COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.7.2021

COM(2021) 401 final

2021/0222(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației

{SWD(2021) 197 final}

2021/0222 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei Croației. În 2019, în Croația, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor a fost de 42,7 % din media UE. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, PIB-ul real al Croației a scăzut cu 8,0 % în 2020 și se preconizează că va înregistra o scădere cumulată de 3,4 % în 2020 și 2021. Printre aspectele rămase nesoluționate de multă vreme și care au un impact asupra performanței economice pe termen mediu a țării se numără mediul de afaceri împovărător, neconcordanțele în materie de competențe, deficitul de forță de muncă și investițiile reduse în C&D și în infrastructuri digitale, toate acestea având drept rezultat un potențial scăzut de creștere. Mai mult, Croația trebuie să își eficientizeze în continuare administrația publică pentru a îmbunătăți elaborarea, coordonarea, punere în aplicare și evaluarea politicilor publice și pentru a asigura capacitatea de absorbție a fondurilor Uniunii, în condițiile în care afluxul potențial de finanțare din partea Uniunii reprezintă aproximativ 40 % din PIB în perioada care se va încheia la sfârșitul anului 2027.

(2)La 9 iulie 2019 și la 20 iulie 2020, Consiliul a adresat recomandări Croației în contextul semestrului european. În particular, Consiliul a recomandat statelor membre să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere, pentru a aborda în mod eficace pandemia de COVID-19, a susține economia și a sprijini redresarea rezultată; să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, politici fiscal-bugetare menite să asigure poziții fiscal-bugetare prudente pe termen mediu și să asigure sustenabilitatea datoriei, sporind, în același timp, investițiile; să consolideze cadrul bugetar și monitorizarea datoriilor contingente la nivel central și local și accesibilitatea și reziliența sistemului de sănătate; să promoveze distribuirea geografică echilibrată a lucrătorilor din domeniul sănătății publice și a unităților medicale, cooperarea mai strânsă între toate nivelurile administrației și investițiile în domeniul e-sănătății; Consiliul a recomandat, de asemenea, consolidarea măsurilor și a instituțiilor legate de piața forței de muncă, precum și coordonarea acestora cu serviciile sociale, consolidând totodată prestațiile sociale și ameliorând capacitatea acestora de a reduce sărăcia. Acesta a recomandat să se ducă la bun sfârșit reforma educației și să se îmbunătățească accesul la educație și formare la toate nivelurile, precum și să se promoveze calitatea și relevanța acestora pe piața forței de muncă, promovându-se totodată și dobândirea de competențe. Consiliul a recomandat Croației să mențină măsurile de acordare de lichidități pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru lucrătorii independenți. să reducă și mai mult taxele parafiscale și restricțiile prevăzute de reglementările privind piețele bunurilor și serviciilor; să îmbunătățească guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat și să accelereze vânzarea acestor întreprinderi și a activelor neproductive. Consiliul a recomandat Croației să consolideze capacitatea și eficiența administrației publice în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare de proiecte și politici publice la nivel central și local; să reducă fragmentarea teritorială a administrației publice, să raționalizeze repartizarea funcțională a competențelor și să introducă, în consultare cu partenerii sociali, cadre armonizate de stabilire a salariilor în sectorul administrației publice și al serviciilor publice. De asemenea, a recomandat Croației să concentreze la începutul perioadei proiectele de investiții publice mature și să axeze politica economică legată de investiții pe cercetare și inovare, pe transportul urban și feroviar durabil, pe energia curată, pe sursele regenerabile de energie și pe infrastructura de mediu, precum și pe tranziția verde și tranziția digitală, ținând seama de disparitățile regionale. Nu în ultimul rând, Consiliul a recomandat consolidarea prevenirii și a sancționării corupției, în special la nivel local, și îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar. În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor recomandări specifice țării la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență, Comisia constată că s-au pus în aplicare pe deplin recomandarea de a se lua măsuri imediate de politică fiscal-bugetară ca răspuns la pandemie pentru a o aborda în mod eficace, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară și recomandarea de a se menține un nivel adecvat de lichidități pentru IMM-uri și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(3)La 2 iunie 2021, Comisia a publicat o analiză aprofundată, efectuată în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , cu privire la Croația. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Croația se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, în special din cauza nivelurilor ridicate ale datoriei publice, private și externe, în contextul unei creșteri potențiale reduse.

(4)La 14 mai 2021, Croația a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. Transmiterea planului de redresare și reziliență a avut loc în urma unui proces de consultare care s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile cadrului juridic național și la care au participat autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesate relevante. Asumarea responsabilității la nivel național în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență stă la baza implementării cu succes a acestor planuri, a impactului lor de durată pe plan național și a credibilității lor la nivelul Uniunii. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.

(5)Planurile de redresare și reziliență ar trebui să urmărească obiectivele generale ale Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241, și ale Instrumentului de redresare al UE, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului 3 , pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planurile de redresare și reziliență ar trebui să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii, prin aducerea unei contribuții la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)Implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va constitui un efort coordonat de investiții și reforme în întreaga Uniune. Prin punerea în aplicare coordonată și simultană a acestor reforme și investiții și prin implementarea proiectelor transfrontaliere, aceste reforme și investiții se vor consolida reciproc și vor genera efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Prin urmare, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii și a creării de locuri de muncă în statele membre va rezulta din efectele de propagare din alte state membre.

Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni

(7)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) și cu secțiunea 2.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.

(8)Planul include măsuri care contribuie la toți cei șase piloni, iar un număr semnificativ de componente ale planului abordează mai mulți piloni. Astfel, se asigură faptul că fiecare pilon este abordat în mod cuprinzător și coerent. În plus, având în vedere provocările specifice cu care se confruntă Croația, se consideră că atenția deosebită acordată creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii și rezilienței economice și instituționale, împreună cu ponderarea globală la nivelul tuturor pilonilor sunt echilibrate în mod adecvat.

(9)Dimensiunea verde a planului include măsuri relevante care ar urma, potrivit previziunilor, să contribuie la atingerea obiectivului climatic și la conservarea mediului și a biodiversității. Principalele componente axate pe tranziția verde constau în investiții în renovarea clădirilor, în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică, în gestionarea deșeurilor și a apei și în mobilitatea durabilă și inovatoare. În plus, planul include eforturi de investiții în C&D și inovare, în conservarea biodiversității și a ecosistemelor și în tranziția către locuri de muncă „verzi” și către economia circulară. Se pune în mod explicit accentul pe transformarea digitală a economiei și a societății croate, cu diverse măsuri de sprijinire a digitalizării administrației publice și a furnizării de servicii publice online. Investițiile în conectivitatea digitală fixă și fără fir și reformele complementare conforme cu inițiativa emblematică a Uniunii privind conectivitatea digitală și cu setul comun de instrumente pentru conectivitate al Uniunii 4 sunt incluse la rândul lor pentru a facilita investițiile în infrastructuri digitale din zonele rurale îndepărtate care au rămas în urmă în ceea ce privește serviciile de conectivitate la nivel de gigabit.

(10)Contribuția planului la pilonul creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii pune un accent puternic pe îmbunătățirea mediului de afaceri, pe sprijinirea IMM­urilor și a întreprinderilor mari, precum și pe stimularea inovării și a activităților de C&D. Aceste măsuri implică reducerea în continuare a sarcinii administrative și parafiscale a întreprinderilor, liberalizarea mai multor profesii reglementate, facilitarea accesului întreprinderilor la capital pentru ca acestea să atingă rate mai ridicate de competitivitate și productivitate, adaptându-și totodată procesele de lucru la tranziția verde și tranziția digitală, inclusiv prin creșterea investițiilor în tehnologii verzi. În plus, planul se axează pe creșterea durabilității sectorului turismului și pe adoptarea într-o măsură mai mare a tehnologiilor digitale în acest sector, în special prin modernizarea infrastructurii în scopul de a spori eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie, promovând în același timp adoptarea de noi planuri de afaceri conforme cu principiile economiei circulare. Coeziunea socială ar trebui consolidată în principal prin politici active în domeniul pieței forței de muncă care să vizeze grupurile vulnerabile, prin măsuri în domeniul educației și prin politici sociale având drept obiectiv reducerea sărăciei. În plus, coeziunea teritorială, în special accesibilitatea și conectivitatea zonelor mai puțin populate și a insulelor, ar trebui consolidată prin extinderea și modernizarea infrastructurilor rutiere, feroviare și maritime și îmbunătățirea gestionării acestora, prin asigurarea unei conexiuni mai bune la rețeaua de energie electrică sud-nord și prin modernizarea rețelelor publice de canalizare și de alimentare cu apă.

(11)Pilonul privind sănătatea și reziliența economică, socială și instituțională beneficiază de îmbunătățirile aduse sistemului de sănătate prin intermediul reformelor structurale necesare și al cerințelor în materie de infrastructură și de echipamente medicale, consolidând astfel coeziunea economică, socială și teritorială și convergența din Croația și din Uniune. În plus, se au în vedere măsuri de asigurare a acoperirii întregului teritoriu în ceea ce privește asistența medicală primară și disponibilitatea medicamentelor, îmbunătățind astfel reziliența și pregătirea sistemului de sănătate și îmbunătățind, în același timp, calitatea vieții în zonele rurale, îndepărtate și insulare. Planul sprijină îngrijirea pe termen lung prin investiții menite să sporească disponibilitatea, accesibilitatea și calitatea serviciilor prestate la domiciliu și în comunitate, precum și a serviciilor instituționale, dar numai pentru persoanele total dependente din punct de vedere funcțional de aceste servicii, iar mai multe componente sunt dedicate consolidării administrației publice și a rezilienței instituționale. Planul cuprinde măsuri importante în domeniul educației, care vizează în special creșterea participării la educație a copiilor preșcolari și sporirea capacităților de îngrijire a acestora prin investiții în infrastructură, facilitarea școlarizării într-o singură tură și creșterea numărului de ore de predare obligatorii în școlile primare, revizuirea programelor de învățământ și modernizarea învățământului superior, preconizându-se că aceste măsuri vor îmbunătăți în mod vizibil rezultatele educației. Se preconizează că reformele vor reduce fragmentarea instituțiilor publice de cercetare, prin trecerea la o finanțare orientată spre rezultate a cercetării și inovării, și vor îmbunătăți evoluția carierei cercetătorilor, cu un accent special pe domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, matematicii și tehnologiei informației și comunicațiilor.

Abordarea tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări

(12)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu secțiunea 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor (nota A) identificate în recomandările relevante specifice adresate Croației, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscale, și a recomandărilor adresate Croației în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 ori a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.

(13)Recomandările referitoare la răspunsul imediat la pandemie în materie de politică bugetară pot fi considerate ca fiind excluse din domeniul de aplicare al planului de redresare și reziliență al Croației, în pofida faptului că, în general, Croația a răspuns în mod adecvat și suficient la nevoia imediată de a sprijini economia prin mijloace bugetare în 2020 și 2021, în conformitate cu dispozițiile clauzei derogatorii generale.

(14)Planul include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor sau a unei părți semnificative a provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate Croației de către Consiliu în 2019 și în 2020, în special în domeniul administrației publice, al rezilienței sistemului sanitar, al ocupării forței de muncă, al educației și al competențelor, în special pentru grupurile vulnerabile, al tranziției climatice și al tranziției digitale, precum și în ceea ce privește mediul de afaceri și sistemul judiciar.

(15)Planul de redresare și reziliență conține măsuri de consolidare a cadrului bugetar și contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă administrația publică croată, inclusiv a cadrului de stabilire a salariilor și a fragmentării de la nivelul administrației locale. Măsuri specifice vizează consolidarea capacității și eficienței administrației publice în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a proiectelor și politicilor publice. Planul croat prevede măsuri de îmbunătățire a eficacității sistemului judiciar și prezintă angajamente concrete de reducere a duratei procedurilor judiciare, de reducere a numărului de cauze restante și de îmbunătățire a digitalizării justiției. Planul prevede, de asemenea, consolidarea prevenirii și sancționării corupției.

(16)Planul dă curs recomandării Consiliului de a reforma educația prin măsuri care să crească participarea copiilor preșcolari la educație și sporirea capacităților de îngrijire a acestora, să sporească numărul de ore de predare obligatorii în școlile primare, să actualizeze programele școlare, să promoveze competențele digitale și să modernizeze învățământul superior. Reformele și investițiile specifice prevăzute ar trebui să îmbunătățească procesele din cadrul Serviciului Public pentru Ocuparea Forței de Muncă și să contribuie la creșterea participării pe piața forței de muncă prin adoptarea de politici active în domeniul pieței forței de muncă, prin crearea de bonuri valorice pentru programe de formare și perfecționare și prin modificarea legislației muncii. Provocările legate de sistemul croat de protecție socială sunt abordate prin măsuri care îmbunătățesc acoperirea, adecvarea și direcționarea prestațiilor sociale și permit dezvoltarea de noi servicii sociale.

(17)Planul croat de redresare și reziliență ar trebui să îmbunătățească mediul de afaceri din Croația și să elimine barierele din calea creșterii economice și a investițiilor identificate în recomandările succesive ale Consiliului. Pachetul de măsuri care abordează mediul de afaceri vizează reducerea sarcinii administrative și a taxelor parafiscale, reducerea cerințelor reglementare pentru serviciile profesionale și sporirea accesului la finanțare. Măsurile incluse în planul de redresare și reziliență vizează, de asemenea, îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat și accelerarea vânzării acestor întreprinderi și a activelor neproductive. O mare parte a investițiilor ar trebui să fie orientate către tranziția verde și tranziția digitală. Investițiile importante planificate în cadrul planului de redresare și reziliență urmăresc punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului privind eficiența energetică și infrastructura de mediu și eficientizarea sistemului de transport. Planul de redresare și reziliență al Croației prevede măsuri suplimentare pentru a da curs și celorlalte recomandări ale Consiliului adresate Croației, inclusiv celor din domeniul cercetării și inovării și al asistenței medicale.

(18)Prin abordarea provocărilor menționate anterior, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui, de asemenea, la corectarea dezechilibrelor 5 cu care se confruntă Croația, în special în ceea ce privește nivelurile ridicate ale datoriei publice, private și externe, în contextul unei creșteri potențiale scăzute.

Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională

(19)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) și cu secțiunea 2.3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a Croației, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.

(20)Simulările efectuate de Comisie arată că planul de redresare și reziliență are potențialul de a genera, până în 2026, o creștere a PIB-ului Croației de 2,9 % 6 . Implementarea investițiilor și a reformelor prevăzute în plan ar trebui să contribuie la abordarea principalelor deficiențe economice ale Croației, cum ar fi potențialul său comparativ scăzut de ocupare a forței de muncă și de creștere economică. Se preconizează că investițiile în cercetare și inovare vor fi benefice pentru competitivitatea și productivitatea Croației, în timp ce perfecționarea competențelor ar putea îmbunătăți competitivitatea forței de muncă și reduce lacunele și neconcordanțele în materie de competențe de pe piața forței de muncă. Investițiile substanțiale în educație ar trebui să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor educației. Toate aceste măsuri ar trebui să dezvolte capitalul uman, productivitatea muncii și să sporească astfel contribuția forței de muncă la creșterea potențială.

(21)Continuarea liberalizării pieței serviciilor, inclusiv a mai multor servicii profesionale, ar trebui să fie în folosul consumatorilor, să stimuleze concurența și să creeze mai multe locuri de muncă. Reducerea sarcinii administrative și a taxelor parafiscale, precum și măsurile administrative de îmbunătățire a guvernanței întreprinderilor de stat și a achizițiilor publice, de combatere a corupției și de consolidare a capacităților de combatere a spălării banilor ar trebui să contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de Croația după aderarea la mecanismul cursului de schimb II (MCS II). Aceste măsuri vor avea un impact pozitiv asupra încrederii investitorilor, sporind atractivitatea Croației pentru investițiile din alte țări și transferul de know-how. Aceste reforme, alături de investițiile în eficientizarea sistemului de transport, în decarbonizarea în continuare a sectoarelor industriale, în sporirea eficienței energetice a clădirilor și în promovarea tranziției verzi și a tranziției digitale, ar trebui să stimuleze competitivitatea și să sporească durabilitatea economiei în ansamblu.

(22)Planul de redresare și reziliență cuprinde măsuri menite să îmbunătățească capacitatea de inserție profesională a persoanelor celor mai vulnerabile, reducând astfel excluziunea socială și sărăcia. În Croația, riscul de sărăcie și de excluziune socială este strâns legat de șomaj și de inactivitate. Persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și cele care trăiesc în gospodării fără persoane ocupate sunt relativ mai expuse riscurilor de sărăcie, în condițiile în care acoperirea și gradul de adecvare a sistemului de indemnizații de șomaj sunt în continuare scăzute. Planul de redresare și reziliență conține angajamentul de a spori gradul de adecvare și de a extinde acoperirea „prestației sociale minime garantate”, principala prestație socială menită să reducă sărăcia. În mod similar, cuantumul indemnizației de șomaj ar trebui majorat și durata acordării acesteia ar trebui prelungită, iar pensiile minime ar trebui majorate. În plus, măsurile legate de formare și de dezvoltarea competențelor în sectorul turismului și în sectoarele verzi și digitale se concentrează în special pe grupurile cele mai vulnerabile.

(23)Planul include diverse intervenții menite să contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, care vizează, printre altele, extinderea accesului la educație al copiilor preșcolari și a posibilităților de îngrijire a acestora, dezvoltarea de soluții digitale pentru schimbul de date privind prestațiile sociale, introducerea de servicii de mentorat social pentru a promova ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, destinate în special tinerilor.

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”

(24)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) și cu secțiunea 2.4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va asigura faptul că nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu va prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu (nota A), în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 7 (principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”).

(25)În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 și cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” adoptate de Comisie (Comunicarea 2021/C 58/01), Croația a furnizat dovezi și garanții că măsurile de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu vor aduce prejudicii semnificative niciunuia dintre cele șase obiective de mediu, și anume atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine, economia circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

(26)Prin selectarea măsurilor care fie contribuie în mod substanțial la obiectivele de mediu, fie nu au un impact previzibil sau au un impact previzibil nesemnificativ asupra obiectivelor de mediu, se așteaptă ca multe dintre măsurile din plan să nu prejudicieze în mod semnificativ încă de la început, de exemplu, în domeniul educației și al formării, pe piața forței de muncă și în administrația publică. În cazul în care este necesar, jaloanele și țintele specifice ar trebui să asigure evitarea prejudiciilor semnificative. În special, investițiile în captarea și stocarea dioxidului de carbon nu ar trebui să implice achiziționarea sau utilizarea de echipamente pentru o mai bună recuperare secundară a petrolului și nici creșterea producției de petrol. În mod similar, în ceea ce privește investițiile geotermale, un jalon și o țintă ar trebui să ofere asigurarea că proiectele nu vor include explorarea sau extracția petrolului sau a gazelor naturale, că niciun echipament nu va fi achiziționat în aceste scopuri, că nu se vor elibera emisii de metan în atmosferă și că forajul geotermic nu va avea un impact negativ asupra deficitului de apă și asupra calității apei. Proiectul de investiții aferent aeroportului din Zadar pune un accent deosebit pe electrificarea aeroportului și pe instalarea de panouri fotovoltaice, asigurând faptul că niciun sprijin furnizat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 nu va fi utilizat pentru extinderea fizică a aeroportului. Un jalon important pentru investițiile în incineratoarele medicale din centrul orașului Zagreb ar trebui să ofere asigurarea că aceste incineratoare vor include linii pentru valorificarea energetică a deșeurilor medicale periculoase nereciclabile printr-un sistem de curățare a gazelor de ardere și un sistem de monitorizare continuă a emisiilor. De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită schemelor orizontale, în cazul cărora jaloanele ar trebui să asigure faptul că cerințele pentru respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” sunt incluse în etapa de concepere a schemelor.

