să efectueze plățile și dintr-un alt stat membru decât cel în care este situată instanța, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
Articolul 21
Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 655/2014
Regulamentul (UE) nr. 655/2014 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 8, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Cererea și documentele justificative pot fi înaintate prin orice mijloc de comunicare, inclusiv electronic, care este acceptat în temeiul normelor procedurale din statul membru în care este depusă cererea sau prin mijloacele electronice de comunicare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
2. La articolul 17, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Hotărârea asupra cererii este adusă la cunoștința creditorului în conformitate cu procedura prevăzută de legislația statului membru de origine pentru ordonanțele naționale echivalente sau prin mijloacele electronice de comunicare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
3. Articolul 29 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 29
Transmiterea documentelor
(1) Atunci când prezentul regulament prevede transmiterea de documente în conformitate cu prezentul articol, transmiterea se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, în ceea ce privește comunicarea dintre autorități, sau prin orice mijloc adecvat, când comunicarea trebuie efectuată de creditori, cu condiția ca documentul primit să aibă un conținut conform și fidel documentului transmis și ca toate informațiile conținute de acesta să poată fi citite cu ușurință.
(2) Instanța sau autoritatea care a primit documentele în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol transmite, până la sfârșitul zilei lucrătoare următoare datei primirii:
(a) autorității care a transmis documentele o confirmare de primire, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
* sau
(b) creditorului sau băncii care a transmis documentele o confirmare de primire, prin mijlocul de transmitere cel mai rapid posibil.
Instanța sau autoritatea care a primit documentele în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol utilizează formularul standard stabilit prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 52 alineatul (2).”
4. Articolul 36 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Depunerea unei cereri pentru introducerea unei căi de atac în temeiul articolului 33, 34 sau 35 se face utilizând formularul de introducere a unei căi de atac stabilit prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 52 alineatul (2).
Cererea poate fi înaintată în orice moment:
(a) prin orice mijloc de comunicare, inclusiv electronic, care este acceptat în temeiul normelor procedurale din statul membru în care este depusă cererea;
(b) prin mijloacele electronice de comunicare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”;
(b) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Cu excepția cazurilor în care cererea a fost înaintată de debitor în temeiul articolului 34 alineatul (1) litera (a) sau al articolului 35 alineatul (3), hotărârea privind cererea se emite după ce ambelor părți li s-a dat posibilitatea să își prezinte cauza, inclusiv prin mijloacele adecvate ale tehnologiei comunicațiilor care sunt disponibile și acceptate în temeiul dreptului intern al fiecărui stat membru implicat sau în temeiul Regulamentului (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
Articolul 22
Modificări aduse Regulamentului (UE) 848/2015
Regulamentul (UE) 848/2015 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 42 alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Cooperarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol se pune în aplicare în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]*.”
2. Articolul 53 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 53
Dreptul de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor
Orice creditor străin poate depune o cerere de admitere a creanței în cadrul procedurii de insolvență, prin orice mijloc de comunicare care este acceptat de legea statului în care s-a deschis procedura sau prin mijloacele electronice de comunicare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.
Reprezentarea de către un avocat sau de un alt practician în domeniul dreptului nu este obligatorie în scopul exclusiv al depunerii cererilor de admitere a creanțelor.”
3. La articolul 57 alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:
„Cooperarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol se pune în aplicare în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]*.”
CAPITOLUL VIII
MODIFICĂRI ADUSE ACTELOR JURIDICE DIN DOMENIUL COOPERĂRII JUDICIARE ÎN MATERIE PENALĂ
Articolul 23
Modificări aduse Regulamentului (UE) 2018/1805
Regulamentul (UE) 2018/1805 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Un ordin de indisponibilizare se transmite printr-un certificat de indisponibilizare. Autoritatea emitentă transmite certificatul de indisponibilizare, prevăzut la articolul 6 din prezentul regulament, direct autorității de executare sau, dacă este cazul, autorității centrale menționate la articolul 24 alineatul (2) din prezentul regulament, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
2. La articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Autoritatea de executare trimite autorității emitente un raport cu privire la executarea ordinului de indisponibilizare, inclusiv o descriere a bunurilor indisponibilizate și, atunci când este posibil, cuprinzând o estimare a valorii bunurilor. Raportarea respectivă se realizează în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, fără întârzieri nejustificate odată ce autoritatea de executare este informată că ordinul de indisponibilizare a fost executat.”
