EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Temeiurile și obiectivele propunerii

La 9 martie 2021, Comisia a adoptat comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” („Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală”) 1 . Comunicarea a prezentat o viziune, obiectivele și căile pentru a asigura o transformare digitală reușită a Uniunii Europene până în 2030. Această transformare este esențială și pentru realizarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și rezilientă. Ambiția UE este să fie suverană din punct de vedere digital într-o lume deschisă și interconectată și să aplice politici digitale care să le permită cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze de un viitor digital sustenabil și mai prosper, care pune oamenii pe primul plan. Pentru aceasta este nevoie, printre altele, de abordarea vulnerabilităților și a dependențelor, precum și de accelerarea investițiilor. Comunicarea a răspuns apelului lansat de Consiliul European privind o „busolă pentru dimensiunea digitală” și s-a bazat pe strategia digitală a Comisiei din februarie 2020 2 . Comunicarea a propus să se convină asupra unui set de principii digitale, să se lanseze rapid proiecte multinaționale importante și să se elaboreze o propunere legislativă care să stabilească o guvernanță solidă prin intermediul unui mecanism de monitorizare și cooperare cu statele membre, pentru a asigura realizarea de progrese – programul de politică „Calea către deceniul digital” („programul de politică”).

În concluziile sale din 25 martie 2021, Consiliul European a subliniat importanța transformării digitale pentru redresarea, prosperitatea, securitatea și competitivitatea Uniunii și pentru bunăstarea societăților noastre. Consiliul a subliniat necesitatea de a se consolida suveranitatea digitală a UE într-un mod de sine stătător și deschis, prin valorificarea punctelor sale forte și reducerea punctelor sale slabe și prin acțiuni inteligente și selective, menținând piețele deschise și cooperarea la nivel mondial. „Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital” a fost identificată ca o etapă în direcția trasării unui drum de urmat către dezvoltarea digitală a UE pentru următorul deceniu. Consiliul a invitat la o revizuire rapidă în vederea pregătirii programului de politică avut în vedere, „Calea către deceniul digital”. În plus, Consiliul a invitat Comisia să extindă setul de instrumente de politică ale Uniunii Europene pentru transformarea digitală, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, și să utilizeze toate instrumentele disponibile din politicile din domeniul industrial, comercial și cel al concurenței, al competențelor și educației, al cercetării și inovării și instrumentele de finanțare pe termen lung, pentru a facilita transformarea digitală.

De asemenea, potrivit Comunicării privind Busola pentru dimensiunea digitală, Comisia va prezenta un set de principii și drepturi digitale într-o declarație solemnă interinstituțională între Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliu, pe baza unei propuneri din partea Comisiei Europene. Propunerea se va baza pe experiența acumulată în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale și pe inițiativele recente ale statelor membre în acest domeniu, în special „Declarația de la Lisabona – Democrația digitală cu scop” inițiată de președinția portugheză a Consiliului.

„Calea către deceniul digital” urmărește să asigure că Uniunea Europeană își atinge obiectivele și țintele în direcția unei transformări digitale a societății și a economiei noastre în conformitate cu valorile UE, consolidând poziția noastră de lider în domeniul digital și promovând politici digitale centrate pe factorul uman, favorabile incluziunii și durabile, care să acorde competențe cetățenilor și întreprinderilor. Obiectivul este de a realiza transformarea digitală a UE în conformitate cu această viziune prin stabilirea unui proces clar, structurat și bazat pe colaborare pentru obținerea unui astfel de rezultat.

În acest scop, „Calea către deceniul digital” stabilește obiectivele digitale concrete pe care Uniunea în ansamblul său ar trebui să le atingă până la sfârșitul deceniului, astfel cum au fost definite pentru prima dată în Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală. Apoi stabilește o nouă formă de guvernanță cu statele membre, prin intermediul unui mecanism de cooperare anuală între instituțiile Uniunii și statele membre, pentru a se asigura că Uniunea își atinge în comun obiectivele ambițioase. Obiectivele digitale pentru 2030 se bazează pe patru puncte cardinale: competențele digitale, infrastructurile digitale, digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice.

În lumea de mâine, competențele digitale, de bază și avansate, vor fi esențiale pentru consolidarea rezilienței noastre colective ca societate: numai cetățenii autonomi și capabili din punct de vedere digital și o forță de muncă cu înaltă calificare în domeniul digital vor putea fi stăpânii propriului destin, încrezători și asertivi în ceea ce privește mijloacele, valorile și alegerile lor. Deși urmărește, desigur, ca întreaga populație a Uniunii Europene să dobândească competențe digitale de bază, în conformitate cu Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și cu Planul de acțiune pentru educația digitală 3 , „Calea către deceniul digital” își propune ca obiectiv ca 80 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani să aibă cel puțin competențe digitale de bază în 2030. În plus, oportunitățile de formare și de educație digitală oferite ar trebui să sprijine o forță de muncă în care cetățenii să poată dobândi competențe digitale specializate pentru a obține un loc de muncă de calitate și pentru a avea o carieră de succes. În plus, abordarea deficitului major de competențe în materie de securitate cibernetică la nivelul forței de muncă din UE va fi esențială, aceasta fiind o componentă importantă a protecției UE împotriva amenințărilor cibernetice. Prin urmare, pe lângă obiectivul privind competențele digitale de bază stabilit în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, UE urmărește obiectivul ca 20 de milioane de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor să aibă un loc de muncă în UE, cu asigurarea convergenței între femei și bărbați.

Competențele sunt o condiție prealabilă necesară, însă factorii esențiali pentru a putea profita de beneficiile digitalizării, pentru dezvoltarea tehnologică viitoare și pentru asigurarea poziției de lider a Europei în domeniul digital sunt o infrastructură digitală durabilă pentru conectivitate, microelectronica și capacitatea de a prelucra volume mari de date. O conectivitate excelentă și sigură pentru toți și pretutindeni în Europa, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate 4 , le va permite tuturor cetățenilor și întreprinderilor din Europa să se bucure pe deplin de oportunitățile oferite de deceniul digital. Nevoile societății în ceea ce privește lărgimea de bandă disponibilă pentru descărcare și pentru încărcare sunt în continuă creștere. Până în 2030, rețelele cu viteze exprimate în gigabiți ar trebui să fie disponibile în condiții accesibile pentru toți cei care au nevoie sau doresc o astfel de capacitate, precum și pentru toate zonele populate cu acoperire 5G. În același mod, microprocesoarele se află la începutul majorității lanțurilor valorice strategice esențiale, cum ar fi automobilele conectate, telefoanele, internetul obiectelor, calculatoarele de înaltă performanță, tehnica de calcul la margine și inteligența artificială. Prin urmare, producția în Europa de semiconductori de ultimă generație și durabili, inclusiv de procesoare, ar trebui să reprezinte până în 2030 cel puțin 20 % din producția mondială, ca valoare (ceea ce înseamnă capacități de producție cu noduri mai mici de 5 nm, cu obiectivul de a ajunge la noduri de 2 nm și de 10 ori mai eficiente din punct de vedere energetic decât în prezent). În plus, până în 2030, în UE ar trebui să fie implementate 10 000 de noduri periferice 5 foarte sigure și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, astfel încât să se garanteze accesul la serviciile de date cu latență redusă, indiferent de locul în care se află întreprinderile.

Dincolo de factorii favorizanți, toate tehnologiile menționate se vor afla în centrul noilor produse, al noilor procese de fabricație și al noilor modele de afaceri bazate pe schimbul echitabil de date 6 în economia datelor. În acest context, nicio întreprindere nu poate fi lăsată în urmă. Transformarea întreprinderilor va depinde de capacitatea lor de a adopta noi tehnologii digitale cu celeritate și la toate nivelurile, inclusiv în ecosistemele industriale și de servicii rămase în urmă în prezent. Acest lucru este deosebit de important pentru întreprinderile mici care constituie coloana vertebrală a economiei europene. Acesta este motivul pentru care, până în 2030, cel puțin 75 % din întreprinderile europene ar trebui să fi folosit serviciile de tip cloud computing, volumele mari de date și inteligența artificială; iar peste 90 % dintre IMM-urile europene ar trebui să fi ajuns cel puțin la un nivel de bază de intensitate digitală. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită inovațiilor revoluționare și disruptive cu scopul de a se obține o dublare a numărului de unicorni în Europa până în 2030, prin lărgirea portofoliului de întreprinderi inovatoare în faza de extindere din UE și îmbunătățirea accesului acestora la finanțare.

Nu în ultimul rând, până în 2030 viața democratică și serviciile publice în mediul online vor trebui să fie pe deplin accesibile tuturor, iar toată lumea va trebui să beneficieze de un mediu digital de cea mai bună calitate, care va oferi servicii și instrumente ușor de utilizat, eficiente și personalizate, cu standarde ridicate de securitate și de confidențialitate. Guvernul ca platformă (Government as a Platform) reprezintă o nouă modalitate de creare de servicii publice digitale 7 . Ambiția este ca, până în 2030, toate serviciile publice esențiale să fie disponibile online pentru cetățenii și întreprinderile din Europa, ca toți cetățenii europeni să aibă acces la dosarele lor medicale (dosare electronice) și ca 80 % dintre cetățeni să utilizeze o soluție de identificare digitală 8 .

Îndeplinirea acestor obiective necesită un efort comun din partea tuturor statelor membre și la nivelul Uniunii, însoțit, acolo unde este necesar, de investiții comune. Obiectivele vor fi îndeplinite numai într-un mod armonios, favorabil incluziunii și durabil, printr-o convergență coordonată în mod corespunzător la nivelul Uniunii. Acesta este obiectivul noului sistem de guvernanță instituit prin „Calea către deceniul digital”.

Aceasta presupune monitorizarea și raportarea cu privire la progresele înregistrate în domeniul digital, care vor fi prezentate într-un raport anual privind stadiul evoluției deceniului digital, ce va fi prezentat Parlamentului și Consiliului. Cu această ocazie, Comisia își va prezenta evaluarea strategică a transformării digitale a UE Consiliului și Parlamentului și le va oferi statelor membre recomandări de acțiuni și măsuri sau va discuta angajamentele comune asumate de Comisie și statele membre.

Pentru concretizarea viziunii europene cu privire la deceniul digital, sunt necesare capacități digitale în cele patru domenii ale busolei pentru dimensiunea digitală, care pot fi obținute numai dacă statele membre și UE își pun în comun resursele. Investițiile în proiecte multinaționale care au amploarea și masa critică necesară sunt esențiale pentru a permite industriei să se afle în avangarda inovării și să concureze la nivel mondial, precum și pentru ca Uniunea să își consolideze suveranitatea digitală. Cu toate acestea, provocarea constă în facilitarea coordonării și asigurarea unor procese eficiente și rapide, inclusiv „prin intermediul unor mijloace adecvate de sprijinire a proiectelor multinaționale”, astfel cum a solicitat Consiliul European, în vederea creării de stimulente pentru ca statele membre să își pună în comun punctele forte. Deși există o serie de instrumente, există un deficit la nivelul setului de instrumente de care dispune UE pentru combinarea finanțării din partea statelor membre, de la bugetul UE și investițiile private în scopul implementării și exploatării infrastructurilor și a serviciilor de interes comun din alte domenii decât domeniul cercetării.

În acest scop, programul „Calea către deceniul digital” urmărește să sprijine și să coordoneze implementarea și exploatarea proiectelor multinaționale. Programul prevede o structură juridică care să permită instituirea și punerea în aplicare rapidă și flexibilă a proiectelor cofinanțate de mai multe state membre, de Comisie, Grupul BEI, investitori publici și privați și de alte părți private, în special pentru implementarea în toate țările a unor infrastructuri și/sau servicii digitale la scară largă, asigurându-se, în același timp, că acestea rămân deschise tuturor statelor membre și părților interesate.

Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Prezentul program de politică „Calea către deceniul digital” completează, îndeplinește și pune în aplicare viziunea, obiectivele și acțiunile prevăzute în Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală și urmărește să consolideze și să se asigure că acțiunile definite în Strategia din 2019 privind conturarea viitorului digital 9 al Europei sunt puse în aplicare în mod eficace. Prezenta propunere este, de asemenea, în concordanță cu Comunicarea Comisiei de actualizare a noii strategii industriale din 2020 10 , care identifică domeniile de dependențe strategice care ar putea conduce la vulnerabilități, cum ar fi deficitele de aprovizionare sau riscurile în materie de securitate cibernetică. Prezenta propunere este, de asemenea, în concordanță cu obiectivele Observatorului pentru tehnologii critice, care urmărește să contribuie la identificarea dependențelor strategice digitale actuale și viitoare ale Uniunii și la consolidarea suveranității sale digitale.