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(27)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) și cu secțiunea 2.5 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor privind clima reprezintă 40,3 % din alocarea totală aferentă planului, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

(28)Planul de redresare și reziliență include reforme și investiții de lungă durată care contribuie la tranziția verde. Este vorba inclusiv de investiții în eficiența energetică prin renovarea parcului imobiliar public și privat, de reforme care să faciliteze utilizarea surselor regenerabile de energie și de investiții în energia geotermală și în rețeaua de electricitate și de distribuție pentru a facilita integrarea surselor regenerabile de energie. Investițiile în captarea și stocarea geologică a dioxidului de carbon ar trebui să demonstreze rezultatele care se obțin prin utilizarea tehnologiilor inovatoare, cu potențial de atenuare a schimbărilor climatice. În plus, planul de redresare și reziliență sprijină introducerea biocombustibililor avansați, producția de hidrogen din surse regenerabile și implementarea infrastructurii de realimentare, care va promova trecerea la o mobilitate durabilă în următorul deceniu. Acesta promovează transferul modal de la transportul rutier la cel feroviar, investind, în același timp, în vehicule și nave cu emisii zero și în sprijinirea infrastructurii aferente. În cele din urmă, investițiile în dezvoltarea competențelor ecologice și sprijinirea investițiilor IMM­urilor și ale marilor întreprinderi în procese de producție ecologice și în creșterea durabilității turismului ar trebui să contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor ecologice.

(29)În general, reformele și investițiile care contribuie la tranziția verde sunt aliniate la planurile naționale existente. În ceea ce privește politicile de mediu, planul de redresare și reziliență ar trebui să contribuie în mod direct la o mai bună gestionare a resurselor naturale. Planul include investiții în infrastructură pentru modernizarea sistemelor de gestionare a apei și de tratare a apelor uzate și pentru accelerarea tranziției către economia circulară. Se alocă fonduri pentru noi infrastructuri menite să reducă proporția de deșeuri trimise către depozitele de deșeuri, inclusiv pentru instalații de reciclare și centre de sortare a deșeurilor. Planul include investiții pentru promovarea economiei circulare în sectorul agricol, contribuind astfel la reducerea deșeurilor alimentare. Acesta prevede, de asemenea, măsuri specifice de sprijinire a protecției biodiversității, cum ar fi refacerea râurilor, a zonelor inundabile și eliminarea speciilor invazive în zona sensibilă a deltei râului Neretva. Aceste măsuri ar trebui să asigure un impact de durată al planului de redresare și reziliență al Croației asupra tranziției verzi, inclusiv asupra biodiversității și a protecției mediului.

(30)Reformele și investițiile ar trebui să aducă o contribuție semnificativă la promovarea obiectivelor Croației în materie de decarbonizare și climă, prevăzute în Planul național privind energia și clima al Croației pentru 2030 și în strategia pe termen lung de decarbonizare. În ceea ce privește obiectivele de mediu, definite în Regulamentul (UE) 2020/852, planul include măsuri remarcabile de atenuare a schimbărilor climatice care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în principal prin sporirea eficienței energetice a parcului imobiliar, prin investiții pentru promovarea adoptării surselor regenerabile de energie în sectoarele energiei și transporturilor, precum și utilizarea tehnologiilor inovatoare. Planul include măsuri importante legate de adaptarea la schimbările climatice, inclusiv sprijinirea utilizării durabile a surselor de apă prin reducerea pierderilor de apă și a consumului de energie în rețelele de alimentare cu apă. Planul include, de asemenea, investiții considerabile în lucrări de prevenire a riscurilor de inundații care promovează soluții bazate pe natură. Se preconizează că planul Croației va contribui la obiectivele Uniunii în materie de energie și climă pentru 2030 și la obiectivul Uniunii de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Contribuția la tranziția digitală

(31)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) și cu secțiunea 2.6 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 20,4 % din alocarea totală aferentă planului, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.

(32)Acțiunile de sprijinire a tranziției digitale sunt prezente în întregul plan de redresare și reziliență al Croației, ceea ce reflectă caracterul amplu și transversal al eforturilor de digitalizare avute în vedere. Una dintre componentele planului de redresare și reziliență este consacrată exclusiv transformării digitală a economiei și a societății croate, prevăzând măsuri consecvente de sprijinire a digitalizării administrației publice și a furnizării de servicii publice online. Se prevăd, de asemenea, investiții în conectivitatea digitală, menite să îmbunătățească infrastructura digitală pentru servicii de internet fixe și mobile în zonele rurale îndepărtate care înregistrează întârzieri în ceea ce privește incluziunea digitală.

(33)Dincolo de componenta specifică dedicată tranziției digitale, majoritatea celorlalte componente contribuie, la rândul lor, la transformarea digitală a Croației. Planul include măsuri semnificative pentru digitalizarea sectoarelor transporturilor, energiei, sănătății, justiției și educației și prevede investiții specifice în instrumente digitale pentru învățământul superior. Se preconizează că elaborarea unei strategii cuprinzătoare va orienta transformarea digitală a societății și a economiei Croației în următorul deceniu, stabilind obiective strategice pentru tranziția digitală a economiei, a administrației publice și a justiției, a conectivității digitale și a dezvoltării competențelor digitale.

(34)Este de așteptat ca reformele și investițiile în domeniul digital sprijinite de planul de redresare și reziliență să aibă un impact de durată. De exemplu, se preconizează că investițiile care sprijină transformarea digitală a administrației publice croate vor aduce schimbări sistemice în direcția dezvoltării unor sisteme interoperabile la nivel național și internațional și a unui proces decizional bazat pe date în administrația publică. De asemenea, se preconizează că acestea vor transforma interacțiunea dintre administrația publică croată și utilizatori. Se estimează, de asemenea, că investițiile în conectivitate vor contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale datorită măsurilor complementare preconizate din alte fonduri naționale sau ale Uniunii menite să asigure îndeplinirea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește conectivitatea de ordinul gigabiților.

Impact de durată

(35)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) și cu secțiunea 2.7 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea în mare măsură (nota A) un impact de durată asupra Croației.

(36)Se preconizează că reformele menite să reducă sarcina administrativă și financiară asupra întreprinderilor prin flexibilizarea reglementărilor greoaie și reducerea taxelor parafiscale vor fi benefice pentru crearea de valoare în sectorul privat. În mod similar, măsurile anticorupție și de combatere a spălării banilor, precum și reformele menite să reducă întârzierile judiciare și să accelereze perioadele de soluționare a cauzelor din sistemul judiciar ar trebui să consolideze instituțiile și să ducă la creșterea încrederii investitorilor, ajutând Croația să atragă investiții și know-how. Reformele de liberalizare a profesiilor reglementate ar trebui să stimuleze concurența din economie, ceea ce va fi benefic pentru consumatori și crearea de locuri de muncă. Se preconizează că reformele care îmbunătățesc eficiența și eficacitatea cadrului de cercetare și inovare, inclusiv îmbunătățirea sistemului de stimulente fiscale pentru C&D și dezvoltarea de programe de sprijinire a inovării, vor sprijini dezvoltarea domeniilor de excelență și vor avea un impact pozitiv de durată asupra productivității și a economiei în general. Îmbunătățirile aduse guvernanței întreprinderilor de stat și accelerarea vânzării acestor întreprinderi și a activelor neproductive ar trebui să aibă un impact pozitiv de durată asupra eficienței alocative în economie. Există, de asemenea, inițiative semnificative de îmbunătățire, inclusiv prin digitalizare, a procedurilor administrației publice, cum ar fi înregistrarea unei societăți comerciale și plata taxelor, precum și sprijinirea dezvoltării competențelor funcționarilor publici, care ar trebui să aibă un impact pozitiv de durată asupra calității serviciilor oferite atât întreprinderilor, cât și gospodăriilor.

(37)Se preconizează că investițiile în educație, în asistență medicală și în competențele de pe piața forței de muncă vor avea efecte pozitive pe termen lung asupra capitalului uman. Investițiile în cercetare și inovare ar trebui să fie benefice pentru productivitatea și competitivitatea întreprinderilor, în timp ce investițiile în energia curată, turismul durabil, modernizarea sistemului de transport, tranziția digitală și tranziția verde ar trebui să îmbunătățească din punct de vedere structural durabilitatea economiei și, cu timpul, să atragă investiții suplimentare. Eficiența energetică, combinată cu renovarea seismică a clădirilor ar trebui, de asemenea, să aibă un impact de durată atât asupra reducerii consumului de energie, cât și asupra îmbunătățirii siguranței. 

(38)Impactul de durată al planului poate fi consolidat și prin sinergii între plan și alte programe finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea în mod substanțial a provocărilor teritoriale adânc înrădăcinate și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.

Monitorizare și implementare

(39)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) și cu secțiunea 2.8 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru asigurarea monitorizării și a implementării eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.

(40)La punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de planul de redresare și reziliență ar trebui să ia parte mai multe instituții guvernamentale. Organismul central de coordonare, care urmează să fie înființat în cadrul Ministerului de Finanțe, ar urma să constituie organismul național principal însărcinat cu coordonarea și monitorizarea generală a planului de redresare și reziliență, inclusiv cu monitorizarea activă a evoluției măsurilor, pe baza jaloanelor și a țintelor stabilite pentru fiecare componentă. Responsabilitatea imediată pentru implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în planul de redresare și reziliență va reveni ministerelor de resort, în timp ce Comitetul de implementare la nivel de miniștri ar urma să asigure utilizarea coerentă a tuturor fondurilor Uniunii. Planul de redresare și reziliență stabilește jaloane și ținte pentru fiecare investiție și reformă din planul de redresare și reziliență. Numărul jaloanelor și al țintelor este proporțional cu numărul de măsuri și cu dimensiunea planului în raport cu economia croată. Indicatorii calitativi și cantitativi propuși a fi utilizați pentru jaloane și ținte sunt suficient de clari, realiști și exhaustivi pentru a se asigura că finalizarea lor poate fi urmărită și verificată. În timp ce planul de redresare și reziliență prezintă măsuri cuprinzătoare de coordonare, implementare și monitorizare, implementarea acestuia ar urma să depindă, într-o măsură esențială, de capacitatea administrativă și de implementare a organismelor de implementare, unele dintre acestea nefiind încă identificate sau instituite. Prin urmare, trebuie să se acorde o atenție deosebită instituirii unei structuri de implementare și coordonare, din care să facă parte organismul central de coordonare, care urmează să fie înființat până la sfârșitul anului 2021, conform jalonului dedicat acestuia.

(41)Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Urmează să se solicite sprijin tehnic în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, care este menit să ajute statele membre să își implementeze planurile.

Stabilirea costurilor

(42)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) și cu secțiunea 2.9 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, justificarea furnizată în plan cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(43)Croația a furnizat, în general, defalcări detaliate ale costurilor pentru măsuri, cu trimiteri la proiecte anterioare similare sau la studii efectuate pentru a justifica nivelul costurilor, precum și explicații adecvate privind metodologia utilizată pentru stabilirea costurilor totale. Pentru diferitele măsuri în cazul cărora costurile nu pot fi determinate în detaliu în prealabil, de exemplu, deoarece proiectele sunt selectate prin proceduri competitive, cum ar fi cererile de propuneri, planul de redresare și reziliență oferă, în general, o justificare pe baza experienței anterioare, potrivit căreia costurile nu sunt disproporționate în raport cu obiectivele măsurii. Pentru marea majoritate a măsurilor, estimările costurilor sunt considerate rezonabile și plauzibile. Deși autoritățile croate au depus eforturi considerabile pentru a furniza informațiile necesare cu privire la stabilirea costurilor, metodologia și justificarea costurilor nu acoperă în mod consecvent toate elementele măsurilor; în unele cazuri lipsind explicațiile pentru unele părți ale costului total. În cazul unui număr limitat de estimări ale costurilor, costurile au depășit, într-o măsură moderată, ordinul de mărime al costurilor fixat în cazul unor proiecte comparabile. Întrucât, pentru aceste estimări ale costurilor, metodologia utilizată nu este suficient de bine explicată, iar uneori legătura dintre justificare și costul în sine nu este pe deplin clară, pentru criteriul evaluării costurilor nu se poate acorda o notă mai mare. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este conform cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțional cu impactul economic și social național preconizat.

Protecția intereselor financiare

(44)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) și cu secțiunea 2.10 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor asigura evitarea dublei finanțări în temeiul regulamentului menționat și în cadrul altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace de promovare și asigurare a respectării dreptului UE, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea finanțelor Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 8 .

(45)Sistemul de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență în Croația este descris în mod corespunzător. Acesta este conceput în mod coerent și se bazează pe procese și structuri solide; în special rolurile și responsabilitățile actorilor responsabili de controale și audituri sunt clare, funcțiile de control relevante sunt separate în mod corespunzător, iar independența actorilor care efectuează audituri este asigurată. Organismul de coordonare pentru punerea în aplicare a planului ar trebui să fie Direcția pentru analiză macroeconomică din cadrul Ministerului de Finanțe. Pentru fiecare componentă și subcomponentă, a fost desemnată, la nivel de minister și la nivelul administrației centrale, autoritatea competentă pentru implementarea reformelor și a investițiilor, în conformitate cu competența sectorială prevăzută în Legea privind sistemul administrației de stat. Departamentul Fondului Național din cadrul Ministerului Finanțelor ar trebui să fie organismul responsabil cu pregătirea și transmiterea cererilor de plată către Comisia Europeană, semestrial, după verificarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; aceste cereri trebuie să fie însoțite de declarația de gestiune și de rezumatul auditurilor efectuate. Sarcinile autorității de audit sunt atribuite Agenției pentru Auditarea Sistemului de Implementare a Programelor Uniunii Europene („ARPA”).

(46)În general, mecanismele propuse de Croația în planul de redresare și reziliență pentru prevenirea, detectarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241, inclusiv măsurile care vizează evitarea dublei finanțări, sunt evaluate ca fiind adecvate. Jaloanele legate de stabilirea mandatului juridic al organismelor care participă la implementare și control și al organismului de coordonare, precum și modernizarea sistemului informatic ar trebui să fie atinse până la depunerea primei cereri de plată. În plus, entitățile responsabile cu controalele ar trebui să aibă competența juridică și capacitatea administrativă de a-și exercita rolurile și sarcinile prevăzute, cu condiția ca jaloanele legate de analiza volumului de lucru și recomandările care decurg din această analiză să fie atinse cel târziu la momentul depunerii primei cereri de plată.

Coerența planului

(47)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) și cu secțiunea 2.11 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul conține în mare măsură (nota A) măsuri pentru implementarea reformelor și a proiectelor de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.

(48)Planul de redresare și reziliență al Croației este structurat în jurul a cinci componente și al unei inițiative, care sunt coerente și sprijină obiectivele comune constând în stimularea redresării economiei croate și în atenuarea impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19, în aducerea unei contribuții la tranziția verde și tranziția digitală și la creșterea favorabilă incluziunii și, respectiv, în sporirea rezilienței și competitivității economiei croate. Componentele planului, în special „Inițiativa de renovare a clădirilor”, ar trebui să contribuie și la reconstrucția necesară în urma daunelor cauzate de două cutremure devastatoare, care au afectat centrul Croației în 2020, cu consecințe în Zagreb și în zonele limitrofe, precum și în regiunea Banovina. Fiecare din cele cinci componente și inițiativa sunt construite în jurul unor pachete coerente care prevăd atât reforme, cât și investiții, cu măsuri care se consolidează reciproc sau sunt complementare ori îndeplinesc ambele condiții. Există, de asemenea, sinergii între diferitele componente și inițiative și nicio măsură nu contrazice sau subminează eficacitatea unei alte componente.

Egalitate

(49)Planul de redresare și reziliență include măsuri care ar putea contribui la creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă. Se preconizează că reforma pieței forței de muncă va contribui la îndeplinirea acestui obiectiv, va facilita echilibrul dintre viața profesională și cea privată, va reduce în mod indirect diferența de remunerare dintre femei și bărbați și va elimina diferența ridicată de pensii între bărbați și femei. Planul ar trebui să finanțeze proiecte TIC care să abordeze aspecte legate de egalitate. Acesta include o reformă a sistemului de învățământ care urmărește să asigure egalitatea de șanse pentru toți copiii, în principal prin creșterea participării la educație a copiilor preșcolari și sporirea capacităților de îngrijire a acestora, precum și a numărului de ore de predare la școala primară. Croația ar trebui să dezvolte servicii de mentorat social care să sprijine grupurile de beneficiari greu accesibile, cum ar fi persoanele cu handicap, victimele violenței, persoanele fără adăpost, migranții, romii și tinerii care părăsesc sistemul de asistență socială, pentru a le ajuta să își găsească un loc de muncă. Planul prevede mai multe investiții pentru a răspunde nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap, cum ar fi măsuri de asigurare a accesibilității fizice a clădirilor și a spațiilor rezidențiale, de furnizare a unor servicii de mobilitate adecvate, de promovare a accesului hibrid la spațiile de la locul de muncă și de asigurare a accesului la serviciile publice digitale.

Autoevaluarea securității

(50)A fost furnizată o autoevaluare a securității pentru investițiile în capacitățile digitale și în conectivitate, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241. Planul de redresare și reziliență descrie modul în care autoritatea națională de reglementare a elaborat un proiect de ordonanță privind modalitățile și calendarul măsurilor de punere în aplicare; acest proiect are drept scop să garanteze securitatea și integritatea rețelelor și serviciilor de comunicații și include cerințe privind asigurarea securității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice 5G, pe baza recomandărilor din Comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2020 „Implementarea rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE - Punerea în aplicare a setului de instrumente al UE” 9 .

Proiecte transfrontaliere și multinaționale

(51)Planul include proiecte transfrontaliere și multinaționale în trei domenii. În primul rând, se prevăd măsuri legate de interoperabilitatea sistemelor de informații din cadrul componentei „Tranziție digitală”, care include instituirea, modernizarea și interconectarea registrelor centrale, precum și crearea unui sistem central de interoperabilitate în conformitate cu Cadrul european de interoperabilitate (EIF). În al doilea rând, în cadrul componentei „Educație”, se preconizează că transformarea digitală a învățământului superior va stimula și va accelera implicarea mai puternică a instituțiilor de învățământ superior în proiecte transfrontaliere și multinaționale, în special în proiecte pentru care maturitatea digitală este o condiție necesară a participării. În al treilea rând, în cadrul componentei „Apă și gestionarea deșeurilor”, Programul de dezvoltare a alimentării publice cu apă și Programul de dezvoltare a canalizării publice au un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea poluării mediului și a resurselor de apă, contribuind la conservarea corpurilor de apă și având, în acest sens, un impact transfrontalier și global.

Procesul de consultare

(52)Croația a desfășurat un proces de consultare înainte de a-și prezenta planul de redresare și reziliență și a organizat o consultare publică a părților interesate după transmiterea proiectului de plan Comisiei în decembrie 2020. În perioada ianuarie-mai 2021, autoritățile au organizat peste 15 reuniuni tematice cu diferite părți interesate, în cadrul cărora au prezentat oportunitățile din planul de redresare și reziliență pentru Croația în domenii specifice, precum și structura, criteriile, procesele și complementaritățile planului cu alte fonduri ale Uniunii. Rezumatul planului a fost publicat și prezentat mass-mediei înainte de adoptarea acestuia la 1 aprilie 2021. După adoptarea planului de către Guvern, rezumatul acestuia a fost publicat pe site-ul Guvernului și dezbătut în Parlament la 14 aprilie 2021.

(53)Planul de redresare și reziliență al Croației nu prezintă planurile autorităților cu privire la modul în care părțile interesate pot fi incluse în punerea în aplicare a planului. Pentru a asigura cooptarea actorilor relevanți și a angaja răspunderea acestora, este esențial să se asigure implicarea, pe tot parcursul realizării investițiilor și a reformelor incluse în plan, a tuturor autorităților regionale și locale și a părților interesate vizate, inclusiv a partenerilor sociali și a societății civile în ceea ce privește monitorizarea alocării teritoriale a resurselor.