3. La articolul 8, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Orice decizie de nerecunoaștere sau de neexecutare a ordinului de indisponibilizare se pronunță fără întârziere și se notifică imediat autorității emitente în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
4. La articolul 9, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Autoritatea de executare comunică autorității emitente, fără întârziere și în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, hotărârea de recunoaștere și de executare a ordinului de indisponibilizare.”
5. La articolul 10, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„(2) Autoritatea de executare prezintă autorității emitente, imediat și în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, un raport privind amânarea executării ordinului de indisponibilizare, indicând motivele amânării și, dacă este posibil, durata estimativă a amânării.
(3) De îndată ce motivele amânării încetează să existe, autoritatea de executare ia imediat măsurile necesare pentru executarea ordinului de indisponibilizare și informează în acest sens autoritatea emitentă în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
6. La articolul 12, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Ținând cont de circumstanțele cazului, autoritatea de executare poate prezenta o cerere motivată autorității emitente pentru a limita perioada în care bunurile urmează a fi indisponibilizate. O astfel de cerere, inclusiv eventualele informații justificative relevante, se transmite în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*. Atunci când examinează o astfel de cerere, autoritatea emitentă ține seama de toate interesele, inclusiv de cele ale autorității de executare. Autoritatea emitentă răspunde cât mai curând posibil la cerere. În cazul în care autoritatea emitentă nu este de acord cu limitarea, aceasta informează autoritatea de executare cu privire la motivele sale. În acest caz, bunurile rămân indisponibilizate în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. În cazul în care autoritatea emitentă nu răspunde în termen de șase săptămâni de la primirea cererii, autoritatea de executare nu mai este obligată să execute ordinul de indisponibilizare.”
7. La articolul 14, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Un ordin de confiscare se transmite prin intermediul unui certificat de confiscare. Autoritatea emitentă transmite certificatul de confiscare prevăzut la articolul 17 din prezentul regulament direct autorității de executare sau, dacă este cazul, autorității centrale menționate la articolul 24 alineatul (2) din prezentul regulament, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
8. La articolul 16 alineatul (3), formula introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„Autoritatea emitentă informează imediat autoritatea de executare, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, în cazul în care: ”.
9. La articolul 18, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
„(6) De îndată ce s-a încheiat executarea ordinului de confiscare, autoritatea de executare informează autoritatea emitentă, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, cu privire la rezultatele executării.”
10. La articolul 19, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Orice hotărâre de nerecunoaștere sau de neexecutare a ordinului de confiscare se pronunță fără întârziere și se notifică imediat autorității emitente, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
11. La articolul 20, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Autoritatea de executare comunică autorității emitente, fără întârziere și în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, hotărârea privind recunoașterea și executarea ordinului de confiscare.”
12. La articolul 21, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Autoritatea de executare prezintă autorității emitente, fără întârziere și în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, un raport privind amânarea executării ordinului de confiscare, indicând motivele amânării și, dacă este posibil, durata estimativă a amânării.
13. La articolul 21, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) De îndată ce motivele amânării încetează să existe, autoritatea de executare ia fără întârziere măsurile necesare pentru executarea ordinului de confiscare și informează în acest sens autoritatea emitentă, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
14. La articolul 27, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„(2) Autoritatea emitentă informează imediat autoritatea de executare, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, cu privire la retragerea unui ordin de indisponibilizare sau a unui ordin de confiscare, precum și cu privire la orice hotărâre sau măsură care determină retragerea unui ordin de indisponibilizare sau unui ordin de confiscare.
(3) În măsura în care executarea nu s-a încheiat, autoritatea de executare încetează executarea ordinului de indisponibilizare sau a ordinului de confiscare de îndată ce a fost informată de către autoritatea emitentă în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol. Autoritatea de executare transmite statului emitent, fără întârziere și în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*, confirmarea privind încetarea.”