Coerența cu alte domenii de politică a Uniunii

Prezenta decizie se bazează, de asemenea, pe propunerile de politică existente (de exemplu, Legea privind guvernanța datelor 11 , Actul legislativ privind serviciile digitale 12 , Actul privind piețele digitale 13 și cele din cadrul Strategiei de securitate cibernetică 14 ) și pe instrumentele bugetare ale Uniunii (de exemplu, programele de coeziune, Instrumentul de sprijin tehnic, programele Europa digitală 15 , Orizont Europa 16 și InvestEU 17 ) și pe alocarea a minimum 20 % din fondurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență 18 pentru tranziția digitală. Prezenta propunere este, de asemenea, în concordanță cu Strategia privind o uniune a securității 19 , cu Agenda UE pentru competențe, cu Planul de acțiune pentru educația digitală 20 și se bazează pe Raportul pe 2021 de analiză prospectivă strategică 21 , care stă la baza poziției de lider mondial a UE pe drumul către 2050.

Prezenta propunere este, de asemenea, în concordanță cu inițiativele prezentate de Comisie în cadrul pachetului privind Pactul verde 22 .

Programul de politică „Calea către deceniul digital” se referă numai la statele membre ale UE, însă cooperarea cu țările terțe va continua în paralel, astfel cum se prevede și în Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală. În special, cooperarea cu țările din vecinătatea UE și cu partenerii implicați în procesul de extindere va aborda, de asemenea, aspectele relevante ale programului de politică „Calea către deceniul digital” și va fi informată de acesta, deschizând calea către integrarea deplină, acolo unde este cazul.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Temeiul juridic al propunerii îl constituie articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Articolul 173 alineatul (3) din TFUE prevede că Parlamentul și Consiliul, acționând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social European, pot decide cu privire la măsuri specifice în sprijinul acțiunii întreprinse în statele membre pentru a asigura existența condițiilor necesare competitivității industriei Uniunii. Acest temei juridic este adecvat, având în vedere că prezenta decizie urmărește să accelereze transformarea digitală a industriei UE, să consolideze suveranitatea digitală, să stimuleze capacitățile industriale, să faciliteze dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și să încurajeze noi investiții în inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică.

În acest context, este deosebit de relevant faptul că Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență prevede reforme și investiții în tehnologii, infrastructură, competențe și procese digitale pentru a îmbunătăți competitivitatea globală a Uniunii și pentru a contribui la creșterea rezilienței, a inovării și la scăderea gradului de dependență a acesteia prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare esențiale. În special, reformele și investițiile ar trebui să promoveze digitalizarea serviciilor și dezvoltarea unei infrastructuri digitale și de date, de clustere și de centre de inovare digitală, precum și de soluții digitale deschise. Tranziția digitală ar trebui să stimuleze și digitalizarea IMM-urilor. Investițiile în tehnologiile digitale ar trebui să respecte principiul interoperabilității, eficiența energetică și normele privind protecția datelor cu caracter personal, să permită participarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate și să promoveze utilizarea de soluții cu sursă deschisă.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Inițiativa se înscrie într-un domeniu de competență partajată în care ar trebui abordate problemele transfrontaliere și transnaționale relevante.

Transformarea digitală vizează toate domeniile de politică și necesită acțiuni comune din partea mai multor părți interesate, precum și implicarea statelor membre, inclusiv la nivel transfrontalier. Provocările în ceea ce privește atingerea obiectivelor și a țintelor vor necesita un răspuns rapid și coordonat la nivelul UE. Aderarea la principii și obiective comune, punerea în comun a resurselor, consolidarea capacităților și utilizarea pe scară largă în întreaga Uniune pot consolida întreaga economie a UE și pot permite Uniunii să concureze la nivel mondial și să modeleze o transformare digitală globală bazată pe valorile și drepturile fundamentale europene. Dacă nu se vor face investiții, nu vor fi implementate tehnologii și nu vor fi dezvoltate competențele digitale ale cetățenilor pentru a le permite acestora să beneficieze pe deplin de tehnologiile digitale, capacitatea UE de a aborda provocările presante legate de climă și alte provocări legate de durabilitate ar putea fi limitată.

Acțiunea la nivelul UE este, în mod evident, cel mai bun mijloc de a determina actorii europeni să realizeze viziuni, obiective și ținte comune și să adopte foi de parcurs tehnologice comune care să ofere o bază pentru standarde și norme globale. Acest lucru este esențial pentru a genera economii de scară și de gamă, precum și masa critică necesară pentru capacități de ultimă oră, limitând astfel (dacă nu chiar evitând) fragmentarea eforturilor în UE și soluțiile naționale suboptime.

Se preconizează că această nouă formă de guvernanță, prin intermediul cadrului de raportare și al unui mecanism funcțional de monitorizare și cooperare între statele membre și Comisie, va aduce beneficii economice, sociale și de mediu mai ample pentru statele membre și pentru părțile interesate. Mecanismul solid de monitorizare și cooperare va contribui la asigurarea faptului că UE și statele sale membre îndeplinesc în mod colectiv obiectivele deceniului digital și găsesc soluții coordonate și eficace la provocările comune într-un mod accesibil. Activitatea amplă de raportare va asigura transparența pentru toate părțile interesate. Acest lucru este imperios necesar având în vedere nevoile de investiții substanțiale pentru realizarea transformării digitale în următorul deceniu.

Proporționalitatea

Prezenta propunere se bazează pe inițiativele de politică și pe cadrele juridice existente și este proporțională cu obiectivele și țintele sale. În primul rând, acest program de politică completează Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală, care a anunțat pregătirea acestuia și este pe deplin aprobată de Consiliul European.

În plus, nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor și țintelor sale, deoarece stabilește un nou mecanism de cooperare structurată și transparentă între statele membre și Comisie, care ar trebui să contribuie la elaborarea unor politici, măsuri și acțiuni convenite la nivel național și la nivelul Uniunii. În plus, prezenta propunere prevede posibilitatea Comisiei de a recomanda statelor membre politici, măsuri și acțiuni care să fie întreprinse la nivelul Uniunii și la nivel național, în special statelor membre în care nu s-au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite sau în care au fost identificate lacune pe baza Raportului privind stadiul evoluției deceniului digital și procesul de cooperare ulterior. În cazul în care un stat membru nu reușește să își adapteze foaia de parcurs strategică națională privind deceniul digital ținând seama de politicile, măsurile și acțiunile recomandate de Comisie sau în cazul în care motivele pentru a nu proceda astfel sunt considerate insuficiente, Comisia poate adopta o recomandare, inclusiv o analiză specifică a modului în care această incapacitate ar putea afecta realizarea obiectivelor și a țintelor digitale la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui să țină seama în cea mai mare măsură posibilă de aceste recomandări și, în cazul în care decid să nu dea curs unei recomandări sau unei părți substanțiale a acesteia, ar trebui să își prezinte motivele și să le pună la dispoziția publicului.

Alegerea instrumentului

Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală include o trimitere la o „busolă pentru dimensiunea digitală” sub forma unui program de politică digitală care să fie adoptat de Parlamentul European și de Consiliu prin intermediul „procedurii legislative ordinare”.

Având în vedere că programul de politică „Calea către deceniul digital” se adresează în principal statelor membre și instituie un mecanism de cooperare între Comisie și statele membre, instrumentul juridic cel mai adecvat este o decizie. O decizie va conferi caracter obligatoriu unui mecanism de monitorizare și cooperare care implică Comisia și statele membre în vederea sprijinirii și realizării obiectivelor indicative ale UE stabilite în decizie. O decizie produce efecte directe imediate asupra destinatarilor săi.

Prin urmare, se propune adoptarea programului de politică „Calea către deceniul digital” sub forma unei decizii în temeiul articolului 288 alineatul (4) din TFUE. O astfel de decizie este obligatorie în toate elementele sale, specifică destinatarii și este obligatorie numai pentru aceștia.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUĂRII IMPACTULUI

Consultările cu părțile interesate

Comisia a încurajat părțile interesate și cetățenii să își aducă contribuția cu privire la scopul și domeniul de aplicare al programului de politică, măsurile concrete din cadrul programului și a luat în considerare feedbackul primit. Comisia a publicat o foaie de parcurs 23 pentru o perioadă de feedback de patru săptămâni (între 24 iunie și 22 iulie 2021). În plus, Comisia a lansat o consultare publică specifică cu o durată de șase săptămâni 24 (între 22 iunie și 3 august 2021) pentru a permite tuturor părților interesate să își aducă contribuția și să evalueze și să obțină sprijin din partea mai multor părți interesate pentru dezvoltarea programului de politică. De asemenea, a fost creat un spațiu pe platforma Futurium 25 pentru a permite interacțiunea cu părțile interesate cu privire la aspecte specifice. Pentru a asigura o implicare cât mai largă a tuturor părților interesate relevante, inclusiv a reprezentanților industriei, ai societății, ai Parlamentului European și ai statelor membre, Comisia a organizat, de asemenea, un eveniment la nivel înalt (Adunarea privind Agenda digitală, la 1 iunie), s-a implicat în discuții interinstituționale cu colegiuitorii (Parlamentul European și Consiliul) și a organizat o consultare cu Comitetul Economic și Social European și cu Comitetul European al Regiunilor.

Părțile interesate consultate au sprijinit, în general, inițiativa Comisiei și intenția acesteia de a operaționaliza ambiția digitală a UE într-un mecanism concret de monitorizare și raportare. Acestea sprijină Comisia în următoarea etapă de instituire a unui mecanism specific de monitorizare și cooperare pentru a organiza cooperarea între instituțiile Uniunii și statele membre. Structurile existente de monitorizare și raportare ar trebui să fie aliniate și consolidate la nivelul UE și, prin urmare, o cooperare structurată și o monitorizare și raportare a progreselor la nivelul Uniunii ar adăuga o valoare semnificativă unei viziuni comune pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Numeroși respondenți au subliniat că succesul transformării digitale este strâns legat de tehnologiile identificate în Busola pentru dimensiunea digitală. Punctele cardinale alese sunt relevante, bine echilibrate și suficient de concrete. Aceștia consideră că viitorul program de politică va introduce un nou mecanism de monitorizare și cooperare pentru o cooperare strânsă și o coordonare eficace între Comisie și statele membre. Această abordare strategică este esențială pentru a crea legături adecvate între statele membre la nivel politic și la nivel de experți pentru punerea în aplicare cu succes a proiectelor multinaționale. Pe lângă obiective, respondenții consideră că statele membre și Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi în ceea ce privește stimularea și coordonarea investițiilor la nivelul UE în jurul câtorva priorități care decurg din agenda digitală mai largă a UE. Pentru a asigura o transformare digitală deplină și de succes în întreaga UE și în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al administrației publice din Europa, este necesar un cadru de reglementare cuprinzător și adaptat. Acest lucru va asigura vizibilitatea și securitatea necesare pentru ca actorii publici și privați să pună în aplicare pârghiile pentru atingerea obiectivelor digitale comune ale UE pentru 2030. Mulți respondenți consideră că sprijinirea și promovarea cooperării și a schimbului de bune practici între statele membre reprezintă o acțiune prioritară pentru accelerarea progreselor în atingerea obiectivelor deceniului digital.

Unii respondenți au subliniat, de asemenea, că ar trebui să se acorde prioritate contribuției la obiectivele societale de nivel superior, asigurându-se că impactul transformării digitale asupra obiectivelor societale este evaluat periodic, întrucât calitatea și traiectoria dezvoltării digitale sunt, de asemenea, importante și trebuie să fie asigurate prin intermediul unor priorități și principii strategice care vor fi utilizate împreună cu indicatorii cantitativi. Mulți au subliniat că este important să se ia în considerare și să existe o mai bună evaluare a impactului digitalizării asupra mediului în cadrul transformării digitale, pentru a-l reduce, asigurând, în același timp, faptul că tehnologiile digitale sprijină tranziția verde.

Obținerea și utilizarea expertizei

Comisia s-a bazat pe un set amplu și solid de dovezi în sprijinul abordării propuse în Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală și concretizate prin intermediul acestui program de politică intitulat „Calea către deceniul digital”.

În ceea ce privește obiectivele și indicatorii, programul de politică se bazează, în special, pe un indice al economiei și societății digitale („Digital Economy and Society Index” - DESI) îmbunătățit, un indice compozit care monitorizează performanța digitală a Europei și evoluția statelor membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală, inclusiv analiza politicilor digitale naționale. Studiile-cheie care colectează date pentru DESI cu privire la acoperirea și prețurile serviciilor în bandă largă, evaluarea comparativă a e-guvernării și ancheta în rândul întreprinderilor contribuie, de asemenea, la procesul de colectare a datelor relevante. Tablourile de bord privind reziliența digitală 26 oferă o perspectivă globală asupra vulnerabilităților și capacităților digitale ale UE legate și de alte dimensiuni ale rezilienței (verde, socială, economică și geopolitică).

Pe lângă multe alte studii menționate în comunicare, un studiu publicat de McKinsey în septembrie 2020 27 prezintă o analiză actualizată și aprofundată a provocărilor viitoare pentru UE în ceea ce privește transformarea sa digitală și acțiunile necesare pentru a profita la maximum de aceasta.