Evaluare pozitivă

(54)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență al Croației, în care se constată că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul respectiv, prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea sa, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune sub formă de sprijin financiar nerambursabil pentru implementarea planului.

Contribuția financiară

(55)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Croației sunt de 6 393 794 220 EUR. Întrucât planul de redresare și reziliență îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și, în plus, întrucât valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mare decât contribuția financiară maximă disponibilă pentru Croația, contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență al Croației ar trebui să fie egală cu valoarea totală a contribuției financiare disponibile pentru Croația.

(56)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru Croația trebuie actualizat până la 30 iunie 2022. Așadar, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul menționat, ar trebui ca acum să fie pusă la dispoziția Croației o sumă care să fie angajată juridic până la 31 decembrie 2022. Dacă va fi necesar, în urma actualizării contribuției financiare maxime, Consiliul, la propunerea Comisiei, ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să modifice prezenta decizie pentru a include contribuția financiară maximă actualizată.

(57)Sprijinul care urmează să fie acordat trebuie finanțat din împrumuturile contractate de către Comisie în numele Uniunii, în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 10 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce Croația a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență.

(58)Croația a solicitat o prefinanțare de 13 % din valoarea contribuției financiare. Această sumă ar trebui să fie pusă la dispoziția Croației sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu prevederile acestuia.

(59)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență al Croației pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.

Articolul 2
Contribuția financiară

1.Uniunea pune la dispoziția Croației o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 6 295 431 146 EUR 11 . Suma de 4 631 762 551 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Dacă în urma actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 ar rezulta pentru Croația o sumă egală sau mai mare decât această sumă, se va pune la dispoziție o sumă suplimentară de 1 663 668 594 EUR pentru a fi angajată din punct de vedere juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.

2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Croației în tranșe, în conformitate cu anexa. Suma de 818 406 049 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din contribuția financiară. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.

3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.

4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Croația a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1), pentru a putea beneficia de sprijinul nerambursabil, jaloanele și țintele trebuie atinse până cel târziu la 31 august 2026.

Articolul 3
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Republicii Croația.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)    Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).

(3)    Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433I , 22.12.2020, p. 23).

(4)    Recomandarea 2020/1307 a Comisiei. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32020H1307

(5)    Aceste dezechilibre macroeconomice se referă la recomandările formulate în 2019 și în 2020 în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

(6)    Aceste simulări reflectă impactul global al NGEU, care include, de asemenea, finanțarea pentru ReactEU, precum și majorarea finanțării pentru Orizont Europa, InvestEU, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și rescEU. Aceste simulări nu includ posibilul impact pozitiv al reformelor structurale, care poate fi substanțial.

(7)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(8)    Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433I , 22.12.2020, p. 1).

(9)    COM(2020) 50.

(10)    JO L 424, 15.12.2020, p. 1.

(11)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea părții proporționale a cheltuielilor Croației prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul respectiv.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.7.2021

COM(2021) 401 final

ANEXĂ

la

Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației

{SWD(2021) 197 final}

ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

1.Descrierea reformelor și a investițiilor

   A. COMPONENTA 1,1: O ECONOMIE REZILIENTĂ, VERDE ȘI DIGITALĂ

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Croației adoptă o abordare orizontală amplă în ceea ce privește abordarea unora dintre deficiențele structurale ale economiei croate. Creșterea economică și convergența Croației cu restul Uniunii sunt îngreunate de productivitatea scăzută, de investițiile relativ scăzute ale sectorului privat, de accesul limitat la finanțare al celor mai inovatoare întreprinderi și, în general, de un mediu de afaceri caracterizat de o sarcină administrativă și parafiscală relativ ridicată și de reglementarea excesivă a profesiilor. În plus, ponderea producției industriale este cea mai scăzută în rândul statelor membre din Europa Centrală și de Est, iar Croația este, de asemenea, în urma țărilor cu caracteristici similare în ceea ce privește nivelul investițiilor care vizează inovarea, produsele de nivel tehnologic superior și tranziția verde și digitală.

Componenta are trei obiective:

-Îmbunătățirea mediului de afaceri prin continuarea reformelor menite să reducă sarcinile administrative și parafiscale și să liberalizeze în continuare profesiile reglementate.

-Realizarea unei mai bune alocări a resurselor de capital în cadrul economiei prin elaborarea unor modificări ale cadrului de reglementare pentru a stimula investițiile din sectorul privat; Sprijinirea, prin intermediul granturilor și al instrumentelor financiare concesionale, a investițiilor productive ale întreprinderilor, în special pentru adoptarea tehnologiilor ecologice; Și îmbunătățirea accesului la modalități de finanțare alternative sau inovatoare.

-Sprijinirea întreprinderilor în adaptarea operațiunilor lor la noul mediu digital, cu un accent deosebit pe sectoarele culturale și creative care au fost afectate în mod deosebit de măsurile de limitare a mișcării persoanelor care au restricționat serviciile în persoană.

Componenta răspunde recomandării specifice fiecărei țări prin furnizarea de lichidități întreprinderilor mici și mijlocii, prin reducerea taxelor parafiscale și a restricțiilor impuse de reglementarea pieței bunurilor și serviciilor, prin promovarea investițiilor private și prin concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi și a celei digitale (recomandarea 3, 2020). Aceasta contribuie, de asemenea, la abordarea recomandării de a reduce cele mai împovărătoare taxe parafiscale și reglementarea excesivă a pieței produselor și serviciilor (recomandarea 4, 2019).

Componenta este împărțită în două subcomponente, C1.1.1 (Consolidarea competitivității și a tranziției verzi a economiei) și C.1.1.2 (Stimularea inovării și digitalizarea economiei).

A.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Subcomponenta C1.1.1 Consolidarea competitivității și a tranziției verzi a economiei

Obiectivul acestei subcomponente este de a promova activitatea economică, competitivitatea și investițiile prin reducerea în continuare a sarcinii administrative și parafiscale asupra întreprinderilor, prin continuarea liberalizării profesiilor reglementate, prin creșterea accesului la credite cu ajutorul granturilor, al împrumuturilor concesionale și al instrumentelor de capitaluri proprii, prin atragerea de investiții străine directe și prin sprijinirea sectoarelor culturale și creative în tranziția lor digitală.

Reforma C1.1.1 R1 Continuarea reformei mediului de afaceri și de reglementare.

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți în continuare mediul de afaceri al Croației prin:

-digitalizarea serviciilor furnizate întreprinderilor de stat și de administrațiile publice și

-îmbunătățirea condițiilor de reglementare pentru întreprinderi și reducerea în continuare a sarcinii administrative și fiscale.

-adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea evaluării impactului economic

Reforma include adoptarea celui de-al 5-lea plan de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative și a taxelor parafiscale și nefiscale, instituirea unui sistem informatic de monitorizare a punerii în aplicare a măsurilor și de actualizare și digitalizare a Registrului de taxe nefiscale.

Adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea procedurilor de evaluare a impactului economic utilizate în administrația publică pentru a sprijini mai bine inovarea și adoptarea de noi modele de afaceri. În acest context, testul de evaluare a impactului asupra IMM-urilor este transferat către o platformă digitală pentru a facilita colaborarea administratorilor publici și pentru a sprijini formarea și comunicarea online. Formarea continuă a funcționarilor publici în domenii specifice face parte din investiție. Măsurile din cadrul investiției includ punerea în aplicare a unui pachet de măsuri de reglementare care să permită testarea controlată a noilor modele de afaceri.

Această reformă se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma C1.1.1 R2 Continuarea reformei profesiilor reglementate

Obiectivul reformei este de a stimula productivitatea economiei croate prin continuarea liberalizării piețelor de servicii. Reforma include simplificarea sau eliminarea totală a cel puțin 50 de cerințe de reglementare pentru serviciile profesionale, pe baza punerii în aplicare a celui de al doilea și al celui de al treilea plan de acțiune privind liberalizarea piețelor serviciilor, inclusiv a profesiilor de avocați, notari, consilieri fiscali, auditori, farmaciști și farmacii, fizioterapeuți, arhitecți, ingineri și ghizi turistici, și ținând seama de recomandările Băncii Mondiale privind înregistrarea și costurile de afiliere ale camerelor profesionale, de drepturile exclusive fragmentate în cadrul profesiilor individuale (cum ar fi cele pentru ingineri și arhitecți), precum și de restricții în ceea ce privește privilegiile și costurile de afiliere ale camerelor profesionale, precum cele pentru ingineri și arhitecți.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma C1.1.1 R3 Dezvoltarea cadrului strategic pentru promovarea investițiilor private

Obiectivul reformei este de a face din Croația o destinație atractivă pentru investiții prin dezvoltarea și adoptarea unui cadru strategic pentru promovarea și facilitarea investițiilor străine directe. Reforma include trei studii analitice: Furnizarea de i) o analiză a peisajului instituțional, ii) o evaluare a impactului investițiilor străine directe și iii) recomandări pentru modificări normative și instituționale și pentru conceperea stimulentelor fiscale; Adoptarea cadrului strategic care include un plan de acțiune și instituirea unei platforme digitale pentru a facilita punerea în aplicare. Se preconizează că cadrul strategic va asigura coerența și coordonarea politicilor între diferitele ministere și instituții care se ocupă de promovarea și facilitarea investițiilor, va maximiza impactul investițiilor asupra productivității, a creării de locuri de muncă și a dezvoltării regionale și va sprijini tranziția digitală și climatică a Croației.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma C1.1.1 R6 Dezvoltarea sectoarelor culturale și creative reziliente

Reforma include intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind mass-media electronică și drepturile de autor și drepturile conexe, care instituie protecția juridică efectivă a autorilor de conținut creativ, cultural și media pe internet, ținând seama de necesitatea de a elimina obstacolele din calea comercializării cu succes a conținutului protejat pe internet. Se preconizează că noul cadru juridic va stimula antreprenorii să își adapteze procesele comerciale la standardele industriale de pe piața unică digitală, prin dezvoltarea unor modele de afaceri online noi și inovatoare, precum și a unor produse și servicii noi și inovatoare.

Se preconizează că reforma cadrului privind drepturile de autor va promova industriile culturale și creative prin asigurarea unui cadru juridic stabil pentru crearea de platforme și aplicații online, facilitând acordarea de licențe online pentru conținutul creativ, cultural și media, promovând astfel diversitatea culturală, lingvistică și media. Se preconizează că modificările aduse cadrului juridic privind mass-media și drepturile de autor vor facilita distribuția transfrontalieră a programelor de televiziune și radio, prin stabilirea unor norme clare privind așa-numita circulație a semnalelor directe, și vor facilita reutilizarea conținutului public pentru crearea de noi produse și servicii inovatoare pe piața unică digitală. În plus, reforma legislativă asigură transparența în ceea ce privește publicarea structurilor de proprietate legate de Registrul beneficiarilor reali și publicarea acestor informații pe site-ul web al furnizorului, precum și o mai mare transparență în ceea ce privește informațiile privind sumele și sursele de finanțare.

Reforma se finalizează până la 30 iunie 2022.

Investiția C1.1.1 R1-I1 Digitalizarea serviciilor guvernamentale și de administrație publică furnizate sectorului de afaceri (G2B)

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesibilitatea, transparența și eficiența serviciilor publice furnizate întreprinderilor prin digitalizarea acestora în anumite domenii prioritare, cum ar fi înregistrarea întreprinderilor și acordarea de licențe. Se preconizează că acest lucru va permite o mai bună integrare a informațiilor privind intrarea pe piață și investițiile în Croația, îmbunătățind astfel acuratețea și accesibilitatea datelor și, prin urmare, elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de către diferitele niveluri ale administrației guvernamentale. În cele din urmă, scopul este de a îmbunătăți schimbul de informații și consolidarea datelor în administrațiile publice, în vederea punerii în aplicare a principiului „o singură dată”.

Investiția include următoarele acțiuni:

-Prima acțiune include investiții care se vor baza pe platforma digitală existentă, denumită START, pentru înființarea de societăți cu răspundere limitată și pentru a permite utilizatorilor să înregistreze online noi corporații. Această acțiune extinde funcționalitățile platformei START în vederea creșterii volumului de servicii, a îmbunătățirii accesului și a disponibilității sistemului și a asigurării faptului că toate datele comerciale noi sunt integrate într-o singură bază de date. În cadrul acestei acțiuni se realizează trei proiecte de investiții. În primul rând, pentru a spori utilizarea platformei START și pentru a integra mai bine procesele inițiate prin intermediul platformelor digitale și fizice, se înființează, se dotează și se pun în funcțiune 20 noi puncte de acces fizic la platforma START în diferite ramuri ale Agenției Financiare. În al doilea rând, în platforma START se introduc noi funcționalități prin actualizarea acesteia și conectarea la diferitele baze de date ale registrului comerțului pentru a permite accesul la procedura administrativă prin autentificare digitală. În al treilea rând, se instituie o platformă digitală de acordare a licențelor (START Plus) pentru a spori transparența condițiilor de intrare pe piață, precum și transparența reglementărilor comerciale.

-A doua acțiune include o consolidare a plății taxelor obligatorii ale întreprinderilor și este una dintre condițiile prealabile pentru aderarea Croației la mecanismul european al cursului de schimb II (ERM II) și la uniunea bancară. Acțiunea instituie o platformă unică de taxare digitală care permite plata online a celor șapte taxe obligatorii cele mai frecvente și mai costisitoare pentru întreprinderi și contribuie la optimizarea procesului administrativ existent, oferind următoarele funcționalități: I) enumerarea taxelor care trebuie plătite de operatorul economic, ii) menținerea unui calendar de plată cu termene de decontare, iii) oferirea posibilității de a completa și de a transmite instituțiilor competente formularele necesare în format electronic, iv) furnizarea posibilității de plată directă online a taxelor și v) furnizarea unei imagini de ansamblu a comisioanelor plătite.

-A treia acțiune trebuie să simplifice și să digitalizeze procedurile legate de Legea privind proiectele de investiții strategice, Legea privind promovarea investițiilor și Legea privind ajutoarele de stat pentru proiectele de cercetare și dezvoltare; Și să dezvolte și să modernizeze în continuare baza de date electronică privind întreprinderile, creată în temeiul Legii privind îmbunătățirea infrastructurii întreprinderilor. Digitalizarea procedurilor de mai sus implică punerea în aplicare a unei platforme digitale pentru depunerea și accesarea cererilor.

Prima și a treia acțiune se finalizează până la 31 decembrie 2024, iar a doua acțiune se finalizează până la 30 iunie 2022.

Investiția C1.1.1 R1-I2 Reducerea continuă a sarcinii administrative și fiscale

Această investiție face parte integrantă din reforma în curs a mediului de afaceri care vizează reducerea în continuare a sarcinii administrative și fiscale asupra întreprinderilor și include măsuri de punere în aplicare a patru planuri de acțiune care se preconizează că vor îmbunătăți în mod substanțial mediul de afaceri din Croația.

Această investiție este împărțită în două subseturi de acțiuni care includ:

-Punerea în aplicare a planurilor de acțiune din 2017, 2018, 2019 și 2020 pentru reducerea sarcinii administrative în domeniul pescuitului, al controlului fitosanitar și veterinar, al turismului și al industriei hoteliere, al gestionării deșeurilor, al bunăstării sociale, al activităților științifice și al procedurilor judiciare prin optimizarea și digitalizarea celor mai împovărătoare procese administrative. Această subinvestiție va sprijini, de asemenea, punerea în aplicare deplină a planului de acțiune pentru reducerea taxelor parafiscale în domeniile activităților energetice, agriculturii și cadastrului.

-Punerea în aplicare a celui de al 5-lea plan de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative cu încă 265 445 617 EUR (2 000 000 000 HRK), reducerea taxelor parafiscale și nefiscale cu 132 722 808 EUR (1 000 000 000 HRK) și instituirea unui sistem informatic de monitorizare a punerii în aplicare a măsurilor și de actualizare și digitalizare a Registrului de taxe nefiscale.

Primul subset de acțiuni se finalizează până la 31 decembrie 2022. Al doilea subset de acțiuni se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.1.1 R4-I1 Sprijin pentru întreprinderi pentru tranziția către o economie eficientă din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor

Investițiile finanțează, prin granturi, investiții productive ale întreprinderilor mici, mijlocii și cu capitalizare medie în tehnologii ecologice care contribuie la o economie eficientă din punct de vedere energetic și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor în industriile mari consumatoare de energie, inclusiv în industriile prelucrării metalelor, textilelor, produselor alimentare, chimice, construcțiilor și prelucrării lemnului. Aceste industrii mari consumatoare de energie angajează un număr mare de persoane, iar procesul de decarbonizare necesită investiții considerabile. Granturile se acordă numai întreprinderilor viabile din punct de vedere financiar din sectoarele eligibile menționate mai sus numai dacă acestea demonstrează că investițiile planificate contribuie la unul sau mai multe dintre următoarele obiective:

-să promoveze o economie circulară prin introducerea utilizării eficiente a resurselor în ciclul de producție și în ciclul de viață al produselor, inclusiv aprovizionarea durabilă cu materii prime primare și secundare;

-decarbonizarea și reducerea emisiilor industriilor mari consumatoare de energie, inclusiv demonstrarea și implementarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute.

Contribuția la obiectivele de mai sus se demonstrează prin trimitere la domeniile de intervenție din anexa VI și anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/241. Impactul preconizat al investițiilor finanțate prin această măsură este o reducere a emisiilor nocive cu cel puțin 20 % în comparație cu investițiile care nu vizează eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie, utilizarea materialelor reciclate și reciclabile în volumul total de materiale în producție este de cel puțin 20 %.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte

I.să solicite aplicarea Orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea sustenabilității pentru Fondul InvestEU 1 ; Și

II.exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (i) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 2 ; (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating previziuni privind emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 3 ; (iii) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 4 și stații de tratare mecano-biologică 5 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

III.să solicite verificarea conformității juridice a proiectelor cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la verificarea durabilității.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.1.1 R4-I2 Instrument financiar pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii

Obiectivul investiției este de a încuraja în continuare activitatea de investiții pe piața croată prin asigurarea unor condiții de finanțare mai favorabile pentru IMM-uri în faza de creștere și dezvoltare (entități cu acces la finanțare) și prin sprijinirea accesului la finanțare al grupurilor­țintă specifice care, de obicei, nu au un astfel de acces (cum ar fi microîntreprinzătorii, întreprinderile nou-înființate, tinerii antreprenori, investițiile în CDI, operatorii economici care investesc în zone mai puțin dezvoltate). Instrumentele financiare care se preconizează că vor fi utilizate în cadrul acestei investiții sunt i) împrumuturile directe acordate de Agenția croată pentru IMM-uri, inovare și investiții (HAMAG BICRO) și de Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare (HBOR) pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii care, din cauza dimensiunii lor, a lipsei de antecedente comerciale și a riscurilor de finanțare în general mai ridicate, au, de obicei, acces dificil sau nu au acces la credite bancare; Și ii) subvenții la dobândă pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, în faza de creștere și dezvoltare, acordate de HAMAG BICRO și HBOR prin programele lor obișnuite de garantare și de împrumut și puse în aplicare în cooperare cu intermediari financiari sau prin împrumuturi directe de la HBOR.

Investiția include următoarele instrumente financiare:

-HAMAG BICRO acordă în mod direct microcredite de până la 100 000 EUR microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii care, din cauza dimensiunii lor și a dimensiunii creditului, au, de obicei, un acces mai dificil la finanțare, pentru o perioadă de până la zece ani, cu rate ale dobânzii concesionale și cerințe mai reduse de garantare a împrumuturilor. Se preconizează că acest instrument financiar va furniza finanțare în valoare de 39 816 843 EUR (300 000 000 HRK). Un cuantum minim de 7 608 756 EUR (57 328 173 HRK) este dedicat sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii eficienței resurselor în IMM-uri, 6 327 139 EUR (47 671 827 HRK) se utilizează pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 25 880 948 EUR (195 000 000 HRK) se alocă investițiilor menite să consolideze competitivitatea și reziliența. Acest instrument financiar este gestionat separat de alte instrumente ale HAMAG BICRO pentru a se asigura că orice fonduri neutilizate sau restituite din acest instrument, prin rambursarea capitalului, sunt utilizate în scopuri similare și cu aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului.