15. La articolul 31 alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Consultările, sau cel puțin rezultatul acestora, se înregistrează în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) …/… [prezentul regulament]
*.”
CAPITOLUL IX
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 24
Dispoziții tranzitorii
1.Statele membre încep să utilizeze sistemul informatic descentralizat menționat la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2) în prima zi a lunii care urmează perioadei de doi ani de la adoptarea actului de punere în aplicare menționat la articolul 12 alineatul (3).
Statele membre utilizează respectivul sistem informatic descentralizat pentru procedurile instituite începând cu data menționată la primul paragraf.
2.Statele membre încep să utilizeze sistemul informatic descentralizat menționat la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2) în prima zi a lunii care urmează perioadei de doi ani de la adoptarea actului de punere în aplicare menționat la articolul 12 alineatul (4).
Statele membre utilizează respectivul sistem informatic descentralizat pentru procedurile instituite începând cu data menționată la primul paragraf.
3.Statele membre încep să utilizeze sistemul informatic descentralizat menționat la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2) în prima zi a lunii care urmează perioadei de doi ani de la adoptarea actului de punere în aplicare menționat la articolul 12 alineatul (5).
Statele membre utilizează respectivul sistem informatic descentralizat pentru procedurile instituite începând cu data menționată la primul paragraf.
4.Statele membre încep să utilizeze sistemul informatic descentralizat menționat la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2) în prima zi a lunii care urmează perioadei de doi ani de la adoptarea actului de punere în aplicare menționat la articolul 12 alineatul (6).
Statele membre utilizează respectivul sistem informatic descentralizat pentru procedurile instituite începând cu data menționată la primul paragraf.
Articolul 25
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică din [prima zi a lunii care urmează perioadei de doi ani de la data intrării în vigoare].
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European,
Pentru Consiliu,
Președintele
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
Cuprins
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)
1.3.Obiectul propunerii/inițiativei
1.4.Obiectiv(e)
1.4.1.Obiectiv(e) general(e)
1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)
1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
1.4.4.Indicatori de performanță
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor
1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei
1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative
3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat
3.2.5.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
3.2.6.Contribuțiile terților
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală și de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)
Rubrica 1: Piața unică, inovare și sectorul digital – Clusterul de politici: Investiții strategice europene
1.3. Obiectul propunerii/inițiativei
☒ o acțiune nouă
◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare
◻ prelungirea unei acțiuni existente
◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.4.Obiectiv(e)
1.4.1.Obiectiv(e) general(e)
Obiectivele prezentei inițiative sunt următoarele:
- sporirea eficienței cooperării judiciare transfrontaliere în UE în materie civilă, comercială și penală și
- aducerea unei contribuții la facilitarea accesului la justiție prin eliminarea barierelor existente și a ineficiențelor.
Aceste obiective generale se îmbină direct cu eforturile de stimulare a transformării digitale a justiției, menționate în Regulamentul (UE) 2021/694 („programul”), în special astfel cum sunt descrise în considerentele 47 și 52 din regulamentul menționat și în cadrul obiectivului specific nr. 5 din anexa la regulamentul menționat.
1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)
Obiectivul specific nr. 1
Prin inițiativă se urmărește sporirea eficienței cooperării judiciare transfrontaliere în UE în materie civilă, comercială și penală, prin autorizarea utilizării unui canal digital de comunicare între autoritățile competente.
Obiectivul specific nr. 2
În contextul interacțiunilor transfrontaliere din UE, prin inițiativă se urmăresc abordarea barierelor actuale și aducerea unei contribuții la facilitarea accesului la justiție. Acest obiectiv se va realiza prin obligarea statelor membre să accepte și să recunoască transmiterile electronice din partea cetățenilor și a întreprinderilor, introducerea unor posibilități de plată electronică a taxelor și permiterea participării părților la proceduri prin intermediul tehnologiei de comunicare la distanță (prin videoconferință).
1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.