Evaluarea impactului

În conformitate cu orientările din setul de instrumente pentru o mai bună legiferare, Comisia nu a considerat necesară o evaluare a impactului și a furnizat, în schimb, un document de lucru al serviciilor Comisiei care să însoțească propunerea de decizie. Comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, care fusese aprobată de Consiliul European, schițase deja un mecanism detaliat de monitorizare și cooperare, care a fost urmărit îndeaproape în propunerea de decizie. Întrucât în comunicare au fost stabilite în mod ferm o serie de elemente (de exemplu, obiectivele, mecanismul de monitorizare și cooperare, cadrul pentru punerea în aplicare a proiectelor multinaționale), a rămas o marjă de manevră foarte limitată în ceea ce privește opțiunile de politică, a căror analiză se află în centrul unei evaluări a impactului.

În conformitate cu comunicarea, decizia propusă enumeră obiective digitale comune corespunzătoare celor patru puncte cardinale pentru a transpune în obiective comune concrete ambiția UE de a realiza cu succes o Uniune digitalizată până în 2030. Decizia propusă specifică doar modul în care vor fi măsurate obiectivele. În plus, noua formă de guvernanță, prin intermediul mecanismului de monitorizare și cooperare, se bazează în special pe indicele DESI deja existent, un indice compozit de monitorizare a performanței digitale a UE, care va fi îmbunătățit pentru a reflecta noile obiective. Deși propunerea de decizie prevede un mecanism de monitorizare și cooperare care urmărește să permită monitorizarea progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor, eventualele acțiuni concrete care pot fi sugerate ca urmare a monitorizării vor fi doar rezultatul unui proces iterativ și de cooperare între Comisie și statele membre, care va avea loc ulterior, sub forma unor acțiuni recomandate. Întrucât acțiunile concrete vor fi identificabile numai după instituirea mecanismului de monitorizare și cooperare și, în special, ca rezultat al procesului de monitorizare, impactul exact al programului asupra acestui aspect specific nu poate fi identificat ex ante.

Întrucât spectrul este un factor esențial pentru înregistrarea de progrese în atingerea obiectivelor deceniului digital, în special pentru realizarea unei infrastructuri digitale sigure, performante și durabile, statele membre ar trebui, de asemenea, să raporteze cu privire la politicile și măsurile adoptate și viitoare referitoare la disponibilitatea și posibilitatea de a utiliza spectrul de frecvențe radio pentru utilizatorii existenți și potențialii investitori și operatori. Comisia ar putea oferi orientări cu privire la modul optim de organizare a unor astfel de politici și măsuri în vederea îndeplinirii obiectivelor generale și digitale ale prezentei decizii. Acest lucru nu aduce atingere posibilității Comisiei de a propune noi orientări sau mecanisme strategice pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio în temeiul articolului 4 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/1972 din 11 decembrie 2018.

Programul de politică intitulat „Calea către deceniul digital” prevede, de asemenea, un mecanism pentru o structură juridică care să permită instituirea și punerea în aplicare rapidă și flexibilă a proiectelor multinaționale, în special pentru implementarea unor infrastructuri și/sau servicii digitale la scară largă în toate țările. Combinarea fondurilor din programul Uniunii gestionat la nivel central cu resursele angajate de statele membre ar trebui să fie posibilă, inclusiv, în anumite condiții, cu contribuții din partea Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se explică în partea 3 a orientărilor Comisiei adresate statelor membre cu privire la planurile de redresare și reziliență 28 . Structura juridică va prevedea dispoziții standard care să reglementeze aspecte comune, cum ar fi guvernanța proiectului, răspunderea, proprietatea și gestionarea datelor, precum și punerea în comun a mai multor surse de finanțare, care pot include, printre altele, programe ale Uniunii gestionate direct și indirect, contribuții ale statelor membre și finanțare privată. Aceasta va constitui o opțiune pentru punerea în aplicare a proiectelor multinaționale, iar mecanismul va rămâne voluntar pentru statele membre. Detaliile exacte privind finanțarea, punerea în aplicare și participarea la anumite proiecte, precum și domeniile specifice, nu vor fi stabilite în prezentul program de politică. Acestea vor fi disponibile numai în anii următori și vor depinde de sprijinul din partea statelor membre.

După cum reiese din cele de mai sus, propunerea nu prevede opțiuni de politică concrete, ci mai degrabă un cadru metodologic și de guvernanță, care nu ține seama de viitoarele măsuri concrete bazate pe acesta. Detaliile privind impactul cadrului propus depind de punerea în aplicare în continuare a acestuia (și, prin urmare, de operaționalizarea acestuia) la nivelul UE și la nivel național. Pe baza celor de mai sus, Comisia a consolidat elementele de probă existente într-un document de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea. În ceea ce privește în special proiectele multinaționale, documentul de lucru al serviciilor Comisiei arată că, în primul rând, este necesar un cadru procedural pentru accelerarea punerii în aplicare a acestora și, în al doilea rând, că este necesar să se ofere statelor membre o opțiune de punere în aplicare a acestor proiecte printr-un nou instrument care să poată fi utilizat în cazul în care niciun instrument existent nu este adecvat pentru un anumit proiect multinațional. Acest nou instrument, Consorțiul pentru o infrastructură digitală europeană („European Digital Infrastructure Consortium” - EDIC), nu implică constituirea efectivă a unui nou organism al Uniunii și nu vizează un proiect multinațional specific, ci abordează o lacună în setul de instrumente al UE pentru combinarea finanțării din partea statelor membre, de la bugetul UE și a investițiilor private în scopul implementării și operării infrastructurilor și serviciilor de interes comun, în afara domeniului cercetării.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea nu are implicații pentru bugetul UE. În special, noile sarcini ale Comisiei legate de rolul său de accelerator de proiecte multinaționale vor fi îndeplinite utilizând resurse care altfel ar fi fost utilizate pentru a oferi sprijin ad-hoc proiectelor statelor membre în domeniile acoperite de proiectele multinaționale. Prin punerea în comun a acestor resurse dispersate, se vor obține câștiguri de eficiență fără costuri suplimentare pentru bugetul Uniunii.

5.ELEMENTE DIVERSE

Planurile de implementare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

Monitorizarea punerii în aplicare, evaluarea și raportarea sunt prezentate mai detaliat în descrierea dispoziției specifice de mai jos. În esență, Comisia va raporta anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la evoluția „Căii către deceniul digital” prin intermediul „Raportului privind stadiul evoluției deceniului digital”. Acest raport duce la implementarea, la rândul său, a unui mecanism de monitorizare și cooperare între Comisie și statele membre, care este descris mai detaliat în descrierea dispozițiilor specifice de mai jos.

Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Obiectul și domeniul de aplicare ale deciziei sunt prevăzute la articolul 1, care stabilește programul de politică „Calea către deceniul digital”, care include un mecanism de monitorizare, cooperare și monitorizare aferent. Articolul 2 descrie obiectivele generale ale deciziei, care constau în promovarea unui mediu digital axat pe om, sigur și deschis; consolidarea rezilienței colective a statelor membre; asigurarea unei infrastructuri digitale sigure și accesibile; promovarea implementării și utilizării capabilităților digitale; asigurarea accesibilității vieții democratice și a serviciilor publice online; asigurarea faptului că infrastructurile și tehnologiile digitale devin mai sustenabile și mai eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și că toate politicile existente care sunt relevante pentru atingerea obiectivelor digitale sunt luate în considerare pentru a contribui pe deplin la tranziția digitală.

Articolul 3 conține definițiile anumitor termeni utilizați în decizie.

Articolul 4 stabilește obiectivele în privința cărora instituțiile Uniunii și statele membre ar trebui să coopereze, stabilite în jurul a patru „puncte cardinale”, și anume o populație cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital; infrastructuri digitale durabile, sigure și performante; transformarea digitală a întreprinderilor; digitalizarea serviciilor publice. Cele patru puncte cardinale sunt alcătuite dintr-o varietate de dimensiuni și subdimensiuni. Obiectivele urmează să fie revizuite de Comisie până în iunie 2026, pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, economice și societale.

Progresele înregistrate în atingerea obiectivelor la nivelul Uniunii vor fi monitorizate (articolul 5) prin intermediul indicelui economiei și societății digitale (DESI). În acest scop, o parte dintre dimensiunile și indicatorii DESI vor fi aliniați la obiectivele stabilite în decizie. Monitorizarea atingerii obiectivelor pentru 2030 se bazează pe indicatori-cheie de performanță, definiți anual de Comisie în cadrul DESI, în consultare cu statele membre, precum și pe traiectoriile preconizate la nivelul UE, identificate de Comisie în strânsă cooperare cu statele membre. Comisia este împuternicită să stabilească lista indicatorilor-cheie de performanță necesari pentru a monitoriza fiecare dintre obiectivele digitale prin intermediul unui act de punere în aplicare, atunci când acest lucru este necesar pentru o monitorizare eficace sau pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice. Monitorizarea ar putea include, de asemenea, un punctaj bazat pe coduri de culoare: un sistem de raportare prin care culorile semaforului (și anume verde, galben și roșu) indică dacă tendințele reale monitorizate la nivelul Uniunii se încadrează în grafic în ceea ce privește atingerea obiectivului unui anumit indicator-cheie de performanță în comparație cu tendința preconizată.

Astfel cum se descrie la articolul 6, Comisia va raporta anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală a Uniunii, prin intermediul unui raport privind stadiul evoluției deceniului digital. DESI va fi inclus în acest raport. Raportul va acoperi tranziția digitală, în special progresele înregistrate în realizarea viziunii pentru 2030 și a obiectivelor digitale corespunzătoare, precum și nivelul mai general de respectare a obiectivelor generale și a principiilor digitale consacrate în [a se introduce titlul declarației solemne]. Raportul va include, de asemenea, politici, măsuri și acțiuni recomandate adresate statelor membre, precum și angajamente comune propuse și asumate de Comisie și de statele membre. În raport, Comisia poate identifica acțiunile recomandate în ceea ce privește politicile, măsurile și acțiunile care trebuie întreprinse de statele membre în ceea ce privește domeniile în care progresele înregistrate în atingerea obiectivelor digitale sunt considerate insuficiente, acțiuni care ar trebui, de asemenea, să fie incluse în foile de parcurs strategice naționale ale statelor membre privind deceniul digital. Orice astfel de acțiune recomandată va ține seama de rezultatul dialogului de cooperare, inclusiv de observațiile formulate de statele membre în urma raportului anterior. În special, Comisia poate sugera punerea în aplicare a unor măsuri de reglementare specifice sau a unor intervenții publice pentru a încuraja investiții suplimentare în tehnologii și capacități digitale, inclusiv prin dezvoltarea de proiecte multinaționale.

Articolul 7 prevede că, cel târziu cu cinci luni înainte de publicarea Raportului privind stadiul evoluției deceniului digital, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital („foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital”). Statele membre vor prezenta în foile lor de parcurs principalele politici, măsuri și acțiuni existente și planificate pentru atingerea obiectivelor și țintelor deceniului digital; traiectoriile naționale preconizate pe baza orientărilor furnizate de Comisie în strânsă cooperare cu statele membre; un calendar pentru punerea în aplicare a politicilor, măsurilor și acțiunilor planificate, inclusiv o evaluare a momentului în care se preconizează că aceste politici și măsuri vor produce efecte în ceea ce privește atingerea obiectivelor; o prezentare generală a investițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor, țintelor și contribuțiilor stabilite în foile de parcurs naționale, precum și o evaluare generală a surselor pentru aceste investiții. Foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital pot include, de asemenea, o propunere de proiect(e) multinațional(e). Dacă este necesar, pentru a ține seama de constatările Raportului anual privind stadiul evoluției deceniului digital, statele membre ar trebui să prezinte o adaptare a foilor lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital, constând în politici, măsuri și acțiuni pe care intenționează să le întreprindă pentru a stimula progresele în domeniile vizate de obiectivele digitale. Comisia va oferi orientări pentru a ajuta statele membre să își elaboreze foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital, inclusiv corelarea dintre traiectoriile Uniunii și cele naționale preconizate și modul în care traiectoriile preconizate ale Uniunii ar trebui să fie transpuse de statele membre în traiectorii naționale care iau în considerare diferitele puncte de plecare naționale, resurse, avantaje comparative și alți factori relevanți.

Articolul 8 prevede cooperarea anuală între Comisie și statele membre pentru a asigura atingerea obiectivelor și a țintelor deceniului digital printr-o combinație de inițiative ale Uniunii și politici naționale relevante, ținând seama de dimensiunile transfrontaliere ale politicilor digitale și ale obiectivelor la nivelul Uniunii, în special de dezvoltarea pieței interne. Statele membre și Comisia vor coopera îndeaproape pentru a identifica modalități de soluționare a deficiențelor în domeniile în care progresele au fost insuficiente pentru a atinge unul sau mai multe obiective digitale sau în care cel mai recent raport privind progresele înregistrate și datele disponibile indică lacune și deficiențe semnificative. În acest context, statele membre vor fi obligate să prezinte politicile și măsurile pe care le-au planificat, adoptat sau pus în aplicare.