-HBOR acordă în mod direct împrumuturi de peste 100 000 EUR microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii care, din cauza unui nivel mai ridicat de risc, tind să aibă un acces mai dificil la finanțare, cu rate ale dobânzii concesionale și cerințe mai reduse în materie de garanții reale. Se preconizează că măsura va viza în principal finanțarea proiectelor de către întreprinderile nou-înființate, tinerii antreprenori, femeile antreprenor, investițiile în CDI, investițiile în zonele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Se preconizează că acest instrument financiar va furniza finanțare în valoare de 66 361 404 EUR (500 000 000 HRK). Un cuantum minim de 12 681 260 EUR (95 546 955 HRK) este dedicat sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii eficienței resurselor în IMM-uri, 10 545 231 EUR (79 453 045 HRK) se utilizează pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 43 134 913 EUR (325 000 000 HRK) se alocă investițiilor menite să consolideze competitivitatea și reziliența. Acest instrument financiar este gestionat separat de alte instrumente ale HBOR pentru a se asigura că orice fonduri neutilizate sau restituite din acest instrument, prin rambursarea capitalului, sunt utilizate în scopuri similare și cu aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului și impactul asupra mediului.

-Crearea unui fond de subvenționare a dobânzii pentru facilitarea condițiilor de creditare a împrumuturilor bancare acordate în cadrul schemelor de garantare existente ale HAMAG BICRO microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Se preconizează că acest instrument financiar va furniza finanțare în valoare de 13 272 281 EUR (100 000 000 HRK). Un cuantum minim de 2 536 252 EUR (19 109 391 HRK) este dedicat sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii eficienței resurselor în IMM-uri, 2 109 046 EUR (15 890 609 HRK) se utilizează pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 8 626 983 EUR (65 000 000 HRK) se alocă investițiilor menite să consolideze competitivitatea și reziliența.

-Crearea unui fond de subvenționare a dobânzii pentru facilitarea condițiilor de creditare a împrumuturilor bancare acordate în cadrul instrumentelor de creditare existente ale HBOR acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Se preconizează că acest instrument financiar va furniza finanțare în valoare de 26 544 562 de milioane EUR (200 000 000 HRK). O sumă minimă de 5 072 504 EUR (38 218 782 HRK) va fi dedicată sprijinirii proceselor de producție ecologice și îmbunătățirii eficienței resurselor în IMM-uri, 4 218 093 milioane EUR (31 781 218 HRK) vor fi utilizate pentru a ajuta IMM-urile să își digitalizeze operațiunile, iar restul de 17 253 965 de milioane EUR (130 000 000 HRK) vor fi dedicate investițiilor care vizează consolidarea competitivității și a rezilienței.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), acordul juridic dintre Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile și Agenția croată pentru IMM-uri, inovare și investiții (HAMAG BICRO) sau Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare (HBOR) și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar

I.să solicite aplicarea Orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea sustenabilității pentru Fondul InvestEU; și

II.exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (i) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 6 ; (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating previziuni privind emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 7 ; (iii) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 8 și stații de tratare mecano-biologică 9 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

III.să solicite verificarea conformității juridice a proiectelor de către HAMAG BICRO, HBOR sau intermediarii financiari pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele scutite de verificarea durabilității, cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1.1 R4-I3 Instrumentul financiar pentru întreprinderile cu capitalizare medie și întreprinderile mari

Obiectivul investiției este de a promova competitivitatea și tranziția verde și digitală a întreprinderilor cu capitalizare medie și a întreprinderilor mari prin furnizarea unor surse de finanțare mai favorabile, ca o condiție esențială pentru creșterea investițiilor pe termen scurt și mediu. Instrumentele financiare care se preconizează că vor fi utilizate în cadrul acestei investiții sunt:

-Un nou fond de garantare „umbrelă” care vizează emiterea de garanții individuale sau de portofoliu pentru împrumuturi pentru investiții și împrumuturi pentru capital de lucru acordate întreprinderilor cu capitalizare medie și întreprinderilor mari, cu o alocare planificată de 79 633 685 EUR (600 000 000 HRK). Orice fonduri neutilizate sau restituite din acest instrument, prin rambursarea capitalului, se utilizează în scopuri similare și în aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului;

-Și fondul de subvenționare a dobânzii pentru a reduce costurile de finanțare (cum ar fi plățile de dobânzi, comisioanele și primele) aferente împrumuturilor acordate întreprinderilor cu capitalizare medie și entităților mari, cu o alocare planificată de 26 544 562 EUR (200 000 000 HRK).

Instrumentele financiare se utilizează pentru investiții în tehnologii noi, moderne și avansate (mașini și echipamente), pentru extinderea și consolidarea capacității întreprinderilor (extinderea facilităților și capacităților de producție și de servicii), cu o preferință pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile, al eficienței energetice, al economiei circulare, al protecției mediului, al digitalizării producției, al achizițiilor publice și al proceselor de vânzare.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), acordul juridic dintre Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile și Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare (HBOR) și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar:

I.să solicite aplicarea Orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea sustenabilității pentru Fondul InvestEU; și

II.exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (i) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 10 ; (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating previziuni privind emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 11 ; (iii) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 12 și stații de tratare mecano-biologică 13 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

III.să solicite verificarea conformității juridice a proiectelor de către HBOR sau intermediarii financiari pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la verificarea durabilității, cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1.1 R4-I4 Instrumente financiare pentru entitățile din sectorul public

Obiectivul investiției este de a oferi finanțare preferențială entităților publice pentru proiecte în domeniul infrastructurii economice, municipale, de transport și sociale, precum și pentru proiecte în domeniul tehnologiei care contribuie la tranziția verde și digitală a sectorului public, cu o alocare planificată de 26 544 562 EUR (200 000 000 HRK). Se preconizează că minimum 30 % din buget sau 7 963 368 EUR (60 000 000 HRK) din cadrul acestei investiții vor sprijini procesele de producție ecologice și utilizarea eficientă a resurselor în sectorul public.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), acordul juridic dintre Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile și Banca Croată pentru Reconstrucție și Dezvoltare (HBOR) și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar

I.să solicite aplicarea Orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea sustenabilității pentru Fondul InvestEU; și

II.exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (i) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 14 ; (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating previziuni privind emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 15 ; (iii) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 16 și stații de tratare mecano-biologică 17 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

III.să solicite verificarea conformității juridice a proiectelor de către HBOR sau intermediarii financiari pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la verificarea durabilității, cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1.1 R5-I1 Investiții în instrumente financiare de capitaluri proprii și cvasicapital

Obiectivul investiției este de a asigura o dezvoltare mai rapidă a întreprinderilor private care nu pot obține finanțare de la instituțiile financiare tradiționale cu o alocare planificată de 29 862 632 EUR (225 000 000 HRK). Investițiile includ investiții sau coinvestiții în i) fonduri de capital de risc active sau viitoare și în ii) fonduri de investiții în societăți necotate, cu un accent deosebit pe finanțarea etapelor de înființare și de dezvoltare ale IMM-urilor inovatoare și în curs de extindere. Fondurile din cadrul acestei investiții includ participarea investitorilor privați profesioniști de cel puțin 30 % din dimensiunea preconizată a fiecărui fond și se preconizează că vor fi dezvoltate în cooperare cu Fondul european de investiții. Fondurile aplică un sistem de management de mediu și social pentru a asigura utilizarea lor numai pentru proiectele care respectă principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ. Orice fonduri neutilizate sau restituite din acest instrument, prin rambursarea capitalului, se utilizează în scopuri similare și în aceleași condiții de eligibilitate în ceea ce privește impactul asupra mediului.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1.1 R6-I1 – Transformarea și consolidarea competitivității industriilor culturale și creative

Investiția oferă finanțare, prin intermediul granturilor, pentru consolidarea capacității microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a altor persoane juridice și fizice active în domeniul sectoarelor culturale și creative (cum ar fi arhitectura, activitățile audiovizuale, mass-media, patrimoniul, designul, artele spectacolului, cărțile și editarea, artele aplicate și artele vizuale) de a se adapta la noul cadru legislativ și de reglementare al pieței unice digitale.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1.1 R6-I2 Instituirea unui sistem de verificare factuală și de publicare a informațiilor din mass-media

Investițiile sprijină instituirea unui sistem de verificare factuală a mass-mediei de către Agenția pentru mass-media electronică, inclusiv elaborarea de proceduri și norme, crearea registrului beneficiarilor reali și consolidarea capacităților de competență digitală ale verificatorilor veridicității informațiilor, precum și dezvoltarea de programe tehnologice, platforme și sisteme de comunicare media, precum și crearea unei baze de date. Investiția include:

-Acordarea de granturi Agenției pentru mass-media electronică pentru instituirea unui sistem de consolidare a capacității de verificare factuală, inclusiv elaborarea de proceduri și norme, registre și baze de date în scopuri de verificare factuală și dezvoltarea de programe și platforme tehnologice și de sisteme de comunicare media, consolidând capacitatea de competență digitală a verificatorilor veridicității informațiilor.

-Subvenție pentru crearea unei baze de date și crearea unui sistem de publicare a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate și a surselor de finanțare.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Subcomponenta C.1.1.2 Stimularea inovării și digitalizarea economiei

Obiectivul acestei subcomponente este de a îmbunătăți poziția economiei croate în lanțul valoric prin stimularea inovării și a digitalizării în sectorul privat. Măsurile din cadrul acestei subcomponente includ adoptarea unui cadru legislativ mai favorabil investițiilor, acordarea de sprijin administrativ și financiar întreprinderilor tinere și inovatoare pentru a promova dezvoltarea și comercializarea de produse inovatoare și acordarea de sprijin întreprinderilor pentru tranziția lor digitală.

Reforma C1.1.2 R1 Reforma sistemului de stimulente C & D

Obiectivul reformei este de a crește numărul de întreprinderi care investesc și dimensiunea investițiilor în C & D. Reforma constă într-o analiză a sistemului existent de stimulente fiscale pentru C & D și de modificare și completare a cadrului juridic pentru C & D stimulente fiscale pentru a încuraja sectorul privat să crească intensitatea investițiilor sale în C & D, să crească numărul beneficiarilor de stimulente fiscale pentru C & D, să simplifice procedurile și să reducă sarcinile administrative, îmbunătățind, în același timp, transparența și accesibilitatea. Modificările aduse Legii privind ajutoarele de stat pentru proiectele de cercetare și dezvoltare se bazează pe o analiză a caracterului adecvat și a eficacității sistemului actual de facilități fiscale.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.1.2 R2-I2 Investiții în capacitatea de gestionare a întreprinderilor mici și mijlocii

Obiectivul investiției este de a ajuta întreprinderile să își extindă activitățile, să își sporească productivitatea și să creeze locuri de muncă prin acordarea de sprijin pentru consultanță în afaceri IMM-urilor, în vederea creșterii capacității lor de gestionare. Se preconizează că sprijinul va include i) evaluarea modelului de afaceri și crearea unui plan de acțiune, ii) formare în grup pentru angajați și manageri, iii) sprijin consultativ special și iv) îndrumare și mentorat orientate spre rezultate.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.1.2 R2-I3 Finanțare prin granturi pentru întreprinderile nou-înființate

Obiectivul acestei investiții este de a stimula creșterea întreprinderilor nou-înființate din sectoarele de înaltă tehnologie și bazate pe cunoaștere în faza precomercială prin sprijinirea dezvoltării de produse, creșterea capacității de producție și disponibilitatea investițiilor.

Investiția acordă granturi pentru pregătirea investițiilor pentru întreprinderile nou-înființate în cazul proiectelor care sunt mature în afara etapei de validare a conceptului, dar care nu sunt încă pregătite pentru comercializare. Aceasta include modernizarea, proiectarea, validarea performanțelor, validarea pieței, testarea, dezvoltarea liniilor-pilot, protecția proprietății intelectuale și serviciile externe care vizează dezvoltarea unei idei inovatoare, precum și formarea privind atenuarea și evaluarea riscurilor în ceea ce privește nevoile de finanțare. Activitățile finanțate pot include, de asemenea, o parte din costurile de acces la rețele sau clustere de întreprinderi globale, adoptarea de noi instrumente de marketing și accesul la noi piețe.

Printre beneficiarii eligibili se numără IMM-urile inovatoare, pe o perioadă de până la cinci ani de la înregistrare, care nu sunt generate de o fuziune și se încadrează în definiția IMM­urilor inovatoare în conformitate cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA).

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2025.

Investiția C1.1.2 R2-I4 Consolidarea activităților de accelerare

Investiția furnizează sprijin financiar pentru o perioadă de patru ani pentru instituirea unui program de accelerare în Croația. Programul de accelerare oferă îndrumare, sprijin pentru pregătirea pentru investiții și accesul la rețelele de investitori pentru grupuri de până la 120 de întreprinderi nou-înființate pe o perioadă de cel puțin trei luni. Se preconizează că sprijinul pentru pregătirea pentru investiții va include accesul la mentorat și consiliere pentru directorii de întreprinderi și antreprenori, consiliere privind strategiile de dezvoltare a afacerilor și a produselor, accesul la profesioniștii din domeniul tehnologiei, la profesioniștii din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, la furnizorii de tehnologie, la accesul la potențiali clienți, la orientări privind activitățile de investiții inițiale.

Se așteaptă ca beneficiarii investițiilor să includă i) întreprinderile nou-înființate care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea de produse și ii) întreprinderile nou-înființate mai mature care sunt mai bine pregătite pentru investiții. Beneficiarii din primul grup beneficiază de formare de bază privind pregătirea pentru investiții, axată pe prima prezentare, înțelegerea nevoilor clienților; În timp ce beneficiarii din al doilea grup beneficiază de o formare mai avansată axată pe negocieri, cum ar fi negocierea, căutarea clienților.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1.2 R2-I5 Comercializarea proiectelor de inovare

Obiectivul investiției este de a încuraja comercializarea proiectelor de inovare pentru proiecte mature aproape de intrarea pe piață și de a crește exporturile de produse, servicii sau tehnologii inovatoare de către IMM-uri prin sprijinirea creării de canale de vânzare și de distribuție pe piețele străine și prin consolidarea legăturilor dintre instituțiile științifice și industrie, precum și între întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mai mari. Se preconizează că investițiile vor oferi IMM-urilor oportunități de a intra în lanțul valoric la o scară mai largă.

Investiția sprijină adaptarea unui produs sau serviciu dezvoltat și pregătirea pentru lansarea acestora pe piață. Activitățile eligibile pentru adaptarea unui produs dezvoltat includ testarea suplimentară și integrarea rezultatelor testelor în produsul final, serviciile de consiliere, consolidarea capacităților, auditurile studiilor de fezabilitate, proiectarea produselor și protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Activitățile eligibile pentru pregătirea lansărilor de produse includ pregătirea sau revizuirea unui plan de afaceri sau a unui plan de comercializare, cercetarea și testarea pieței, testarea produselor cu clienții potențiali, pregătirea producției și investițiile în produse de serie zero, precum și activități operaționale de marketing.

Investițiile sprijină IMM-urile cu proiecte de inovare mature care sunt aproape de lansarea pe piață și se preconizează că vor acorda prioritate propunerilor care contribuie la tranziția verde.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.1.2 R3-I1 Pregătirea documentelor strategice pentru transformarea digitală a economiei și inteligența artificială

Obiectivul investiției este de a sprijini întreprinderile croate să introducă instrumente digitale în operațiunile lor, să dezvolte modele de afaceri digitale și să dobândească competențe digitale. Investiția furnizează sprijin financiar pentru achiziționarea de asistență tehnică pentru elaborarea Planului național pentru transformarea digitală a economiei croate și a Planului național pentru dezvoltarea inteligenței artificiale al Republicii Croația.

Investiția se finalizează până la 31 martie 2022.

Investiția C1.1.2 R3-I2 Cicluri de digitizare

Obiectivul investiției este de a sprijini IMM-urile să dezvolte un model de afaceri digital, să își consolideze capacitatea de digitalizare sau să își îmbunătățească securitatea cibernetică prin introducerea unui sistem de bonuri. Se preconizează că sistemul de bonuri valorice va acoperi formarea și serviciile pentru îmbunătățirea competențelor digitale, inclusiv a competențelor legate de tehnologiile de tip cloud, adaptarea modelelor de afaceri la transformarea digitală, marketingul digital, reziliența cibernetică și implementarea de produse și servicii digitale complexe.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1.2 R3-I3 Granturi pentru digitalizare

Obiectivul investiției este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor croate prin furnizarea de sprijin financiar pentru implementarea de soluții digitale în cadrul operațiunilor lor comerciale. Această investiție va oferi granturi pentru achiziționarea de instrumente și echipamente digitale și pentru consolidarea competențelor digitale, inclusiv a competențelor legate de tehnologiile de tip cloud, pentru a dezvolta și a implementa noi produse, servicii și procese.

Activitățile eligibile în cadrul investiției includ introducerea unui nou model de afaceri sau o îmbunătățire vizibilă în ceea ce privește noile capacități de producție, opțiuni de livrare sau practici comerciale. Granturile se acordă numai întreprinderilor viabile din punct de vedere financiar care demonstrează că investițiile planificate respectă principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.1.2 R4-I1 Sprijin pentru centrele de inovare digitală

Investiția oferă sprijin financiar pentru înființarea și funcționarea centrelor europene de inovare digitală. Investiția include:

-Finanțarea asistenței tehnice pentru dezvoltarea cadrului național pentru instituirea și monitorizarea sistemelor pentru centrele de inovare digitală în Croația;

-Cofinanțarea națională pentru înființarea și funcționarea timp de trei ani a cel puțin trei centre europene de inovare digitală naționale și

-Înființarea unui punct național de contact în cadrul Centrului european pentru inovare, tehnologii avansate și dezvoltarea competențelor și instituirea unui mecanism pentru dezvoltarea și monitorizarea ecosistemului de centre naționale de inovare digitală.

Se preconizează că activitățile centrelor europene de inovare digitală vor include testarea înainte de investiție, dezvoltarea și formarea competențelor, accesul la finanțare și dezvoltarea unei rețele de inovare.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

A.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

   B. COMPONENTA 1,2: TRANZIȚIA ENERGETICĂ PENTRU O ECONOMIE DURABILĂ

Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Croației este de a facilita decarbonizarea sectoarelor energiei și transporturilor, inclusiv dezvoltarea de tehnologii inovatoare, și de a contribui la atingerea obiectivului pentru 2030 privind o pondere de 36,6 % a energiei din surse regenerabile, care a fost stabilit în Planul național croat privind energia și clima (PNEC), și la îndeplinirea contribuției Croației la obiectivul UE privind eficiența energetică de 32,5 % până în 2030. Aceasta urmărește, de asemenea, să contribuie la creșterea obiectivului de 14 % până în 2030 privind ponderea energiei din surse regenerabile în transporturi. Reformele din cadrul componentei constau în inițiative legislative pentru (i) eliminarea barierelor și a procedurilor administrative care limitează utilizarea surselor regenerabile de energie; (ii) finalizează certificarea operatorului sistemului de transport al gazelor; Și (iii) să promoveze utilizarea combustibililor alternativi în transporturi, inclusiv a hidrogenului și a biocombustibililor avansați.

Se preconizează că reformele și investițiile componentei vor contribui la tranziția verde și la atingerea obiectivului climatic prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei și transporturilor, în conformitate cu Planul național privind energia și clima.