Rezultatele și impactul preconizate ale prezentei inițiative asupra grupurilor-țintă sunt:
- sporirea eficienței și a rezilienței autorităților naționale competente care participă la proceduri de cooperare judiciară transfrontalieră;
- realizarea unor economii de timp și de costuri pentru cetățeni, întreprinderi, practicieni din domeniul dreptului, instanțe și alte autorități competente;
- reducerea sarcinii administrative pentru instanțe și alte autorități competente în ceea ce privește soluționarea cauzelor transfrontaliere;
- potențialul de mărire concretă a gradului de utilizare a instrumentelor transfrontaliere existente ale UE, în special în materie civilă, care decurge din facilitarea, pentru cetățeni, reprezentanți legali și întreprinderi, a mijloacelor de comunicare cu autoritățile naționale competente și viceversa;
- impactul social pozitiv din perspectiva accesului la justiție, dată fiind posibilitatea de depunere electronică a cererilor, a solicitărilor și a altor documente, precum și de efectuare de la distanță a audierilor;
- impactul economic pozitiv din perspectiva sporurilor de eficiență obținute prin reducerea sarcinii administrative, a costurilor poștale și a costurilor logistice;
- impactul pozitiv asupra mediului, rezultat în principal din reducerea consumului de hârtie și de consumabile pentru tipărire, a numărului de călătorii necesare și a dependenței de mijloacele logistice tradiționale pentru transportul documentelor.
1.4.4.Indicatori de performanță
A se preciza indicatorii pentru monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.
Indicatorul nr. 1 (obiectivul specific nr. 1)
Numărul de schimburi electronice de date care au loc prin intermediul sistemului informatic descentralizat instituit prin regulament. Acest indicator va fi:
- prevăzut cu un domeniu de aplicare în care intră una sau mai multe proceduri de cooperare judiciară instituite de dreptul UE (de exemplu, mandatul european de arestare);
- măsurat în raport cu o valoare de referință a numărului de schimburi de date care au loc prin mijloace de comunicare (existente) tradiționale. Comparația se va efectua strict în grupul de control al autorităților competente, propus de statele membre;
- monitorizat anual, începând cel mai devreme la un an după începerea schimburilor digitale de date în contextul procedurii sau procedurilor monitorizate și pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
Indicatorul nr. 2 (obiectivul specific nr. 2)
Numărul de cereri, solicitări și acte electronice trimise și primite prin intermediul sistemului informatic descentralizat instituit prin regulament. Acest indicator va fi:
- prevăzut cu un domeniu de aplicare în care intră una sau mai multe proceduri de cooperare judiciară instituite de dreptul UE, în cadrul cărora persoanele fizice și întreprinderile au posibilitatea de a depune o cerere la o autoritate competentă națională (de exemplu, procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă);
- măsurat în raport cu o valoare de referință a numărului de cereri care fac obiectul unor schimburi efectuate prin mijloace de comunicare (existente) tradiționale. Comparația se va efectua strict în grupul de control al autorităților competente, propus de statele membre;
- monitorizat anual, începând cel mai devreme la un an după data intrării în vigoare a obligației de acceptare a transmiterilor electronice, în contextul procedurii sau procedurilor monitorizate și pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
Punerea în aplicare a prezentei inițiative va urma o abordare etapizată. La intrarea în vigoare a prezentului regulament, vor începe lucrările în vederea adoptării unui act de punere în aplicare privind definirea condițiilor tehnice pentru digitalizarea unui prim „lot”, prioritar, de instrumente de cooperare judiciară care intră în domeniul de aplicare al regulamentului, lucrări care vor fi urmate de implementarea tehnică. În paralel vor fi desfășurate lucrări privind actul de punere în aplicare pentru următorul set de instrumente prioritare. Se prevede ca un „lot” să abordeze digitalizarea a 6-10 instrumente juridice, obiectivul fiind ca toate instrumentele juridice de drept civil, comercial și penal din domeniul de aplicare să fie complet digitalizate până în 2029.