În cadrul dialogului de cooperare, Comisia și statele membre vor examina, de asemenea, modul în care au pus în aplicare, colectiv și individual, politicile, măsurile și acțiunile recomandate incluse în raportul din anul precedent. Evaluarea va analiza impactul acțiunilor și măsurilor statelor membre și/sau va estima momentul în care este probabil să apară astfel de efecte. Evaluarea va analiza, de asemenea, necesitatea de a adopta măsuri sau acțiuni, adaptându-le sau completându-le pe cele deja existente.

În orice moment al cooperării anuale, Comisia și unul sau mai multe state membre vor fi în măsură să își asume angajamente comune, inclusiv să instituie proiecte multinaționale, și să convină asupra unor măsuri și acțiuni la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama, printre altele, de punerea în aplicare a altor politici și inițiative digitale. Aceste angajamente comune și alte măsuri vor fi luate în vederea realizării obiectivelor deceniului digital, în conformitate cu traiectoriile preconizate, menționate în Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital. Comisia și statele membre individuale vor putea solicita o reuniune între Comisie și statele membre. O astfel de reuniune va avea loc în special în cazul în care un stat membru propune să se întreprindă un nou proiect multinațional sau o acțiune comună care necesită participarea altor state membre. Statele membre în cauză sau Comisia vor putea, de asemenea, să solicite lansarea unui proces de evaluare inter pares.

Articolul 9 permite Comisiei să adopte recomandări distincte în cazul în care un stat membru nu își modifică foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital în conformitate cu politicile, măsurile și acțiunile recomandate și nici nu oferă suficiente explicații cu privire la motivele pentru care intenționează să pună în aplicare acțiunile recomandate. Statul membru în cauză va trebui să țină seama în cea mai mare măsură de o astfel de recomandare și să explice modul în care intenționează să o pună în aplicare. Recomandările formulate de Comisie vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului. Politicile, măsurile și acțiunile recomandate de Comisie cuprinse în raport și în recomandările distincte ale Comisiei ar trebui să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări, emise în contextul semestrului european.

Cooperarea dintre Comisie și statele membre va fi deschisă, eficace și transparentă prin intermediul unei structuri adecvate instituite de Comisie (articolul 10). O astfel de structură va servi, de asemenea, drept forum de evaluare inter pares între statele membre. În plus, pentru a asigura transparența și participarea publicului, Comisia și statele membre vor colabora, de asemenea, cu toate părțile interesate (inclusiv la nivel național, regional și local, în special cu organismele din domeniul transformării digitale a sectorului public din statele membre și cu partenerii sociali, cetățenii și societatea civilă) (articolul 11).

Întrucât prevede o serie de dispoziții privind proiectele multinaționale, articolul 12 stabilește obiectivele care caracterizează un proiect multinațional. La cel mai înalt nivel, printre aceste obiective se numără contribuția proiectului la obiectivele de transformare digitală a Uniunii până în 2030. Acest lucru se traduce apoi în mai multe cerințe operaționale. Articolul 12 împuternicește Comisia să emită o recomandare de instituire a unui proiect multinațional sau să invite un stat membru să participe la un proiect multinațional și prevede posibilitatea de a institui sau de a se alătura unui proiect multinațional ca angajament comun. Lista orientativă a posibilelor domenii de activitate în care ar putea fi stabilite proiecte multinaționale este prevăzută în anexă.

Normele privind selecția și punerea în aplicare a proiectelor multinaționale sunt prevăzute la articolul 13. În primul rând, potrivit acestui articol, Comisia va include o anexă la Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital în care va furniza principiile și prioritățile strategice în punerea în aplicare a proiectelor multinaționale și o listă actualizată a proiectelor selectate pentru punere în aplicare. În al doilea rând, este furnizată o listă deschisă a potențialelor instrumente de punere în aplicare. În cazul în care se aleg instrumentele de punere în aplicare existente, normele aplicabile acestor instrumente nu sunt modificate prin prezenta decizie și trebuie respectate în totalitate.

Cadrul procedural pentru accelerarea punerii în aplicare a proiectelor multinaționale este prevăzut la articolul 14. Se are în vedere un mecanism de coordonare în două etape, care să fie pus în aplicare în strânsă cooperare între Comisie și statele membre. În prima etapă, toate statele membre sunt invitate să își exprime interesul pentru punerea în aplicare a unor proiecte multinaționale specifice. În a doua etapă, cu condiția să existe un interes suficient din partea statelor membre, Comisia va oferi orientări cu privire la mecanismul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru punerea în aplicare a unui anumit proiect, precum și cu privire la alte aspecte strategice ale punerii în aplicare a acestuia. De asemenea, există posibilitatea de a se acorda asistență tehnică și alte tipuri de sprijin pe toată durata punerii în aplicare a proiectului.

Articolul 15 prevede un mecanism de punere în aplicare sub forma unui consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC). Se preconizează că EDIC va fi utilizat în principal în cazul proiectelor multinaționale care nu pot fi puse în aplicare în cadrul mecanismelor existente de punere în aplicare. Astfel cum se prevede în continuare la acest articol, EDIC va avea personalitate juridică. Acest lucru înseamnă că, atunci când solicită un grant din partea Uniunii, EDIC însuși este solicitantul și, în cele din urmă, trebuie să își prezinte propunerile în cadrul unei cereri de propuneri sau al unei invitații din partea organismului care acordă grantul. Cu excepția unui acord de grant cu beneficiari multipli, cererea nu poate fi depusă de un terț, de exemplu de către un stat membru în numele EDIC.

Articolul 16 prevede că EDIC poate fi instituit la cererea statelor membre printr-o decizie a Comisiei adoptată în conformitate cu procedura comitetului.

Articolele ulterioare prevăd normele necesare pentru funcționarea armonioasă și flexibilă a unui EDIC. Articolul 17 se referă la normele privind calitatea de membru, conform cărora statele membre care furnizează contribuții financiare sau nefinanciare sunt membri cu drept de vot, iar celelalte state membre pot fi observatori. Articolul 18 prevede un mecanism de guvernanță care face obiectul drepturilor de veto ale Comisiei în circumstanțe descrise în termeni restrictivi. Articolul 19 prevede cerințele minime care trebuie îndeplinite prin statut.

În fine, normele privind răspunderea aplicabile unui EDIC sunt prevăzute la articolul 20, dreptul aplicabil și jurisdicția la articolul 21, normele privind lichidarea la articolul 22, iar cele privind raportarea și controlul la articolul 23.

2021/0293 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital”

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

Având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 29 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 30 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În comunicarea sa intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” din 9 martie 2021 31 („Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală”), Comisia și-a prezentat viziunea pentru 2030 de a acorda mai multă putere de acțiune cetățenilor și întreprinderilor prin tranziția digitală. Modelul Uniunii pentru transformarea digitală a economiei și a societății ar trebui să cuprindă suveranitatea digitală, incluziunea, egalitatea, durabilitatea, reziliența, securitatea, îmbunătățirea calității vieții, respectarea drepturilor și aspirațiilor cetățenilor și ar trebui să contribuie la o economie și o societate dinamică, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și echitabilă în Uniune.

(2)În declarația sa din 25 martie 2021, Consiliul European a considerat Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală drept un pas în direcția trasării dezvoltării digitale a Europei pentru următorul deceniu și a confirmat viziunea stabilită în comunicarea respectivă, inclusiv ideea unui program de politică cu o structură de guvernanță solidă și un cadru care să faciliteze punerea în aplicare a proiectelor multinaționale care sunt necesare pentru tranziția digitală a Europei în domenii critice. De asemenea, acesta a invitat Comisia să extindă setul de instrumente de politică ale Uniunii Europene pentru transformarea digitală, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, și să utilizeze toate instrumentele disponibile din politicile din domeniul industrial, comercial și cel al concurenței, al competențelor și educației, al cercetării și inovării și instrumentele de finanțare pe termen lung pentru a facilita transformarea digitală.

(3)După cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei de actualizare a noii strategii industriale 2020 32 , este necesar ca Uniunea Europeană să identifice sistemele de tehnologii critice și sectoarele strategice, să abordeze deficiențele strategice și dependențele cu grad ridicat de risc care ar putea duce la deficite de aprovizionare sau la riscuri în materie de securitate cibernetică și să promoveze tranziția digitală. Acest lucru subliniază faptul că este important ca statele membre să își unească forțele și să sprijine eforturile industriei de a aborda aceste dependențe și de a dezvolta capacități strategice. Acest lucru reprezintă, de asemenea, un răspuns la analiza din Raportul pe 2021 de analiză prospectivă strategică 33 . În cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al pregătirii planurilor naționale de redresare și reziliență, Comisia a încurajat statele membre să își coordoneze eforturile în favoarea proiectelor multinaționale în domeniul digital. Această experiență a evidențiat necesitatea ca Comisia să sprijine eforturile de coordonare ale statelor membre și ca Uniunea să dispună de mecanisme de punere în aplicare care să faciliteze investițiile comune, pentru ca proiectele multinaționale să se materializeze. Împreună cu alte inițiative ale Comisiei, cum ar fi Observatorul pentru tehnologiile critice 34 , ar trebui instituită o structură de guvernanță care să pună în aplicare Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală, care ar trebui să contribuie la identificarea dependențelor strategice digitale actuale și viitoare ale Uniunii și la consolidarea suveranității sale digitale.

(4)Comunicarea Comisiei privind Pactul verde european 35 a subliniat faptul că Europa ar trebui să valorifice potențialul transformării digitale, care este un factor-cheie pentru atingerea obiectivelor Pactului verde. Uniunea ar trebui să promoveze și să investească în transformarea digitală necesară, întrucât tehnologiile digitale sunt un factor esențial pentru atingerea obiectivelor de durabilitate ale Pactului verde în multe sectoare. Tehnologiile digitale, cum ar fi inteligența artificială, tehnologia 5G, tehnologia de tip cloud computing, tehnica de calcul la margine și internetul obiectelor, pot accelera și amplifica impactul politicilor de combatere a schimbărilor climatice și de protecție a mediului. Digitalizarea oferă, de asemenea, noi oportunități pentru monitorizarea de la distanță a poluării aerului și a apei sau pentru monitorizarea și optimizarea modului în care sunt utilizate energia și resursele naturale. Europa are nevoie de un sector digital care pune durabilitatea în centrul acțiunii sale, asigurându-se că infrastructurile și tehnologiile digitale devin, într-un mod care poate fi demonstrat, mai sustenabile și mai eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor și contribuie la o economie și o societate circulare durabile și neutre din punct de vedere climatic, în conformitate cu Pactul verde european.

(5)Măsurile prevăzute în Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală ar trebui puse în aplicare pentru a intensifica acțiunile definite în Strategia pentru conturarea viitorului digital al Europei și pe baza instrumentelor existente ale Uniunii [cum ar fi programele de coeziune, Instrumentul de sprijin tehnic, Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului 36 , Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului 37 și Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului 38 ] și a fondurilor alocate pentru tranziția digitală prevăzute de Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 39 . Prin urmare, prin prezenta decizie, ar trebui instituit un program de politică „Calea către deceniul digital” pentru a realiza, a accelera și a modela o transformare digitală de succes a economiei și societății Uniunii.

(6)Pentru a urma traiectoria Uniunii în ceea ce privește ritmul transformării digitale, ar trebui stabilite obiective digitale. Aceste obiective ar trebui să fie legate de domenii concrete în care ar trebui realizate progrese în mod colectiv în cadrul Uniunii. Obiectivele urmează cele patru puncte cardinale identificate în Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală, identificate ca fiind domeniile esențiale pentru transformarea digitală a Uniunii: competențele digitale, infrastructurile digitale, digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice.

(7)Competențele digitale, de bază și avansate, sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței colective a societății Uniunii. Cetățenii autonomi și capabili din punct de vedere digital vor putea profita de oportunitățile oferite de deceniul digital. În plus, formarea și educația digitală ar trebui să sprijine o forță de muncă în care oamenii să poată dobândi competențe digitale specializate pentru a obține locuri de muncă de calitate și cariere de succes într-o măsură mult mai mare decât în prezent, cu asigurarea convergenței între femei și bărbați. În plus, un factor esențial pentru a putea profita de beneficiile digitalizării, pentru dezvoltarea tehnologică viitoare și pentru asigurarea poziției de lider a Europei în domeniul digital este o infrastructură digitală durabilă pentru conectivitate, microelectronică și capacitatea de a prelucra volume mari de date. Este nevoie de o conectivitate excelentă și sigură pentru toți și pretutindeni în Europa, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate 40 . Nevoile societății în ceea ce privește lărgimea de bandă disponibilă pentru încărcare și pentru descărcare sunt în continuă creștere. Până în 2030, rețelele cu viteze exprimate în gigabiți ar trebui să devină disponibile în condiții accesibile pentru toți cei care au nevoie sau doresc o astfel de capacitate. În plus, se preconizează că va crește și mai mult în viitor cererea de microprocesoare care, în prezent, se află deja la începutul majorității lanțurilor valorice principale și strategice, în special cele mai inovatoare. De asemenea, se preconizează că nodul periferic extrem de sigur și neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei care garantează accesul la servicii de date cu latență redusă, indiferent de locul în care sunt situate întreprinderile, și capacitatea cuantică vor fi factori esențiali.