Aceste investiții și reforme contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației cu privire la necesitatea de a „concentra politica legată de investiții asupra [...] eficienței energetice, a surselor regenerabile de energie” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi [...], în special asupra producției și utilizării energiei [...] curate și eficiente” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2020).

B.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma C.1.2.R1 Decarbonizarea sectorului energetic

Obiectivul reformei este de a facilita decarbonizarea sectoarelor energiei și transporturilor și de a sprijini contribuția națională la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile. Reforma include:

-Modificări legislative ale Legii privind piața energiei electrice și ale Legii privind cogenerarea de înaltă eficiență pentru a atenua obstacolele administrative și de reglementare care limitează dezvoltarea proiectelor privind energia din surse regenerabile, pe baza rezultatelor unei analize aprofundate a blocajelor existente și în urma consultărilor publice, precum și introducerea unui sistem premium pentru sprijinirea investițiilor în surse regenerabile de energie.

-Modificări legislative ale Legii privind activele statului pentru a finaliza separarea activităților de transport pe piața gazelor naturale. Modificările separă supravegherea operatorului sistemului de transport al gazelor (OST) deținut de stat de activitățile de furnizare și producție deținute de stat, ca o condiție prealabilă pentru certificarea OST de către autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei.

-Adoptarea unei noi legi privind combustibilii alternativi în transporturi pentru a crea un cadru legislativ pentru introducerea combustibililor alternativi în sectorul transporturilor și pentru a promova producția și utilizarea biocombustibililor avansați și a hidrogenului în transporturi. Se elaborează strategia de dezvoltare a hidrogenului, care definește obiectivele pentru 2030 privind producția de hidrogen ecologic în Croația.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C1.2.R1-I1 Revitalizarea, construirea și digitalizarea sistemului energetic și sprijinirea infrastructurii pentru decarbonizarea sectorului energetic

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini electrificarea și decarbonizarea sectorului energetic, prin modernizarea și digitalizarea rețelei croate de transport și distribuție a energiei electrice. Se preconizează că acest lucru va permite crearea de noi capacități de energie regenerabilă, o mai bună conectare a rețelei sud-nord, precum și conectarea a șase insule la rețeaua continentală, pentru a-și deschide potențialul de producție de energie din surse regenerabile și pentru a asigura faptul că energia electrică produsă din surse regenerabile poate circula dinspre sudul Croației, unde majoritatea surselor regenerabile de energie pot fi utilizate, către nord, unde este consumată cea mai mare parte a energiei electrice. Se preconizează că această investiție va contribui în mod direct la punerea în aplicare a planului de dezvoltare a rețelei pe 10 ani de către operatorul de sistem de transport Hrvatski prijenosnog sustava d.o.o. (HOPS), punând accentul pe cele mai importante elemente pentru a asigura stabilitatea sistemului și a crea condiții prealabile pentru dezvoltarea capacității surselor regenerabile de energie. Investiția include următoarele activități:

-Modernizarea a 550 km de rețea de înaltă tensiune (220/110 kV) permite conectarea la rețea a unei capacități de alimentare cu energie din surse regenerabile de 1 500 MW (SRE).

-Modernizarea cablurilor submarine care leagă șase insule principale de continent (Krk, Cres, Lošinj, Brač, Hvar și Korčula).

-Modernizarea sistemului de distribuție, inclusiv achiziționarea și instalarea a 40 000 de contoare inteligente și dezvoltarea unei „rețele inteligente”.

-construirea de noi instalații de stocare a energiei (20 MW).

Aceste investiții sunt puse în aplicare de către operatorul croat de transport al energiei electrice (HOPS) și de către operatorul sistemului de distribuție a energiei electrice (HEP­ODS).

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.2.R1-I2 Promovarea eficienței energetice, a căldurii și a energiei din surse regenerabile pentru decarbonizarea sectorului energetic

Obiectivul acestei investiții este decarbonizarea sistemelor de termoficare și creșterea eficienței energetice în procesele industriale de producție, sporind utilizarea surselor regenerabile de energie. Această investiție include două submăsuri:

-Energie geotermală pentru termoficare – această submăsură include elaborarea documentației proiectului și foraj de explorare în vederea utilizării energiei geotermale pentru termoficare în 6 municipalități. Această măsură nu prevede sprijin pentru sistemele de încălzire centralizată care utilizează surse de energie fosilă și nici pentru investiții în instalații care intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

-Introducerea unei scheme de sprijin pentru acordarea de sprijin pentru investiții întreprinderilor mici și mijlocii și mari, în vederea creșterii eficienței energetice în procesele industriale de producție ale industriei producătoare mari consumatoare de energie. Se preconizează că peste 50 de întreprinderi vor beneficia de acest sprijin.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisiile de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt cu mult sub valorile de referință relevante. Mandatul impune, de asemenea, ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate, axându-se pe sprijinirea proceselor de producție ecologice și pe utilizarea eficientă a resurselor în IMM-uri (și în întreprinderile mari).

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.2.R1-I3 Utilizarea hidrogenului și noi tehnologii

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți utilizarea hidrogenului și a noilor tehnologii în Croația, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul transporturilor și în industrie.

Această investiție include trei activități distincte:

-Producția de hidrogen din surse regenerabile prin construirea unei capacități de electrolizoare de cel puțin 10 MW. Această investiție este pusă în aplicare de INA – Industrija nafte d.d. și este în deplină conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

-Implementarea infrastructurii pentru energia din surse regenerabile pentru transport prin construirea a 6 de stații de încărcare cu hidrogen. Această măsură este pusă în aplicare prin intermediul unei proceduri competitive de ofertare, programată să fie lansată până la 31 decembrie 2022.

-Construirea unei instalații de captare și stocare a carbonului, cu o capacitate de stocare de 190 000 t CO2/an, de către instalația pentru produse chimice din cadrul EU ETS Petrokemija Kutina.

Se preconizează că această investiție va avea ca rezultat o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la instalația Petrokemija cu mult sub valoarea de referință stabilită pentru aceasta ca instalație ETS. Nu trebuie să existe aplicații tehnologice, nici vreun tip de instalații și echipamente concepute pentru aplicarea recuperării intensificate a petrolului (EOR) și pentru creșterea producției de petrol. Se va avea grijă ca orice posibilă extracție de petrol sau gaze să se limiteze la necesitățile indispensabile de gestionare a presiunii și de asigurare a siguranței siturilor de stocare și a oricărei astfel de extrageri, numai dacă este indispensabilă pentru a asigura stocarea în condiții de siguranță a CO2. CO2 cu orice petrol sau gaz care poate fi extras se separă și se alimentează înapoi pentru stocarea permanentă.

Se preconizează că această măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de măsurile de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.2.R1-I4 Biorafinării pentru producția de biocombustibili avansați Sisak

Obiectivul acestei investiții este de a crește ponderea energiei din surse regenerabile în transporturi și de a sprijini decarbonizarea sectorului transporturilor, prin crearea unei capacități de producție pentru biocombustibili avansați.

Investiția, realizată de întreprinderea petrolieră INA d.d., constă în construirea și punerea în funcțiune a unei instalații de biorafinării, cu o capacitate anuală de producție de 55 000 de tone de bioetanol avansat, precum și în construirea unei instalații de captare și stocare a carbonului (CSC) cu o capacitate anuală de stocare de 52 000 de tone de CO2.

Nu trebuie să existe aplicații tehnologice, nici vreun tip de instalații și echipamente concepute pentru aplicarea recuperării intensificate a petrolului (EOR) și pentru creșterea producției de petrol. Se va avea grijă ca orice posibilă extracție de petrol sau gaze să se limiteze la necesitățile indispensabile de gestionare a presiunii și de asigurare a siguranței siturilor de stocare și a oricărei astfel de extrageri, numai dacă este indispensabilă pentru a asigura stocarea în condiții de siguranță a CO2. CO2 cu orice petrol sau gaz care poate fi extras se separă și se alimentează înapoi pentru stocarea permanentă.

Se preconizează că această măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de măsurile de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).

Această investiție va fi finalizată până la 2026 iunie 30.

B.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

   C. COMPONENTA 1.3: ÎMBUNĂTĂȚIREA GESTIONĂRII APEI ȘI A DEȘEURILOR

Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Croației este de a contribui la conservarea mediului, la conservarea biodiversității și la adaptarea la schimbările climatice, creând astfel condiții pentru consolidarea rezilienței ecologice, sociale și economice.

Investițiile planificate în cadrul componentei 1.3 vizează reducerea deficitului de investiții în sectorul apei și al gestionării deșeurilor, estimat la aproape 7 % din PIB-ul Croației în 2019. Investițiile sunt sprijinite prin reforme menite să consolideze sectorul apei și să îmbunătățească gestionarea apei în întreaga Croația. În plus, se adoptă noi acte legislative privind deșeurile și planuri de gestionare a deșeurilor pentru a promova economia circulară, în conformitate cu noul Plan de acțiune al UE pentru economia circulară.

Aceste investiții și reforme contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației în 2019 și 2020, la necesitatea de a „concentra politica legată de investiții asupra [...] infrastructurii de mediu, ținând seama de disparitățile regionale” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi [...], în special asupra infrastructurii de mediu” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2020).

C.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma C1.3 R1 – Punerea în aplicare a programului de gestionare a apei

Obiectivul acestei reforme este de a aborda fragmentarea furnizorilor publici de apă din Croația. Scopul său este de a consolida și de a reduce numărul furnizorilor de apă, pentru a îmbunătăți eficiența și guvernanța acestora. Această reformă introduce un sistem de evaluare comparativă pentru monitorizarea și raportarea performanței operaționale și financiare a furnizorilor de servicii de alimentare cu apă și contribuie la îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung a investițiilor în infrastructură.

Această reformă este pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a unor modificări la patru statute:

-Regulamentul privind zonele de servicii;

-Regulamentul privind evaluarea performanței operatorilor de apă, inclusiv stabilirea sistemului de evaluare comparativă

-Regulamentul privind metodologia de stabilire a prețurilor serviciilor legate de utilizarea apei și

-Regulamentul privind condițiile specifice pentru furnizarea de servicii legate de utilizarea apei.

Reforma include elaborarea unui program multianual de investiții în infrastructura de apă și de ape reziduale pentru a asigura punerea în aplicare coerentă a investițiilor C1.3 R1-I1 și C1.3 R1-I2, precum și a complementarităților cu alte fonduri UE.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C.1.3 R1-I1 – Programul public de dezvoltare a canalizării

Obiectivul acestei investiții este de a realiza renovarea și reabilitarea a 775 km de rețele publice de canalizare; Precum și construirea și punerea în funcțiune a 12 de stații de epurare a apelor reziduale, în vederea asigurării accesului la o tratare corespunzătoare a apelor reziduale pentru încă 12 % din populație.

Investiția finanțează următoarele două submăsuri:

-Îmbunătățirea infrastructurii publice de canalizare, inclusiv achiziționarea de echipamente, instituirea unor sisteme de gestionare a controlului și a unor sisteme de informații geografice și supravegherea lucrărilor. Finanțarea este asigurată de Mecanismul de redresare și reziliență împreună cu beneficiarii proiectului, ministerul de resort și compania națională de apă, apele croate.

-Modernizări ale unor părți vizate ale sistemului de canalizare, inclusiv extinderea și reconstrucția unor părți ale rețelei de canalizare. O parte din finanțare se alocă în mod specific dezvoltării zonelor rurale, în care calitatea serviciilor de alimentare cu apă se situează sub media națională. Finanțarea este asigurată de Mecanismul de redresare și reziliență împreună cu beneficiarul și cu apele croate.

Această investiție este pusă în aplicare prin granturi acordate municipalităților, acordând prioritate proiectelor mature. Programul de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape reziduale (reforma C1.3 R1) stabilește ordinea de prioritate a proiectelor și utilizarea oricăror alte finanțări, inclusiv din programele Uniunii.

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C.1.3 R1-I2 – Programul public de dezvoltare a alimentării cu apă

Obiectivul acestei investiții este de a realiza renovarea și reabilitarea a 956 km de rețele publice de alimentare cu apă din Croația, pentru a îmbunătăți alimentarea cu apă potabilă și a reduce pierderile de apă. Investiția include echiparea a 526 de locuri de captare a apei cu echipamentele necesare pentru a asigura urmărirea și utilizarea rațională a resurselor de apă. Se preconizează că această investiție va stabili accesul la apă potabilă prin intermediul sistemelor publice îmbunătățite de alimentare cu apă pentru aproximativ 45 000 de persoane, reducând în același timp cu 25 % pierderile de apă din sistemele publice de alimentare cu apă sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență. La nivel național, pierderile de apă se reduc cu 7 %.

Această investiție constă în două submăsuri:

-Achiziționarea și instalarea de dispozitive de măsurare pe captarea apei. Finanțarea este asigurată de Mecanismul de redresare și reziliență împreună cu apele croate.

-Dezvoltarea alimentării cu apă în Croația, inclusiv reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă în zonele rurale, montane și defavorizate din punct de vedere demografic. Finanțarea este asigurată de Mecanismul de redresare și reziliență împreună cu beneficiarul și cu apele croate.

Această investiție este pusă în aplicare prin subvenții acordate municipalităților. Programul de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape uzate definit în reforma C1.3 R1 stabilește ordinea de prioritate a proiectelor și utilizarea oricăror alte finanțări, inclusiv din programele Uniunii.

Investiția constă în sisteme de alimentare cu apă potabilă pentru clădiri cu un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau un indice de scurgere a infrastructurii (ILI) ≤ 1,5, precum și în renovarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă pentru a reduce consumul mediu de energie cu peste 20 % sau a reduce scurgerile cu peste 20 %.

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C.1.3 R1-I3 – Program de reducere a riscurilor de dezastre

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți măsurile de protecție împotriva inundațiilor pentru 20 000 de locuitori din Croația, acordând prioritate soluțiilor bazate pe natură prin revitalizarea cursurilor de apă, conectarea mânecilor abandonate și crearea de habitate secundare de zone umede, precum și eliminarea speciilor invazive.

Această investiție include două submăsuri:

-Programul de reducere a riscului de inundații se va axa pe reducerea riscurilor de inundații ale celor mai mari râuri croate din bazinul hidrografic al Dunării. Măsurile de protecție împotriva inundațiilor vor implica embleme defensive cu zone largi de inundare de-a lungul cursurilor de apă, în conformitate cu soluțiile bazate pe natură și cu principiul „a da un spațiu râurilor”.

-Revitalizarea sistemelor de apă dulce, inclusiv regenerarea și protejarea zonei râului Mirna, a lacului Vransko și a lacului Trakoscan, precum și eliminarea speciilor invazive din Delta râului Neretva protejată.

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

Reforma C1.3 R2. Punerea în aplicare a gestionării durabile a deșeurilor.

Obiectivul acestei reforme este de a crea un nou cadru juridic pentru a facilita prevenirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor, în vederea accelerării tranziției către economia circulară. Reforma include intrarea în vigoare a noii legi privind gestionarea deșeurilor, în vederea reducerii ponderii deșeurilor municipale mixte și introducerea abordării ecomodulării pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP).

Această reformă include adoptarea a două planuri de gestionare a deșeurilor pentru perioadele 2017-2022 și 2023-2029.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Investiția C1.3 R2-I1 – Program de reducere a eliminării deșeurilor

Obiectivul acestei investiții este de a asigura infrastructura necesară pentru a reduce depozitarea deșeurilor și de a promova reciclarea, inclusiv construirea și echiparea instalațiilor de sortare pentru deșeurile municipale colectate separat, a instalațiilor pentru deșeurile biologice colectate separat, a siturilor de colectare a deșeurilor civice și a șantierelor de reciclare a deșeurilor din construcții și a înființării de centre de reutilizare. Se preconizează că această investiție va reduce proporția de deșeuri municipale trimise în depozitele de deșeuri cu 30 % până la 30 iunie 2026.

Această investiție este pusă în aplicare prin granturi acordate municipalităților și întreprinderilor prin intermediul unei cereri deschise de propuneri și acordând prioritate proiectelor mature. Programul de investiții pentru infrastructura de colectare separată și de reciclare definită în reforma C1.3 R2 determină utilizarea oricărei alte finanțări, inclusiv din partea programelor Uniunii. 

Cererea va fi gestionată de Ministerul Economiei, Dezvoltării Durabile și Fondului pentru Protecția Mediului și Eficiență Energetică, iar finanțarea va fi asigurată prin Mecanismul de redresare și reziliență împreună cu municipalitățile beneficiare.

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C.1.3 R2-I2 – Program de reabilitare pentru depozitele de deșeuri închise și siturile contaminate cu deșeuri periculoase

Obiectivul acestei investiții este reabilitarea a zece depozite de deșeuri închise din județul Istria, din județul Lika-Senj, din județul Šibenik-Knin și din județul Koprivnica-Križevačka, pentru a preveni poluarea suplimentară a aerului, solului și apei. Programul de reabilitare include acțiuni de eliminare și tratare a deșeurilor și de remediere a solului, precum și de reabilitare a siturilor contaminate cu deșeuri periculoase, în conformitate cu criteriile Directiva 1999/31/CE;

Această investiție este pusă în aplicare prin subvenții acordate municipalităților care sunt responsabile de gestionarea și monitorizarea depozitelor de deșeuri prin intermediul unei cereri deschise de propuneri. Cererea va fi gestionată de Ministerul Economiei, Dezvoltării Durabile și Fondului pentru Protecția Mediului și Eficiență Energetică, iar finanțarea va fi asigurată prin Mecanismul de redresare și reziliență împreună cu municipalitățile beneficiare.

Această investiție se finalizează până la 30 iunie 2026.

C.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

   D. COMPONENTA 1.4: DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT COMPETITIV, DURABIL DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC ȘI EFICIENT

Sectorul transporturilor este unul dintre principalii emițători de gaze cu efect de seră (GES) din Croația, reprezentând 27 % din totalul emisiilor în 2018, din care transportul rutier de călători a reprezentat 71,6 %, transportul rutier de mărfuri 24,7 %, transportul feroviar 0,8 %, transportul maritim și fluvial 2,4 %, iar traficul aerian intern 0,5 % din emisii. Se preconizează că modernizarea infrastructurii de transport existente prin investiții în tipuri de transport durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente, inovatoare și competitive va juca un rol esențial în punerea în aplicare eficace a tranziției verzi și a celei digitale.

Obiectivul acestei componente a planului croat de redresare și reziliență este de a dezvolta o rețea de transport uniformă, cu infrastructuri feroviare și de transport public dezvoltate și intermodalitate între diferitele moduri de transport, de a crește ponderea autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și amprenta de mediu a sectorului transporturilor, precum și de a promova mobilitatea durabilă a persoanelor și a mărfurilor.

Această componentă include reforme și investiții în toate modurile de transport (feroviar, rutier, maritim, aerian, public urban și pe căi navigabile interioare) și acoperă toate regiunile Croației.

Aceste investiții și reforme contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Croației „privind necesitatea de a pune accentul pe investițiile în tranziția verde și în cea digitală” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2020) și pe „transportul urban și feroviar durabil” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).