Un calendar provizoriu de punere în aplicare poate fi următorul:
- 2022: adoptarea regulamentului;
- 2023: adoptarea unui act de punere în aplicare privind definirea aspectelor legate de digitalizare ale instrumentelor incluse în lotul 1;
- 2024-2025: implementarea tehnică a sistemului informatic descentralizat în ceea ce privește instrumentele din lotul 1;
- 2025: adoptarea unui act de punere în aplicare privind definirea aspectelor legate de digitalizare ale instrumentelor incluse în lotul 2;
- 2026-2027: implementarea tehnică a sistemului informatic descentralizat în ceea ce privește instrumentele din lotul 2,
- 2027: adoptarea unui act de punere în aplicare privind definirea aspectelor legate de digitalizare ale instrumentelor incluse în lotul 3;
- 2027-2028: implementarea tehnică a sistemului informatic descentralizat în ceea ce privește instrumentele din lotul 3,
- 2028: adoptarea unui act de punere în aplicare privind definirea aspectelor legate de digitalizare ale instrumentelor incluse în lotul 4;
- 2028-2029: implementarea tehnică a sistemului informatic descentralizat în ceea ce privește instrumentele din lotul 4.
Cu toate acestea, vor fi necesare activități de punere în aplicare și după 2029, pentru a se asigura continuarea activităților de coordonare, gestionare tehnică, întreținere, asistență și monitorizare.
Toate măsurile întreprinse după 2027 vor depinde de disponibilitatea alocărilor în următorul cadru financiar multianual (CFM) și nu aduc atingere viitoarei propuneri a Comisiei privind CFM post-2027.
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.
Motivele acțiunii la nivel european (ex ante):
Prin inițiativă se urmărește sporirea eficienței și a rezilienței cooperării judiciare transfrontaliere, precum și a accesului la justiție în ceea ce privește corpul de instrumente juridice ale UE în materie de cooperare judiciară prin introducerea unor dispoziții holistice privind digitalizarea. Deși, astfel cum reiese din evaluarea impactului, există câteva proiecte-pilot pozitive anterioare, cooperarea voluntară nu este suficientă pentru atingerea scopurilor și obiectivelor inițiativelor, ceea ce rezultă și din existența unor aspecte de insecuritate juridică (de exemplu, în ceea ce privește recunoașterea actelor în format electronic, a semnăturilor electronice și a sigiliilor electronice), care nu pot fi rezolvate fără o acțiune legislativă coordonată, posibilă numai la nivelul UE.
Valoarea adăugată pe care se preconizează că o va avea intervenția Uniunii (ex post):
Inițiativa va contribui la o cooperare judiciară transfrontalieră mai eficientă și mai rezilientă în UE și la facilitarea accesului la justiție, putând antrena o utilizare sporită a acquis-ului relevant. Pentru mai multe informații privind valoarea adăugată pozitivă preconizată, a se vedea efectele prezentate mai sus.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare
Inițiativa ține seama de învățămintele desprinse în contextul diverselor cazuri de utilizare pilot desfășurate în mod voluntar în contextul dezvoltării sistemului eCODEX.
Dintre experiențele mai recente, inițiativa se bazează pe experiența dobândită în contextul Regulamentului privind notificarea sau comunicarea actelor și în contextul Regulamentului privind obținerea de probe (reformare), în care au fost introduse, pentru prima dată, dispoziții legate de utilizarea obligatorie a unui sistem informatic descentralizat pentru comunicarea transfrontalieră digitală.
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare
Prezenta inițiativă constituie o acțiune întreprinsă ca urmare a Comunicării Comisiei privind digitalizarea justiției în Uniunea Europeană, adoptată la 2 decembrie 2020.
Inițiativa stabilește sinergii cu:
- Propunerea de regulament privind un sistem informatizat de comunicare în cadrul procedurilor civile și penale transfrontaliere (sistemul e-CODEX), dat fiind că e-CODEX ar urma să constituie, pentru schimburile electronice de date avute în vedere și pentru sistemul informatic descentralizat de bază, soluția tehnică pentru o comunicare transfrontalieră securizată și interoperabilă;
- Regulamentul (UE) nr. 910/2014 („Regulamentul eIDAS”), întrucât prezenta inițiativă introduce utilizarea serviciilor de încredere calificate (sigilii și semnături electronice calificate) în contextul comunicării electronice care are loc prin intermediul sistemului informatic descentralizat.