(8)Dincolo de factorii favorizanți, toate tehnologiile menționate mai sus se vor afla în centrul noilor produse, al noilor procese de fabricație și al noilor modele de afaceri bazate pe schimbul echitabil de date în economia datelor. Transformarea întreprinderilor va depinde de capacitatea lor de a adopta noi tehnologii digitale cu celeritate și la toate nivelurile, inclusiv în ecosistemele industriale și de servicii rămase în urmă în prezent.

(9)Viața democratică și serviciile publice vor depinde, de asemenea, în mod esențial de tehnologiile digitale și, prin urmare, acestea ar trebui să fie pe deplin accesibile tuturor, ca un mediu digital de cea mai bună calitate, care să ofere servicii și instrumente ușor de utilizat, eficiente și personalizate, cu standarde ridicate de securitate și confidențialitate.

(10)Comisia ar trebui să revizuiască aceste obiective digitale până în iunie 2026 pentru a evalua dacă acestea continuă să atingă nivelul ridicat de ambiție al transformării digitale și să le actualizeze sau să introducă obiective digitale suplimentare, dacă este necesar.

(11)Un progres armonios, favorabil incluziunii și constant în direcția transformării digitale și a realizării obiectivelor digitale în Uniune necesită o formă de guvernanță cuprinzătoare, robustă, fiabilă, flexibilă și transparentă, bazată pe o cooperare și coordonare strânsă între instituțiile, organele și agențiile Uniunii și statele membre. Un mecanism adecvat ar trebui să asigure coordonarea convergenței, precum și coerența și eficacitatea politicilor și măsurilor la nivelul Uniunii și la nivel național. Prin urmare, este necesar să se stabilească dispoziții privind un mecanism de monitorizare și cooperare pentru punerea în aplicare a Comunicării privind Busola pentru dimensiunea digitală.

(12)Acest mecanism ar trebui să includă un sistem îmbunătățit de monitorizare pentru a identifica lacunele de la nivelul capacităților digitale strategice ale Uniunii. Acesta ar trebui să includă, de asemenea, un mecanism de raportare, printre altele, cu privire la progresele înregistrate în realizarea viziunii pentru 2030 și a obiectivelor digitale corespunzătoare, precum și cu privire la situația mai generală a conformității cu obiectivele stabilite în prezenta decizie. De asemenea, ar trebui să instituie un cadru de cooperare între Comisie și statele membre pentru identificarea soluțiilor care să abordeze punctele slabe și pentru a propune acțiuni specifice pentru o remediere eficientă.

(13)Indicele economiei și societății digitale (DESI) 41 ar trebui să devină parte a Raportului privind stadiul evoluției deceniului digital și ar trebui utilizat pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor digitale. Această monitorizare ar trebui să includă o analiză a indicatorilor care măsoară progresele înregistrate la nivelul statelor membre, a politicilor și inițiativelor naționale care vizează atingerea obiectivelor prezentei decizii și a țintelor, precum și analize orizontale și tematice care să urmărească transformarea digitală a economiilor europene și o clasificare a progreselor înregistrate de statele membre în acest sens. În special, dimensiunile și indicatorii DESI ar trebui să fie aliniați la obiectivele digitale stabilite în prezenta decizie. Pentru fiecare obiectiv digital, ar trebui să fie stabiliți indicatori-cheie de performanță (KPI) în actele de punere în aplicare care urmează să fie adoptate de Comisie. Indicatorii-cheie de performanță ar trebui să fie actualizați atunci când este necesar pentru a asigura o monitorizare eficace continuă și pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice. Mecanismul de colectare a datelor în statele membre ar trebui consolidat pentru a prezenta situația detaliată a progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor digitale, precum și informații privind politicile, programele și inițiativele relevante la nivel național. Pe baza revizuirilor și în cazul în care este necesar, Comisia ar trebui să elaboreze, în consultare cu statele membre, o foaie de parcurs pentru a stabili nevoile viitoare în materie de colectare a datelor. . Pentru definirea DESI, Comisia ar trebui să se bazeze în mare măsură pe statisticile oficiale colectate în cadrul diferitelor anchete ale Uniunii privind societatea informațională 42 . Comisia ar trebui să utilizeze studii specifice pentru a colecta date pentru indicatorii relevanți care nu sunt măsurați în anchetele Uniunii.

(14)Pentru a informa colegiuitorii cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală în Uniune, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind stadiul evoluției deceniului digital, care să conțină o imagine de ansamblu și o analiză a transformării digitale a Uniunii, precum și o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele deceniului digital și țintele digitale pentru perioada de până în 2030. Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital, în special DESI, ar trebui să contribuie la semestrul european, inclusiv la aspectele legate de Mecanismul de redresare și reziliență.

(15)În special, Comisia ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor digitale, detaliind gradul de progrese înregistrate de Uniune în raport cu traiectoriile preconizate pentru fiecare obiectiv, evaluarea eforturilor necesare pentru atingerea fiecărui obiectiv, inclusiv lacunele în materie de investiții în capacitățile digitale și sensibilizarea cu privire la acțiunile necesare pentru sporirea suveranității digitale. Raportul ar trebui să includă, de asemenea, o evaluare a punerii în aplicare a propunerilor de reglementare relevante, precum și a acțiunilor întreprinse la nivelul Uniunii și al statelor membre.

(16)Pe baza acestei analize, raportul ar urma să includă politici, măsuri și acțiuni specifice recomandate. Atunci când recomandă politici, măsuri sau acțiuni în cadrul raportului, Comisia ar trebui să țină seama de cele mai recente date disponibile, de angajamentele comune asumate, de politicile și măsurile definite de statele membre, precum și de progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunile recomandate identificate în rapoartele anterioare și abordate în cursul cooperării anuale. În plus, Comisia ar trebui să țină seama de diferențele dintre statele membre în ceea ce privește potențialul de a contribui la obiectivele digitale, precum și de politicile, măsurile și acțiunile deja instituite și considerate adecvate pentru atingerea obiectivelor, chiar dacă efectele acestora nu s-au materializat încă.

(17)Raportul anual privind stadiul evoluției deceniului digital ar trebui să prezinte punerea în aplicare a principiilor digitale, astfel cum au fost aprobate în [a se introduce titlul declarației solemne].

(18)Pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor deceniului digital și a țintelor digitale, astfel cum sunt prevăzute în prezenta decizie, și că toate statele membre contribuie în mod eficace în acest scop, conceperea și punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare și cooperare ar trebui să asigure schimbul de informații și de bune practici printr-un dialog constructiv și favorabil incluziunii între statele membre și Comisie.

(19)Comisia ar trebui, împreună cu statele membre, să elaboreze traiectorii preconizate pentru ca Uniunea să atingă obiectivele digitale prevăzute în prezenta decizie. Aceste traiectorii preconizate ar trebui apoi transpuse de statele membre în traiectorii naționale, în cazurile în care acest lucru este posibil. Potențialul diferit al statelor membre de a contribui la obiectivele digitale ar trebui luat în considerare și reflectat în traiectoriile naționale. Aceste traiectorii ar trebui să contribuie la evaluarea progreselor înregistrate în timp la nivelul Uniunii și, respectiv, la nivel național.

(20)Pentru a se asigura o cooperare eficientă și eficace între Comisie și statele membre, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital pentru perioada de până în 2030 („foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital”) în care să propună, în cazurile în care acest lucru este posibil și măsurabil la nivel național, traiectorii naționale, și să descrie toate instrumentele adoptate, planificate sau puse în aplicare cu scopul de a contribui la realizarea la nivelul Uniunii a obiectivelor prezentei decizii și a țintelor digitale. Aceste foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital ar trebui să fie un instrument esențial pentru coordonarea politicilor statelor membre și pentru asigurarea predictibilității pentru piață. Statele membre ar trebui să țină seama de inițiativele sectoriale relevante, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, și să asigure coerența cu acestea. În cursul ciclului anual de cooperare, statele membre ar putea propune ajustări ale foilor lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital pentru a ține seama de evoluția tranziției digitale la nivelul Uniunii și la nivel național și pentru a răspunde, în special, politicilor, măsurilor și acțiunilor recomandate de Comisie.

(21)Disponibilitatea în timp util a spectrului de frecvențe radio și accesul la acesta sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor în materie de conectivitate ale „Căii către deceniul digital”. În acest context, statele membre și utilizatorii spectrului necesită previzibilitate și certitudine și, în același timp, flexibilitate (pe baza nevoilor în continuă schimbare) pentru planificarea etapelor pentru disponibilitatea spectrului. În special în cadrul procesului de transformare digitală și verde în rapidă evoluție, informarea timpurie cu privire la disponibilitatea viitoare a spectrului și contribuția la stabilirea oricăror etape din partea principalelor părți interesate (cum ar fi autoritățile publice, industria și utilizatorii) ar spori securitatea juridică și previzibilitatea investițiilor.

(22)Întrucât spectrul este esențial pentru atingerea obiectivelor digitale și, în special, pentru o infrastructură digitală sigură, performantă și sustenabilă, statele membre ar trebui, de asemenea, să raporteze cu privire la politicile și măsurile adoptate și viitoare cu privire la disponibilitatea și posibilitatea de a utiliza spectrul radio pentru utilizatorii existenți și potențialii investitori și operatori. Fără a aduce atingere posibilității Comisiei de a propune noi orientări sau mecanisme strategice pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio în temeiul articolului 4 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului 43 , Comisia ar putea furniza orientări adecvate în acest sens în vederea îndeplinirii obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie.

(23)Dialogul de cooperare dintre Comisie și statele membre ar trebui să înceapă odată cu evaluarea foilor lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital și ar trebui să se bazeze pe datele furnizate și pe evaluarea efectuată în Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital, precum și pe feedbackul primit de la părțile interesate relevante.

(24)Cooperarea ar trebui să fie structurată ulterior în cadrul unui ciclu anual. Calendarul cooperării anuale ar trebui să țină seama de necesitatea de a reflecta rezultatele cooperării obținute până în prezent, precum și de măsurile, acțiunile și ajustările foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital propuse în raportul din anul următor.

(25)Pentru a avansa în direcția atingerii obiectivelor în conformitate cu traiectoriile preconizate, statele membre care sunt considerate în raport ca înregistrând progrese insuficiente într-un anumit domeniu ar trebui să propună măsuri de adaptare și acțiuni pe care intenționează să le întreprindă pentru a stimula progresele în acest domeniu critic. În plus, Comisia și statele membre ar trebui să examineze modul în care politicile, măsurile și acțiunile recomandate în raportul din anul precedent au fost abordate de statele membre în mod colectiv și individual. Un stat membru poate solicita lansarea unui proces de evaluare inter pares pentru a oferi altor state membre posibilitatea de a formula observații cu privire la propunerile pe care intenționează să le prezinte în foaia sa de parcurs strategică națională privind deceniul digital, în special în ceea ce privește capacitatea acestora de a atinge un obiectiv specific. Comisia poate propune, de asemenea, lansarea unui proces de evaluare inter pares cu privire la foaia de parcurs strategică privind deceniul digital a unui stat membru.

(26)Comisia și unul sau mai multe state membre pot să își asume angajamente comune cu privire la acțiunile coordonate pe care ar dori să le întreprindă pentru a atinge obiectivele, pentru a institui proiecte multinaționale și pentru a conveni asupra oricăror alte măsuri și acțiuni la nivelul Uniunii și la nivel național, cu obiectivul de a progresa în direcția atingerii obiectivelor în conformitate cu traiectoriile preconizate.

(27)Punerea în aplicare eficace a politicilor, măsurilor și acțiunilor recomandate și a foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital și a adaptărilor acestora este esențială pentru atingerea obiectivelor și a țintelor digitale. În cazul în care un stat membru nu pune în aplicare în mod eficace aceste măsuri, iar motivele pentru nepunerea în aplicare a acestor măsuri sunt considerate insuficiente, Comisia poate adopta o recomandare distinctă, fără a aduce atingere competențelor Comisiei în temeiul tratatului. Aceste recomandări ar trebui să ia în considerare și să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări formulate în contextul semestrului european.

(28)Statul membru în cauză ar trebui să țină seama în cea mai mare măsură de recomandare și, după caz, să își adapteze foaia de parcurs strategică națională privind deceniul digital. În cazul în care un stat membru nu intenționează să pună în aplicare recomandarea, acesta ar trebui să prezinte motivele pentru care decide să nu facă acest lucru și să pună motivele respective la dispoziția publicului.

(29)Pentru a asigura transparența și participarea publicului, Comisia ar trebui să colaboreze cu toate părțile interesate. În acest scop, Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu părțile interesate, inclusiv cu actorii privați și publici, cum ar fi organismele de drept public din sectorul educației sau al sănătății, și să le consulte cu privire la măsurile de accelerare a transformării digitale la nivelul Uniunii. Implicarea părților interesate ar fi importantă și la nivelul statelor membre, în special atunci când își adoptă foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital și adaptările acestora.

(30)Proiectele multinaționale care implică mai multe state membre ar trebui să permită intervenții la scară largă în domenii-cheie necesare pentru atingerea obiectivelor digitale, în special prin punerea în comun a resurselor din partea Uniunii, a statelor membre și, după caz, a surselor private. Acestea ar trebui puse în aplicare în mod coordonat, în strânsă cooperare între Comisie și statele membre. Din acest motiv, Comisia ar trebui să joace un rol central în accelerarea implementării proiectelor multinaționale prin identificarea proiectelor multinaționale pregătite pentru punere în aplicare dintre categoriile de proiecte incluse orientativ în anexă, în consilierea statelor membre cu privire la alegerea mecanismului de punere în aplicare, la alegerea surselor de finanțare și la combinarea acestora, la alte aspecte strategice legate de punerea în aplicare a proiectelor respective și la selectarea unui consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) ca mecanism de punere în aplicare, după caz.

(31)Sprijinul public pentru proiectele multinaționale ar trebui să fie utilizat în special pentru a remedia disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune cu finanțările private și fără a le exclude, precum și pentru a avea o valoare adăugată europeană clară, în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil și cu dreptul național compatibil cu dreptul Uniunii.

(32)Proiectele multinaționale ar trebui să poată atrage și combina, în mod eficient, diverse surse de finanțare din partea Uniunii și a statelor membre. În special, combinarea fondurilor din programul Uniunii gestionat la nivel central cu resursele angajate de statele membre ar trebui să fie posibilă, inclusiv, în anumite condiții, cu contribuții din partea Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se explică în partea 3 a orientărilor Comisiei adresate statelor membre cu privire la planurile de redresare și reziliență 44 , precum și cu contribuții din partea Fondului european de dezvoltare regională și a Fondului de coeziune. Ori de câte ori natura unui anumit proiect multinațional o justifică, acesta ar trebui să accepte și contribuții din partea altor entități decât Uniunea și statele membre, inclusiv contribuții private.

(33)Comisia, în cooperare cu statele membre și acționând în calitate de coordonator al proiectelor multinaționale, ar trebui să acorde asistență statelor membre în identificarea intereselor acestora în cadrul proiectelor multinaționale, să ofere orientări cu privire la selectarea mecanismelor optime de punere în aplicare și să acorde asistență pentru punerea în aplicare, contribuind la asigurarea unui număr cât mai mare de participanți.

(34)Comisia ar trebui să poată institui, la cererea statelor membre și în cazul în care consideră că acest lucru este oportun, în special în situațiile în care nu există un mecanism alternativ adecvat de punere în aplicare, un Consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) pentru punerea în aplicare a respectivului proiect multinațional.

(35)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță și înființarea EDIC. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 45 ,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Capitolul 1

Obiect, obiective și definiții

Articolul 1

Obiect

(1)Prezenta decizie instituie un program de politică intitulat „Calea către deceniul digital” și un mecanism de monitorizare și cooperare pentru programul respectiv, constând în măsuri pentru:

(a)stabilirea unei direcții clare pentru transformarea digitală a Uniunii și pentru realizarea obiectivelor digitale;

(b)structurarea și stimularea cooperării dintre instituțiile Uniunii și statele membre;

(c)asigurarea coerenței, a comparabilității și a caracterului complet ale monitorizării și raportării de către Uniune.

(2)Prezenta decizie instituie, de asemenea, un cadru pentru proiectele multinaționale.

Articolul 2

Obiective generale

Instituțiile Uniunii și statele membre cooperează pentru a sprijini și a atinge următoarele obiective generale:

(a)promovarea unui mediu digital axat pe factorul uman, favorabil incluziunii, sigur și deschis, în care tehnologiile și serviciile digitale să respecte și să consolideze principiile și valorile Uniunii;

(b)consolidarea rezilienței colective a statelor membre și reducerea decalajului digital, în special prin promovarea competențelor digitale de bază și specializate pentru toți și prin încurajarea dezvoltării unor sisteme digitale de educație și formare de înaltă performanță;

(c)asigurarea suveranității digitale, în special printr-o infrastructură digitală sigură și accesibilă, capabilă să prelucreze volume mari de date, care să permită alte evoluții tehnologice, sprijinind competitivitatea industriei Uniunii;

(d)promovarea implementării și utilizării unor capacități digitale care să ofere acces la tehnologii și date digitale în condiții ușor de îndeplinit și echitabile, pentru a se atinge un nivel ridicat de intensitate digitală și de inovare în întreprinderile din Uniune, în special în întreprinderile mici și mijlocii;

(e)asigurarea accesibilității online la viața democratică, serviciile publice și serviciile de sănătate și de îngrijire pentru toți, în special pentru categoriile dezavantajate, inclusiv persoanele cu handicap, oferind servicii și instrumente favorabile incluziunii, eficiente și personalizate, cu standarde înalte de securitate și confidențialitate;

(f)asigurarea unor infrastructuri și tehnologii digitale mai sustenabile și mai eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor și aducerea unei contribuții la o economie și o societate circulare și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, în conformitate cu Pactul verde european;

(g)facilitarea unor condiții convergente pentru investițiile în transformarea digitală în întreaga Uniune, inclusiv prin consolidarea sinergiilor dintre utilizarea fondurilor Uniunii și a fondurilor naționale și prin dezvoltarea unor abordări predictibile în materie de reglementare;

(h)asigurarea faptului că toate politicile și programele relevante pentru realizarea obiectivelor digitale sunt luate în considerare în mod coordonat și coerent pentru a contribui pe deplin la tranziția digitală.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(1)„indicele economiei și societății digitale (DESI)” înseamnă un set anual de indicatori de analiză și măsurare pe baza cărora Comisia monitorizează performanța digitală generală a Uniunii și a statelor membre în mai multe dimensiuni de politică, inclusiv progresele înregistrate de acestea în îndeplinirea obiectivelor digitale prevăzute la articolul 4;

(2)„proiecte multinaționale” înseamnă proiectele la scară largă care facilitează realizarea obiectivelor digitale prevăzute la articolul 4, inclusiv finanțarea din partea Uniunii și a statelor membre, și care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 12;

(3)„statistici” înseamnă statistici, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 46 ;

(4)„evaluare inter pares” înseamnă un mecanism de revizuire prin care statele membre pot prezenta observații cu privire la aspecte specifice ale politicilor, măsurilor și acțiunilor propuse de un anumit stat membru și, în special, cu privire la capacitatea acestora de a contribui la atingerea unui obiectiv specific din cadrul obiectivelor digitale prevăzute la articolul 4, în contextul cooperării anuale stabilite la articolul 8, și care poate servi la schimbul de bune practici;

(5)„traiectorie preconizată” înseamnă traiectoria presupusă pentru fiecare obiectiv digital până în 2030, pentru a atinge obiectivele digitale stabilite la articolul 4 și pe baza datelor istorice, dacă sunt disponibile.

Capitolul 2

Obiectivele digitale

Articolul 4

Obiectivele digitale

(1)Instituțiile Uniunii și statele membre cooperează în vederea atingerii următoarelor obiective digitale în Uniune până în 2030:

(1)o populație cu competențe digitale solide și profesioniști în domeniul digital înalt calificați:

(a)cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază;

(b)sunt angajați cel puțin 20 de milioane de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), cu asigurarea convergenței între femei și bărbați;

(2)infrastructuri digitale securizate, performante și sustenabile:

(a)toate gospodăriile europene dispun de o rețea gigabit și toate zonele populate sunt acoperite de tehnologia 5G;

(b)producția de semiconductori de ultimă generație și durabili în Uniune reprezintă cel puțin 20 % din producția mondială, ca valoare;

(c)cel puțin 10 000 de noduri periferice foarte sigure și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei sunt implementate în Uniune, fiind distribuite astfel încât să garanteze accesul la servicii de date cu latență redusă (câteva milisecunde), indiferent de locul în care sunt situate întreprinderile;

(d)până în 2025, Uniunea va dispune de primul său calculator cu accelerare cuantică, urmând apoi ca Uniunea să se afle în avangarda capacităților cuantice până în 2030.

(3)transformarea digitală a întreprinderilor:

(a)cel puțin 75 % dintre întreprinderile din Uniune au adoptat:

(1)servicii de tip cloud computing;

(2) volumele mari de date;

(3) inteligența artificială;

(b)peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din Uniune au cel puțin un nivel de bază al intensității digitale;

(c)Uniunea lărgește portofoliul de întreprinderi inovatoare în faza de extindere și îmbunătățește accesul acestora la finanțare, ceea ce va duce cel puțin la dublarea numărului de unicorni;

(4)digitalizarea serviciilor publice:

(a)serviciile publice esențiale disponibile pentru cetățenii și întreprinderile din Uniune sunt furnizate 100 % în mediul online;

(b)100 % dintre cetățenii Uniunii au acces la dosarele lor medicale [dosare electronice de sănătate (DES)];

(c)cel puțin 80 % dintre cetățenii Uniunii utilizează o soluție de identificare digitală (ID).

(2)Comisia revizuiește obiectivele digitale stabilite la alineatul (1) până în 2026. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind rezultatul revizuirii și prezintă o propunere legislativă de revizuire a obiectivelor digitale de la alineatul (1) în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru a aborda evoluțiile tehnice, economice și societale în vederea unei transformări digitale reușite a Uniunii.

Capitolul 3

Guvernanță: Mecanismul de monitorizare și cooperare

Articolul 5

Monitorizarea progreselor

(1)Comisia monitorizează progresele înregistrate de Uniune în raport cu obiectivele și țintele digitale prevăzute la articolele 2 și 4. În acest scop, Comisia se bazează pe indicele economiei și societății digitale (DESI) și, în sensul prezentei decizii, în conformitate cu articolul 25 alineatul (2), stabilește într-un act de punere în aplicare indicatorii-cheie de performanță (KPI) pentru fiecare obiectiv digital. .

(2)Statele membre furnizează Comisiei în timp util statisticile și datele necesare pentru o monitorizare eficace a tranziției digitale și a gradului de realizare a obiectivelor digitale prevăzute la articolul 4. Acestea includ informații relevante privind disponibilitatea și accesibilitatea spectrului. În cazul în care nu sunt încă disponibile statistici relevante din partea statelor membre, Comisia poate utiliza o metodologie alternativă de colectare a datelor, cum ar fi studii sau colectarea directă de date de la statele membre, în consultare cu acestea. Utilizarea acestei metodologii alternative de colectare a datelor nu afectează sarcinile Eurostat, astfel cum sunt prevăzute în Decizia 2012/504/UE a Comisiei 47 .

(3)Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, definește traiectoriile preconizate la nivelul Uniunii pentru realizarea fiecăruia dintre obiectivele digitale, care va servi drept bază pentru monitorizare și pentru foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital. Dacă este necesar, având în vedere evoluțiile tehnice, economice sau societale, Comisia actualizează una sau mai multe dintre aceste traiectorii preconizate.

(4)Statele membre furnizează Comisiei, în timp util, informațiile necesare pentru monitorizarea eficientă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a principiilor consacrate în [a se introduce titlul declarației solemne].

Articolul 6

Raport privind stadiul evoluției deceniului digital

(1)Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind stadiul evoluției deceniului digital. Acest raport este raportul cuprinzător al Comisiei privind progresele înregistrate în transformarea digitală a Uniunii și include indicele economiei și societății digitale (DESI).

(2)În Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital, Comisia prezintă o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește tranziția digitală a Uniunii în raport cu obiectivele digitale prevăzute la articolul 4, precum și a gradului de respectare a obiectivelor generale menționate la articolul 2 și a principiilor consacrate în [a se introduce titlul declarației solemne]. Evaluarea progreselor înregistrate se bazează, în special, pe analiza și indicatorii-cheie de performanță din cadrul DESI în comparație cu traiectoriile preconizate la nivelul Uniunii și, după caz, cu traiectoriile preconizate la nivel național și, după caz, pe întocmirea proiectelor multinaționale și progresele înregistrate de acestea.

(3)În Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital, Comisia poate recomanda politici, măsuri sau acțiuni care trebuie întreprinse de statele membre în domenii în care progresele au fost insuficiente pentru atingerea obiectivelor digitale prevăzute la articolul 4 sau în care au fost identificate lacune și deficiențe semnificative pe baza rezultatelor Raportului privind stadiul evoluției deceniului digital. Aceste politici, măsuri sau acțiuni recomandate pot viza, în special:

(a)nivelul de ambiție al contribuțiilor și inițiativelor propuse de statele membre, în vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor și țintelor prevăzute la articolele 2 și 4;

(b)politici, măsuri și acțiuni la nivelul statelor membre și alte politici și măsuri care pot avea relevanță transfrontalieră;

(c)orice alte politici, măsuri sau acțiuni care ar putea fi necesare pentru adaptarea foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital;

(d) interacțiuni între politicile, măsurile și acțiunile existente și planificate și coerența acestora.

(4)Raportul ține seama de angajamentele comune menționate la articolul 8 alineatul (4), precum și de punerea lor în aplicare.

(5)Raportul include, de asemenea, informații privind progresele înregistrate în ceea ce privește politicile, măsurile sau acțiunile recomandate menționate la alineatul (3) din prezentul articol și recomandările adoptate în temeiul articolului 9 și punerea în aplicare a acestora.

(6)Raportul poate evalua, de asemenea, necesitatea oricăror politici, măsuri sau acțiuni suplimentare care ar putea fi necesare la nivelul Uniunii.

Articolul 7

Foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital

(1)Până la [șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei decizii – a se introduce data exactă de către OP], statele membre prezintă Comisiei foile lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital, care trebuie să fie coerente cu obiectivele și țintele digitale stabilite în prezenta decizie și să contribuie la realizarea acestora la nivelul Uniunii. Statele membre și Comisia iau în considerare inițiativele sectoriale relevante și asigură coerența cu acestea.

(2)În foile lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital, statele membre stabilesc:

(a)principalele politici, măsuri și acțiuni puse în aplicare, adoptate și planificate care contribuie la obiectivele și țintele digitale stabilite la articolele 2 și 4;

(b)traiectoriile naționale preconizate care contribuie la țintele digitale relevante măsurabile la nivel național;

(c)impactul preconizat asupra fiecărei ținte digitale ca urmare a politicilor, măsurilor și acțiunilor puse în aplicare, adoptate și planificate;

(d)calendarul punerii în aplicare a politicilor, măsurilor și acțiunilor adoptate și planificate, precum și o estimare a perioadei în care se preconizează că politicile, măsurile și acțiunile respective vor avea un impact asupra realizării obiectivelor digitale.

(3)Politicile, măsurile și acțiunile menționate la litera (a) se referă la realizarea obiectivelor și a țintelor digitale, prevăzute în prezenta decizie pentru care, la data prezentării foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital sau a ajustării acestor foi de parcurs, se aplică una sau mai multe dintre următoarele:

(a)sunt în vigoare acte cu putere de lege ale Uniunii sau acte legislative naționale direct aplicabile;

(b)au fost asumate unul sau mai multe angajamente de a adopta politici, măsuri sau acțiuni;

(c)au fost alocate resurse financiare;

(d)au fost mobilizate resurse umane;

(e)resursele spectrului de frecvențe radio au fost sau sunt angajate să fie alocate sau atribuite de autoritățile naționale relevante;

(f)acestea constituie alți factori favorizanți importanți legați de obiectivele și de țintele digitale.

(4)Statele membre oferă o imagine de ansamblu globală privind investițiile necesare pentru a contribui la obiectivele și țintele digitale, astfel cum sunt prevăzute în foile lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital, precum și o descriere generală a surselor investițiilor respective, inclusiv, dacă este cazul, utilizarea planificată a programelor și instrumentelor Uniunii. Foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital pot include propuneri de proiecte multinaționale.

(5)Statele membre se asigură că foile lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital țin seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări care au fost emise în contextul semestrului european. Ajustările foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital țin seama de politicile, măsurile și acțiunile recomandate în temeiul articolului 6 alineatul (3) și de recomandările adoptate în temeiul articolului 9.

(6)Comisia oferă orientări și sprijin statelor membre la elaborarea foilor lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital, inclusiv cu privire la modul de stabilire la nivel național, acolo unde este posibil, a unor traiectorii preconizate adecvate care pot contribui în mod eficace la realizarea traiectoriilor preconizate la nivelul Uniunii.

Articolul 8

Cooperarea anuală dintre Comisie și statele membre

(1) Statele membre și Comisia cooperează îndeaproape pentru a identifica modalități de abordare a deficiențelor în domeniile în care progresele au fost insuficiente pentru a atinge unul sau mai multe dintre obiectivele digitale prevăzute la articolul 4 sau în care au fost identificate lacune și deficiențe semnificative pe baza rezultatelor Raportului privind stadiul evoluției deceniului digital. Această analiză ia în considerare, în special, capacitățile diferite ale statelor membre de a contribui la unele dintre obiectivele digitale și riscul ca întârzierile în ceea ce privește unele dintre aceste obiective să aibă un efect negativ asupra realizării altor obiective digitale.

(2)În termen de două luni de la publicarea Raportului privind stadiul evoluției deceniului digital, Comisia și statele membre depun eforturi pentru a discuta observațiile preliminare ale statelor membre, în special în ceea ce privește politicile, măsurile și acțiunile recomandate de Comisie în Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital.

(3)În termen de cinci luni de la publicarea Raportului privind stadiul evoluției deceniului digital, statele membre în cauză transmit Comisiei ajustări ale foilor lor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital, constând în politici, măsuri și acțiuni pe care intenționează să le întreprindă, inclusiv, dacă este cazul, propuneri de proiecte multinaționale, pentru a stimula progresele în domeniile vizate de țintele digitale prevăzute la articolul 4 și pentru a îndeplini obiectivele prevăzute la articolul 2. În cazul în care un stat membru consideră că nu este necesară nicio acțiune și că foaia sa de parcurs strategică națională privind deceniul digital nu necesită actualizare, acesta își prezintă motivele în scris.

(4)În orice moment al cooperării anuale, Comisia și unul sau mai multe state membre își pot asuma angajamente comune, se pot consulta cu alte state membre cu privire la politici, măsuri sau acțiuni sau pot institui proiecte multinaționale, astfel cum se prevede la articolul 12. Comisia sau un stat membru care a propus o politică, o măsură sau o acțiune poate solicita, de asemenea, lansarea unui proces de evaluare inter pares cu privire la aspecte specifice ale politicii, măsurii sau acțiunii respective și, în special, cu privire la capacitatea sa de a contribui la atingerea unui obiectiv digital specific. Rezultatul procesului de evaluare inter pares poate fi inclus în următorul raport privind stadiul evoluției deceniului digital.

(5)Comisia depune eforturi pentru a informa statele membre cu privire la politicile, măsurile și acțiunile recomandate pe care intenționează să le includă în Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital înainte de publicarea raportului.

Articolul 9

Recomandări

(1)În cazul în care un stat membru nu pune în aplicare ajustările adecvate ale foii sale de parcurs strategice naționale privind deceniul digital în urma politicilor, măsurilor sau acțiunilor recomandate de Comisie în temeiul articolului 6 alineatul (3) fără a oferi motive suficiente, Comisia poate adopta o recomandare, inclusiv o analiză specifică a modului în care această neimplementare ar putea afecta realizarea obiectivelor și a țintelor digitale ale prezentei decizii.

(2)Statul membru în cauză ține seama în cea mai mare măsură de recomandarea Comisiei și, după caz, își ajustează în mod corespunzător foaia de parcurs strategică națională privind deceniul digital în termen de trei luni. În cazul în care statul membru în cauză consideră că nu ar trebui să își adapteze foaia de parcurs strategică națională privind deceniul digital în conformitate cu recomandarea sau cu o parte substanțială a acesteia, acesta prezintă motivele sale Comisiei în scris și le face publice în termen de trei luni.

(3)Recomandările sunt complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări formulate în contextul semestrului european.

(4)În plus, în cazul în care Comisia ajunge la concluzia că măsurile naționale sunt insuficiente și pun în pericol realizarea la timp a obiectivelor și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, aceasta poate propune măsuri adecvate și își poate exercita competențele în temeiul tratatelor pentru a asigura realizarea colectivă a obiectivelor și țintelor respective.

(5)În cazul în care un stat membru se abate în mod continuu de la traiectoria națională preconizată timp de mai mulți ani sau, alternativ, nu intenționează să adopte măsuri corective pe baza unei recomandări anterioare a Comisiei, Comisia poate iniția un dialog specific cu statul membru în cauză și informează Parlamentul European și Consiliul în acest sens.

(6)Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu orice recomandare adoptată în temeiul prezentului articol.

Articolul 10

Cooperarea

(1)Comisia și statele membre cooperează îndeaproape în scopul punerii în aplicare a obligațiilor și sarcinilor stabilite în prezenta decizie. În acest scop, statele membre pot iniția un dialog fie cu Comisia, fie cu Comisia și statele membre cu privire la orice subiect relevant pentru atingerea țintelor și obiectivelor digitale. Comisia furnizează toate serviciile de asistență tehnică adecvate și expertiză și organizează un schimb structurat de informații, bune practici și coordonare.

Articolul 11

Consultările cu părțile interesate

(1)Comisia cooperează îndeaproape cu părțile interesate din sectorul public și privat, inclusiv cu partenerii sociali, pentru a colecta informații și a elabora politici, măsuri și acțiuni recomandate în scopul punerii în aplicare a prezentei decizii.

(2)Statele membre cooperează cu părțile interesate din sectorul public și privat, inclusiv cu partenerii sociali, în conformitate cu legislația națională, atunci când adoptă foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital și ajustările acestora.

Capitolul 4

Cadrul pentru proiectele multinaționale

Articolul 12

Proiecte multinaționale

(1)Obiectivul general al proiectelor multinaționale este de a facilita realizarea obiectivelor digitale.

(2)Proiectele multinaționale vizează unul sau mai multe dintre următoarele obiective specifice:

(a)îmbunătățirea cooperării dintre Uniune și statele membre în vederea realizării obiectivelor deceniului digital;

(b)consolidarea excelenței tehnologice și a competitivității industriale a Uniunii în domeniul tehnologiilor critice, al produselor, al serviciilor și al infrastructurilor digitale care sunt esențiale pentru redresarea economică și prosperitate, pentru securitatea și siguranța cetățenilor;

(c)abordarea vulnerabilităților și dependențelor strategice ale Uniunii de-a lungul lanțurilor de aprovizionare digitale;

(d)extinderea difuzării și a utilizării optime a soluțiilor digitale în domenii de interes public și în sectorul privat;

(e)contribuția la o transformare digitală durabilă a societății și a economiei, care să aducă beneficii tuturor întreprinderilor și cetățenilor din întreaga Uniune;

Anexa stabilește o listă orientativă a posibilelor domenii de activitate în care ar putea fi stabilite proiecte multinaționale care abordează aceste obiective specifice.

(3)Un proiect multinațional implică participarea a cel puțin trei state membre.

(4)Legislația aplicabilă a Uniunii și legislația națională compatibilă cu dreptul Uniunii continuă să se aplice proiectelor multinaționale.

(5)Comisia poate adopta o recomandare de a institui un proiect multinațional sau de a invita un stat membru să participe la un proiect multinațional care îndeplinește cerințele de la alineatele (1)-(3), ținând seama de progresele înregistrate în punerea în aplicare a foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital și punerea în aplicarea a acțiunilor recomandate de Comisie. Comisia și statele membre se pot angaja, de asemenea, să instituie sau să se alăture unui proiect multinațional sub forma unui angajament comun.

Articolul 13

Selectarea și punerea în aplicare a proiectelor multinaționale

(1)Ținând seama de propunerile de proiecte multinaționale din cadrul foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital și de angajamentele comune, Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, elaborează și publică, ca anexă la Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital, principiile și prioritățile strategice în punerea în aplicare a proiectelor multinaționale și un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește proiectele multinaționale selectate pentru a fi puse în aplicare la momentul publicării raportului.

(2)Toate programele și schemele de investiții ale Uniunii, dacă sunt permise de normele specificate în temeiul juridic al programului, pot contribui la un proiect multinațional, în funcție de tipurile de acțiuni necesare pentru atingerea obiectivului urmărit.

(3)Alte entități, publice sau private, pot contribui la proiecte multinaționale, după caz.

(4)Proiectele multinaționale pot fi implementate prin următoarele mecanisme de punere în aplicare:

(a)întreprinderi comune;

(b)consorțiile pentru o infrastructură europeană de cercetare;

(c)agențiile Uniunii;

(d)în mod independent de către statele membre în cauză;

(e)pentru a promova executarea proiectelor importante de interes european comun în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat;

(f)consorțiile pentru o infrastructură europeană digitală, în conformitate cu capitolul 5 din prezenta decizie;

(g)orice alt mecanism adecvat de punere în aplicare.

Articolul 14

Acceleratorul de proiecte multinaționale

(1)În urma unei recomandări a Comisiei menționate la articolul 12 alineatul (5), a unor angajamente comune sau la cererea statelor membre participante, Comisia coordonează punerea în aplicare a unui proiect multinațional, acționând drept catalizator de proiecte multinaționale.

(2)Într-o primă etapă de coordonare, Comisia publică o cerere de exprimare a interesului adresată tuturor statelor membre. Cererea de exprimare a interesului urmărește să stabilească dacă un stat membru intenționează să participe la proiectul multinațional și care este contribuția financiară sau nefinanciară pe care propune să o furnizeze.

(3)Într-o a doua etapă de coordonare, dacă cel puțin trei state membre își exprimă interesul pentru un proiect multinațional și, în același timp, propun angajamente financiare sau nefinanciare pentru proiectul respectiv, Comisia, după consultarea tuturor statelor membre, oferă orientări cu privire la alegerea mecanismului adecvat de punere în aplicare, la sursele de finanțare și la combinarea acestora în cadrul proiectului, precum și cu privire la alte aspecte strategice legate de punerea în aplicare a proiectului respectiv. Comisia poate propune, de asemenea, din proprie inițiativă, statelor membre participante să coordoneze un proiect multinațional în conformitate cu etapele descrise la alineatele (2) și (3).

(4)Comisia poate oferi orientări cu privire la înființarea unui nou Consorțiu pentru infrastructura digitală europeană, în conformitate cu articolul 15.

(5)Comisia sprijină punerea în aplicare a proiectelor multinaționale prin furnizarea, după caz, a serviciilor și a resurselor menționate la articolul 10.

Capitolul 5

Consorțiul pentru infrastructura digitală europeană

Articolul 15

Obiectivul și statutul Consorțiului pentru infrastructura digitală europeană (EDIC)

(1)Statele membre pot pune în aplicare un proiect multinațional prin intermediul unui consorțiu pentru infrastructura digitală europeană (EDIC).

(2)Un EDIC are personalitate juridică de la data intrării în vigoare a deciziei Comisiei menționate la articolul 16 alineatul (3) litera (a).

(3)EDIC dispune, în fiecare stat membru, de capacitatea juridică cea mai extinsă acordată persoanelor juridice de dreptul intern al statului membru respectiv. În special, EDIC poate achiziționa, deține sau înstrăina bunuri mobile și imobile, precum și drepturi de proprietate intelectuală, poate încheia contracte și poate fi parte la proceduri judiciare.

(4)Un EDIC are un sediu statutar, care se află pe teritoriul unui stat membru.

Articolul 16

EDIC

(1)Statele membre care solicită înființarea unui EDIC („solicitanții”) depun o cerere la Comisie. Cererea trebuie prezentată în scris și trebuie să conțină următoarele elemente:

(a)o solicitare adresată Comisiei cu privire la înființarea EDIC;

(b)statutul propus al EDIC;

(c)o descriere tehnică a proiectului multinațional care urmează să fie pus în aplicare de EDIC;

(d)o declarație a statului membru gazdă prin care se recunoaște EDIC ca organism internațional în sensul articolului 143 litera (g) și al articolului 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului 48 și ca organizație internațională în sensul articolului 12 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2008/118/CE 49 a Consiliului, de la data înființării sale. Limitele și condițiile de exonerare prevăzute de dispozițiile respective sunt stabilite într-un acord între membrii EDIC.

(2)Comisia evaluează cererea ținând seama de obiectivele prezentei decizii și de considerațiile de natură practică legate de implementarea proiectului multinațional care urmează să fie pus în aplicare de EDIC.

(3)Ținând seama de rezultatele evaluării menționate la alineatul (2) și în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (2), Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, una dintre următoarele decizii:

(a)înființarea EDIC după ce ajunge la concluzia că sunt îndeplinite cerințele prevăzute în prezentul capitol;

(b)respingerea cererii, în cazul în care ajunge la concluzia că cerințele stabilite în prezentul capitol nu sunt îndeplinite, inclusiv în absența declarației menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (d). În acest caz, statele membre pot totuși forma un consorțiu prin intermediul unui acord, dar acesta nu se numește EDIC și nici nu beneficiază de structura de punere în aplicare prevăzută în prezentul capitol.

(4)Decizia menționată la alineatul (2) se notifică solicitanților. În caz de respingere a cererii, decizia este explicată solicitanților în termeni clari și preciși.

(5)Decizia privind înființarea EDIC se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(6)Elementele esențiale ale statutului EDIC, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19 alineatul (1) literele (a) și (c), și, dacă este cazul, în cerere, se anexează la decizia de înființare a EDIC.

Articolul 17

Componență

(1)EDIC trebuie să aibă drept membri cel puțin trei state membre. Numai statele membre care oferă o contribuție financiară sau nefinanciară sunt membre ale EDIC cu drept de vot.

(2)În urma adoptării unei decizii de instituire a unui EDIC, pot deveni membri și alte state membre, în orice moment, în condiții echitabile și rezonabile specificate în statut.

(3)Statele membre care nu furnizează o contribuție financiară sau nefinanciară se pot alătura EDIC în calitate de observatori fără drept de vot.

(4)Un EDIC poate fi deschis participării altor entități decât statele membre, care pot include, printre altele, organizațiile internaționale și entitățile private, astfel cum se specifică în statut. În acest caz, statele membre dețin în comun majoritatea drepturilor de vot în adunarea membrilor, indiferent de valoarea contribuțiilor din partea altor entități decât statele membre.

Articolul 18

Guvernanța

(1)Un EDIC va avea cel puțin următoarele două organe:

(a)o adunare a membrilor, alcătuită din state membre, alte entități menționate la articolul 17 alineatul (4) și din Comisie, ca organism cu competențe depline de luare a deciziilor, inclusiv de adoptare a bugetului;

(b)un director, numit de adunarea membrilor, în calitate de organ executiv și reprezentant legal al EDIC.

(2)Comisia participă la deliberările adunării membrilor fără drept de vot. Cu toate acestea, în cazul în care un program al Uniunii gestionat la nivel central contribuie financiar la un proiect multinațional, Comisia are drept de veto asupra deciziilor adunării.

(3)Statutul unui EDIC stabilește dispoziții specifice privind guvernanța, în conformitate cu cerințele prevăzute la alineatele (1) și (2).

Articolul 19

Statutul EDIC

(1)Statutul EDIC include cel puțin următoarele informații:

(a)o listă a membrilor, a observatorilor și a procedurii de modificare a componenței și a reprezentării, care respectă dreptul statelor membre neparticipante de a se alătura unui EDIC;

(b)descrierea detaliată a proiectului multinațional, a sarcinilor membrilor, dacă este cazul, și a calendarului orientativ;

(c)sediul statutar și denumirea;

(d)drepturile și obligațiile membrilor, inclusiv obligația de a contribui la buget;

(e)drepturile de vot;

(f)normele privind proprietatea asupra infrastructurii, proprietății intelectuale și altor active, după caz.

(2)Modificările statutului fac obiectul procedurii menționate la articolul 16.

Articolul 20

Răspundere

(1)EDIC răspunde de datoriile sale.

(2)Răspunderea financiară a membrilor pentru datoriile EDIC se limitează la contribuțiile lor la EDIC. Membrii pot specifica în statut că își vor asuma o răspundere fixă superioară contribuțiilor lor sau o răspundere nelimitată.

(3)Uniunea nu răspunde pentru datoriile EDIC.

Articolul 21

Dreptul și jurisdicția aplicabile

(1)Înființarea și funcționarea internă a unui EDIC sunt reglementate de:

(a)dreptul Uniunii, în special de prezenta decizie;

(b)legislația statului în care se află sediul statutar al EDIC în cazul aspectelor care nu sunt reglementate sau sunt reglementate numai parțial de actele menționate la litera (a);

(c)statutul și normele de aplicare a acestuia.

(2)Fără a aduce atingere cazurilor în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă în temeiul tratatelor, legislația statului în care își are sediul statutar EDIC stabilește instanța competentă pentru soluționarea litigiilor dintre membri cu privire la EDIC, dintre membri și EDIC, precum și dintre un EDIC și terți.

Articolul 22

Lichidare

(1)Prin statut se stabilește procedura care trebuie urmată în cazul lichidării EDIC ca urmare a deciziei adunării membrilor. Lichidarea poate determina transferul activităților către o altă entitate juridică.

(2)Normele în materie de insolvență ale statului în care își are sediul statutar EDIC se aplică în cazul în care EDIC nu este în măsură să își plătească datoriile.

Articolul 23

Raportare și control

(1)EDIC întocmește un raport de activitate anual, care conține o descriere tehnică a activităților sale și un raport financiar. Acesta este aprobat de adunarea membrilor și transmis Comisiei. Raportul se pune la dispoziția publicului.

(2)Comisia poate formula recomandări cu privire la aspectele abordate în raportul de activitate anual.

Capitolul 6

Dispoziții finale

Articolul 24

Furnizarea de informații

(1)La cererea Comisiei, statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentei decizii, în special în ceea ce privește informațiile necesare pentru punerea în aplicare a articolelor 7, 8 și 9. Informațiile solicitate de Comisie sunt proporționale cu îndeplinirea sarcinilor respective. În cazul în care informațiile furnizate se referă la informații transmise anterior de întreprinderi la cererea unui stat membru, întreprinderilor respective le este adus la cunoștință acest lucru.

Articolul 25

Comitetul

(1)Comisia este asistată de un comitet („Comitetul pentru comunicații”). Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, ținând seama de articolul 8 din regulamentul menționat.

Articolul 26

Intrarea în vigoare

(1)Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

(1)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, COM/2021/118 final/2, 9. 3. 2021.

(2)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Conturarea viitorului digital al Europei, COM(2020)67 final, 19. 2. 2020.

(3)

Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, Resetarea educației și formării pentru era digitală, COM/2020/624 final.

(4)

O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE. COM(2021) 345 final.

(5)

„Nodurile periferice” sunt calculatoare conectate la rețea și situate în apropiere de (sau în) punctul final fizic în care sunt generate datele. Nodurile periferice oferă capacități distribuite de prelucrare și stocare a datelor cu latență redusă, fără a fi necesară transmiterea datelor către un centru de date centralizat la distanță sau către o infrastructură de tip cloud.

(6)

Principiile FAIR privind datele prevăd că aceste date ar trebui, în principiu, să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile. https://www.force11.org/group/fairgroup/fairprinciples.

(7)

A se vedea, de asemenea, Declarația de la Berlin privind societatea digitală și guvernarea digitală bazată pe valori din 2020.

(8)

Viitoarea propunere privind spațiul european al datelor medicale va contribui la atingerea acestui obiectiv.

(9)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Conturarea viitorului digital al Europei, COM(2020)67 final, 19. 2. 2020.

(10)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei”, COM(2021) 350 final.

(11)

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța datelor la nivel european (Legea privind guvernanța datelor), COM(2020) 767 final.

(12)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE, COM(2020) 825 final.

(13)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale), COM(2020) 842 final.

(14)

Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu: Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital, JOIN/2020/18 final.

(15)

Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240, JO L 166, 11.5.2021, p. 1.

(16)

Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013, JO L 170, 12.5.2021, p. 1.

(17)

Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017, JO L 107, 26.3.2021, p. 30.

(18)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(19)

Comunicarea referitoare la Strategia UE privind o uniune a securității. COM/2020/605 final.

(20)

Comunicarea privind Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027. COM/2020/624 final.

(21)

COM(2021) 750 final din 8.9.2021 – „Raport pe 2021 de analiză prospectivă strategică – Capacitatea și libertatea de acțiune a UE”.

(22)

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro.

(23)

https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13089-Program-de-actiune-Busola-pentru-deceniul-digital_ro.

(24)

https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/consultations/consultation-and-discussion-forum-eus-2030-digital-decade-vision.

(25)

https://futurium.ec.europa.eu/en/digital-compass?language=ro.

(26) Tablouri de bord privind reziliența | Comisia Europeană (europa.eu).

(27)

Raportul McKinsey, Shaping the digital transformation in Europe (Modelarea transformării digitale în Europa), septembrie 2020 .

(28) Bruxelles, 22.1.2021, SWD (2021) 12 final.

(29) JO C , , p. .

(30) JO C , , p. .

(31) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, COM/2021/118 final/2.

(32) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei”, 5.5.2021 COM(2021) 350 final.

(33) COM(2021) 750 final din 8.9.2021 – „Raport pe 2021 de analiză prospectivă strategică – Capacitatea și libertatea de acțiune a UE”.

(34) Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială, 22.2.2021, COM(2021) 70 final, acțiunea 4.

(35) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Pactul verde european”, 11.12.2019, COM/2019/640 final.

(36) Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).

(37) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(38) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(39) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(40) O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE. COM(2021) 345 final.

(41) DESI este un set anual de analize și indicatori de măsurare, care, începând din 2014, au fost utilizați pentru a monitoriza progresele generale ale Europei și pentru a compara progresele înregistrate de fiecare stat membru în domeniul digital, contribuind la procesul semestrului european și la recomandările specifice fiecărei țări.

(42) Regulamentul (CE) nr. 1006/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 808/2004 privind statisticile comunitare referitoare la societatea informațională (JO L 286, 31.10.2009, p. 31).

(43) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

(44) Bruxelles, 22.1.2021 SWD(2021) 12 final.

(45) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(46) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(47) Decizia 2012/504/UE a Comisiei din 17 septembrie 2012 privind Eurostat (JO L 251, 18.9.2012, p. 49).

(48)

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(49)

Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (JO L 9, 14.1.2009, p. 12).