D.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma C1.4 R1 – Reforma sectorului rutier

Obiectivul reformei este de a reduce costurile de funcționare ale întreprinderilor, de a alinia obligațiile financiare la fluxurile de numerar, de a spori siguranța rutieră și, astfel, de a reduce mortalitatea rutieră. Se preconizează că introducerea unui nou sistem de taxare rutieră va reduce emisiile de gaze cu efect de seră prin eliminarea blocajelor și a locurilor periculoase de pe șosele. Ca parte a acestei reforme, legislația care reglementează sectorul rutier este actualizată prin intrarea în vigoare a modificării Legii privind drumurile.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R1-I1 – Sistem de taxare rutieră electronică

Obiectivul investiției este de a introduce un nou sistem de taxare electronică pentru a îmbunătăți sistemul de taxare rutieră pentru autostrăzile operate de întreprinderea Croată Autoway Ltd. Utilizatorii sunt autorizați să călătorească fără a fi nevoiți să se oprească la stațiile de taxare, ceea ce se preconizează că va avea un impact pozitiv asupra congestionării rutiere, a protecției mediului și a siguranței rutiere. Investițiile includ măsuri pentru soluționarea problemelor tehnice care decurg din uzura morală a sistemului actual de taxare rutieră și pentru a face ca noul sistem de taxare rutieră să fie interoperabil cu sistemele de taxare rutieră electronică existente în UE.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R1-I2 – Îmbunătățirea sistemului de exercitare a drepturilor persoanelor cu handicap în domeniul mobilității

Scopul investiției este de a facilita și accelera exercitarea de către persoanele cu handicap a drepturilor lor în domeniul mobilității, prin introducerea unui document unic pentru persoanele cu handicap, care să le permită acestora să își exercite toate drepturile de mobilitate, de a simplifica mediul administrativ pentru utilizatorii finali de servicii publice digitale în domeniul mobilității și de a îmbunătăți accesul persoanelor cu handicap la serviciile publice digitale. Investiția urmărește, de asemenea, să îmbunătățească protecția datelor cu caracter personal ale utilizatorilor și să armonizeze practicile decizionale care afectează drepturile persoanelor cu handicap în domeniul mobilității. Se preconizează că investiția va permite instituțiilor de stat să monitorizeze mai ușor și mai cuprinzător drepturile dobândite și să asigure accesul public eficient la toate datele. Se preconizează că investiția va reduce costurile forței de muncă ale angajaților din serviciile de stat și locale cu 15 % până la 35 %.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C1.4 R1-I3 – Sistemul electronic național de stocare și schimb de date pentru transportul rutier (NSCP)

Obiectivul investiției este de a institui Sistemul electronic național de stocare și schimb de date privind transportul rutier (NSCP) și de a pune în aplicare Regulamentul (UE) 2020/1056 privind informațiile electronice în cadrul transportului de mărfuri (Regulamentul eFTI), care se preconizează că va duce la o reducere semnificativă a costurilor administrative, va îmbunătăți capacitățile de asigurare a respectării legislației ale autorităților competente și va spori eficiența și sustenabilitatea transporturilor. În conformitate cu dispozițiile Regulamentului eFTI, PNCS este actualizat în consecință, după adoptarea specificațiilor tehnice eFTI. Se preconizează că investiția va contribui la o monitorizare mai eficientă a transportului rutier, la reducerea congestionării traficului, cu un impact pozitiv asupra factorilor de mediu.

Investiția se finalizează până la 31 mai 2026.

Investiția C1.4 R1-I4 – Sistemul de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri

Obiectivul investiției este de a spori siguranța rutieră prin instituirea unui sistem funcțional de control al raportării pentru transportul rutier de călători și de mărfuri. Sistemul de control al raportării face legătura între datele din sistemul central de procesare a tahografului (SOTAH) și înregistrările naționale ale cardurilor de tahograf și ale înregistrărilor aferente, sub responsabilitatea Ministerului Mării, Transporturilor și Infrastructurii din Republica Croația, și contribuie la digitalizarea sectorului transporturilor din Croația.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.4 R1-I5 – Monitorizarea transportului rutier de mărfuri periculoase (e-ADR)

Investiția urmărește să ofere baza pentru îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului de transport rutier de mărfuri periculoase (e-ADR) prin digitalizarea sa. Investiția include crearea unei soluții IT pentru monitorizarea în timp real a transportului de mărfuri periculoase, prin introducerea permiselor electronice de transport și a scrisorilor de trăsură electronice, precum și utilizarea tehnologiei de urmărire și urmărire. Investiția respectă toate cerințele legislației naționale și ale UE relevante, în special Regulamentul (UE) 2020/1056 privind informațiile electronice în cadrul transportului de mărfuri (eFTI) și actele de punere în aplicare și actele delegate aferente, și integrează interoperabilitatea juridică, organizațională și semantică în cadrul legislativ național.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma C1.4 R2 – Reforma sectorului feroviar

Reforma vizează creșterea competitivității și eficienței sectorului feroviar pentru a oferi servicii mai bune clienților de transport de călători și de marfă și pentru a spori competitivitatea economică a Croației. Pentru a sprijini reforma, guvernul croat adoptă o scrisoare sectorială de politică pentru sectorul feroviar până la 30 iunie 2021, care prezintă calea de urmat în domenii-cheie legate de reforma și modernizarea sectorului feroviar și stabilește planuri de punere în aplicare pentru guvern și întreprinderile feroviare, inclusiv măsuri și acțiuni detaliate în ceea ce privește:

·Guvernanța sectorului;

·Gestionarea societăților și a operațiunilor feroviare;

·Planificarea investițiilor sectoriale și a finanțării;

·Dezvoltarea cunoștințelor, a tehnologiilor și a competențelor în sectorul feroviar.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R2-I1 – Reconstrucția căilor ferate existente și construcția celei de-a doua linii de cale ferată Dugo Selo – Novska, subsecțiunea Kutina – Novska (faza D)

Obiectivul investiției este modernizarea și renovarea liniei existente și construirea unei a doua linii, pentru o distanță totală de 22 km, pe tronsonul feroviar Dugo Selo – Novska, subtronsonul Kutina – Novska, cu scopul de a construi o linie dublă electrificată de-a lungul întregului coridor paneuropean X (RH1), care este situat, de asemenea, pe rețeaua centrală a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și pe coridorul feroviar de transport de marfă Alpine-Balcanii de Vest. Punerea în aplicare a acestei investiții va contribui la electrificarea întregii secțiuni a coridorului RH1 care traversează Croația cu linie dublă și electrificare, în conformitate cu standardele tehnice de interoperabilitate a sistemului feroviar TEN-T.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.4 R2-I2 – Modernizarea liniei de cale ferată M604 Oštarije – Knin – Split

Obiectivul investiției este reconstrucția gărilor și instalarea dispozitivelor de siguranță a semnalizării electronice pe linia feroviară Oštarije – Knin – Split, în secțiunea Knin (cu excepția) – Split (inclusiv), permițând instituirea așa-numitei gestionări interdependente și centrale a traficului, care, la rândul său, va crește capacitatea și viteza de exploatare. Linia face parte din rețeaua globală TEN-T.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R2-I3 – Eliminarea blocajelor de pe infrastructura feroviară

Obiectivul investiției este de a aborda blocajele din rețeaua feroviară a Croației, care se preconizează că vor crește viteza de exploatare, vor spori siguranța feroviară și vor îmbunătăți rețelele feroviare. Măsura constă în construirea, reconstrucția și renovarea de poduri, viaducte, podețe și butași pe rețeaua feroviară din Croația. Acest lucru va elimina blocajele create de instalațiile cu o vechime cuprinsă între 50 și 77 de ani. Majoritatea liniilor vizate de această investiție fac parte din rețeaua globală TEN-T.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R2-I4 – Modernizarea Zagreb Kustošija – Zagreb ZK – Zagreb GK

Obiectivul investiției este modernizarea tronsonului feroviar Zagreb Kustošija – Zagreb Zapadni kolodvor – Zagreb Glavni kolodvor, îmbunătățirea calității și disponibilității transportului feroviar local și regional de călători, o mai bună integrare a căilor ferate în sistemul de transport public al orașului Zagreb, precum și creșterea ponderii transportului feroviar și public local în zona extinsă a orașului Zagreb. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului de finalizare a rețelei centrale TEN-T până la 31 decembrie 2030.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R2-I5 – Înlocuirea plăcuțelor de frână ale vagoanelor de marfă în vederea reducerii zgomotului

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți materialul rulant existent al întreprinderilor de transport de marfă și al proprietarilor de vagoane, care utilizează rețeaua feroviară din Croația, pentru a oferi un serviciu mai bun utilizatorului final și pentru a reduce impactul zgomotului. Se preconizează că acest lucru va contribui la o dezvoltare mai rapidă a transportului feroviar de marfă și, indirect, la o trecere mai rapidă la transportul feroviar de la transportul rutier. Investiția prevede achiziționarea și instalarea elementelor de reducere a zgomotului, cum ar fi plăcuțele de frână compozite moderne, pregătirea pentru costurile de instalare, inclusiv, dacă este cazul, costurile de demontare și costurile administrative aferente postechipării.

Investiția se finalizează până la 31 mai 2026.

Investiția C1.4 R2-I6 – Utilizarea tehnologiilor ecologice în transportul feroviar de călători

Obiectivul investiției este achiziționarea a două prototipuri de trenuri [trenul cu motor electric cu baterie (BEMV) și trenul cu motor pentru baterii (BMV)], care pot evita investițiile costisitoare în electrificarea liniilor și întreținerea liniei aeriene de contact. Dezvoltarea de prototipuri permite organizarea transportului feroviar de călători pe linii neelectrificate, utilizând trenuri moderne cu propulsie electrică, reducând costurile energiei diesel, reducând zgomotul și impactul poluării, protejând mediul, reducând costurile de exploatare a vehiculelor și îmbunătățind accesibilitatea urbană și regională.

Investiția include dezvoltarea, fabricarea, testarea de tip și obținerea permisiunii de a exploata prototipurile BEMV și BMV specificate, precum și șase încărcătoare stabile de baterii în stații definite care fac parte integrantă din investiție. Se preconizează că introducerea de noi trenuri de călători cu baterii pe linii neelectrificate va avea potențialul de a înlocui treptat 60 de automotoare diesel vechi de peste 40 de ani, contribuind la reducerea emisiilor nocive.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C1.4 R2-I7 – Modernizarea sistemului informatic și de vânzare și modernizarea trenurilor cu sistem informatic

Investiția vizează creșterea calității serviciului feroviar prin promovarea și consolidarea canalelor de vânzare online, instalarea de servicii WiFi în trenuri, modernizarea terminalelor mobile, modernizarea materialului rulant pentru transportul de călători HŽ prin instalarea unui sistem GPS, asigurarea conformității cu standardele IT și de securitate cibernetică și modernizarea centrului de date privind sistemele de vânzare, precum și modernizarea sistemelor de emitere a biletelor la bord și a informațiilor privind pasagerii.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Reforma C1.4 R3 – Reforma navigației maritime și interioare

Obiectivul reformei este dezvoltarea unui transport maritim și pe căi navigabile interioare sustenabil și eficient, care să contribuie la creșterea siguranței navigației, la revitalizarea căilor navigabile interioare, la îmbunătățirea conectivității transporturilor insulelor și la îmbunătățirea infrastructurii portuare pentru a reduce impactul negativ al sectorului transporturilor asupra mediului. Ca parte a acestei reforme, intră în vigoare noua Lege privind transportul costier regulat și maritim, noua lege privind domeniul maritim și porturile maritime și noua Lege privind navigația interioară și porturile maritime.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Investiția C1.4 R3-I1 – Program de modernizare a porturilor deschise traficului public

Investiția vizează modernizarea infrastructurii portuare care va spori calitatea transportului maritim public, capacitatea de preluare a navelor în cadrul transportului maritim costier regulat, va consolida siguranța pasagerilor, va crește mobilitatea, va îmbunătăți calitatea generală a vieții și va asigura mobilitatea durabilă. Investiția se realizează în conformitate cu planurile naționale elaborate de Ministerul Mării, Transporturilor și Infrastructurii pentru dezvoltarea și modernizarea porturilor județene și de stat, precum și cu planul obișnuit de transport costier de pasageri. Proiectele avute în vedere în cadrul acestei investiții sunt noul terminal pentru pasageri al portului orașului Split și modernizarea portului Bol – Brač.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R3-I2 – Achiziționarea/construirea navelor de pasageri utilizate pentru transportul maritim regulat

Obiectivul investiției este achiziționarea sau construirea de nave de pasageri alternative alimentate cu combustibil, cu scopul de a asigura calitatea și sustenabilitatea transportului și de a îmbunătăți accesibilitatea locuitorilor insulelor, precum și de a asigura reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului. Această investiție include achiziționarea unui total de șase nave cu emisii zero alimentate cu combustibili alternativi – trei nave de pasageri și trei nave de pasageri de mare viteză (catamarans) care utilizează propulsia electrică solară.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.4 R3-I3 – Construirea de feribot pe cablu nou „Križnica”, municipalitatea Pitomača

Obiectivul investiției este de a construi un nou feribot cu cablu „Križnica” peste râul Drava, în municipalitatea Pitomača, pentru a asigura conectivitatea transporturilor și a încuraja dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate. Investiția include un feribot electric nou, alimentat cu energie solară, care crește capacitatea de transport și contribuie la ecologizarea sectorului transporturilor.

Investiția se finalizează până la 30 octombrie 2022.

Investiția C1.4 R3-I4 – Echiparea porturilor și a porturilor cu infrastructură de gestionare a deșeurilor

Obiectivele investiției sunt de a spori competitivitatea porturilor interioare, de a crea porturi ecologice și de a face sistemul de transport din Croația durabil din punct de vedere ecologic prin echiparea porturilor interioare de importanță internațională cu instalații de prelucrare a deșeurilor colectate la bordul navelor. Investiția include construirea de stații de preluare a deșeurilor în porturile Slavonski Brod, Osijek și Vukovar pentru gestionarea deșeurilor comerciale.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.4 R4-I1 – Achiziționarea de vehicule alimentate cu combustibili alternativi pentru transportul public regulat urban și suburban

Obiectivul investiției este modernizarea transportului public regulat de călători, urban și suburban, prin achiziționarea a 70 de vehicule noi (electrice și pe bază de hidrogen) și prin instalarea infrastructurii necesare pentru promovarea utilizării vehiculelor cu emisii zero și cu emisii scăzute. Investiția include achiziționarea de vehicule pentru transportul regulat urban și suburban de călători și contribuie la crearea unui parc de vehicule (autobuze) mai ecologic și a infrastructurii aferente.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R4-I2 – Modernizarea parcului de tramvaie

Investiția vizează modernizarea parcului de tramvaie din orașele Osijek și Zagreb, pentru a oferi servicii de transport public urban mai bune și mai rapide și pentru a crește numărul de pasageri care utilizează transportul public urban, ceea ce va contribui la reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transporturilor. Investiția include modernizarea transportului tramvaielor prin achiziționarea a minimum 30 de tramvaie moderne, cu o lungime de până la 27 metri, cu o lungime de până la de metri în orașele Zagreb și Osijek.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.4 R5-I1 – Electrificarea și ecologizarea sistemului de handling la sol și de alimentare cu energie electrică la aeroportul din Zadar

Obiectivul investiției este de a asigura un sistem ecologic de handling la sol și de alimentare cu energie a aeronavelor și de a promova utilizarea surselor regenerabile de energie. Investiția include următoarele activități:

·Implementarea conexiunilor fixe pentru alimentarea cu energie electrică a aeronavelor staționare, cu proiectarea necesară și adaptările de siguranță necesare (fără creșterea capacității platformei);

·Înlocuirea echipamentelor mobile de handling la sol alimentate cu motorină cu unități alimentate cu energie electrică;

·Construirea unei centrale fotovoltaice de 610 kW și conectarea acesteia la sistemul fix de alimentare cu energie electrică și la stațiile de încărcare pentru echipamentele mobile de handling la sol alimentate electric.

Se preconizează că investiția va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării și a zgomotului, precum și la creșterea siguranței și eficienței operațiunilor.

Investiția se finalizează până la 31 octombrie 2024.

Investiția C1.4 R5-I2 – Cercetare, dezvoltare și producție de vehicule de mobilitate noi și infrastructuri de sprijin

Obiectivul investiției este dezvoltarea și punerea în aplicare a unui nou ecosistem de mobilitate urbană. Investiția oferă sprijin pentru partea de cercetare și dezvoltare a proiectului, și anume faza marcată de finalizarea prototipului inițial de vehicul complet autonom și începerea lucrărilor de dezvoltare a prototipurilor de verificare. Noul ecosistem al mobilității urbane include trei componente-cheie: (i) vehicule electrice complet autonome capabile să îndeplinească toate funcțiile de conducere dinamică fără asistență din partea conducătorului auto cu ajutorul inteligenței artificiale, (ii) dezvoltarea și construirea unei infrastructuri specializate pentru vehiculele autonome și electrice integrate în transportul public urban și (iii) dezvoltarea unei platforme software pentru operarea întregului sistem.

Se preconizează că punerea în aplicare a proiectului în orașul Zagreb va spori în mod semnificativ siguranța transporturilor, sporind în același timp eficiența și reducând congestionarea traficului. De asemenea, se preconizează că proiectul va avea un impact pozitiv semnificativ asupra mediului prin reducerea emisiilor globale de poluanți generate de transportul autovehiculelor, prin procese de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderile din economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul include, de asemenea, crearea unui sistem digitalizat de vehicule cu emisii zero, vehicule autonome și infrastructuri de încărcare digitalizate. În acord cu orașul Zagreb și cu operatorul de transport public, 50 000 vouchere pentru călătorii cu vehicule complet autonome se alocă persoanelor cu handicap și/sau care întâmpină dificultăți în utilizarea altor mijloace de transport în comun.

Investiția se finalizează până la 31 martie 2026.

Investiția C1.4 R5-I3 – Program de cofinanțare pentru achiziționarea de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi și dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi în transportul rutier

Obiectivul investiției este de a spori eficiența energetică a transportului rutier prin reducerea dependenței de combustibilii fosili. Activitățile din cadrul acestei investiții se axează pe creșterea numărului de vehicule alimentate cu combustibili alternativi (electrice sau pe bază de hidrogen) înmatriculate în Croația și pe construirea unei rețele de puncte de reîncărcare electrică pentru vehiculele alimentate cu combustibili alternativi. Aceste activități contribuie la reducerea emisiilor globale de CO2 și a altor gaze nocive, la crearea de noi locuri de muncă în producția și instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și la creșterea dezvoltării și competitivității economiei croate. Măsura constă în două submăsuri: (i) cofinanțarea achiziționării a cel puțin 2 000 de vehicule noi alimentate cu combustibili alternativi și (ii) dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (1 300 de stații de încărcare).

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

D.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

E. COMPONENTA 1.5: ÎMBUNĂTĂȚIREA UTILIZĂRII RESURSELOR NATURALE ȘI CONSOLIDAREA LANȚULUI DE APROVIZIONARE CU ALIMENTE

Această componentă a planului croat de redresare și reziliență vizează creșterea securității alimentare și a competitivității sectorului agroalimentar croat.

Componenta cuprinde: (i) crearea unei rețele de infrastructuri logistice pentru consolidarea lanțului de comercializare a producției în sectorul fructelor și legumelor; (ii) instituirea unui sistem de restructurare și consolidare a terenurilor agricole; (iii) dezvoltarea de soluții digitale în sectorul agricol; Și (iv) îmbunătățirea sistemelor de donare de alimente.

Componenta contribuie la abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind „necesitatea de a lua toate măsurile necesare și de a răspunde în mod eficace la pandemie, de a susține economia și de a sprijini redresarea” (recomandările specifice fiecărei țări 1, 2020); „Cu privire la necesitatea de a spori accesul la serviciile digitale” (recomandările specifice fiecărei țări 2, 2020) și la „prioritizarea punerii în aplicare și a finanțării proiectelor de investiții publice și potențial public-privat pentru a sprijini redresarea economiei” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2020).

E.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma C1.5. R1 – Crearea unei rețele de infrastructuri logistice pentru consolidarea lanțului de producție al fructelor și legumelor

Obiectivul reformei este de a organiza și de a corela aprovizionarea fermelor mici prin intermediul organizațiilor de producători, pentru a încuraja punerea în comun, cooperarea, schimbul de experiență și de cunoștințe. Se preconizează că reforma va îmbunătăți poziția fermierilor în lanțurile de aprovizionare, în special în sectorul fructelor și legumelor, și va contribui la dezvoltarea de produse cu o valoare adăugată mai mare. Reforma include adoptarea de către guvernul croat a Programului operațional de consolidare a capacității de piață a sectorului fructelor și legumelor pentru perioada 2021-2026.

Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C1.5. R1-I1 – Construirea și echiparea centrelor logistice și de distribuție pentru fructe și legume

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți concurența în acest sector prin construirea și echiparea unei infrastructuri logistice și de distribuție a fructelor și legumelor. Centrul de distribuție are o capacitate minimă de 3 000 de tone de spațiu de depozitare și spațiu logistic personalizat și o capacitate maximă de 12 000 de tone de spațiu de depozitare și spațiu logistic personalizat. Centrele de distribuție logistică construite utilizează surse regenerabile de energie și contribuie la reducerea pierderilor și a risipei de alimente.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiții: C1.5. R1-I2 Consolidarea poziției și vizibilității producătorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente

Investiția urmărește să îmbunătățească guvernanța și viabilitatea financiară a organizațiilor de producători și să le permită producătorilor să joace un rol mai important în guvernanța și structura de proprietate a centrelor logistice și de distribuție. Investiția include educația și formarea organizațiilor de producători în domeniul gestionării și finanțării. Investițiile includ, de asemenea, un sistem de etichetare a fructelor și legumelor în vederea unei mai bune recunoașteri a producătorilor locali și regionali și a îmbunătățirii asigurării calității produselor agroalimentare.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.

Reforma C1.5. R2 – Îmbunătățirea sistemelor de restructurare și consolidare a terenurilor agricole

Obiectivul reformei este de a facilita procedurile de consolidare și monitorizarea continuă a terenurilor agricole, care creează condiții prealabile pentru aplicarea metodelor agricole moderne, pentru construirea de infrastructuri (cum ar fi rețeaua de drumuri de teren și canale de ameliorare) și pentru gestionarea raporturilor juridice în materie de proprietate asupra terenurilor agricole. Reforma contribuie la o utilizare mai eficientă a terenurilor agricole în agricultură, sporind productivitatea și durabilitatea producției agricole, punând accentul pe conservarea mediului și pe îmbunătățirea vieții în zonele rurale. Ca parte a reformei, intră în vigoare noua Lege privind consolidarea terenurilor agricole.

Reforma se finalizează până la 31 martie 2026.

Investiția C1.5. R2-I1 – Consolidarea terenurilor agricole

Obiectivul investiției este de a crea condițiile prealabile pentru aplicarea metodelor agricole moderne prin consolidarea terenurilor agricole, ceea ce va permite un acces mai ușor și mai eficient la terenuri prin construirea de infrastructuri (cum ar fi o rețea de drumuri de teren și canale de ameliorare).

Investiția contribuie la o mai bună gestionare a apei și la conservarea apei, la prevenirea eroziunii și acidificării solului, la conservarea aerului, la amenajarea teritoriului și la protecția peisajului, precum și la creșterea ocupării forței de muncă, cu un impact direct și indirect asupra regenerării rurale.

Investiția se finalizează până la 31 martie 2026.

Investiția C1.5. R2-I2 – Programul de monitorizare a terenurilor agricole

Investiția urmărește să asigure condițiile pentru protecția eficientă a terenurilor agricole, disponibilitatea continuă a datelor necesare pentru evaluarea stării solului și punerea în aplicare a politicii de gestionare durabilă, prin cercetare pe teren și punerea în aplicare a Sistemului de informații geografice (GIS). Investiția include instituirea și punerea în aplicare a unui program de monitorizare permanentă a stării terenurilor agricole pentru a sprijini gestionarea sistematică și planificată a acestei resurse. Rezultatele programului permit, de asemenea, identificarea zonelor de criză în care solurile sunt expuse unor amenințări, astfel cum sunt definite în „Strategia tematică pentru protecția solului” a Comisiei, și servesc drept bază pentru o politică mai eficientă de protecție a solului, precum și pentru o politică agricolă și de dezvoltare rurală durabilă.

Investiția se finalizează până la 30 iunie 2025.

Reforma C1.5. R3 – Transformarea digitală a agriculturii

Obiectivul reformei este de a face serviciile publice din sectorul agricol mai accesibile fermierilor prin digitalizarea acestor servicii, reducând, în același timp, sarcina administrativă. Reforma include înființarea unei unități de coordonare care planifică și monitorizează punerea în aplicare a tuturor investițiilor și asigură realizarea obiectivelor definite: Servicii publice digitalizate, platforma operațională pentru agricultura inteligentă și sistemul de informații privind trasabilitatea accesibil publicului.

Se preconizează că reforma va contribui la creșterea producției agricole, la asigurarea calității și a trasabilității produselor agricole și la asigurarea aplicării unor practici agronomice durabile pe termen lung pentru climă și mediu.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.5. R3-I1 – Implementarea serviciilor publice digitale

Obiectivul acestei investiții este transformarea digitală a cel puțin 30 de servicii publice agricole. Investițiile includ, printre altele, pregătirea Planului de acțiune pentru transformarea digitală, care va sta la baza înregistrării tuturor serviciilor agricole care urmează să fie digitalizate. Cel puțin 30 de servicii publice care sunt înregistrate în planul de acțiune sunt digitalizate și puse la dispoziția beneficiarilor. Investiția reduce nevoia de servicii online și contribuie la crearea de servicii publice digitale pentru fermieri.

Investiția se finalizează până la 30 septembrie 2025.

Investiția C1.5. R3-I2 – Agricultură inteligentă

Obiectivul investiției este de a sprijini transformarea digitală a sectorului agricol din Croația prin instituirea unui sistem de gestionare a producției agricole. Prin furnizarea de informații actualizate, structurate și în timp util direct de pe terenuri și de la ferme, precum și prin acordarea unui sprijin adecvat din partea experților și prin aplicarea principiului producției durabile, platforma pentru agricultura inteligentă este un instrument pentru atingerea obiectivelor stabilite în viitoarea politică agricolă comună. Investiția trebuie să faciliteze și să sporească reziliența utilizatorilor în ceea ce privește funcționarea, îmbunătățirea accesibilității, a vizibilității și a transparenței programelor și proiectelor puse în aplicare de Ministerul Agriculturii, precum și calitatea serviciilor publice și a sprijinului profesional furnizate de Ministerul Agriculturii.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția C1.5. R3-I3 – Sistem de trasabilitate

Obiectivele investiției sunt de a promova în continuare agricultura durabilă, în special de către micii producători locali, și de a informa în continuare consumatorii cu privire la importanța și disponibilitatea produselor obținute în mod durabil, la nivel local, pe întreg teritoriul Croației. Se preconizează că investiția va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării rurale într-o serie de comunități locale și va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în produsele alimentare produse la nivel local și durabile. Investiția include instituirea unui sistem național de informații privind trasabilitatea care să fie accesibil publicului.

Investiția se finalizează până la 30 septembrie 2023.

Reforma C1.5. R4 – Îmbunătățirea sistemelor de donare de alimente

Obiectivul reformei este de a promova economia circulară în sectorul agroalimentar, de a reduce risipa de alimente și de a spori securitatea alimentară pentru cei mai săraci prin îmbunătățirea sistemului de donare de alimente. Reforma include înființarea unei bănci de alimente, consolidarea capacității de infrastructură a intermediarilor din lanțul de donare de alimente, lansarea unei platforme online pentru prevenirea risipei de alimente, modernizarea sistemului informatic privind donarea de alimente, încheierea unor acorduri voluntare de prevenire a risipei de alimente între autoritățile relevante și părțile interesate din lanțul de aprovizionare cu alimente, mediul academic, comunitatea științifică și organizațiile societății civile, precum și punerea în aplicare a unei campanii de informare și educare privind prevenirea risipei de alimente și donarea de alimente.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Investiția C1.5. R4-I1 – Echiparea infrastructurii băncilor alimentare și a intermediarilor din lanțul donațiilor de alimente

Obiectivul investiției este consolidarea capacității de infrastructură a intermediarilor din lanțul de donare de alimente și a băncii de alimente pentru a crea condițiile prealabile de bază pentru creșterea cantităților de alimente donate, contribuind astfel la reducerea risipei de alimente și la creșterea securității alimentare pentru grupurile de populație mai sărace. Investițiile includ punerea în aplicare a unor scheme de sprijin pentru infrastructura de dotare a băncilor de alimente și a intermediarilor din lanțul de donare de alimente, elaborate de Ministerul Agriculturii și adoptate de guvernul croat.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.

E.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

   F. COMPONENTA 1.6: DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL, INOVATOR ȘI REZILIENT

Pandemia de COVID-19 a avut un impact foarte negativ asupra sectorului turismului, atât la nivel mondial, cât și în Croația. Ca activitate strategică în Croația, turismul reprezintă 11,4 % din PIB și a înregistrat o scădere cu 55 % a numărului de nopți în 2020 față de anul precedent. Având în vedere aceste efecte ale crizei și așteptările în schimbare ale cererii, scopul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Croației este de a transforma și moderniza sectorul turismului, sporind, în același timp, competitivitatea, sustenabilitatea și reziliența acestuia prin realizarea următoarelor obiective generale:

-Creșterea rezilienței și a sustenabilității sectorului turismului prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale.

-Contribuirea la redresarea sectorului turismului în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin îmbunătățirea capacității de cazare și a coeziunii sociale și teritoriale.

-Să sporească economia circulară în turism și să încurajeze consumul responsabil și să sporească efectele indirecte ale turismului asupra activităților conexe.

Componenta sprijină abordarea    recomandarea specifică fiecărei țări de a reduce taxele parafiscale cele mai împovărătoare (recomandările specifice fiecărei țări 4, 2019), de a lua toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia (recomandările specifice fiecărei țări 1, 2020) și de a concentra la începutul perioadei proiectele de investiții publice mature și de a promova investițiile private pentru a stimula redresarea economică (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).

Această componentă contribuie, de asemenea, la obiectivele stabilite în celelalte subcomponente ale acestui plan, în special C1.5. Îmbunătățirea utilizării resurselor naturale și consolidarea lanțului de aprovizionare cu alimente și C2.3. Transformarea digitală a societății și a administrației publice.

F.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C1.6.R1 Consolidarea rezilienței și a durabilității sectorului turismului

Reforma vizează stabilirea unui cadru organizațional și juridic eficient pentru gestionarea dezvoltării turismului durabil prin elaborarea Legii turismului, a Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului din 2030, a Planului național pentru dezvoltarea durabilă a turismului până în 2027 și a evaluării strategice de mediu.

Reforma include:

-Asistență administrativă și parafiscală suplimentară pentru sectorul turismului;

-Modificarea în continuare a cadrului legislativ care va permite o mai bună gestionare a dezvoltării turismului, încurajând în același timp investițiile întreprinderilor în inovare;

-Dezvoltarea unui nou model de turism care să ofere produse turistice mai diversificate, să contribuie la tranziția verde și digitală a antreprenorilor din turism și să asigure respectarea principiilor economiei circulare;

-Reducerea procedurilor operaționale care contribuie la o înființare mai ușoară, mai rapidă și mai ieftină a întreprinderilor din sectorul turismului.

Se are în vedere, de asemenea, operaționalizarea reformei sistemului de gestionare a turismului prin intermediul investițiilor C.2.3.R3 I15 – Înființarea unor soluții de aplicații turistice cu scopul de a degreva din punct de vedere administrativ antreprenorii și de a transforma modelul turismului în direcția sustenabilității. Reforma va fi pusă în aplicare în conformitate cu principiul consultării publice, implicând o gamă largă de părți interesate în întregul ecosistem turistic, inclusiv antreprenori, asociații industriale și cadre universitare.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.

C1.6.R1-I1 Exploatarea regională și specializarea turismului croat prin investiții în dezvoltarea de produse turistice cu valoare adăugată ridicată

Această investiție include sprijin financiar sub formă de granturi pentru dezvoltarea, adaptarea și modernizarea infrastructurii turistice publice pe întreg teritoriul Croației în vederea creșterii eficienței energetice și a ponderii surselor regenerabile de energie, pentru a sprijini tranziția verde și digitală, promovând în același timp produsele turistice care pot genera o valoare adăugată mai mare, în conformitate cu principiile economiei circulare.

Un alt obiectiv al acestei investiții este de a reduce turismul excesiv în zonele turistice cele mai dezvoltate prin creșterea atractivității destinațiilor turistice mai puțin dezvoltate, creșterea calității destinațiilor și permiterea unor sezoane extinse, promovarea unor forme durabile de turism și dezvoltarea infrastructurii turistice.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C1.6.R1-I2 Consolidarea competitivității antreprenorilor și promovarea tranziției verzi și digitale a sectorului turismului

Obiectivul acestei investiții este de a contribui la dezvoltarea turismului durabil prin intermediul tranziției verzi și digitale prin punerea în aplicare a unor proiecte ecologice, cum ar fi creșterea eficienței energetice, utilizarea surselor regenerabile și a economiei circulare, adoptarea inovării și a tehnologiilor digitale și dezvoltarea de produse turistice ecologice și utilizarea eficientă a resurselor.

Finanțarea se alocă pe baza indicelui de dezvoltare turistică al Croației, astfel încât să se acorde prioritate investițiilor în zonele turistice mai puțin dezvoltate. În plus, se preconizează că aceste investiții vor stimula sustenabilitatea socială a turismului prin încurajarea investițiilor private care contribuie la creșterea ocupării forței de muncă în comunitățile locale.

Investiția va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

C1.6.R1-I3 Consolidarea capacității sistemului pentru un turism rezilient și durabil

Obiectivul investiției este de a consolida reziliența capitalului uman în întregul sector al turismului, prin programe educaționale concepute special pentru nevoile pieței forței de muncă, cu accent pe competențele digitale, ecologice și de management.

Principalele activități de investiții includ elaborarea de programe educaționale care să răspundă nevoilor pieței forței de muncă, formarea specifică a angajatorilor, formarea studenților și a șomerilor și formarea personalului din administrația de stat și din consiliile turistice județene în vederea unei mai bune gestionări a turismului durabil.

Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.

F.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

   G. COMPONENTA 2.1: CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII DE ELABORARE ȘI PUNERE ÎN APLICARE A POLITICILOR ȘI PROIECTELOR PUBLICE

Componenta planului croat de redresare și reziliență vizează îmbunătățirea calității procesului de elaborare a politicilor publice, creșterea capacității administrației publice de a elabora și de a pune în aplicare politici publice și de a depăși fragmentarea administrației publice prin îmbunătățirea coordonării între ministerele relevante și prin îmbunătățirea punerii în aplicare a politicilor și proiectelor publice. Componenta include măsuri pentru:

-Să faciliteze, prin utilizarea sporită a tehnologiilor digitale, conceperea și punerea în aplicare a politicilor și proiectelor publice la nivel central și local;

-Să ofere asistență beneficiarilor în pregătirea proiectelor și a documentației tehnice pentru proiectele din domeniul tranziției verzi și al celei digitale și

-Consolidarea mecanismelor de coordonare și gestionare a politicilor publice.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări cu privire la creșterea capacității administrației de a elabora și a pune în aplicare proiecte și politici publice (recomandarea specifică fiecărei țări 3 2019) și la consolidarea capacității și eficienței administrației publice de a concepe și a pune în aplicare proiecte și politici publice la nivel central și local (recomandarea specifică fiecărei țări 4 2020).

G.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reformă: C2.1.R1: Consolidarea mecanismelor de integrare și gestionare a politicilor publice prin profesionalizarea planificării strategice

Această reformă consolidează mecanismele de coordonare și integrare a politicilor publice, conectează în prezent procese și proceduri separate, extinde domeniul de aplicare și aplicarea proceselor de evaluare a impactului politicilor publice și de reglementare și profesionalizează planificarea strategică și evaluările impactului reglementărilor.

Reforma include următoarele elemente-cheie:

-Modificarea cadrului legislativ pentru sistemul de planificare strategică, cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea planificării strategice și profesionalizarea pregătirii documentelor strategice.

-Cartografierea proceselor operaționale în domeniul planificării strategice și al evaluării impactului reglementărilor;

-Unificarea și standardizarea proceselor strategice de planificare și gestionare a politicilor prin elaborarea de instrucțiuni scrise;

-Elaborarea fișelor postului și a unui catalog de competențe legate de planificarea strategică și gestionarea politicilor publice;

-Stabilirea unei coordonări comune pentru evaluarea continuă și îmbunătățirea continuă a politicilor publice;

-Stabilirea de parteneriate cu institutele științifice publice și instituțiile academice în vederea desfășurării unor procese independente de evaluare a politicilor publice.

Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Reformă: C2.1.R2: Consolidarea capacității de pregătire și punere în aplicare a proiectelor UE

Cu scopul de a spori absorbția fondurilor Uniunii, această reformă sporește capacitatea de pregătire și execuție a ~ fondurilor Uniunii. În plus, Hotărârea Guvernului privind organismele din cadrul sistemului de implementare a Planului de redresare și reziliență va defini autoritățile competente și responsabilitățile pentru îndeplinirea sarcinilor de implementare, va institui un organism central de coordonare în cadrul Ministerului Finanțelor pentru implementarea și monitorizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNDR) și va mandata Comitetul de implementare cu asigurarea consecvenței și coerenței în utilizarea fondurilor Uniunii. Se pregătește o analiză a volumului de muncă pentru consolidarea capacității administrative în cadrul tuturor programelor operaționale. Statutul Agenției de Audit al Sistemului de Implementare a Programelor Uniunii Europene (ARPA) va fi adaptat astfel încât să fie în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 și să prevadă mandatul legal pentru efectuarea auditurilor în domeniul de aplicare al PNDR. Sistemul informatic utilizat pentru fondurile structurale și de investiții europene este modernizat pentru a permite colectarea, stocarea și monitorizarea datelor privind obiectivele de etapă și țintele, inclusiv la nivelul destinatarilor finali.

Această reformă se finalizează până la 31 ianuarie 2022 și înainte ca prima cerere de plată să fie prezentată Comisiei.

Investiții: C2.1.R1-I1: Optimizarea, standardizarea și digitalizarea proceselor de planificare strategică și de evaluare a impactului politicilor publice

Această investiție instituie sistemul informațional de planificare strategică pentru a permite monitorizarea pregătirii documentelor strategice, a punerii în aplicare și a evaluării politicilor publice, pentru a digitaliza procesul de evaluare a impactului și pentru a oferi publicului larg o prezentare transparentă a punerii în aplicare a politicilor publice.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiții: C2.1.R1-I2: Consolidarea capacității în ceea ce privește planificarea strategică și o mai bună legiferare

Această investiție va dezvolta module educaționale și organizarea de cursuri de formare, pentru a îmbunătăți performanța sarcinilor de planificare strategică în cadrul organismelor guvernamentale. Investiția include consolidarea continuă a capacităților prin cursuri de formare care se preconizează că vor permite cadrelor de conducere și funcționarilor să dezvolte cunoștințe și competențe adecvate. Se preconizează că investiția va contribui la asigurarea sustenabilității sistemului de planificare strategică și va îmbunătăți calitatea pregătirii și punerii în aplicare a politicilor publice în Croația.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiții: C2.1.R2-I1: Acordarea de asistență beneficiarilor în pregătirea documentației tehnice a proiectului de licitație

Această investiție oferă beneficiarilor sprijin din partea unor experți externi cu cunoștințe specifice și cu mandatele necesare pentru elaborarea proiectului și a documentației tehnice, care nu pot fi furnizate de administrația națională. Se preconizează că investiția va duce la crearea unei rezerve de proiecte gata de utilizare în domeniul tranziției verzi și al celei digitale. În acest mod, măsura oferă asistență beneficiarilor în vederea pregătirii complete și la timp a tuturor documentelor necesare pentru finanțare și investiții.

Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2025.