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor
Inițiativa va reutiliza integral modulul eDelivery și, eventual, modulul privind identificarea electronică și serviciile de încredere, care au fost dezvoltate în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE). În plus, inițiativa urmărește reutilizarea platformei dezvoltate în contextul sistemului de schimb digital de probe electronice (eEDES). În pofida valorificării acestor sinergii, va fi nevoie de finanțare pentru digitalizarea comunicării în contextul procedurilor de cooperare judiciară, care se desfășoară în prezent prin mijloace tradiționale (și anume pe hârtie). Punerea în aplicare va începe cu o analiză pregătitoare și se va încheia cu introducerea și operaționalizarea unei soluții.
Pentru crearea/îmbunătățirea infrastructurii lor naționale relevante, statele membre ar putea să solicite finanțare din programele existente ale Uniunii – în special din fondurile politicii de coeziune și din programul „Justiție”.
1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei
◻ durată limitată
–◻
de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA
–◻
impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.
☒ durată nelimitată
–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2022 până în 2029,
–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.
1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)
☒ Gestiune directă asigurată de Comisie
–☒ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;
–◻
prin intermediul agențiilor executive
◻ Gestiune partajată cu statele membre
◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:
–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;
–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);
–◻ BEI și Fondului European de Investiții;
–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;
–◻ organismelor de drept public;
–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;
–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;
–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.
–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.
Observații
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.
Regulamentul va fi revizuit pentru prima dată la cinci ani după aplicarea sa integrală și apoi o dată la cinci ani. Comisia va raporta constatările Parlamentului European și Consiliului.
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
Prezentul regulament nu afectează modul (modurile) de gestiune și sistemele de control existente utilizate de Comisie.
Regulamentul instituie, printre altele, un canal digital de comunicare electronică între autoritățile naționale competente pentru întregul corp al dreptului UE în domeniul cooperării judiciare transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală.
Este necesar în acest sens să se elaboreze specificații și standarde tehnice, să se întreprindă activități de dezvoltare de software și să se coordoneze activitățile autorităților naționale. Având în vedere nivelul actual scăzut al digitalizării în ceea ce privește comunicarea în cauzele transfrontaliere din statele membre, regulamentul prevede dezvoltarea de către Comisie a unui produs software („implementarea de referință”). În plus, regulamentul prevede dezvoltarea unui punct de acces la nivelul UE pentru cetățeni și întreprinderi pe portalul european e-justiție.
Este necesar ca serviciile Comisiei să fie dotate în mod corespunzător pentru a putea să facă față acestor sarcini. Resursele necesare se ridică la un total de 22 ENI pentru perioada până în 2027 inclusiv și nu cuprind serviciile prestate de furnizori externi:
Pentru 2022:
- 1 ENI pentru activități juridice și în materie de politici, inclusiv privind coordonarea cu autoritățile naționale competente
- 1 ENI pentru activități de implementare informatică (gestionarea activităților, a proiectelor și a contractelor)
Pentru perioada 2023-2027 (pe an):
- 2 ENI pentru activități juridice și în materie de politici, inclusiv privind coordonarea cu autoritățile naționale competente
- 2 ENI pentru activități de implementare informatică (gestionarea activităților, a proiectelor și a contractelor)
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor
Principalele riscuri identificate se referă la următoarele aspecte:
(a) depășiri de termene și de costuri ca urmare a unor probleme neprevăzute de implementare informatică în ceea ce privește dezvoltarea sistemului informatic descentralizat, în special în ceea ce privește soluția de implementare de referință care urmează să fie elaborată de Comisie. Acest risc este atenuat de faptul că modulele esențiale care pot fi utilizate pentru dezvoltarea sistemului informatic descentralizat există deja și sunt mature – și anume sistemul e-CODEX (care se bazează, la rândul său, pe modulul eDelivery) și sistemul de schimb digital de probe electronice.
Acest risc va fi abordat prin introducerea unor sisteme standard de control intern, în special a unor controale de gestionare a proiectelor aplicabile tuturor sistemelor dezvoltate de Comisie (și anume supravegherea guvernanței, gestionarea proiectelor și gestionarea riscurilor);
(b) întârzieri de introducere și implementare din partea autorităților respective ale statelor membre. Acest risc va fi atenuat prin asigurarea fezabilității și a stabilirii de comun acord a unui calendar de implementare în momentul elaborării actelor de punere în aplicare, prin monitorizare periodică și prin furnizarea de asistență tehnică către autoritățile naționale responsabile cu punerea în aplicare.
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Prezentul regulament nu afectează raportul cost-eficacitate al controalelor existente efectuate de Comisie.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.
Măsurile de prevenire a fraudei aplicabile Comisiei se vor aplica și creditelor necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
·Linii bugetare existente
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de
cheltuieli
|
Contribuție
|
|
|
Numărul
|
Dif./Nedif.
|
din partea țărilor AELS
|
din partea țărilor candidate
|
din partea țărilor terțe
|
în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
|
|
1
|
02.04.05.01
|
Nedif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
·Noile linii bugetare solicitate
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
|
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de
cheltuieli
|
Contribuție
|
|
|
Numărul
|
Dif./Nedif.
|
din partea țărilor AELS
|
din partea țărilor candidate
|
din partea țărilor terțe
|
în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
|
|
|
[XX.YY.YY.YY]
|
|
DA/NU
|
DA/NU
|
DA/NU
|
DA/NU
|
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale
–☒
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Rubrica din cadrul financiar
multianual
|
Numărul
|
1
|
|
DG: JUST
|
|
|
Anul
2022
|
Anul
2023
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
TOTAL
|
|
• Credite operaționale
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Linia bugetară: 02.04.05.01
|
Angajamente
|
(1a)
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
|
|
Plăți
|
(2a)
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
|
Linia bugetară
|
Angajamente
|
(1b)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Plăți
|
(2b)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Linia bugetară
|
|
(3)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite
pentru DG JUST
|
Angajamente
|
=1a+1b+3
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
|
|
Plăți
|
=2a+2b
+3
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
• TOTAL credite operaționale
|
Angajamente
|
(4)
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
|
|
Plăți
|
(5)
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
|
•TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
(6)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite
de la RUBRICA 1
din cadrul financiar multianual
|
Angajamente
|
=4+6
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
|
|
Plăți
|
=5+6
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:
|
•TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)
|
Angajamente
|
(4)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Plăți
|
(5)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)
|
(6)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite
de la RUBRICILE 1-6
din cadrul financiar multianual
(Suma de referință)
|
Angajamente
|
=4+6
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
|
|
Plăți
|
=5+6
|
0
|
1,700
|
4,000
|
1,500
|
4,000
|
4,000
|
15,200
|
Rubrica din cadrul financiar
multianual
|
7
|
„Cheltuieli administrative”
|
Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în
anexa la fișa financiară legislativă
(anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
|
|
Anul
2022
|
Anul
2023
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
TOTAL
|
|
DG: JUST
|
|
|
|
• Resurse umane
|
0,304
|
0,608
|
0,608
|
0,608
|
0,608
|
0,608
|
3,344
|
|
• Alte cheltuieli administrative
|
0,006
|
0,254
|
0,254
|
0,254
|
0,254
|
0,254
|
1,276
|
|
TOTAL DG JUST
|
Credite
|
0,310
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
4,620
|
|
TOTAL credite
de la RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual
|
(Total angajamente = Total plăți)
|
0,310
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
4,620
|
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
|
|
Anul
2022
|
Anul
2023
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
TOTAL
|
|
TOTAL credite
de la RUBRICILE 1-7
din cadrul financiar multianual
|
Angajamente
|
0,310
|
2,562
|
4,862
|
2,362
|
4,862
|
4,862
|
19,820
|
|
|
Plăți
|
0,310
|
2,562
|
4,862
|
2,362
|
4,862
|
4,862
|
19,820
|
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale
Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
A se indica obiectivele și realizările
⇩
|
|
|
Anul
2022
|
Anul
2023
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
|
|
|
|
|
Tip
|
Costuri medii
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Total nr.
|
Total costuri
|
|
OBIECTIVELE SPECIFICE NR. 1 și 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
Numărul de proceduri digitalizate de cooperare judiciară la nivelul UE
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
5,343
|
|
|
9
|
5,343
|
17
|
10,686
|
|
Subtotal pentru obiectivele specifice nr. 1 și 2
|
|
|
|
|
|
|
8
|
5,343
|
|
|
9
|
5,343
|
17
|
10,686
|
|
TOTALURI
|
|
|
|
|
|
|
8
|
5,343
|
|
|
9
|
5,343
|
17
|
10,686
|
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ.
–☒
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
Anul
2022
|
Anul
2023
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
TOTAL
|
|
RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Resurse umane
|
0,304
|
0,608
|
0,608
|
0,608
|
0,608
|
0,608
|
3,344
|
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,006
|
0,254
|
0,254
|
0,254
|
0,254
|
0,254
|
1,276
|
|
Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual
|
0,310
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
4,620
|
|
În afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Resurse umane
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alte cheltuieli
cu caracter administrativ
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
0,310
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
0,862
|
4,620
|
Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.
3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat
–◻
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.
–☒
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:
Estimări exprimate în echivalent normă întreagă
|
|
Anul
2022
|
Anul
2023
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
|
|
|
|
|
|
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
|
2
|
4
|
4
|
4
|
4
|
4
|
|
20 01 02 03 (în delegații)
|
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
|
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 11 (cercetare directă)
|
|
|
|
|
|
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
|
|
|
|
|
|
|
|
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
|
|
|
|
|
|
|
|
XX 01 xx yy zz
|
- la sediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- în delegații
|
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)
|
|
|
|
|
|
|
|
01 01 01 12 (AC, END, INT – cercetare directă)
|
|
|
|
|
|
|
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
2
|
4
|
4
|
4
|
4
|
4
|
XX este domeniul de politică sau titlul din buget vizat.
Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:
|
Funcționari și personal temporar
|
2 juriști/responsabili cu strategia politică (AD) – responsabili cu elaborarea, redactarea și adoptarea actelor de punere în aplicare, analiza cerințelor juridice, organizarea și prezidarea lucrărilor comitetului (comitetelor) și asigurarea legăturii cu eu-LISA.
1 director de activități (AD) – responsabil cu asigurarea legăturii cu părțile interesate din rândul autorităților naționale ale statelor membre, cu definirea fluxurilor de lucru și a cerințelor privind activitățile și produsele și cu serviciile de consultanță la fața locului.
1 gestionar de proiecte informatice (AD) – responsabil cu dezvoltarea și întreținerea sistemului informatic descentralizat și acordarea de asistență în legătură cu acesta, cu implementarea de referință a acestuia și cu gestionarea proiectelor, a calității și a contractelor.
|
|
Personal extern
|
|
3.2.5.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
Propunerea/inițiativa:
–☒
poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).
A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. Vă rugăm să furnizați un tabel Excel în cazul unei reprogramări de proporții.
–◻
necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.
A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, sumele aferente și instrumentele propuse a fi utilizate.
–◻
necesită revizuirea CFM.
A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.
3.2.6.Contribuțiile terților
Propunerea/inițiativa:
–☒
nu prevede cofinanțare din partea terților
–◻
prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:
Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
|
Anul
N
|
Anul
N+1
|
Anul
N+2
|
Anul
N+3
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
|
Total
|
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite cofinanțate
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor
–☒
Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–◻
Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
◻
asupra resurselor proprii
◻
asupra altor venituri
vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Linia bugetară pentru venituri:
|
Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs
|
Impactul propunerii/inițiativei
|
|
|
|
Anul
N
|
Anul
N+1
|
Anul
N+2
|
Anul
N+3
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
|
|
Articolul ………….
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).