G.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr	Măsură	Jalon/Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru etape)	Indicatori cantitativi (pentru obiective)			Timp		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate	Valoare de referință	Obiectiv	Q	An
150	C2.1. R1	M	Modificări ale Legii privind sistemul de planificare strategică și de gestionare a dezvoltării al Republicii Croația și ale statutului Republicii Croația	Intrarea în vigoare a actului de modificare a Legii privind sistemul de planificare strategică și guvernanță pentru dezvoltarea Republicii Croația și a regulamentelor conexe				Q4	2022	Modificările aduse Legii privind sistemul de planificare strategică și de gestionare a dezvoltării al Republicii Croația și statutele aferente îmbunătățesc eficacitatea planificării strategice și profesionalizarea pregătirii documentelor strategice. Acesta include, de asemenea, o bază pentru fișele de post și competențele funcționarilor publici legate de planificarea strategică;
151	C2.1. R1	M	Modificări ale Legii privind evaluarea impactului reglementărilor	Intrarea în vigoare a actului de modificare a Legii privind evaluarea impactului reglementărilor				Q4	2023	Modificările aduse Legii privind evaluarea impactului reglementărilor simplifică procesele de evaluare a impactului de reglementare ex post, inclusiv metodologia și procedurile, pe baza recomandărilor instrumentului de sprijin tehnic din cadrul proiectului legat de evaluarea ex post a impactului reglementărilor. Modificările includ, de asemenea, modificări ale fișelor postului și ale competențelor funcționarilor publici legate de evaluarea impactului în vederea profesionalizării coordonării, elaborării și monitorizării efectelor reglementării în administrația publică.
152	C2.1. R1	T	Reducerea sarcinii administrative care îi afectează în mod direct pe cetățeni, prin digitalizare și simplificarea procedurilor		% (Procentaj)	0	20	Q4	2025	Reducerea cu 20 % a sarcinii administrative față de 31 decembrie 2019, pentru cetățeni, prin utilizarea metodologiei modelului standard de costuri (SCM), legată de procedurile administrative care afectează în mod direct cetățenii identificați în urma analizei efectuate în conformitate cu C1.1.1 R1-I2, prin digitalizare și/sau simplificarea procedurilor.
153	C2.1. R1-I1	T	Digitizarea tuturor proceselor operaționale de cartografiere în domeniul planificării strategice și al evaluării impactului reglementărilor		% (Procentaj)	0	100	Q4	2025	Toate procesele operaționale din domeniul planificării strategice și al evaluării impactului reglementărilor care sunt cartografiate în administrația publică sunt digitalizate și utilizate în cadrul platformei IT. Acestea sunt puse în aplicare pentru a monitoriza pregătirea documentelor strategice, punerea în aplicare și evaluarea politicilor publice și evaluarea impactului reglementărilor. Sistemul informatic include, de asemenea, un tablou de bord care oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor punerii în aplicare a politicilor publice, permițând monitorizarea transparentă și comunicarea cu publicul în timp real.
154	C2.1. R1-I2	T	Module de formare pentru planificarea strategică și evaluarea impactului reglementărilor la nivel național, regional și local		Număr	0	10	Q4	2024	Vor fi elaborate 10 module educaționale/de formare pentru planificarea strategică și o mai bună reglementare, pentru a asigura profesionalizarea muncii, inclusiv a unor echipe de învățare online cu sprijin tehnic din partea NSPA (Școala Națională de Administrație Publică). Modulele vor fi elaborate până la sfârșitul anului 2024.
155	C2.1. R1-I2	T	Formarea ofițerilor în legătură cu sistemul de planificare strategică și de punere în aplicare a impactului reglementărilor la nivel național și regional		Număr	0	900	Q4	2025	900 de funcționari din sistemul de planificare strategică și punere în aplicare a efectelor de reglementare la nivel național și regional sunt formați pe baza modulelor de formare elaborate.
156	C2.1. R2	M	Modificarea statutului ARPA în vederea redefinirii mandatului său	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse statutelor ARPA				Q3	2021	Modificările statutului Agenției de Audit al Sistemului de Implementare a Programelor Uniunii Europene (ARPA) definesc mandatul ARPA de a institui și de a efectua audituri și controale de sistem legate de Planul național de redresare și reziliență.
157	C2.1. R2	M	Instituirea sistemului de implementare, audit și control pentru PRR	Intrarea în vigoare a deciziei guvernului croat privind organismele din sistemul de implementare a PNDR, înființarea organismului coordonator în cadrul Ministerului Finanțelor și actualizarea procedurilor utilizate de organismele de implementare.				Q4	2021	Decizia privind organismele din sistemul RRP definește autoritățile competente și responsabilitățile pentru îndeplinirea sarcinilor legate de punerea în aplicare a PRR, inclusiv un organism central de coordonare în cadrul Ministerului Finanțelor pentru a asigura punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, inclusiv a reformelor, în timp ce Comitetul de implementare va asigura consecvența și coerența în utilizarea fondurilor UE. Organismul coordonator al RRP va fi înființat și pe deplin funcțional, în cadrul Ministerului Finanțelor. Toate procedurile utilizate de organismele de punere în aplicare a PRR trebuie actualizate și puse în aplicare.
158	C2.1. R2	M	Adoptarea Legii privind cadrul instituțional pentru fondurile UE	Intrarea în vigoare a Legii privind cadrul instituțional pentru fondurile UE				Q4	2021	Pe lângă instituirea cadrului instituțional și a organismelor de desemnare prevăzute în lege, legea prevede, de asemenea, un cadru pentru instituirea activităților de consolidare a capacităților, care se preconizează că vor fi dezvoltate în continuare prin intermediul foii de parcurs pentru consolidarea capacității administrative. Această foaie de parcurs este în curs de elaborare în cadrul programării fondurilor ESI. Legea recunoaște necesitatea de a consolida în continuare capacitatea beneficiarilor de a pregăti, aplica și pune în aplicare proiecte care sunt puse în aplicare prin intermediul programelor (operaționale) finanțate de UE.
159	C2.1. R2	M	Evaluarea capacității administrative	Este publicată o analiză a volumului de muncă				Q4	2021	Se efectuează analize ale volumului de lucru pentru instituțiile implicate în sistemele de gestiune și control respective, ținând seama, de asemenea, de sarcina care decurge din Mecanismul de redresare și reziliență. Analiza oferă informații adecvate în ceea ce privește necesitățile în materie de capacitate administrativă în vederea atingerii acestora în timp util, inclusiv prin elaborarea unui set de recomandări pentru a aborda capacitatea insuficientă, acolo unde este necesar. Pe baza analizei și a recomandărilor, resursele necesare sunt alocate instituțiilor implicate.
160	C2.1. R2	M	Modernizarea sistemului informatic eFondovi: Sistemul de repertorii pentru audit și controale: Informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență	Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului depozitului de date				Q1	2022	Trebuie să existe și să fie operațional un sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Sistemul include cel puțin următoarele funcționalități: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; (b) colectează, stochează și asigură accesul la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i) – (iii) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
161	C2.1. R2-I1	T	Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală		Număr (cuantum)	0	6 370 695	Q4	2022	Se acordă 6 370 695 EUR, prin decizii de finanțare pentru elaborarea documentației tehnice a proiectelor elaborate de ministere, agenții naționale și autorități locale și regionale pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală.
162	C2.1. R2-I1	T	Pregătirea documentației tehnice a proiectului pentru proiectele de tranziție verde și digitală		Număr	0	100	Q4	2025	Cel puțin 100 de proiecte pregătite de ministere, agenții naționale și autorități locale și regionale pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală trebuie să fi primit sprijin pentru elaborarea documentației tehnice a proiectului.

H. COMPONENTA 2.2: ÎMBUNĂTĂȚIREA ÎN CONTINUARE A EFICIENȚEI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Componenta urmărește să modernizeze administrația publică a Croației și să o orienteze mai mult către utilizator, prin stimularea fuziunilor efective și funcționale ale unităților administrației locale, prin creșterea digitalizării, a interoperabilității, prin creșterea eficienței alocării resurselor la nivel local și prin reformarea sistemului de remunerare și a gestionării resurselor umane.

Obiectivele generale sunt îmbunătățirea capacității de a atrage și de a păstra angajații de înaltă calitate și talentați din administrația publică, precum și îmbunătățirea calității serviciilor publice în unitățile administrației locale și regionale, care sunt afectate de slaba capacitate administrativă și bugetară și de lipsa de transparență.

Componenta include reforme majore cu investiții conexe:

-Îmbunătățirea procesului de recrutare în administrația publică prin consolidarea sistemului de admitere în funcția publică și prin îmbunătățirea în continuare a competențelor funcționarilor publici;

-Introducerea de noi modele salariale și de muncă în administrația publică, inclusiv reformarea sistemului de salarizare din sectorul public, modernizarea sistemului de gestionare a resurselor umane și promovarea mobilității verticale și orizontale;

-Transformarea digitală a bazelor de conservare și a arhivelor;

-Asigurarea unei administrații locale funcționale și durabile prin optimizarea și descentralizarea în continuare a unităților administrației locale printr-un sprijin stimulat pentru fuziunile funcționale și efective.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări cu privire la necesitatea de a consolida eficiența administrației publice (recomandările specifice fiecărei țări 1, 2019) și la îmbunătățirea furnizării și a calității serviciilor în unitățile mai mici ale administrației locale (recomandările specifice fiecărei țări 4, 2020).

Componenta include patru reforme și șapte investiții.

H.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma C2.2 R1 – Îmbunătățirea recrutării în administrația publică

Această reformă vizează îmbunătățirea sistemului de recrutare în administrația publică pentru a asigura angajarea unor funcționari cu înaltă calificare, care vor contribui la îmbunătățirea eficienței administrației publice și vor permite reorientarea administrației publice către nevoile cetățenilor. Reforma include modificări ale cadrului legislativ. Pe lângă reformă, autoritățile intenționează să dezvolte instrumente, metodologii și conținutul necesar pentru verificarea competențelor și măsuri de consolidare a capacităților.

Se introduce un sistem centralizat de selecție a funcționarilor publici, bazat pe planuri prestabilite, pe o analiză a volumului de muncă și pe nevoile reale ale autorităților publice în vederea recrutării unui profil specific de funcționari. În procesul de recrutare, candidații sunt testați online, asigurând o selecție mai transparentă și mai obiectivă a candidaților.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.

Investiția C2.2 R1-I1 – Sistem centralizat de selecție

Scopul acestei investiții este de a stabili un sistem de recrutare mai obiectiv și mai transparent, bazat pe nevoile reale identificate și pe resursele financiare. Aceasta asigură recrutarea celor mai buni și mai competenți candidați, contribuind astfel la îmbunătățirea eficienței administrației publice.

Investiția include următoarele activități:

-Elaborarea unei analize comparative a concepției sistemelor centralizate de ocupare a forței de muncă în statele membre ale UE și elaborarea unei propuneri pentru un nou model de ocupare a forței de muncă;

-Modificări ale cadrului legislativ, inclusiv ale Legii privind funcția publică, ale procedurilor de recrutare a funcționarilor publici în cadrul organismelor administrației de stat, al serviciilor profesionale și al oficiilor guvernamentale;

-Elaborarea unor teste și formări standardizate;

-Dezvoltarea platformei IT;

-Testarea și implementarea platformei IT.

Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția C2.2 R1-I2 – E-Examen de stat

Această investiție vizează instituirea unui nou sistem de promovare a examenului de stat prin mijloace electronice, asigurând o modalitate mai obiectivă, mai adecvată și mai valabilă de evaluare a cunoștințelor candidaților prin intermediul unui examen scris standardizat.

Investiția include dezvoltarea unei aplicații software prin care se furnizează procedurile de elaborare a materialului de testare pentru examinarea de stat, cererea de examinare, organizarea, desfășurarea și promovarea examenului de stat. Certificatul de examinare este pus la dispoziție în format electronic. Sistemul creează o bază de date cu sarcini și materiale de testare, o bază de date a candidaților și asigură crearea de rapoarte referitoare la desfășurarea și rezultatele testelor. Un astfel de sistem permite monitorizarea și îmbunătățirea continuă a tuturor proceselor pentru elaborarea și desfășurarea examenelor de stat. Sălile de testare din 4 centre de testare din Zagreb, Split, Rijeka și Osijek trebuie să fie echipate și puse la dispoziție pentru necesitățile examenului electronic, precum și pentru sistemul centralizat de selecție (investiția C2.2.R1-I1).

Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2022.

Reforma C2.2 R2 – Noi modele salariale și de muncă în administrația publică și în administrația publică

Această reformă urmărește să introducă un sistem de salarizare echitabil, transparent, consecvent și sustenabil din punct de vedere financiar în administrația de stat și în serviciul public, împreună cu un sistem de gestionare a resurselor umane standardizat, digitalizat și orientat către utilizator. Pentru a aborda noua realitate a muncii, se introduce un model de lucru inteligent, care să ofere funcționarilor instrumentele și competențele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile de la distanță.

Pe baza unei analize a situației și a comparării salariilor din administrația publică și din administrația publică, se creează un nou sistem de plată și se adoptă o nouă lege privind salariile funcționarilor publici și o nouă lege privind salariile în serviciile publice. Noile legi includ dispoziții de evaluare a locurilor de muncă în conformitate cu criterii stabilite și de asigurare a armonizării salariilor în administrația de stat și în serviciile publice. Noul model salarial instituie un sistem de recompensare bazat pe performanță (performanță profesională). Regulamentele privind evaluarea și promovarea funcționarilor publici se modifică. Evaluarea performanței și a eficacității constituie baza pentru avansarea în carieră și pentru promovare.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2023.

Investiția C2.2 R2-I1 – Îmbunătățirea sistemului de remunerare în administrația de stat și în serviciile publice

Această investiție va pune în aplicare noul sistem de remunerare în administrația de stat și în serviciile publice, sprijinind reforma în același domeniu. Acesta va asigura un sistem mai echitabil din punctul de vedere al funcționarilor publici, va deveni mai competitiv și mai sustenabil din punct de vedere fiscal, în ceea ce privește menținerea ponderii salariale totale în bugetul de stat și distribuția mai rațională a acestuia.

Se instituie un organism unic de coordonare guvernamentală responsabil cu coordonarea interinstituțională a tuturor activităților, însoțit de echipe de experți, inclusiv de reprezentanți ai partenerilor sociali. Se analizează sistemul actual de remunerare și cadrul juridic actual și se elaborează o analiză comparativă cu statele membre omoloage. Pe baza analizelor, noua propunere pentru un nou sistem de remunerare și un nou cadru juridic vor fi elaborate, nouă funcționalități noi vor fi incluse în sistemul informatic de gestionare a resurselor umane și va fi pregătită și pusă în aplicare o strategie de comunicare.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.

Investiția C2.2 R2-I2 – Introducerea modelului de acces hibrid la locul de muncă – Munca inteligentă

Scopul acestei investiții este de a introduce un model care să le permită funcționarilor publici să lucreze de la distanță pentru a oferi un serviciu public continuu și de înaltă calitate, accesibil tuturor, și pentru a spori motivația funcționarilor. Acesta stabilește un flux de lucru inovator bazat pe un element de flexibilitate a timpului de lucru și a locului de muncă în funcție de necesitățile proceselor și planurilor administrației publice. Dispozițiile legislative privind funcția publică și relațiile de muncă în vederea introducerii unui model hibrid de muncă în administrația publică și în sistemul judiciar (Codul muncii, Legea funcției publice, Legea privind protecția muncii și statutele) se modifică pentru a permite angajaților să lucreze fără probleme și în mod continuu.

Pentru a atinge obiectivele de mai sus, măsura prevede următoarele activități:

-Angajarea experților externi pentru identificarea situației actuale a condițiilor de muncă la distanță și pregătirea și punerea în aplicare a formării în domeniul managementului.

-Elaborarea unei propuneri de model și a unui plan pentru accesul hibrid la locul de muncă, cu o soluție normativă completă pentru punerea sa în aplicare de către experți externi.

-Modificări ale cadrului legislativ și ale metodologiilor de lucru.

-Achiziționarea tehnologiei informației (laptopuri, tablete și smartphone-uri și software-ul necesar), achiziționate prin proceduri transparente de achiziții publice.

-Cursuri de formare a personalului.

Măsura se finalizează până la 30 septembrie 2023.

Reforma C2.2 R3 – Transformarea digitală a bazelor de conservare și a arhivelor

Această reformă vizează îmbunătățirea gestionării documentației de către autoritățile publice pentru a îmbunătăți procesele operaționale. Se preconizează că măsura va permite o furnizare mai eficientă a serviciilor administrației publice prin utilizarea unor soluții TIC implementate care să asigure interoperabilitatea și schimbul de date, reducerea costurilor, transparența întreprinderilor și protecția drepturilor cetățenilor.

În plus, autoritățile intenționează să dezvolte și să instituie un serviciu public digital pentru a oferi acces la bazele digitale de conservare create pentru siturile culturale și istorice. În plus, elaborarea standardelor și criteriilor necesare îmbunătățește eficiența generală a administrației publice în acest context. Dezvoltarea sistemului informatic al arhivelor naționale, consolidarea infrastructurii și a capacităților umane în arhivele de stat și consolidarea capacității de a digitaliza înregistrările pe suport de hârtie analogice de către creatorii și proprietarii de documente sunt avute în vedere pentru a îmbunătăți serviciile publice digitale printr-un acces mai rapid la documentație și printr-o mai bună aplicare a drepturilor utilizatorilor și ale tuturor cetățenilor interesați.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2024.

Investiția C2.2 R3-I1 – Punerea în practică a    infrastructura digitală și serviciile administrației publice prin dezvoltarea unui sistem de bază de conservare

Scopul acestei investiții este de a crea un nou serviciu public digital (baza de conservare electronică) legat de serviciile publice digitale existente (cum ar fi e-cetățenii, sistemul de informații privind planificarea fizică), cu scopul de a reduce obstacolele administrative în procesul de acordare a licențelor în temeiul Legii privind protecția și conservarea bunurilor culturale, precum și de a încuraja eliberarea rapidă a permiselor de construcție și de a asigura transparența și o procedură uniformă pentru obținerea documentelor relevante în întreaga țară. Aceasta permite funcționarilor să prelucreze cazurile mai rapid și permite o administrație publică mai eficientă, sensibilizând în același timp investitorii cu privire la cerințele legate de patrimoniul cultural în prealabil. Se preconizează că investiția va spori securitatea juridică legată de conservarea proprietăților culturale și va oferi publicului larg o imagine de ansamblu asupra cerințelor de conservare.

Această investiție include dezvoltarea unui sistem informatic de servicii publice digitale, precum și dezvoltarea unor baze digitale de conservare. Se definesc standarde, criterii și metodologie pentru dezvoltarea bazelor de conservare. Bazele de conservare digitalizate, inclusiv o analiză completă a stării, valorizării și măsurilor de protecție a siturilor culturale, sunt făcute publice.

Măsura se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția C2.2 R3-I2 – Îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor din sectorul public digital prin dezvoltarea sistemului informatic al arhivelor naționale și consolidarea rețelei naționale de arhive

Această investiție urmărește să îmbunătățească gestionarea și arhivarea documentelor create de autoritățile publice și de sistemul judiciar, prin conectarea serviciilor existente și prin asigurarea accesului la toate autoritățile publice în cauză, asigurând, în același timp, protecția drepturilor cetățenilor. Investițiile planificate contribuie la reducerea costului spațiilor, echipamentelor și resurselor umane pentru instituțiile care creează documentele, precum și la consolidarea capacității acestora de a gestiona documentația digitală. Croația identifică în mod explicit riscurile potențiale și măsurile specifice de atenuare asociate împotriva securității datelor, inclusiv atunci când și dacă se prevede utilizarea furnizorilor de servicii de cloud din țări terțe care fac obiectul unor legi suplimentare privind teritorialitatea.

Investiția include dezvoltarea unui sistem național de informații privind arhivele și crearea unui nou serviciu de arhivă electronică, în cadrul infrastructurii de informații a statului, legat de serviciile electronice existente. Punerea în aplicare include următoarele activități: