COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.6.2021

COM(2021) 344 final

2021/0168(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Italiei

{SWD(2021) 165 final}

2021/0168 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Italiei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei Italiei. În 2019, produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB pe locuitor) al Italiei a fost de 95,0 % din media UE. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, PIB-ul real al Italiei a scăzut cu 8,9 % în 2020, iar cumulat în 2020 și 2021 se preconizează o scădere cu 5,0 % a acestuia. Printre aspectele rămase nesoluționate de mai multă vreme care au un impact asupra performanței economice pe termen mediu a țării se numără, în special, nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor și participarea scăzută a femeilor pe piața forței de muncă, creșterea lentă a productivității, precum și ineficiențele din administrația publică și un nivel foarte ridicat al datoriei publice.

(2)La 9 iulie 2019 și la 20 iulie 2020, Consiliul a adresat recomandări Italiei în contextul semestrului european. Mai exact, Consiliul a recomandat Italiei să transfere sarcina fiscală de la forța de muncă către alte surse, să intensifice lupta împotriva evaziunii fiscale și să implementeze integral reformele anterioare ale sistemului de pensii. Consiliul a recomandat, de asemenea, Italiei să consolideze reziliența și capacitatea sistemului său de sănătate, precum și coordonarea dintre autoritățile naționale și regionale. În plus, Consiliul a recomandat intensificarea eforturilor de combatere a muncii nedeclarate, asigurarea integrării eficace a politicilor active privind piața forței de muncă și a politicilor sociale și a orientării acestora în special către tineri și grupurile vulnerabile și sprijinirea participării femeilor pe piața forței de muncă printr­o strategie cuprinzătoare, inclusiv prin accesul la servicii de calitate de îngrijire a copiilor și de îngrijire de lungă durată. Pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19, Italiei i s-a recomandat să ofere venituri de înlocuire adecvate și acces la protecție socială, precum și să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă, inclusiv prin formule flexibile de lucru și un sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă. În plus, Italiei i s-a recomandat să îmbunătățească rezultatele școlare, să consolideze învățarea la distanță și să promoveze actualizarea competențelor, inclusiv a competențelor digitale. S-a recomandat ca politica economică în domeniul investițiilor să se axeze pe tranziția verde și pe cea digitală, ținându-se seama de disparitățile regionale, și în special să se pună accentul pe producția și utilizarea curată și eficientă a energiei, pe cercetare și inovare, pe transportul public durabil, pe gestionarea deșeurilor și a apei, precum și pe consolidarea infrastructurii digitale în vederea asigurării furnizării serviciilor esențiale. Pentru a sprijini economia în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, Italiei i s-a recomandat, de asemenea, să pună în aplicare în mod eficace măsuri care să furnizeze lichidități economiei reale, să concentreze la începutul perioadei proiectele de investiții publice mature și să promoveze investițiile private. În plus, Consiliul a recomandat Italiei să îmbunătățească eficacitatea administrației publice și eficiența sistemului judiciar, să consolideze cadrul de insolvență și să intensifice lupta împotriva corupției. De asemenea, Consiliul a solicitat Italiei să elimine restricțiile din calea concurenței și să îmbunătățească reglementările sectoriale. Italiei i s-a recomandat, de asemenea, să încurajeze restructurarea bilanțurilor băncilor, continuând totodată reducerea creditelor neperformante, și să îmbunătățească finanțarea nebancară pentru firmele mai mici și cele inovatoare. În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor recomandări specifice țării până la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență, Comisia constată că s-au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandările privind luarea tuturor măsurilor necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, susținerea economiei și sprijinirea redresării viitoare, privind asigurarea punerii în aplicare eficace a măsurilor menite să furnizeze lichidități economiei reale, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, întreprinderilor inovatoare și persoanelor care desfășoară o activitate independentă, și să evite întârzierile în efectuarea plăților. S-au înregistrat, de asemenea, progrese substanțiale în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale, în special a evaziunii fiscale care ia forma omiterii facturării.

(3)La 2 iunie 2021, Comisia a publicat o analiză aprofundată, efectuată în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , cu privire la Italia. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Italia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special în ceea ce privește nivelul ridicat al datoriei publice și persistența unei dinamici caracterizate de un nivel slab de productivitate, probleme care au relevanță transfrontalieră în contextul fragilității pieței forței de muncă și a sectorului bancar.

(4) [Potrivit Recomandării Consiliului privind politica economică a zonei euro, statele membre din zona euro au fost invitate să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor de redresare și reziliență, pentru a asigura, printre altele, o orientare politică menită să sprijine redresarea, și să îmbunătățească în continuare convergența, reziliența și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Consiliul a recomandat, de asemenea, consolidarea cadrelor instituționale naționale, asigurarea stabilității macrofinanciare și finalizarea UEM, precum și întărirea rolului internațional al monedei euro.] [If the Council recommendation is not adopted by the time of the CID adoption, please remove the recital]

(5)La 30 aprilie 2021, Italia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. Transmiterea planului de redresare și reziliență a avut loc în urma unui proces de consultare care s-a desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național și la care au participat autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante. Implicarea actorilor naționali în implementarea planurilor de redresare și reziliență și angajarea răspunderii lor pentru proiectele incluse în acestea sunt elemente cruciale pentru implementarea cu succes a acestor planuri, pentru impactul de durată la nivel național al acestora și pentru credibilitatea lor la nivel european. În temeiul articolului 19 din regulamentul menționat, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.

(6)Planurile de redresare și reziliență ar trebui să urmărească obiectivele generale ale Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241, și ale Instrumentului de redresare al UE, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului, pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Acestea ar trebui să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin contribuția la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(7)Implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va constitui un efort coordonat de investiții și reforme în întreaga Uniune. Prin punerea în aplicare coordonată și simultană a acestor reforme și investiții și prin implementarea proiectelor transfrontaliere, aceste reforme și investiții se vor consolida reciproc și vor genera efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Prin urmare, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă în statele membre va rezulta din efectele de propagare din alte state membre.

Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni

(8)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) și cu secțiunea 2.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și care este echilibrat în mod corespunzător la situația economică și socială, contribuind astfel într-o manieră adecvată la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.

(9)Planul conține o panoplie largă de investiții și reforme menite să sprijine abordarea provocărilor tranziției verzi, cum ar fi creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea activității economice, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, utilizarea mai eficientă a resurselor de apă, consolidarea economiei circulare și conservarea și îmbunătățirea biodiversității. Planul urmărește, de asemenea, să răspundă provocărilor digitale prin digitalizarea unor servicii publice importante precum justiția, serviciile publice de ocupare a forței de muncă, educația sau sănătatea și prin adoptarea tehnologiilor digitale de către cetățeni și întreprinderi, cu ajutorul investițiilor directe și al unor programe de stimulare, cum ar fi Transizione 4.0. Obiectivul legat de competențele digitale este urmărit în plan printr-o gamă variată de măsuri care se adresează populației în general, administrației publice, sistemului de învățământ și pieței forței de muncă.

(10)Planul promovează o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în toate misiunile și componentele sale, atât prin investiții menite să consolideze capitalul fizic și uman, cât și prin reforme care ar trebui să aibă un impact asupra productivității și a competitivității pe termen mediu și lung. De exemplu, primele două componente ale misiunii 1 din plan propun, pe de o parte, reforme importante în domeniul justiției, al concurenței, al achizițiilor publice, al administrației publice, al fiscalității și al cheltuielilor publice, care ar trebui să elimine blocajele importante în funcționarea economiei italiene și, pe de altă parte, investiții semnificative axate asupra digitalizării diferitelor sectoare economice, ceea ce ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra productivității. În conformitate cu prioritățile Pactului verde european, componentele misiunilor 2 și 3 vizează promovarea creșterii durabile, a eficienței energetice, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea printr-un set de reforme ambițioase și investiții în diverse sectoare, cum ar fi apa, amenajarea teritoriului, eficiența energetică a clădirilor, mobilitatea durabilă în orașe și în întreaga țară, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, biodiversitatea și consolidarea economiei circulare. Componentele din cadrul misiunii 4 urmăresc să ofere un răspuns la provocările din domeniul educației, cercetării și inovării printr-o combinație echilibrată de investiții și reforme.

(11)Se preconizează că planul de redresare și reziliență va consolida coeziunea socială și teritorială prin realizarea investițiilor și reformelor necesare în acest sens, menite să îmbunătățească situația grupurilor celor mai vulnerabile ale societății și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate ale țării. În regiunile sudice sunt avute în vedere investiții semnificative în capitalul fizic. Aceste investiții se referă în principal la transporturi, tranziția digitală și gestionarea deșeurilor și a apei. Acțiunile din domeniul educației și al competențelor și cele în favoarea grupurilor celor mai vulnerabile, prevăzute în special în cadrul componentelor misiunilor 4 și 5, care se preconizează că vor avea un impact pozitiv semnificativ asupra coeziunii sociale, sunt axate, de asemenea, cu precădere asupra zonelor din sudul țării. Componentele misiunii 6 urmăresc să abordeze provocările din sectorul sănătății prin eforturi susținute de digitalizare a sectorului, de consolidare a asistenței medicale primare și de întărire a capacității sale de a răspunde presiunii tot mai mari legate de evoluțiile demografice și de pregătirea pentru situații de criză.

Abordarea tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice țării

(12)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu secțiunea 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice acestei țări sau a unei părți semnificative a acestora (nota A), inclusiv în ceea ce privește aspectele lor fiscale, și în recomandările adresate Italiei adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.

(13)Planul include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora evidențiate în recomandările specifice adresate Italiei de către Consiliu în cadrul semestrului european din 2019 și 2020. În special, se preconizează că reformele și investițiile incluse în plan vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice, vor spori reziliența sectorului sănătății, vor îmbunătăți eficacitatea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și a politicilor sociale și vor îmbunătăți rezultatele școlare și cele obținute în materie de actualizare a competențelor. De asemenea, se preconizează că planul va stimula investițiile în sprijinul dublei tranziții, în special în ceea ce privește industriile de rețea, utilitățile și cercetarea și inovarea, cu scopul de a reduce disparitățile regionale, de a spori eficacitatea administrației publice și eficiența sistemului judiciar, de a îmbunătăți mediul de afaceri și de a elimina barierele din calea concurenței.

(14)În ceea ce privește politicile fiscal-structurale, planul include măsuri de îmbunătățire a colectării impozitelor și de intensificare a luptei împotriva evaziunii fiscale, precum și măsuri de sporire a eficienței cheltuielilor publice printr-un cadru consolidat de analiză a cheltuielilor și prin finalizarea reformei raporturilor fiscale între diferitele niveluri de guvernare. Măsurile structurale de îmbunătățire a cadrului achizițiilor publice ar trebui, de asemenea, să contribuie la calitatea finanțelor publice. Recomandările referitoare la măsurile imediate de politică fiscal-bugetară luate ca răspuns la pandemie pot fi considerate ca nefiind abordate în planul de redresare și reziliență al Italiei, în pofida faptului că, în general, Italia a răspuns într-o manieră adecvată și suficientă la nevoia imediată de a sprijini economia prin mijloace fiscal-bugetare în 2020 și 2021, în conformitate cu dispozițiile clauzei derogatorii generale. În plus, recomandarea adresată Italiei privind realizarea de progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2020 nu mai este relevantă, atât din cauza expirării perioadei bugetare corespunzătoare, cât și din cauza activării, în martie 2020, a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere în contextul crizei provocate de pandemie.

(15)Planul include o reformă și o serie de investiții care sunt menite să reducă munca nedeclarată, precum și intervenții care vizează îmbunătățirea rezultatelor școlare și reducerea părăsirii timpurii a școlii, ale căror rate sunt peste media Uniunii. Planul include, de asemenea, măsuri care au drept scop sporirea participării femeilor pe piața forței de muncă printr-o combinație de reforme și investiții, printre care se numără și consolidarea infrastructurilor de îngrijire a copiilor. În plus, planul include măsuri de consolidare a competențelor, inclusiv a competențelor digitale, și de îmbunătățire a oportunităților oferite tinerilor și grupurilor celor mai vulnerabile ale societății.

(16)Planul include reforme și investiții semnificative menite să sporească eficiența administrației publice, în special pentru a îmbunătăți gestionarea recrutării pentru funcția publică și pentru a consolida capacitatea administrativă. Măsurile privind încadrarea în funcția publică se axează pe reformarea procesului de selecție și recrutare a funcționarilor din sectorul public. Noul sistem ar trebui testat imediat cu ocazia selectării personalului necesar pentru asigurarea guvernanței planului. Reforma este însoțită de investiții ce vizează crearea unei platforme unice de recrutare, de investiții pentru actualizarea competențelor și reconversia profesională, precum și de o reformă a carierelor din administrația publică. Se are în vedere o simplificare administrativă prin intervenții legislative ad-hoc („procedura accelerată”) pentru procedurile administrative, precum și eliminarea autorizațiilor care nu se justifică prin prisma interesului public. Aceste măsuri sunt completate și consolidate prin investiții și reforme semnificative menite să promoveze digitalizarea diferitelor administrații publice. Pentru a asigura implementarea rapidă a reformelor și a investițiilor în TIC, se va înființa în acest scop un „Oficiu consacrat transformării”, cu misiunea de a asigura digitalizarea administrației publice.

(17)Reformele și investițiile preconizate în sectorul sănătății urmăresc să creeze condițiile favorabile pentru o mai mare reziliență a serviciilor de sănătate, în special în ceea ce privește serviciile locale de sănătate, telemedicina și investițiile în digitalizarea sistemului. Sunt prevăzute investiții semnificative, combinate cu reforme sectoriale, cu scopul sprijinirii dublei tranziții și a cercetării și inovării, ținând seama de disparitățile regionale. Este în special cazul măsurilor de construire și de modernizare a infrastructurii digitale, de dezvoltare a economiei circulare și de îmbunătățire a gestionării deșeurilor și a apei, de eficientizare din punct de vedere energetic a clădirilor, de stimulare a producției de energie din surse regenerabile, de extindere a transportului durabil și de reducere a fragmentării serviciilor de aprovizionare cu apă. Sunt incluse în plan o serie de investiții și reforme menite să stimuleze cercetarea și inovarea, în special în ceea ce îi privește pe tinerii cercetători și implicarea instituțiilor publice și private.

(18)Planul are, de asemenea, în vedere reforme substanțiale menite să îmbunătățească în general mediul de afaceri și să reducă barierele în calea concurenței. Se preconizează că prin adoptarea unei noi legi anuale în domeniul concurenței în 2021 se va reduce timpul necesar pentru înființarea unei firme în Italia, va crește numărul procedurilor competitive de atribuire a contractelor locale de servicii publice, îndeosebi în domeniul gestionării deșeurilor și al transporturilor, în special cele portuare, feroviare regionale și publice locale, și de atribuire a concesiunilor, în special pentru construirea de autostrăzi, stații de încărcare pentru e-mobilitate și hidrocentrale. Legislația sectorială în domeniul energetic prevede eliminarea treptată a prețurilor reglementate la energia electrică, include măsuri de însoțire pentru a stimula concurența pe piețele cu amănuntul ale energiei și instalarea contoarelor inteligente de a doua generație. Revizuirea legislației privind achizițiile publice include reglementări care reduc intervalul de timp dintre publicarea contractelor și atribuirea acestora, asigură coordonarea politicii în domeniul achizițiilor publice, utilizarea pe scară largă a achizițiilor publice electronice, profesionalizarea achizitorilor publici și raționalizarea autorităților contractante. Se preconizează că aceste reglementări vor fi puse în aplicare în vederea asigurării unui echilibru adecvat între beneficiile simplificării și constrângerile legate de lupta anticorupție și antifraudă. Planul are în vedere consolidarea autorităților de supraveghere a pieței, digitalizarea inspecțiilor produselor și crearea de noi laboratoare acreditate. Se preconizează că aceste îmbunătățiri care ar urma să fie aduse mediului de afaceri vor facilita antreprenoriatul, vor îmbunătăți condițiile-cadru pentru concurență și vor favoriza o alocare mai eficientă a resurselor, asociată cu potențiale creșteri ale productivității.

(19)În plus, planul conține măsuri ambițioase de reformare și modernizare a sistemului de justiție civilă, penală și administrativă. Investițiile avute în vedere în plan vizează digitalizarea instanțelor, formarea judecătorilor și a personalului judiciar și sporirea eficienței generale a instanțelor, acționând pe termen scurt asupra factorilor organizaționali, astfel încât reformele în curs să dea rezultate mai rapid. Instituirea și consolidarea „biroului de asistență pentru magistrați” ar trebui să fie o măsură salutară pentru magistrați, ca parte integrantă a reformei justiției, fiind menită să reducă numărul de cauze pendinte și durata totală a procedurilor în contextul strategiei de redresare, contribuind la asigurarea implementării rapide a reformelor și a investițiilor, cu un impact pozitiv inclusiv asupra combaterii corupției și a mediului de afaceri în general. Se preconizează, de asemenea, că aceste măsuri vor îmbunătăți calitatea justiției prin sprijinul acordat magistraților în activitățile lor normale de studiere a dosarelor, cercetare juridică, redactare a actelor, organizare a dosarelor, permițându-le astfel judecătorilor să se concentreze asupra sarcinilor mai complexe.

(20)Prin abordarea provocărilor menționate anterior, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui, de asemenea, la corectarea dezechilibrelor 3 cu care se confruntă Italia, în special în ceea ce privește nivelul ridicat al datoriei publice și persistența unei dinamici caracterizate de un nivel slab de productivitate, în contextul unei rate ridicate a șomajului și al unui nivel în continuare ridicat al creditelor neperformante, în ciuda tendinței de scădere observate.

Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională

(21)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) și cu secțiunea 2.3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a Italiei, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.

(22)Simulările efectuate de serviciile Comisiei arată că planul are potențialul de a genera, până în 2026, o creștere a PIB-ului Italiei de 2,5 % 4 . În timp ce pe termen scurt creșterea investițiilor publice are predominant efecte asupra cererii, pe termen mediu se preconizează că un volum mai mare al investițiilor va stimula stocul de capital public, cu efecte pozitive asupra PIB-ului potențial și real. Se preconizează că planul va contribui la sprijinirea coeziunii teritoriale. Planul alocă regiunilor sudice cel puțin 40 % din investițiile cu o destinație teritorială specifică. Se preconizează că aceste investiții vor remedia decalajul în materie de infrastructură și vor susține productivitatea și competitivitatea regiunilor mai puțin dezvoltate prin investiții în bandă largă, căi ferate de mare viteză și linii regionale, gestionarea deșeurilor și a apei, porturi și conexiuni de tip „buclă locală” în zonele economice speciale. O atenție deosebită se acordă, de asemenea, zonelor sudice și centrale în contextul intervențiilor care vizează revitalizarea zonelor urbane și îmbunătățirea condițiilor de viață ale grupurilor celor mai vulnerabile ale populației. Se preconizează că reformele prevăzute în plan, în special reforma administrației publice, precum și măsurile legate de sprijinirea capacității administrative a administrației locale vor contribui la îmbunătățirea eficacității administrației publice în regiunile respective.

(23)Planul prevede o panoplie largă de investiții semnificative menite să reducă inegalitățile și vulnerabilitățile sociale în cadrul a diferite componente, din nou cu un accent deosebit pe partea de sud a țării. Sunt abordate mai multe aspecte importante, cum ar fi sporirea ofertei de locuințe sociale, îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, în special pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă care nu sunt autonome, extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu sau sprijinirea comunităților defavorizate prin planuri de regenerare urbană. Aceste intervenții sunt însoțite de reforme care ar trebui să simplifice accesul la anumite servicii sociale, cum ar fi legea­cadru pentru persoanele cu handicap sau reforma legată de extinderea telemedicinii și a rețelei de proximitate. Aceste măsuri, împreună cu cele din alte componente, cum ar fi cele legate de ocuparea forței de muncă, educație sau sănătate, abordează o serie de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale.

(24)Planul acordă, de asemenea, prioritate politicilor pentru tineri și copii, prin intermediul unui set de măsuri, cum ar fi îmbunătățirea calității și sporirea capacității grădinițelor și a serviciilor de îngrijire a copiilor, capitol la care Italia este în urmă față de media Uniunii. Planul își propune, de asemenea, să încurajeze înscrierea tinerilor la cursurile de învățământ superior, în special la disciplinele STEM, și creează o rețea de instituții de învățământ superior care să ofere cursuri postuniversitare de scurtă durată. Planul include o serie de măsuri de consolidare a capacității Italiei în domeniul cercetării, în special o reformă menită să faciliteze mobilitatea cercetătorilor și a cadrelor de conducere de nivel înalt, simplificarea gestionării fondurilor și reforma parcursului profesional al cercetătorilor. Se preconizează că planul va sprijini, de asemenea, integrarea tehnologiilor digitale în sistemul de învățământ primar și secundar prin utilizarea resurselor digitale în sălile de clasă, digitalizarea conținutului educațional și crearea de laboratoare cu tehnologii educaționale precum roboții programabili. Planul prevede, de asemenea, măsuri de consolidare a capacității de inserție profesională a tinerilor și de sprijinire a creării de locuri de muncă în contextul tranziției digitale și verzi. Nu în ultimul rând, se preconizează că reformele din sistemul educațional și în materie de politici active privind piața forței de muncă vor îmbunătăți condițiile-cadru și vor contribui la valorificarea investițiilor respective.

(25)Planul include investiții și reforme pentru stimularea capitalului uman și promovarea egalității de șanse în materie de educație în întreaga țară, care se preconizează că vor contribui la reducerea inegalităților și a disparităților regionale în ceea ce privește infrastructura școlară și rezultatele școlare. Se preconizează că regiunile sudice vor beneficia considerabil de pe urma investițiilor preconizate în centre sportive, creșe și locuințe pentru studenți și a numărului mai mare de burse universitare, precum și de pe urma proiectelor specifice de reducere a părăsirii timpurii a școlii și de îmbunătățire a rezultatelor școlare ale elevilor vulnerabili. Măsurile incluse în plan vizează, de asemenea, consolidarea competențelor și a aptitudinilor în învățământul secundar și terțiar, îmbunătățirea serviciilor sociale în zonele din interiorul țării, precum și stimularea reabilitării bunurilor confiscate provenind din acte de criminalitate organizată și consolidarea asistenței medicale teritoriale.

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”

(26)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) și cu secțiunea 2.4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență al Italiei va asigura faptul că nicio măsură (nota A) de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 5 (principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”), și anume atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a resurselor marine, economia circulară, prevenirea și controlul poluării și protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. În evaluarea sa cu privire la respectarea principiului, Italia a urmat Orientările tehnice ale Comisiei Europene privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) și, dacă este nevoie, se angajează să ia măsuri specifice, consacrate în jaloanele și țintele relevante, pentru a evita producerea unor prejudicii semnificative.

(27)Unele măsuri incluse în plan au necesitat o atenție deosebită, dată fiind natura lor, pentru a se asigura că nu produc prejudicii semnificative. Ar trebui introduse jaloane pentru investițiile în renovare, biometan, hidrogen, irigații și conexiunile de tip „buclă locală”. Deșeurile rezultate în urma renovării ar trebui tratate în conformitate cu principiile economiei circulare. Măsurile de tratare a deșeurilor nu prevăd investiții în incinerare sau tratarea mecano-biologică, în conformitate cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Măsurile care vizează înlocuirea parcului de vehicule și utilaje conțin garanții pentru ca numai vehiculele nepoluante să fie eligibile pentru finanțare. Biometanul utilizat de vehicule este conform cu Directiva (UE) 2018/2001 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Au fost introduse, de asemenea, garanții speciale în ceea ce privește protecția biodiversității.

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(28)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) și cu secțiunea 2.5 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 37,5 % din suma totală alocată pentru plan, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/24. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru 2030.

(29)Planul de redresare și reziliență conține o gamă largă de investiții și reforme menite să abordeze provocările tranziției verzi și este, în general, convergent cu prioritățile Pactului verde european și ale planului său privind obiectivele climatice pentru 2030, precum și cu obiectivul de a face din Europa o societate rezilientă la schimbările climatice până în 2050. Planul include o serie de măsuri legate de renovarea clădirilor în vederea sporirii eficienței lor energetice, în special prin deducerea taxei Superbonus pentru locuințe, dar prevede, de asemenea, investiții directe pentru îmbunătățirea eficienței energetice a municipalităților, școlilor, clădirilor instanțelor, hotelurilor, muzeelor, cinematografelor și teatrelor. În plus, planul vizează stimularea concurenței pe piețele energiei electrice și ale gazelor și promovarea utilizării surselor regenerabile de energie. Printre aceste intervenții se numără investițiile care vizează sprijinirea surselor regenerabile de energie pentru comunitățile energetice și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acționează împreună, precum și dezvoltarea producției offshore de energie electrică și a rețelelor inteligente.

(30)Planul include reforme menite să faciliteze autorizarea producției de energie din surse regenerabile și să reformeze atribuirea concesiunilor pentru hidrocentrale. Planul se axează pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și prevede investiții importante în mobilitatea urbană durabilă, inclusiv în e-mobilitate, precum și pe consolidarea infrastructurii feroviare pentru a sprijini transferul modal și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în transportul aerian și maritim și în agricultură. În plus, planul sprijină eforturile Italiei de adaptare la schimbările climatice, precum și reziliența seismică și calitatea infrastructurilor. Se preconizează că planul va contribui la abordarea provocărilor existente în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, va promova economia circulară, va îmbunătăți gestionarea apei și a apelor uzate și va îmbunătăți protecția biodiversității. În acest scop, planul prevede măsuri precum adoptarea unei noi strategii pentru economia circulară, modernizarea și crearea de noi instalații de gestionare a deșeurilor, îmbunătățirea infrastructurii de alimentare cu apă pentru a asigura o aprovizionare mai bună și a reduce pierderile de apă, precum și un set de măsuri pentru reîmpădurirea și refacerea zonelor naturale și a fundului mării și a habitatelor marine.

Contribuția la tranziția digitală

(31)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) și cu secțiunea 2.6 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mod eficace și în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 25,1 % din suma totală alocată pentru plan, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/24.

(32)În total, douăsprezece componente conțin măsuri care contribuie la tranziția digitală printr-o abordare cuprinzătoare, transversală. Sunt planificate investiții semnificative în domeniul digitalizării întreprinderilor, cu accent pe acordarea de stimulente fiscale pentru sistemele de producție mai inteligente (Transizione 4.0). Planul prevede, de asemenea, sprijin pentru rețele de colaborare în materie de C & I și de transfer de tehnologie între universități, institute de cercetare și întreprinderi. Se preconizează că investițiile în vederea finalizării rețelelor în bandă largă ultrarapide și în conectivitatea 5G vor contribui la realizarea obiectivelor digitale europene pentru 2030 și că implementarea lor rapidă va aduce beneficii semnificative în întreaga economie și societate.

(33)Alte investiții semnificative vizează digitalizarea administrației publice prin acțiuni planificate pentru administrația publică în general, pentru sectorul sănătății și sectorul educației. Implementarea eficace a acestor măsuri ar contribui la construirea unei infrastructuri digitale care să fie pregătită pentru viitor, ar consolida securitatea cibernetică și ar face administrația publică mai eficientă, mai rezilientă și mai apropiată de cetățeni. Planul prevede, de asemenea, măsuri care să vină în completarea investițiilor naționale pentru digitalizarea justiției.

(34)Tranziția digitală implică provocări semnificative pentru Italia, această țară confruntându-se cu deficiențe semnificative atât în ceea ce privește competențele digitale de bază, cât și cele avansate, care se reflectă, de asemenea, într-o digitalizare scăzută a sistemului de producție. Planul urmărește să contribuie la abordarea acestor provocări prin investiții direcționate către nevoile în materie de competențe ale populației în general și ale persoanelor mai expuse riscului de excluziune digitală, ale profesorilor, ale funcționarilor publici și ale forței de muncă. Obiectivul dezvoltării competențelor digitale avansate este urmărit în cadrul unor măsuri mai ample, care contribuie la asigurarea unei mai mari disponibilități a competențelor digitale tehnice și specializate.

Impact de durată

(35)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) și cu secțiunea 2.7 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea în mare măsură un impact de durată asupra Italiei (nota A).

(36)Planul include reforme-cheie pentru sprijinirea răspunsului Italiei la provocările nesoluționate de multă vreme cu care se confruntă țara, reforme care au potențialul de a îmbunătăți din punct de vedere structural competitivitatea economiei italiene. Mai exact, reforma propusă a administrației publice ar trebui să vină în completarea reformei cuprinzătoare adoptate în 2014 și să o ducă la bun sfârșit. Implementarea integrală, rapidă și adecvată a noului set de măsuri ar trebui să sporească eficacitatea administrației. Se preconizează că acest lucru, împreună cu reforma preconizată a justiției, care vizează reducerea drastică a numărului de cauze nesoluționate atât în cadrul procedurilor civile, cât și al celor penale, dar și în cadrul procedurilor administrative, va îmbunătăți în mod semnificativ funcționarea economiei. În plus, planul include un set de reforme ambițioase pentru eliminarea obstacolelor din mediul de afaceri și pentru ca unele sectoare ale economiei să devină mai transparente și mai deschise concurenței. Reformele sectoriale, cum ar fi cele planificate în sectorul energiei și al apei, abordează, de asemenea, deficiențe importante prin eliminarea barierelor majore și se preconizează că vor avea un impact pozitiv de durată asupra creșterii și a productivității. Se preconizează că aceste reforme vor maximiza beneficiile rezultate din setul cuprinzător de investiții planificate în diferitele sectoare ale economiei Italiei, care se preconizează că vor moderniza infrastructura fizică din întreaga țară, vor consolida capitalul uman și vor accelera tranziția verde și cea digitală. Impactul de durată al planului poate fi, de asemenea, consolidat prin sinergii între plan și alte programe, inclusiv cele finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea în mod substanțial a provocărilor teritoriale adânc înrădăcinate și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.

Monitorizare și implementare

(37)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) și cu secțiunea 2.8 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru asigurarea monitorizării și implementării eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.

(38)Se are în vedere o guvernanță pe mai multe niveluri pentru implementarea și monitorizarea planului de redresare și reziliență. Aceasta include în special: la nivel politic, un comitet director instituit în cadrul președinției Consiliului de Miniștri; la nivelul dialogului social, un organism consultativ la care să participe părțile interesate relevante; la nivel tehnic, un secretariat instituit în cadrul președinției Consiliului de Miniștri pentru a sprijini lucrările comitetului director și ale organismului consultativ, ale unei structuri centrale de coordonare și monitorizare instituite în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor și ale unor structuri de coordonare tehnică identificate la nivelul administrațiilor centrale responsabile cu implementarea măsurilor individuale. Modelul prevede, de asemenea, înființarea unui organism de audit independent pentru instituirea sistemelor de control intern. Implementarea operațională a măsurilor incluse în plan rămâne în continuare în responsabilitatea administrațiilor centrale și locale, pe baza competențelor relevante. Modelul de guvernanță prevede atribuirea unor responsabilități clare pentru implementarea planului, monitorizarea progreselor și raportare. În special, responsabilitățile și mandatele sunt stabilite în Decretul-lege nr. 77 din 31 mai 2021, care contribuie la capacitarea organismelor relevante. Acest model urmărește să creeze sinergii și să asigure coordonarea între mecanism și alte programe ale Uniunii, având potențialul de a îmbunătăți execuția fondurilor Uniunii în Italia. Măsuri precum consolidarea capacității administrative, inclusiv prin resurse umane suplimentare și furnizarea de asistență tehnică administrațiilor, precum și simplificarea procedurilor administrative sunt prevăzute și stabilite în actele legislative (Decretul-lege nr. 80 din 9 iunie 2021 și Decretul-lege nr. 77 din 31 mai 2021), cu scopul de a asigura implementarea eficace și în timp util a măsurilor din plan. Nu în ultimul rând, mecanisme ad-hoc menite să remedieze problemele legate de implementare sunt prevăzute și stabilite în Decretul­lege nr. 77 din 31 mai 2021. Jaloanele și țintele stabilite în planul Italiei sunt clare și realiste și reflectă în mod adecvat investițiile și reformele prevăzute în plan. Indicatorii vizați sunt relevanți, acceptabili și suficient de solizi.

(39)Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Se poate solicita sprijin tehnic în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, care este menit să ajute statele membre să își implementeze planurile.

Stabilirea costurilor

(40)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) și cu secțiunea 2.9 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, justificarea furnizată în plan cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(41)Italia a furnizat estimări ale costurilor pentru toate măsurile din planul de redresare și reziliență care presupun costuri. În general, metodologia și ipotezele formulate pentru a obține estimările costurilor sunt clare și plauzibile pentru majoritatea măsurilor planului, fiind adesea bazate pe proiecte anterioare similare sau pe studii auxiliare relevante. Cu toate acestea, lipsesc detaliile relevante privind metodologia și baza utilizată pentru estimările costurilor sau acestea sunt incomplete pentru unele măsuri, ceea ce împiedică o evaluare completă pozitivă a estimărilor costurilor. În consecință, justificarea estimărilor costurilor cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este rezonabilă și plauzibilă într-o măsură moderată. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este conform cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțional cu impactul economic și social național preconizat.

Protecția intereselor financiare

(42)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) și cu secțiunea 2.10 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență și măsurile suplimentare prevăzute în prezenta decizie sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului sus-menționat și se preconizează că măsurile respective vor asigura evitarea dublei finanțări în temeiul regulamentului menționat și în cadrul altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace vizând promovarea și asigurarea respectării dreptului UE, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea finanțelor Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului.

(43)Sistemul de control intern și măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt considerate, din punctul de vedere al concepției lor, suficient de solide, iar structurile relevante sunt descrise cu claritate. Planul identifică în mod clar actorii (organisme/entități) și rolurile și responsabilitățile acestora în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de control intern. Ministerului Economiei și Finanțelor i s-a încredințat sarcina de coordonare generală și a fost înființat un organism de audit independent în cadrul ministerului, al cărui mandat este stabilit în Decretul-lege nr. 77 din 31 mai 2021. Sunt avute în vedere recrutări ad-hoc pentru consolidarea capacității administrative.

(44)Sunt prevăzute sisteme de control și alte măsuri relevante, inclusiv pentru colectarea și punerea la dispoziție a datelor privind destinatarii final, de la jumătatea anului 2022, prin implementarea unui sistem informatic unitar (ReGiS), și, până în acel moment, prin utilizarea unor măsuri IT tranzitorii, bazate pe instrumentele existente de prelucrare a datelor, care ar trebui adaptate în acest scop. Colectarea datelor în temeiul articolului 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 se bazează pe informații din bazele de date ale administrației publice, inclusiv, de exemplu, din bazele de date care utilizează codul de identificare a ofertei (CIG). Organismul de audit ar trebui să efectueze o verificare a modului de colectare a datelor menționate la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 și a modului de asigurare a accesului la aceste date în raport cu măsurile informatice tranzitorii. Acest angajament și raportarea în acest sens de către organismul de audit sunt incluse ca jalon în anexa la prezenta decizie. Aceste măsuri sunt considerate adecvate în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și pentru a se evita dubla finanțare din partea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor programe ale Uniunii.

(45)Funcționarea corespunzătoare a controalelor interne și a măsurilor de colectare a datelor, precum și a structurilor de raportare, și tranziția către sistemul unitar (ReGiS) sunt esențiale pentru a permite raportarea cu privire la îndeplinirea țintelor și a jaloanelor și pentru stabilirea cererilor de plată. Măsurile informatice tranzitorii, progresele înregistrate în dezvoltarea unui nou mediu informatic (ReGiS) și tranziția efectivă la acest sistem de date necesită o activitate specifică de audit informatic din partea organismului de audit în ceea ce privește capacitatea ReGiS de a îndeplini funcționalitățile descrise în plan, în special integritatea datelor și menținerea pistei de audit. Pentru sistemul de tranziție, organismul de audit furnizează un raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de date la depunerea primei cereri de plată.

(46)Pentru prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, se are în vedere consolidarea dispozițiilor existente în contextul implementării planului. Pe lângă rolul pe care îl au Guardia di Finanza, Autoritatea Anticorupție (ANAC) și Curtea de Conturi a Italiei, se face referire la utilizarea unui cod unic de proiect și a ARACHNE, inclusiv în vederea evitării riscurilor de dublă finanțare.

Coerența planului

(47)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) și cu secțiunea 2.11 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul conține în mare măsură (nota A) măsuri pentru implementarea reformelor și a proiectelor de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.

(48)Se constată o viziune strategică și consecventă în întreg Planul de redresare și reziliență al Italiei, existând coerență între componentele prezentate și între măsurile individuale. Reformele și investițiile din fiecare componentă sunt coerente și se consolidează reciproc, iar între componente există o complementaritate considerabilă. De exemplu, mai multe componente ale planului prevăd măsuri de promovare a eficienței energetice sau de asigurare a faptului că nu există niciun impact negativ asupra consumului de energie în plus față de cele legate în mod specific de tranziția verde și cea digitală. Un alt exemplu este că toate componentele includ ca priorități tineretul, dimensiunea de gen și coeziunea teritorială, indiferent de domeniul lor specific de aplicare. Nicio măsură propusă în cadrul unei componente nu o contrazice sau o subminează pe o alta și nu au fost identificate contradicții nici între diferitele componente.

Egalitate

(49)Planul de redresare și reziliență al Italiei conține măsuri care se preconizează că vor contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă țara în domeniul egalității de gen și al egalității de șanse pentru toți. Acestea includ, în special, măsuri care abordează provocările legate de egalitatea de gen, cum ar fi sprijinirea antreprenoriatului în rândul femeilor sau instituirea unui sistem național de certificare a egalității de gen. De asemenea, sunt avute în vedere măsuri specifice de sprijinire a egalității de șanse pentru persoanele mai tinere, inclusiv măsuri care sunt menite să încurajeze urmarea de studii universitare în domeniul științei și tehnologiei, al ingineriei și al matematicii, precum și dobândirea de competențe digitale și de inovare, cu un accent deosebit pe egalitatea de gen și pe egalitatea de șanse pentru toți. Măsurile privind îmbunătățirea serviciilor sociale și de sănătate comunitare și la domiciliu, cum ar fi soluțiile și echipamentele inovatoare în materie de locuințe, vizează promovarea unui mod de viață independent pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Planul explică modul în care se preconizează că diferitele componente vor contribui, direct sau indirect, la combaterea inegalității și la promovarea egalității de șanse, în special pentru femei și pentru persoanele mai tinere. Cu toate acestea, contribuția preconizată pentru grupuri specifice, cum ar fi persoanele aparținând minorităților etnice sau rasiale, nu este suficient precizată în plan. În special atunci când contribuția așteptată este doar indirectă, monitorizarea atentă a implementării concrete a planului ar trebui să fie esențială pentru a se asigura faptul că acesta produce rezultatele scontate și se înscrie într-o strategie cuprinzătoare, în sinergie cu politicile naționale în materie de egalitate, cum ar fi Strategia națională pentru egalitatea de gen 2021-2026.

Autoevaluarea securității

(50)În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241, planul include o autoevaluare a securității pentru investițiile legate de serviciile și infrastructurile de cloud pentru administrația publică. În ceea ce privește măsurile de conectivitate, în special implementarea tehnologiei 5G, Italia a confirmat că va efectua o astfel de evaluare într-o etapă ulterioară, ținând seama de scenariile de conectivitate care vor rezulta în urma cartografierii și a consultărilor publice organizate. Din acest punct de vedere, Italia a declarat că va analiza scenariile de risc și va pune în aplicare măsuri care vor evita ori atenua orice riscuri potențiale în materie de securitate.

Proiecte transfrontaliere și multinaționale

(51)Planul include investiții de-a lungul coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) și al legăturii feroviare transfrontaliere dintre Italia și Austria prin finalizarea șoselei de centură Bolzano pe linia Verona-Brennero, care este un nod important pentru traficul de călători și de marfă dintre Italia și Europa de Nord și de Est. În plus, dezvoltarea a cel puțin 3 400 km din sistemul european de management al transportului feroviar ar trebui să permită interoperabilitatea cu sistemele feroviare ale altor state membre. Planul include măsuri de sprijinire a implementării tehnologiilor bazate pe fibră optică și 5G de-a lungul coridoarelor 5G europene. Planul prevede, de asemenea, finanțarea participării întreprinderilor italiene la proiecte importante de interes european comun aprobate și potențiale și la parteneriate pentru cercetare și dezvoltare, precum și consolidarea rețelei de centre europene de inovare digitală pentru a face schimb de cunoștințe și experiență cu alte țări europene.

Procesul de consultare

(52)Planul a trecut printr-un proces de consultare și interacțiune cu diverse părți interesate, inclusiv autorități regionale și locale, organizații ale societății civile, parteneri sociali, cadre universitare și experți în diverse politici. În urma avizului Parlamentului italian privind orientările strategice propuse de guvern pentru elaborarea planului, o primă versiune a fost aprobată de Consiliul de Miniștri la 12 ianuarie 2021. După schimbarea guvernului din februarie 2021, au continuat analiza proiectului de plan și consultările cu părțile interesate relevante. Camera Deputaților și Senatul au organizat o serie de audieri la care au participat diverse părți interesate, cum ar fi autoritățile regionale și locale, partenerii sociali, organizațiile societății civile și organismele instituționale și au fost aprobate rapoarte ad-hoc cu privire la acestea, precum și rezoluții care să orienteze finalizarea planului pe baza acestor discuții cu părțile interesate. În plus, guvernul însuși a purtat un dialog cu autoritățile locale și regionale în cadrul Conferinței privind raportul dintre stat și regiuni. Ca urmare a acestui proces, planul revizuit a fost prezentat Parlamentului, care a aprobat transmiterea sa către Comisie.

(53)În ceea ce privește procesul de consultare în etapa de implementare, planul de redresare și reziliență al Italiei prevede continuarea dialogurilor periodice cu diferitele administrații implicate în implementarea planului și cu părțile interesate. În acest scop, modelul de guvernanță prevede crearea unui organism consultativ la care să participe și partenerii economici și sociali. Pentru a se asigura asumarea responsabilității de către actorii relevanți, este esențial ca pe tot parcursul implementării investițiilor și a reformelor prevăzute în plan să fie implicate toate autoritățile locale și toate părțile interesate vizate, inclusiv partenerii sociali.

Evaluare pozitivă

(54)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență al Italiei, în care se constată că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul respectiv prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea sa, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune pentru punerea în aplicare a planului sub formă de sprijin financiar nerambursabil și de împrumut.

Contribuția financiară

(55)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Italiei sunt de 191 499 177 889 EUR. Întrucât planul de redresare și reziliență îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și, în plus, întrucât valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mare decât contribuția financiară maximă disponibilă pentru Italia, contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență al Italiei ar trebui să fie egală cu valoarea totală a contribuției financiare disponibile pentru Italia.

(56)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru Italia se preconizează că va fi actualizat până la 30 iunie 2022. Așadar, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul menționat, ar trebui ca acum să fie pusă la dispoziția Italiei o sumă care să fie angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Dacă va fi necesar, în urma actualizării contribuției financiare maxime, Consiliul, la propunerea Comisiei, ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să modifice prezenta decizie pentru a include contribuția financiară maximă actualizată.

(57)În plus, pentru a sprijini reformele și investițiile suplimentare, Italia a solicitat sprijin sub formă de împrumut. Cuantumul maxim al împrumutului solicitat de Italia nu depășește 6,8 % din venitul său național brut pe 2019 în prețuri curente. Valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mare decât contribuția financiară disponibilă pentru Italia și sprijinul sub formă de împrumut solicitat, luate împreună.

(58)Sprijinul care urmează să fie acordat este finanțat din împrumuturile contractate de Comisie în numele Uniunii în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 6 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce Italia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență.

(59)Italia a solicitat o prefinanțare de 13 % din valoarea contribuției financiare și de 13 % din valoarea împrumutului. Această sumă ar trebui să se pună la dispoziția Italiei sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și a acordului de împrumut prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din regulamentul sus-menționat și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acestea.

(60)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență al Italiei pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante și jaloanele și țintele suplimentare aferente plății împrumutului, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.

Articolul 2
Contribuția financiară

1.Uniunea pune la dispoziția Italiei o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 68 880 513 747 EUR 7 . O sumă de 47 925 096 762 EUR este pusă la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Sub rezerva actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, în urma căreia pentru Italia ar rezulta o sumă egală sau mai mare decât această sumă, se pune la dispoziție suma suplimentară de 20 955 416 985 EUR care să fie angajată din punct de vedere juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.

2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Italiei în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. O sumă de 8 954 466 787 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din contribuția financiară. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.

3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează din tranșele plătite.

4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Italia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1), pentru a putea beneficia de sprijinul nerambursabil, jaloanele și țintele trebuie atinse până cel târziu la 31 august 2026.

Articolul 3
Sprijinul sub formă de împrumut

1.Uniunea pune la dispoziția Italiei un împrumut în valoare de maximum 122 601 810 400 EUR.

2.Comisia pune sprijinul sub formă de împrumut la dispoziția Italiei în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. Suma de 15 938 235 352 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din împrumut. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.

3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de împrumut prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează din tranșele plătite. 

4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de împrumut este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Italia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele suplimentare care condiționează împrumutul, identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Pentru a putea beneficia de sprijinul sub formă de împrumut, jaloanele și țintele suplimentare care condiționează împrumutul trebuie atinse până cel târziu la 31 august 2026.

Articolul 4
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Republicii Italiene.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)    Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).

(3)    Aceste dezechilibre macroeconomice se referă la recomandările formulate în 2019 și în 2020 în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

(4)    Aceste simulări reflectă impactul global al NGEU, care include, de asemenea, finanțarea pentru ReactEU, precum și majorarea finanțării pentru Orizont Europa, InvestEU, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și rescEU. Aceste simulări nu includ posibilul impact pozitiv al reformelor structurale, care poate fi substanțial.

(5)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(6)    JO L 424, 15.12.2020, p. 1.

(7)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea părții proporționale care revine Italiei din cheltuielile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul respectiv.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.6.2021

COM(2021) 344 final

ANEXĂ

la

Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Italiei

{SWD(2021) 165 final}

ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

1.Descrierea reformelor și a investițiilor

A.MISIUNEA 1 COMPONENTA 1:

Axa 1 - Digitalizarea administrației publice: Axa 1 a componentei M1C1 a planului de redresare și reziliență al Italiei conține măsuri care vizează promovarea digitalizării administrației publice italiene și include șapte investiții și trei reforme. Investițiile vizează în special: (i) raționalizarea și consolidarea infrastructurilor digitale existente ale administrației publice; (ii) promovarea adoptării cloud computingului, (iii) acordând o atenție deosebită armonizării și interoperabilității platformelor și serviciilor de date, punerii în aplicare a principiului „o singură dată” și accesibilității datelor prin intermediul unui catalog de interfețe de programare a aplicațiilor (API); (iv) îmbunătățirea disponibilității, eficienței și accesibilității tuturor serviciilor publice digitale, cu scopul de a crește nivelul de adoptare și de satisfacție a utilizatorilor, (v) consolidarea mijloacelor de apărare ale Italiei împotriva riscurilor reprezentate de criminalitatea informatică, (vi) promovarea transformării digitale a marilor administrații centrale; (vii) combaterea decalajului digital prin consolidarea competențelor digitale ale cetățenilor. Reformele din cadrul acestei axe vizează în special (i) raționalizarea și accelerarea procesului de achiziții publice pentru soluții în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) de către administrația publică; (ii) sprijinirea transformării digitale a administrației publice și (iii) eliminarea obstacolelor din calea adoptării cloudului de către administrațiile publice și raționalizarea proceselor de schimb de date între administrațiile publice.

Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2019 și 2020 adresate Italiei cu privire la necesitatea de a „îmbunătăți eficacitatea administrației publice, inclusiv prin investiții în competențele angajaților din sectorul public, prin accelerarea digitalizării și prin creșterea eficienței și a calității serviciilor publice locale” (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019) și de „a-și concentra investițiile pe tranziția verde și digitală, în special pe [...] consolidarea infrastructurii digitale pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale” (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020).

Axa 2 – Justiție: Performanța sistemului judiciar italian rămâne departe de cea a altor state membre în ceea ce privește durata procedurilor, astfel cum se subliniază în cel mai recent raport al Comisiei Europene privind eficiența justiției (CEPEJ). Axa 2 a componentei M1C1 a planului de redresare și reziliență conține măsuri care vizează eficientizarea sistemului judiciar prin reducerea duratei procedurilor și apropierea Italiei de mediana UE. Această componentă abordează recomandările specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 privind reducerea duratei proceselor civile și îmbunătățirea eficacității luptei împotriva corupției (recomandările specifice fiecărei țări 4 din 2019 și 4 din 2020). În plus, digitalizarea sistemului judiciar este, de asemenea, relevantă pentru tranziția digitală.

Axa 3 – Administrația publică: Axa 3 a componentei M1C1 a planului de redresare și reziliență conține măsuri care vizează reformarea administrației publice italiene și îmbunătățirea capacității administrative. Italia se situează sub media UE-27 atât în ceea ce privește eficacitatea guvernului, cât și încrederea în guvern. Reformele administrației publice italiene au fost afectate de un decalaj grav în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor descendente și de recunoașterea și difuzarea limitată a unor inovații valoroase ascendente. Capacitatea administrativă este foarte scăzută. Ar trebui continuate eforturile de consolidare a capacității de planificare strategică, a mecanismelor de monitorizare și evaluare, precum și a instrumentelor de elaborare a politicilor bazate pe date concrete. Principalul obiectiv al acestei componente este de a consolida capacitatea administrativă a administrațiilor publice italiene la nivel central și local, atât în ceea ce privește capitalul uman (selecție, competențe și carieră), cât și în ceea ce privește simplificarea procedurilor administrative. Această secțiune prezintă strategia structurală globală în materie de resurse umane, de la procesele de selecție la parcursuri profesionale. Reforma include, de asemenea, acțiuni de simplificare a procedurilor. Investițiile în noi seturi de instrumente digitale și în acțiuni consolidate privind învățarea pe tot parcursul vieții sunt incluse în componenta 1 a Misiunii 1. Această componentă abordează recomandările specifice privind unita C adresate Italiei în 2020 și 2019 privind îmbunătățirea eficacității administrației publice (recomandările specifice fiecărei țări 3 din 2019 și 4 din 2020).

Axa 4 – Achizițiile publice și plățile efectuate de administrație: Axa 4 a componentei M1C1 a planului de redresare și reziliență conține măsuri care vizează reformarea anumitor aspecte-cheie ale cadrului legislativ italian privind achizițiile publice și reducerea plăților întârziate din partea administrațiilor publice centrale, regionale și locale, precum și a autorităților regionale din domeniul sănătății. Principalul obiectiv al reformei este de a simplifica normele privind achizițiile publice, de a spori securitatea juridică pentru întreprinderi și de a accelera atribuirea contractelor de achiziții publice, menținând, în același timp, garanțiile procedurale în ceea ce privește transparența și egalitatea de tratament. Prin urmare, aceste reforme sprijină realizarea la timp a infrastructurilor și a proiectelor finanțate prin plan.

Axa 5 – Reforme bugetare structurale (impozitare și cheltuieli publice): Axa 5 a componentei M1C1 a redresării și a rezilienței include mai multe reforme menite să sprijine sustenabilitatea finanțelor publice ale Italiei (recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2019). În ceea ce privește veniturile, reformele vizează îmbunătățirea procesului de colectare a impozitelor, încurajarea respectării obligațiilor fiscale și combaterea evaziunii fiscale, pentru a reduce costurile de asigurare a conformității pentru contribuabili și a crește veniturile pentru administrația publică, contribuind la îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice. În ceea ce privește cheltuielile, reformele vizează îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, atât la nivel central, prin consolidarea cadrului existent pentru analizele anuale ale cheltuielilor, cât și la nivel subnațional, prin finalizarea reformei relațiilor bugetare la diferite niveluri de guvernare.

A.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Axa 1 – Digitalizarea administrației publice

Investiția 1.1: Infrastructura digitală

Scopul acestei investiții este de a se asigura că sistemele, seturile de date și aplicațiile administrației publice sunt găzduite de centre de date extrem de fiabile, cu standarde înalte de calitate în materie de securitate, performanță, scalabilitate, interoperabilitate europeană și eficiență energetică. În acest scop, investiția are în vedere crearea unei infrastructuri naționale hibride bazate pe cloud computing, complet redundantă (denumită „Polo Strategico Nazionale”, PSN), certificarea alternativelor sigure și scalabile de cloud public și migrarea seturilor de date și a aplicațiilor administrației publice către un mediu cloud.

Se preconizează că infrastructura PSN va fi exploatată de un furnizor tehnologic selectat printr-o licitație europeană și va fi concepută în conformitate cu standardele de interoperabilitate a datelor definite la nivel european în conformitate cu inițiativa Gaia-X, pentru a permite schimbul liber de date fără caracter personal între diferitele state membre prin interconectarea modelelor lor naționale de cloud. Se preconizează adoptarea unor cerințe similare în ceea ce privește precalificarea furnizorilor publici de servicii de cloud.

Migrarea seturilor de date și a aplicațiilor administrației publice către PSN sau către furnizorii publici de servicii de cloud sigure și certificați ar trebui să depindă de cerințele privind performanța, scalabilitatea și sensibilitatea datelor definite de diferitele administrații, fiecare dintre acestea urmând să își păstreze independența în ceea ce privește dezvoltarea aplicațiilor și gestionarea datelor.

Investiția 1.3 – Date și interoperabilitate

Obiectivul acestei investiții este de a asigura interoperabilitatea deplină a seturilor de date și a serviciilor-cheie în cadrul administrațiilor publice centrale și locale, precum și armonizarea cu alte țări ale UE a procedurilor de servicii prioritare în temeiul Directivei privind portalul digital unic.

Măsura prevede dezvoltarea unei platforme naționale de date digitale („Piattaforma Digitale Nazionale Dati”) care să garanteze interoperabilitatea seturilor de date prin intermediul unui catalog de interfețe de programare a aplicațiilor (API) partajate între administrațiile centrale și locale (investiția 1.3.1). Atunci când este construită, această platformă garantează interoperabilitatea seturilor de date prin intermediul unui catalog de interfețe de programare a aplicațiilor (API) partajate între administrațiile centrale și locale. Platforma respectă pe deplin legislația UE.

În plus, măsura prevede dezvoltarea unui „portal digital unic” în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1724), care va fi gestionat pentru a ajuta administrațiile centrale și administrațiile publice să restructureze procedurile/procesele prioritare și pentru a permite respectarea principiului „doar o singură dată” (investiții 1.3.2).

Investiția 1.5 – Securitatea cibernetică

Obiectivul acestei investiții este de a consolida mijloacele de apărare ale Italiei împotriva riscurilor pe care le prezintă criminalitatea informatică, în special prin punerea în aplicare a unui „Perimetru național pentru securitatea cibernetică” (PSNC), în conformitate cu cerințele de securitate prevăzute în Directiva (UE) 2016/1148 privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS), precum și prin consolidarea capacităților naționale de apărare cibernetică de inspecție tehnică și de monitorizare a riscurilor.

Măsura are în vedere dezvoltarea unui sistem integrat de ultimă generație, care să interconecteze strâns diferite entități din întreaga țară și să se conecteze la nivel internațional cu parteneri și furnizori de tehnologie de încredere. Aceasta se articulează pe patru piloni: (i) consolidarea capacităților de primă linie față de public și de întreprinderi/entități pentru a gestiona alertele și evenimentele reale recunoscute public; (ii) să construiască/consolideze capacitățile de inspecție și de audit ale țării în ceea ce privește hardware-ul și software-ul utilizate de subiecți cu funcții esențiale pentru a certifica fiabilitatea/preemțiunea amenințărilor; (iii) consolidarea unităților de aplicare a legii și a unităților cibernetice din cadrul forțelor de poliție responsabile cu anchetarea activităților infracționale; (iv) Consolidarea activelor cibernetice și a resurselor umane responsabile de securitatea națională și de răspunsul la amenințările cibernetice.

Investiția 1.7 – Competențe digitale de bază

Scopul acestei investiții este de a reduce ponderea populației actuale expuse riscului de excluziune digitală prin lansarea inițiativei „Serviciu civic digital”, o rețea de tineri voluntari din diferite medii din Italia pentru a oferi persoanelor expuse riscului de excluziune digitală cursuri de formare pentru dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor digitale (investiția 1.7.1) și prin consolidarea rețelei existente de „centre de facilitare digitală” (investiția1.7.2).

Centrele de facilitare digitală sunt puncte de acces fizic, situate de obicei în biblioteci, școli și centre sociale, care oferă cetățenilor formare atât în persoană, cât și online în ceea ce privește competențele digitale, pentru a sprijini în mod eficace incluziunea digitală a acestora. Inițiativa valorifică experiențele de succes existente și urmărește să asigure dezvoltarea pe scară largă a unor astfel de centre la nivel național. Deși 600 de centre sunt deja active, prezența lor va fi consolidată în continuare prin activități de formare specifice și noi echipamente, cu obiectivul general de a crea 2,400 de noi puncte de acces în întreaga Italie și de a forma peste 2 000 000 de cetățeni expuși riscului de excluziune digitală. Din 3 000 de centre, aproximativ 1 200 vor fi concentrate în sudul Italiei. 

Inițiativa „Serviciu civic digital” este împărțită în trei ani și, treptat, urmărește să obțină următoarele rezultate: (i) realizarea a trei cereri anuale de proiecte de servicii publice digitale destinate organizațiilor non-profit înregistrate în registrul național al organizațiilor serviciului civic universal; (ii) consolidarea capacităților organizațiilor non-profit care participă la cererea anuală de servicii publice digitale și lansarea de proiecte de facilitare digitală și de educație digitală, cu lansarea a 900 proiecte în cadrul celor trei cereri anuale de propuneri; (iii) formare și experiență pe teren în proiecte de servicii publice digitale de aproximativ 9 700 de voluntari; asistență și formare pentru 1 000 000 de cetățeni care beneficiază de activități de facilitare digitală și educație digitală dezvoltate prin 900 proiecte în care vor lucra 9 700 de voluntari.

Reforma 1.1 – Achizițiile publice în domeniul TIC

Obiectivul acestei reforme este de a asigura faptul că administrația publică poate achiziționa soluții în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) într-un mod mai oportun și mai eficient, prin raționalizarea și accelerarea procesului de achiziții pentru servicii și active TIC.

Punerea în aplicare a reformei constă în trei linii de acțiune. În primul rând, se creează o bază de date unică care conține o listă albă a operatorilor economici autorizați să furnizeze bunuri și servicii administrațiilor publice și se introduce o infrastructură tehnologică specifică pentru a permite certificarea furnizorilor. În al doilea rând, se adoptă o abordare simplificată („procedură accelerată”) pentru a raționaliza achizițiile de TIC pentru proiectele PNRR. În al treilea rând, se instituie un serviciu de achiziții publice digitale, cu scopul de a (i) include numai furnizori certificați (operatorii economici pot solicita în orice moment certificarea în conformitate cu articolul 64 din Directiva 2014/24/UE); (ii) să permită identificarea rapidă a furnizorilor care răspund unei nevoi specificate (de exemplu, prin intermediul unui configurator); să ofere administrațiilor o experiență intuitivă de utilizator (de exemplu, descrierea clară a serviciilor oferite, evaluarea comparativă a furnizorilor). Această configurație generală se bazează pe capacitățile existente ale CONSIP, entitatea de stat italiană pentru achiziții.

Reforma 1.2 – Sprijin pentru transformare

Obiectivul acestei reforme este de a sprijini transformarea digitală a tuturor administrațiilor publice centrale și locale prin înființarea unui „birou de transformare a AP digitale”. Biroul de transformare este format dintr-o rezervă temporară de resurse tehnologice competente, care orchestrează și sprijină eforturile de migrare și negocierea centralizată a „pachetelor” de sprijin extern certificat. În plus, măsura prevede înființarea unei societăți axate pe dezvoltarea de software & gestionarea operațiunilor pentru a sprijini dezvoltarea digitală a administrațiilor centrale. Biroul de transformare sprijină în special administrația publică în punerea în aplicare a investițiilor 1.1-1.7 incluse în această componentă și, de asemenea, sprijină punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor în digitalizarea asistenței medicale incluse în misiunea 6.

Reforma 1.3 – Prioritate pentru tehnologiile de cloud computing și interoperabilitatea acestora

Scopul acestei reforme este de a elimina obstacolele din calea adoptării cloudului și de a raționaliza birocrația care încetinește procesele de schimb de date între administrațiile publice prin introducerea unui set de stimulente și obligații menite să faciliteze migrarea la cloud și să elimine constrângerile procedurale din calea adoptării pe scară largă a serviciilor digitale.

Reforma implică trei direcții de acțiune. În primul rând, deoarece soluțiile cloud vor stimula eficiența din punctul de vedere al costurilor a cheltuielilor în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), după o „perioadă de grație” predefinită (de exemplu, trei ani de la lansarea transformării), administrațiile care nu au aderat la transformarea cloud trebuie să se confrunte cu o restricție a bugetului lor de cheltuieli pentru TIC.

În al doilea rând, ca parte a stimulentelor pentru migrarea în cloud, normele actuale de contabilitate publică pentru cheltuielile legate de serviciile de cloud trebuie revizuite. Având în vedere că trecerea la cloud implică în prezent un transfer de bugete de la cheltuielile de capital la cheltuielile operaționale, normele de contabilitate publică pentru cheltuielile legate de serviciile de cloud trebuie revizuite pentru a nu descuraja migrarea serviciilor de cloud computing pentru administrațiile publice.

În al treilea rând, normele referitoare la normele privind interoperabilitatea datelor sunt revizuite, în conformitate cu dispozițiile privind datele deschise și prelucrarea datelor cu caracter personal, iar procedurile actuale pentru schimbul de date între administrațiile publice sunt simplificate pentru a raționaliza aspectele procedurale și pentru a accelera punerea în aplicare a interoperabilității între bazele de date ale administrației publice. În plus, domiciliul digital va fi revizuit și integrat în registrul național al rezidenților (ANPR) pentru a permite o corespondență digitală sigură și sigură între cetățeni și administrațiile publice.

Axa 2 — Justiție

Reforma 1.4 – Justiția civilă

Reforma se axează în principal pe reducerea duratei procedurilor civile prin identificarea unei game largi de acțiuni pentru reducerea numărului de cauze noi în instanțe, prin simplificarea procedurilor existente, prin reducerea numărului de cauze restante și prin creșterea productivității instanțelor. Reducerea numărului de cauze noi în instanțe se realizează prin consolidarea medierii, a soluționării alternative a litigiilor și a arbitrajului și prin revizuirea sistemului actual de cuantificare și recuperare a taxelor judiciare. Simplificarea este urmărită prin consolidarea „procedurilor de filtrare” la nivelul căilor de atac, prin extinderea cazurilor în care un singur judecător are competența de a se pronunța, asigurând punerea în aplicare efectivă a termenelor obligatorii pentru proceduri. Productivitatea instanțelor trebuie să fie mai mare prin intermediul unui sistem de monitorizare și al unor stimulente pentru realizarea performanței standard la nivelul instanțelor. Reforma prevede, de asemenea, reducerea numărului de cauze pendinte în instanțele civile, obiectiv realizabil datorită angajărilor temporare preconizate incluse în componenta de investiții.

Reforma 1.5 – Justiția penală

Reforma vizează în principal reducerea duratei procedurilor penale prin identificarea unei game largi de acțiuni prin simplificarea procedurilor existente și prin creșterea productivității instanțelor. Simplificarea este urmărită prin extinderea aplicării procedurilor simplificate, extinderea utilizării tehnologiei digitale, definirea termenelor pentru durata investigației preliminare, revizuirea sistemului de notificare pentru a-l face mai eficient. Productivitatea instanțelor este mai mare prin intermediul unui sistem de monitorizare și al unor stimulente pentru realizarea performanței standard în cadrul instanțelor.

Reforma 1.6 – Insolvența

Reforma vizează digitalizarea și consolidarea procedurilor de insolvență, introducând mecanisme de alertă timpurie înainte de insolvență, specializarea instanțelor și a instituțiilor precontencioase pentru a gestiona mai eficient toate etapele procedurilor de insolvență, inclusiv prin formare și specializare pentru membrii autorităților judiciare și administrative.

Reforma 1.7 – Instanțele fiscale

Scopul reformei este de a eficientiza aplicarea legislației fiscale și de a reduce numărul mare de recursuri la Curtea de Casație.

Reforma 1.8 – Digitalizarea sistemului judiciar

Reforma prevede depunerea electronică obligatorie a tuturor documentelor și un flux de lucru electronic complet pentru procedurile civile. Aceasta vizează, de asemenea, digitalizarea procedurilor penale în primă instanță, cu excepția audierilor preliminare. În cele din urmă, aceasta urmărește să introducă o bază de date gratuită, complet accesibilă și cu funcție de căutare a hotărârilor de drept civil, în conformitate cu legislația.

Investiția 1.8 – Proceduri de recrutare pentru instanțele civile, penale și administrative

Investițiile sunt menite să acționeze pe termen scurt în ceea ce privește factorii organizaționali pentru a permite reformelor în curs de dezvoltare să genereze rezultate mai rapid, maximizând sinergiile, realizând în același timp o schimbare transformațională prin intermediul resurselor extraordinare furnizate în cadrul planului. Instrumentul organizatoric, denumit „biroul procesului”, constă în crearea (sau, în cazul în care există deja, consolidarea) echipelor de sprijin pentru magistrați (prin angajare temporară), cu scopul de a reduce întârzierile și durata lichidării stocului de cauze pendinte în Italia. Această măsură ar îmbunătăți, de asemenea, calitatea justiției prin sprijinirea magistraților în activitățile normale de studiu, cercetare juridică, redactarea de acte, organizarea dosarelor, permițând astfel judecătorilor să se concentreze asupra sarcinilor mai complexe. Investiția cuprinde, de asemenea, cursuri de formare pentru a sprijini tranziția digitală în sistemul de justiție.

Axa 3 — Administrație publică

Reforma 1.9 – Reforma serviciului public de ocupare a forței de muncă și reforma ce vizează simplificarea

Reformele privind ocuparea forței de muncă în sectorul public urmează o abordare în două etape. Pe termen scurt, sunt adoptate măsuri urgente pentru a utiliza în mod optim finanțarea Mecanismului de redresare și reziliență în ceea ce privește guvernanța planului și asistența imediată acordată administrațiilor publice, care nu dispun de capacitate administrativă. Această strategie este însoțită de reforme ale organizațiilor și de o strategie de resurse umane care vizează o schimbare transformațională pentru administrația publică în ansamblu. Un set cuprinzător de măsuri este identificat în cadrul definirii planurilor strategice în materie de resurse umane pentru: actualizarea profilurilor profesionale (având în vedere, de asemenea, dubla tranziție); reformarea procedurilor de angajare pentru a fi mai bine orientate și mai eficiente; reformarea funcției publice superioare pentru a omogeniza procedurile de numire în cadrul administrației publice; consolidarea legăturii dintre învățarea pe tot parcursul vieții și mecanismele de recompensare sau parcursuri profesionale specifice; definirea sau actualizarea principiilor etice ale administrațiilor publice; consolidarea angajamentului față de echilibrul de gen; și reforma mobilității orizontale și verticale a personalului. Reforma include măsuri urgente de simplificare a procedurilor administrative în beneficiul întreprinderilor și al cetățenilor, asigurând totodată punerea în aplicare fără probleme a PRR.

Reforma privind simplificarea elimină autorizațiile care nu sunt justificate de motive cruciale de interes general, precum și eliminarea obligațiilor inutile sau a celor care nu utilizează tehnologii noi. În plus, aceasta pune în aplicare adoptarea mecanismului de consimțământ tacit, introducerea unei comunicări simple și adoptarea unor regimuri uniforme partajate cu regiunile și municipalitățile.

Reforma privind simplificarea include următoarele elemente: interoperabilitatea procedurilor de afaceri și de construcție (SUAP & SUE); punerea în aplicare a unui set comun de indicatori de performanță orientați spre rezultate; și definirea unui set de indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a orienta schimbările organizaționale în administrații.

Un sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență este instituit și operațional până la data depunerii primei cereri de plată.

Investiția 1.9 – Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență

Investiția constă în recrutarea temporară a unui grup de experți pentru a oferi asistență tehnică administrațiilor și pentru a consolida capacitatea administrativă, în special la nivel local, pentru punerea în aplicare a unor proiecte RRP specifice, care urmează să fie desfășurate în funcție de necesități. Această investiție include, de asemenea, programele de formare a angajaților din sectorul public care intră în sfera consolidării capacităților.

Axa 4 — Achizițiile publice și plățile efectuate de administrațiile publice

Reforma 1.10 – Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice

Prima etapă a acestei reforme constă în adoptarea unui prim set de măsuri urgente de simplificare, cu un decret legislativ, până în mai 2021, pentru: simplificarea și digitalizarea procedurilor organismelor centrale de achiziție; să înregistreze contractele în baza de date anticorupție a autorității naționale anticorupție (ANAC); să înființeze birouri specializate responsabile cu procedurile de achiziții publice în cadrul ministerelor, regiunilor și orașelor metropolitane; stabilirea unui obiectiv de reducere a timpului dintre publicare și atribuirea contractului, precum și între atribuirea contractului și finalizarea infrastructurii; și să stimuleze mecanismele alternative de soluționare a litigiilor în faza de executare a contractelor. Înainte de sfârșitul anului 2021, organismul unic de coordonare pentru politica în domeniul achizițiilor publice dispune de un nivel adecvat de personal și adoptă o strategie de profesionalizare care oferă cursuri de formare la diferite niveluri; sistemele dinamice de achiziții sunt puse la dispoziție, în conformitate cu directivele privind achizițiile publice; iar ANAC va finaliza exercitarea calificării autorităților contractante.

A doua etapă a acestei reforme constă într-un set de modificări ale Codului achizițiilor publice care urmează să fie puse în aplicare până în al doilea trimestru al anului 2023, cu acțiuni care vizează: reducerea fragmentării autorităților contractante; impunerea stabilirii unei platforme electronice ca cerință de bază pentru a participa la evaluarea capacității de achiziții publice la nivel național; și abilitarea autorității naționale anticorupție să revizuiască calificarea autorităților contractante. Domeniul de aplicare al reformei constă, de asemenea, în simplificarea și digitalizarea în continuare a procedurilor organismelor centrale de achiziție și în definirea cerințelor de interoperabilitate și interconectivitate. Reforma reduce, de asemenea, restricțiile privind posibilitatea de subcontractare, care figurează în prezent în Codul achizițiilor publice.

Această reformă constă, de asemenea, în punerea în funcțiune a sistemului național de achiziții publice electronice până la sfârșitul anului 2023.

Reforma 1.11 – Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății

Această reformă constă în asigurarea faptului că, până în 2023, (i) administrațiile publice de la nivel central, regional și local plătesc în termen de 30 de zile și (ii) autoritățile regionale din domeniul sănătății plătesc în termen de 60 de zile. Pentru a se asigura că problema plăților întârziate este rezolvată din punct de vedere structural, această reformă constă, de asemenea, în asigurarea faptului că, în 2024, (i) administrațiile publice de la nivel central, regional și local continuă să plătească în termen de 30 de zile și (ii) autoritățile regionale din domeniul sănătății continuă să plătească în termen de 60 de zile.

Axa 5 — Reforme bugetare structurale (Impozitare și cheltuieli publice)

Reforma 1.12 – Reforma administrației fiscale

Vor fi adoptate mai multe măsuri pentru a încuraja respectarea obligațiilor fiscale și pentru a îmbunătăți eficacitatea direcționării auditurilor și controalelor, inclusiv: (i) crearea bazei de date și a infrastructurii informatice dedicate pentru eliberarea declarației de TVA pre­populate; (ii) îmbunătățirea calității bazei de date utilizate pentru „scrisorile de conformitate”, inclusiv în vederea reducerii incidenței rezultatelor fals pozitive și a creșterii treptate a numărului de comunicări trimise contribuabililor; (iii) reformarea legislației actuale pentru a asigura sancțiuni administrative eficace în cazul refuzului furnizorilor privați de a accepta plăți electronice; (iv) finalizarea procesului de pseudonimizare a datelor și de analiză a volumelor mari de date, cu scopul de a spori eficacitatea analizei riscurilor care stă la baza procesului de selecție a auditurilor. Pentru a pune în aplicare aceste reforme și pentru a consolida capacitatea operațională a Agenției de Administrare Fiscală, personalul acesteia va fi majorat cu 4113 unități, în conformitate cu „Planul de performanță pentru perioada 2021­2023” al agenției. În plus, guvernul va efectua o analiză a posibilelor acțiuni de reducere a evaziunii fiscale cauzate de omiterea facturării în sectoarele cele mai expuse, inclusiv prin stimulente specifice pentru consumatori, și va lua măsuri eficace pe baza constatărilor revizuirii, cu un angajament ambițios de a reduce tendința de a se sustrage.

Reforma 1.13 – Reforma cadrului de analiză a cheltuielilor

Planul include o reformă a cadrului de analiză a cheltuielilor cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea acestuia, inclusiv prin consolidarea rolului Ministerului de Finanțe și a procesului de evaluare ex post, precum și prin îmbunătățirea practicii bugetării ecologice și a dimensiunii de gen în buget. Planul include, de asemenea, angajamentul de a efectua, pe baza cadrului juridic existent, analize anuale ale cheltuielilor în perioada 2023-2025, pentru a realiza economii bugetare pentru a sprijini sustenabilitatea finanțelor publice și/sau pentru a finanța reforme de stimulare a creșterii fiscale sau a cheltuielilor publice.

Reforma 1.14 – Reforma cadrului bugetar subnațional

Reforma constă în finalizarea „federalismului fiscal”, astfel cum se prevede în Legea de abilitare nr. 42/2009, cu scopul de a îmbunătăți transparența relațiilor fiscale la diferitele niveluri de guvernare, de a aloca resurse guvernelor subnaționale pe baza unor criterii obiective și de a încuraja eficiența cheltuielilor la nivel subnațional. În special, reforma definește parametrii relevanți și pune în aplicare federalismul fiscal pentru regiunile cu statut obișnuit, provincii și orașe metropolitane.

Reforma 1.15 – Reforma normelor privind contabilitatea publică

Reforma vizează eliminarea decalajului față de standardele contabile europene prin punerea în aplicare a unui sistem unic de contabilitate pe bază de angajamente pentru sectorul public. Reforma conduce la finalizarea cadrului conceptual ca referință pentru sistemul contabilității de angajamente în conformitate cu caracteristicile calitative definite de Eurostat, cu setul de standarde de contabilitate pe bază de angajamente și cu planul de conturi multidimensional. Reforma este completată de prima rundă de formare pentru tranziția la noul sistem de contabilitate pe bază de angajamente pentru reprezentanții a 18,000 de entități publice.

A.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalonul Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori calitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
M1C1-1	Reforma 1.1: Achiziții publice TIC	Jalonul	Intrarea în vigoare a decretelor legislative pentru reforma 1.1 „Achiziții publice în domeniul TIC”	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a decretului privind reforma achizițiilor publice în domeniul TIC	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Actele juridice necesare includ intervențiile legislative în decretul legii simplificărilor („Decreto Legge semplificazioni”). Acestea prevăd: (i) Posibilitatea de a utiliza procedura menționată la articolul 48 alineatul (3) din Codul contractelor de achiziții publice și pentru contractele care depășesc pragurile menționate la articolul 35 din Codul contractelor de achiziții publice pentru achizițiile legate de achiziționarea de bunuri și servicii informatice, în special bazate pe tehnologia de tip cloud, precum și pentru serviciile de conectivitate, finanțate integral sau parțial din resursele prevăzute pentru punerea în aplicare a proiectelor PNRR; (ii) Interoperabilitatea între diferitele baze de date gestionate de organismele de certificare implicate în procesul de verificare a cerințelor menționate la articolul 80 din Codul contractelor de achiziții publice; (iii) Crearea unui fișier virtual al operatorilor economici în care sunt prezente datele pentru verificarea absenței motivelor de excludere menționate la articolul 80, permițând definirea unei liste albe a operatorilor economici pentru care s-a efectuat deja verificarea.
M1C1-2	Reforma 1.3: Tehnologia „cloud computing” și interoperabilitatea	Jalonul	Intrarea în vigoare a decretelor legislative pentru reforma 1.3 „Prioritate pentru tehnologiile de cloud computing și interoperabilitatea acestora”	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a Decretului legislativ pentru prima reformă în domeniul cloud computingului și al interoperabilității	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Actele juridice necesare includ: Acte normative de punere în aplicare privind în special (i) Regulamentul Agenzia per l’Italia digitale (AgID) privind Polo Strategico Nazionale (PSN) (prevăzut la articolul 33f din Decretul-lege nr. 179/212) și (ii) Orientările AgID privind interoperabilitatea (prevăzute la articolele 50 și 50b din Codice dell’Amministrazione Digitale (CAD). Amendamente la articolul 50 din DAC: eliminarea obligației de a încheia acorduri-cadru pentru administrațiile care accesează platforma națională de date digitale; (ii) clarificări cu privire la chestiunea vieții private: transferul datelor de la un sistem informatic la altul nu schimbă dreptul de proprietate asupra datelor și prelucrarea datelor, fără a aduce atingere responsabilităților administrațiilor publice care primesc și prelucrează datele în calitate de operatori de date autonomi. Modificări la Decreto del Presidente della Repubblica (DPR) 445/2000 în ceea ce privește accesul la date: (i) abrogarea autorizației necesare pentru accesul direct la date; (ii) eliminarea trimiterii la acordurile-cadru de la articolul 72. Modificări ale articolului 33 septies din Decretul-lege nr 179/2012: (i) să introducă posibilitatea ca AgID să reglementeze, prin Regulamentul privind Centri Elaborazione Dati (CED) și Regulamentul privind cloudul, termenii și metodele prin care administrațiile publice trebuie să efectueze migrații CED; (ii) să introducă sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de a migra către cloud.
M1C1-3	Investiția 1.1: Infrastructura digitală	Jalonul	Finalizarea programului Polo Strategico Nazionale (PSN)	Raport privind implementarea tehnologiei cloud, elaborat de Ministerul Inovării Tehnologice și Tranziției Digitale (MITD)	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Finalizarea integrală a proiectului global se realizează atunci când toate administrațiile publice vizate finalizează mutarea rackurilor identificate către Polo Strategico Nazionale (PSN), iar testarea a patru date este finalizată cu succes, ceea ce permite începerea procesului de migrare a seturilor de date și a aplicațiilor administrațiilor publice vizate către PSN.
M1C1-4	Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale	Jalonul	Platforma națională de date digitale este operațională	Raportul Ministerului Inovării Tehnologice și Tranziției Digitale (MITD) care demonstrează lansarea platformei naționale de date digitale	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Platforma permite agențiilor: — să își publice interfețele de programare a aplicațiilor (API) în catalogul API al platformei; să stabilească și să semneze acorduri de interoperabilitate digitală prin intermediul platformei; să autentifice și să autorizeze accesul API utilizând funcționalitățile platformei; — validarea și evaluarea conformității cu cadrul național de interoperabilitate.
M1C1-5	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Jalonul	Crearea noii Agenții Naționale pentru Securitatea Cibernetică	Act constitutiv administrativ	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Această etapă se va realiza prin (1) transformarea în lege a Decretului legislativ care constituie Agenția Națională pentru Securitatea Cibernetică, în prezent în curs de finalizare; (2) publicarea în Monitorul Oficial a decretului prim-ministrului (Decreto del Presidente del Consiglio dei Ministri, DPCM) care conține regulamentul intern al Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică.
M1C1-6	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Jalonul	Instalarea inițială a serviciilor naționale de securitate cibernetică	Raport care demonstrează arhitectura completă a serviciilor naționale de securitate cibernetică	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Obiectivul de etapă se realizează prin definirea arhitecturii detaliate a întregului ecosistem al arhitecturii naționale de securitate cibernetică (și anume, la nivel național Centrul de schimb și analiză a informațiilor (ISAC), o rețea de echipe de intervenție în caz de urgență informatică (CERT), un HyperSOC național, calculul de înaltă performanță integrat cu instrumentele de inteligență artificială/învățare automată (IA/ML) pentru a analiza incidentele de securitate cibernetică la nivel național).
M1C1-7	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Jalonul	Înființarea rețelei de laboratoare de verificare și certificare a securității cibernetice	Documentația furnizată care demonstrează procesele și procedurile identificate care urmează să fie partajate între laboratoare și rapoartele furnizate, care demonstrează activarea a cel puțin unui laborator.	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Obiectivul de etapă se realizează prin: (i) Identificarea de către Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică a locului în care vor fi create laboratoarele și centrele de verificare și certificare, a profilurilor experților care urmează să fie recrutați, a definiției complete a proceselor și procedurilor care urmează să fie partajate între laboratoare. (ii) Activarea unui laborator. Activitățile create pentru constituirea și activarea laboratoarelor de control sunt supravegheate de Ministero dello Sviluppo Economico (MISE) împreună cu CVCN (laboratorul național de verificare și certificare a securității cibernetice) și sunt integrate în Centrul de Evaluare (CV) de către Ministerul de Interne și Ministerul Apărării.
M1C1-8	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Jalonul	Activarea unei unități centrale de audit pentru PSNC & Măsuri de securitate NIS	Raportare furnizată care demonstrează lansarea unității centrale de audit	N/A	N/A	N/A	T4	2022	În cadrul Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică se desemnează o unitate internă, cu mandatul de a desfășura activitățile unității centrale de audit care va fi responsabilă de PSNC & măsurile de securitate NIS. Procesele, logistica și mecanismele operaționale sunt formalizate într-o documentație adecvată, cu un accent deosebit pe procesele operaționale, și anume regulile de angajare, procedurile de audit și de raportare. Instrumentele informatice colectează, gestionează și analizează datele de audit și sunt elaborate și utilizate de unitatea de audit. Se furnizează documentație care să raporteze finalizarea dezvoltării instrumentelor.
M1C1-9	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Țintă	Sprijin pentru modernizarea structurilor de securitate T1	N/A	Numărul	0	5	T4	2022	Cel puțin cinci intervenții de consolidare a modernizării structurilor de securitate finalizate în sectorul Perimetrului de Securitate Națională (PSNC) și al sistemelor informatice și de rețea (Network and Information Systems — NIS). Tipurile de intervenție includ actualizări ale centrelor operaționale de securitate (SOCs), îmbunătățiri ale limitelor cibernetice în materie de apărare și capacități interne de monitorizare și control. Intervențiile se concentrează asupra sectoarelor asistenței medicale, energiei și mediului (alimentarea cu apă potabilă).
M1C1-10	Reforma 1.2: Sprijin pentru transformare	Jalonul	Intrarea în vigoare a structurii echipei de transformare și a NewCo	Dispoziție din actul juridic care indică intrarea în vigoare a actului juridic de înființare a Oficiului de transformare și intrarea în vigoare a actului juridic de instituire a NewCo	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Pentru înființarea biroului de transformare, actele juridice necesare includ: -Publicarea Decretului de lege „reclutamento” [deja aprobat de Consiliul de Miniștri nr. 22 din 4 iunie 2021 și publicat în Jurnalul Oficial (Gazzetta Ufficiale) la 10 iunie 2021]; -Publicarea unei invitații de exprimare a interesului; -Selectarea și atribuirea sarcinii experților (temporar pe durata Mecanismului de redresare și reziliență). Pentru NewCo, etapele principale necesare includ: -Autorizare legislativă; -Decreto del Presidente del Consiglio dei Ministri (DPCM), care autorizează înființarea societății și stabilește obiectivele, capitalul social, durata și administratorii societății; -Instituția societății care deține un act notarial; -Acte necesare pentru ca societatea să devină operațională — statut și diverse reglementări.
M1C1-11	Investiții 1.6.6 Digitalizarea Poliției Financiare	Țintă	Poliția financiară — Achiziționarea de servicii profesionale în domeniul științei datelor T1	N/A	Numărul	0	5	T1	2023	Achiziționarea de servicii profesionale în domeniul științei datelor prin contractarea cu un furnizor de servicii de consultanță care implică în total cinci resurse umane responsabile atât pentru proiectarea arhitecturii de date, cât și pentru scrierea algoritmilor unității de analiză a volumelor mari de date. Publicarea contractului atribuit pentru achiziționarea de servicii științifice de date în conformitate cu Orientările tehnice „a nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația de mediu relevantă la nivelul UE și la nivel național și publicarea pe scară națională a unor noi instrumente pe primul modul de analiză (coloana vertebrală IT).
M1C1-12	Investiția 1.3.2: Portalul digital unic	Țintă	Portalul digital unic	N/A	Numărul	0	21	T4	2023	Obiectivul va fi atins atunci când, în Italia, cele 21 de proceduri administrative prioritare definite în Regulamentul (UE) 2018/1724 sunt pe deplin conforme cu cerințele definite la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2018/1724. Mai specific: (a) identificarea utilizatorilor, furnizarea de informații și documente justificative, semnarea și transmiterea finală se efectuează pe cale electronică la distanță, printr-un canal de servicii care permite utilizatorilor să îndeplinească cerințele legate de procedură într-un mod ușor de utilizat și structurat; (b) utilizatorilor li se pune la dispoziție o confirmare de primire automată, cu excepția cazului în care rezultatul procedurii este livrat imediat; (c) rezultatul procedurii este livrat pe cale electronică sau, în cazul în care este necesar pentru a se conforma dreptului Uniunii sau dreptului intern aplicabil, este livrat prin mijloace fizice; (d) utilizatorilor li se furnizează o notificare electronică privind finalizarea procedurii.
M1C1-13	Investiția 1.4.6: Mobilitatea ca serviciu pentru Italia	Jalonul	Mobilitatea ca soluții de servicii M1	Raportul Ministero delle Infrastrutture e della Mobilità Sostenibili (MIMS), în colaborare cu universitățile, care descrie punerea în aplicare și evaluează rezultatele celor trei proiecte-pilot.	N/A	N/A	N/A	T4	2023	Au fost puse în aplicare trei proiecte-pilot care vizează testarea mobilității ca soluții de servicii în orașele metropolitane avansate din punct de vedere tehnologic. Fiecare soluție a fost utilizată de cel puțin 1 000 de utilizatori în timpul perioadei pilot. Fiecare proiect-pilot este deschis unui număr minim de 1000 de utilizatori, care vor putea să îl acceseze în mod voluntar și pe propria cheltuială și să ofere evaluarea individuală, cu posibilitatea de a alege și de a achiziționa servicii de mobilitate dintre cele disponibile pe platformă. Serviciul MaaS, prin intermediul unei platforme tehnologice unice, propune utilizatorului cea mai bună soluție de călătorie în funcție de nevoile sale, exploatând integrarea diferitelor opțiuni de mobilitate disponibile (transport public local, partajare, cabină, închiriere de autoturisme) pentru a optimiza experiența de călătorie atât în ceea ce privește planificarea (planificarea rutelor intermodale și informarea în timp real privind orele și distanțele), cât și în ceea ce privește utilizarea (rezervarea și plata serviciilor).
M1C1-14	Investment 1.6.5 Digitalizarea Consiliului de Stat	Țintă	Consiliul de Stat — Documente judiciare disponibile pentru analiză în depozitul de date T1	N/A	Numărul	0	800 000	T4	2023	Numărul de documente judiciare legate de sistemul de competență administrativă (cum ar fi sentințe, avize și decrete) disponibile integral în depozitul de date.
M1C1-15	Investiții 1.6.6 Digitalizarea Poliției Financiare	Țintă	Poliția financiară — Achiziționarea de servicii profesionale în domeniul științei datelor T2	N/A	Numărul	5	10	T1	2024	Achiziționarea de servicii profesionale în domeniul științei datelor, în conformitate cu Orientările tehnice „a nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu, prin încheierea de contracte cu un furnizor de servicii de consultanță care implică cinci resurse umane suplimentare (zece în total), responsabil atât pentru proiectarea arhitecturii de date, cât și pentru scrierea algoritmilor unității de analiză a volumelor mari de date. Publicarea contractului atribuit pentru achiziționarea de servicii științifice de date în conformitate cu Orientările tehnice „a nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația de mediu relevantă la nivelul UE și la nivel național și publicarea pe scară națională a unor noi instrumente pe primul modul de analiză (coloana vertebrală IT).
M1C1-16	Investment 1.6.5 Digitalizarea Consiliului de Stat	Țintă	Consiliul de Stat — Documente judiciare disponibile pentru analiză în depozitul de date T2	N/A	Numărul	800 000	2 500 000	T2	2024	Numărul de documente judiciare legate de sistemul de competență administrativă (cum ar fi hotărâri, avize și decrete) disponibile integral în depozitul de date.
M1C1-17	Investiția 1.1: Infrastructura digitală	Țintă	Migrarea la Polo Strategico Nazionale T1	N/A	Numărul	0	100	T3	2024	Cel puțin 100 autorități publice centrale și autorități locale din domeniul sănătății (Aziende Sanitarie Locali) au migrat complet către infrastructură (Polo Strategico Nazionale). Migrarea completă poate implica, pentru fiecare instituție, o combinație de: nu este pregătit pentru cloud în găzduire pură, migrații de regăzduire (lift-and-shift), modernizare la infrastructura ca serviciu (IaaS), platforma ca serviciu (Paas) și software-ul ca serviciu (SaaS). Migrarea către Polo Strategico Nazionale poate fi realizată în diferite moduri, în funcție de stadiul actual al arhitecturii informatice a software-ului on-premisă deținut de fiecare administrație publică migratoare. Aceste strategii pot varia de la migrări de tip găzduire pură și transfer pentru software-uri care nu sunt pregătite pentru cloud la migrarea către IaaS, PaaS și SaaS pentru software-ul pregătit pentru cloud. PSN oferă fiecărei administrații publice migratoare toate strategiile de migrare care sunt eligibile pentru a lua în considerare obiectivul „migrarea către Polo Strategico Nazionale” realizat. Totalul administrațiilor publice „care intră în domeniul de aplicare” include: • Administrațiile publice centrale, care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor cu tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) (cum ar fi Institutul Național de Securitate Socială și Ministerul Justiției) • Administrații publice centrale care găzduiesc date în centre de date învechite, conform unui sondaj efectuat recent privind „pregătirea pentru cloud computing” • Autoritățile locale din domeniul sănătății (Aziende Sanitarie Locali) situate în centrul și sudul Italiei, care nu dispun de o infrastructură adecvată pentru a asigura securitatea datelor.
M1C1-18	Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale	Țintă	API în Platforma națională de date digitale T1	N/A	Numărul	0	400	T4	2024	Acest obiectiv constă în atingerea a cel puțin 400 de interfețe de programare a aplicațiilor (API) implementate de agenții, publicate în catalogul API și integrate cu Platforma națională de date digitale. API incluse în domeniul de aplicare au fost deja cartografiate. API publicate au un impact asupra următoarelor domenii: (i) La sfârșitul zilei de 31 decembrie 2023: serviciile de securitate socială prioritare și conformitatea fiscală, inclusiv registrele naționale de bază (cum ar fi registrul de evidență a populației și registrul administrației publice); (ii) La sfârșitul zilei de 31 decembrie 2024: restul serviciilor de securitate socială și respectarea obligațiilor fiscale. Fiecare implementare și documentare API respectă standardele naționale de interoperabilitate și sprijină cadrul platformei naționale de date digitale; platforma menționată anterior va oferi funcționalități pentru evaluarea conformității.
M1C1-19	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Țintă	Sprijin pentru modernizarea structurilor de securitate T2	N/A	Numărul	5	50	T4	2024	Cel puțin 50 intervenții de consolidare finalizate în sectorul Perimetrului de Securitate Națională (PSNC) și al sistemelor informatice și de rețea (NIS). Tipurile de intervenții includ, de exemplu, centrele operaționale de securitate (SOCs), îmbunătățirile în domeniul apărării la frontierele cibernetice și capacitățile interne de monitorizare și control în conformitate cu cerințele NIS și PSNC. Intervențiile acordă o atenție deosebită sectoarelor asistenței medicale, energiei și mediului (alimentarea cu apă potabilă).
M1C1-20	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Jalonul	Implementarea integrală a serviciilor naționale de securitate cibernetică	Raport care demonstrează activarea completă a serviciilor naționale de securitate cibernetică	N/A	N/A	N/A	T4	2024	Această etapă de referință se finalizează prin activarea echipelor sectoriale de intervenție în caz de urgență informatică (CERT), interconectarea acestora cu Centrul italian de intervenție în caz de incidente de securitate informatică (CSIRT) și Centrul de schimb și analiză a informațiilor (ISAC), integrarea a cel puțin 5 de centre operaționale de securitate (SOCs) cu HyperSOC național, funcționarea deplină a serviciilor de gestionare a riscurilor de securitate cibernetică, inclusiv a celor pentru analiza lanțului de aprovizionare și serviciile de asigurare a riscurilor cibernetice.
M1C1-21	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Jalonul	Finalizarea rețelei de laboratoare de verificare și certificare a securității cibernetice, centre de evaluare	Raportarea furnizată, demonstrând activarea completă a cel puțin 10 laboratoare, a celor 2 centre de evaluare (CV) și activarea laboratorului de certificare al UE	N/A	N/A	N/A	T4	2024	Activarea a cel puțin 10 laboratoare de screening și certificare, a celor 2 de centre de evaluare (CV) și activarea laboratorului de certificare al UE.
M1C1-22	Investiția 1.5: Securitate cibernetică	Jalonul	Funcționarea deplină a unității centrale de audit pentru PSNC & măsuri de securitate NIS cu cel puțin 30 inspecții finalizate	Raportare furnizată, rapoarte de inspecție	N/A	N/A	N/A	T4	2024	Funcționarea deplină a unității centrale de audit, cu cel puțin 30 inspecții finalizate.
M1C1-23	Investiția 1.4.6: Mobilitatea ca serviciu pentru Italia	Jalonul	Mobilitatea ca soluții de servicii M2	Rezultate pilot evaluate de Ministero delle Infrastrutture e della Mobilità Sostenibili (MIMS) în colaborare cu universitățile	N/A	N/A	N/A	T1	2025	Obiectivul de etapă se referă la punerea în aplicare a celui de al doilea val de șapte proiecte-pilot care vizează testarea mobilității ca soluții de servicii în zonele „de urmărire”. Se așteaptă ca municipalitățile să valorifice experiența orașelor metropolitane pregătite pentru digitalizare selectate în cadrul primului val. 40 % dintre proiectele-pilot se desfășoară în sud.
M1C1-24	Investiția 1.7.1: Serviciul civic digital	Țintă	Cetățeni care participă la inițiative de formare oferite de entități și voluntari fără scop lucrativ certificați	N/A	Numărul	0	1 000 000	T2	2025	Cel puțin un milion de cetățeni care participă la inițiative de formare oferite de entități și voluntari certificați fără scop lucrativ.
M1C1-25	Investiția 1.6.6: Digitalizarea Poliției Financiare	Jalonul	Dezvoltarea sistemelor de informații operaționale utilizate pentru combaterea criminalității economice	Îmbunătățirea sistemelor informatice în ceea ce privește noile funcționalități, performanțe și experiența utilizatorilor	N/A	N/A	N/A	T2	2025	Publicarea progresivă (pe bază anuală) de noi funcționalități ale sistemelor de informații operaționale pentru a asigura actualitatea acestora în conformitate cu scenariile legislative în schimbare rapidă, legate, de asemenea, de situația de pandemie.
M1C1-26	Investiția 1.1: Infrastructura digitală	Țintă	Migrarea la Polo Strategico Nazionale T2	N/A	Numărul	100	280	T2	2026	Cel puțin 280 administrații publice centrale și autorități locale Healtchare (Aziende Sanitarie Locali) au migrat către „Polo Strategico Nazionale” (amestec de: nu este pregătit pentru cloud în găzduire pură, migrații de regăzduire (lift-and-shift), modernizare la infrastructura ca serviciu (IaaS), platforma ca serviciu (Paas) și software-ul ca serviciu (SaaS). Migrarea către Polo Strategico Nazionale poate fi realizată în diferite moduri, în funcție de stadiul actual al arhitecturii informatice a software-ului on-premisă deținut de fiecare administrație publică migratoare. Aceste strategii pot varia de la migrări de tip găzduire pură și transfer pentru software-uri care nu sunt pregătite pentru cloud la migrarea către IaaS, PaaS și SaaS pentru software-ul pregătit pentru cloud. PSN oferă fiecărei administrații publice migratoare toate strategiile de migrare care sunt eligibile pentru a lua în considerare obiectivul „migrarea către Polo Strategico Nazionale” realizat. Totalul administrațiilor publice „care intră în domeniul de aplicare” include: • Administrațiile publice centrale, care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor cu tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) (cum ar fi Institutul Național de Securitate Socială, Ministerul Justiției); • Administrațiile publice centrale care găzduiesc date în centre de date depășite, conform unui sondaj efectuat recent privind „pregătirea pentru cloud computing”; • Autoritățile locale din domeniul sănătății (Aziende Sanitarie Locali) situate în centrul și sudul Italiei, care nu dispun de o infrastructură adecvată pentru a asigura securitatea datelor.
M1C1-27	Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale	Țintă	API în Platforma națională de date digitale T2	N/A	Numărul	400	1 000	T2	2026	Acest obiectiv constă în atingerea a cel puțin 600 interfețe de programare a aplicațiilor (API) suplimentare publicate în catalog (pentru un total de 1 000). API publicate au un impact asupra următoarelor domenii: (i) până la 31 decembrie 2025: proceduri publice, cum ar fi recrutarea, pensionarea, înscrierea la școală și la universitate (cum ar fi Registrul național al studenților și Registrul licențelor auto); (ii) până la 30 iunie 2026: bunăstarea, gestionarea serviciilor de achiziții publice, sistemul național de informații privind datele medicale și urgențele sanitare — cum ar fi registrele pacienților și ale medicilor. Fiecare implementare și documentare API respectă standardele naționale de interoperabilitate și sprijină cadrul platformei naționale de date digitale; platforma menționată mai sus trebuie să ofere funcționalități pentru a evalua conformitatea.
M1C1-28	Investiția 1.7.2: Rețea de servicii de facilitare digitală	Țintă	Numărul de cetățeni implicați în noi inițiative de formare oferite de centrele de facilitare digitală	N/A	Numărul	0	2 000 000	T2	2026	Cel puțin două milioane de cetățeni care participă la inițiativele de formare oferite de centrele de facilitare digitală. Activitățile de formare avute în vedere pentru atingerea obiectivului sunt următoarele: a) formare personalizată, individuală, oferită prin metode de facilitare digitală, desfășurată, de regulă, pe baza rezervării serviciului și înregistrată în sistemul de monitorizare; b) formarea directă și online destinată dezvoltării competențelor digitale ale cetățenilor, realizată în mod sincronizat de centrele de facilitare digitală și înregistrată în sistemul de monitorizare; c) formare online care vizează dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor, inclusiv în ceea ce privește autoînvățarea și modul asincron, dar în mod necesar cu înregistrarea raportată în sistemul de monitorizare, efectuată ca parte a catalogului de formare elaborat de rețeaua de servicii de facilitare digitală și accesibil din sistemul de gestionare a cunoștințelor pus în aplicare.
M1C1-29	Reforma 1.4: Reforma justiției civile	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației care permite reforma justiției civile	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legislației de abilitare	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Legislația de abilitare include cel puțin următoarele măsuri: introducerea unei proceduri simplificate la nivelul primei instanțe/al procesului și consolidarea aplicării „procedurilor de filtrare” la nivelul căilor de atac, inclusiv utilizarea extinsă a procedurilor simplificate și gama de cauze în care un singur judecător are competența de a se pronunța; să asigure punerea efectivă în aplicare a unor termene obligatorii pentru proceduri și a unui calendar pentru strângerea probelor și depunerea electronică a oricărui act și document relevant; să reformeze utilizarea medierii și a soluționării alternative a litigiilor, împreună cu medierea asistată, arbitrajul și orice altă alternativă posibilă pentru a face aceste institute mai eficiente în reducerea presiunii exercitate asupra sistemului de justiție civilă, inclusiv prin stimulente; să reformeze procedura de executare silită pentru a reduce durata medie existentă, inclusiv să facă executarea sumelor declarate ca fiind datorate mai rapid și mai puțin costisitoare; reformarea sistemului actual de cuantificare și recuperare a taxelor judiciare pentru a reduce litigiile abuzive; v) să introducă un sistem de monitorizare la nivelul instanțelor și să crească productivitatea instanțelor civile prin stimulente pentru a asigura o durată rezonabilă a procedurilor și performanțe uniforme în cadrul instanțelor.
M1C1-30	Reforma 1.5: Reforma justiției penale	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației care permite reforma justiției penale	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legislației de abilitare	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Legislație de abilitare care include cel puțin următoarele măsuri: i) un sistem de notificare revizuit, ii) o utilizare mai largă a procedurilor simplificate, iii) o utilizare mai largă a depunerii electronice a documentelor, iv) norme simplificate privind probele, v) definirea termenelor pentru durata anchetei preliminare și măsuri de evitare a stagnării în faza de investigare, vi) extinderea posibilității de a pune capăt infracțiunii în cazul în care daunele au fost rambursate, vii) introducerea unui sistem de monitorizare la nivelul instanțelor și creșterea productivității instanțelor penale prin stimulente pentru a asigura o durată rezonabilă a procedurilor și performanțe uniforme între instanțe.
M1C1-31	Reforma 1.6: Reforma cadrului în materie de insolvență	Jalonul	Intrarea în vigoare a unei legislații care să permită un cadru de reformă în materie de insolvență	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legislației de abilitare	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Reforma în materie de insolvență include cel puțin următoarele măsuri: i) să revizuiască acordurile de soluționare extrajudiciară pentru a identifica domeniile în care ar putea fi necesare îmbunătățiri suplimentare pentru a stimula părțile în cauză să utilizeze în mai mare măsură astfel de proceduri; ii) să instituie mecanisme de alertă timpurie și acces la informații înainte de faza de insolvență; iii) trecerea la specializarea instanțelor (drept comercial, divizie/cameră de insolvență), precum și a instituțiilor precontencioase pentru a gestiona procedurile de insolvență în caz de insolvență; iv) să permită ca creditorii garantați să fie plătiți mai întâi (înaintea creanțelor fiscale și a creanțelor angajaților); v) să permită întreprinderilor să acorde un drept de securitate care nu este posesor. În completarea reformei insolvenței, se asigură formarea și specializarea membrilor autorităților judiciare și administrative care se ocupă de procedurile de restructurare, precum și digitalizarea generală a procedurilor de restructurare și de insolvență și crearea unei platforme online pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor, în special în faza premergătoare insolvenței, a cărei utilizare va fi stimulată pentru a reduce sarcina sistemului judiciar (cereri de restructurare înainte de insolvență, promovarea restructurărilor multilaterale și permiterea unor proceduri de restructurare automate aprobate în prealabil și a unor rezoluții pentru cazurile cu valoare scăzută). O astfel de platformă online asigură, de asemenea, interoperabilitatea cu sistemele informatice ale băncilor, precum și cu alte autorități publice și baze de date, astfel încât să se asigure un schimb rapid și electronic de documente și date între debitori și creditori. În acest scop, solicitantul (debitorul) și-ar da consimțământul pentru schimbul de date cu caracter personal în conformitate cu RGPD, iar această dispoziție ar trebui să fie inclusă în lege. Reforma instituie un registru de garanții.
M1C1-32	Investiția 1.8: Procedurile de recrutare pentru instanțele civile, penale și administrative	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației speciale care reglementează recrutarea în cadrul Planului național de redresare și reziliență	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legislației speciale care reglementează recrutarea în cadrul planului național de redresare și reziliență	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Aprobarea legislației speciale care reglementează recrutarea în cadrul planului național de redresare și reziliență, cu autorizarea de a face publicitate și de a recruta.
M1C1-33	Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative	Țintă	Începerea procedurilor de recrutare pentru instanțele administrative	N/A	Numărul	0	168	T2	2022	Demararea procedurilor de recrutare a cel puțin 168 de unități de personal pentru biroul de primă instanță și pentru instanțele administrative și punerea în funcțiune a unităților. Valoarea de referință este numărul de membri ai personalului în activitate la 31 decembrie 2021.
M1C1-34	Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru funcția de judecată în instanțe civile și penale	Țintă	Începerea procedurilor de recrutare pentru instanțele civile și penale	N/A	Numărul	0	8 764	T4	2022	Demararea procedurilor de recrutare a cel puțin 8 764 unități de personal pentru funcția de judecată pentru instanțele civile și penale și punerea în funcțiune a unităților. Valoarea de referință este numărul de membri ai personalului la sfârșitul anului 2021.
M1C1-35	Reforma 1.7: Reforma instanțelor fiscale	Jalonul	Reforma cuprinzătoare a instanțelor fiscale de prim și al doilea grad de jurisdicție	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a cadrului juridic revizuit	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Cadrul juridic revizuit va eficientiza punerea în aplicare a legislației fiscale și va reduce numărul mare de recursuri la Curtea de Casație.
M1C1-36	Reformele 1.4, 1.5 și 1.6: Reforma justiției civile și penale și reforma în materie de insolvență	Jalonul	Intrarea în vigoare a actelor delegate pentru reforma justiției civile și penale și a reformei în materie de insolvență	Dispoziții din actele delegate care indică intrarea în vigoare a actelor delegate	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Intrarea în vigoare a tuturor actelor delegate al căror conținut este indicat în legislația de abilitare pentru reformele în materie de justiție civilă și penală și pentru reforma în materie de insolvență.
M1C1-37	Reformele 1.4 și 1.5: Reforma justiției civile și penale	Jalonul	Intrarea în vigoare a reformei justiției civile și penale	Dispoziție din actele secundare care indică intrarea în vigoare a actelor secundare	N/A	N/A	N/A	T2	2023	Finalizarea adoptării tuturor regulamentelor și a izvoarelor secundare de legislație necesare pentru aplicarea efectivă a legilor favorabile reformelor justiției.
M1C1-38	Reforma 1.8: Digitalizarea justiției	Jalonul	Digitalizarea sistemului judiciar	Dispoziții din actele primare și secundare care indică intrarea în vigoare a actelor corespunzătoare	N/A	N/A	N/A	T4	2023	Se stabilesc depunerea electronică obligatorie a tuturor documentelor și întregul flux de lucru electronic pentru procedurile civile. Procedurile penale în primă instanță au fost digitalizate (cu excepția biroului audierilor preliminare). Crearea unei baze de date gratuite, complet accesibile și cu posibilitate de căutare a hotărârilor civile, în conformitate cu legislația.
M1C1-39	Investiția 1.8: Procedurile de recrutare pentru instanțele civile și penale	Țintă	Încheierea procedurilor de recrutare pentru instanțele civile și penale	N/A	Numărul	0	19 719	T2	2024	Finalizarea procedurilor de recrutare a cel puțin 19 719 de unități de personal pentru biroul de asistență pentru magistrați pentru instanțele civile și penale și punerea în funcțiune a unităților. Nivelul de referință este numărul de membri ai personalului la sfârșitul anului 2021.
M1C1-40	Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative	Țintă	Încheierea procedurilor de recrutare pentru instanțele administrative	N/A	Numărul	168	326	T2	2024	Finalizarea procedurilor de recrutare a cel puțin 326 de unități de personal pentru biroul de primă instanță și pentru instanțele administrative și punerea în funcțiune a unităților. Valoarea de referință este numărul de membri ai personalului la T2 din 2022.
M1C1-41	Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative	Țintă	Reducerea numărului de cauze nesoluționate în instanțele administrative regionale	N/A	Procent	100	75	T2	2024	Reducerea cu 25 % a numărului de cauze pendinte în comparație cu 2019 (109 029) în instanțele administrative regionale (instanțe administrative de prim grad de jurisdicție).
M1C1-42	Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative	Țintă	Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Consiliul de Stat	N/A	Procent	100	65	T2	2024	Reducerea cu 35 % a numărului de cauze pendinte în comparație cu 2019 (24 010) la Consiliul de Stat (a doua instanță).
M1C1-43	Reforma 1.4: Reforma justiției civile	Țintă	Reducerea numărului de cauze nesoluționate de instanțele civile ordinare (în primă instanță)	N/A	Procent	100	35	T4	2024	Reducerea cu 65 % a numărului de cauze pendinte în comparație cu 2019 (337 740) în instanțele civile ordinare (în primă instanță). Valoarea de referință este numărul de cauze pendinte pentru o perioadă mai mare de trei ani în fața instanțelor civile ordinare în 2019.
M1C1-44	Reforma 1.4: Reforma justiției civile	Țintă	Reducerea cauzelor nesoluționate la Curtea de Apel Civilă (a doua instanță)	N/A	Procent	100	45	T4	2024	Reducerea cu 55 % a numărului de cauze pendinte în 2019 (98 371) la curțile de apel civile (a doua instanță). Valoarea de referință este numărul; cauze pendinte de peste doi ani în fața curților de apel civile (în 2019).
M1C1-45	Reformele 1.4 și 1.5: Reforma justiției civile și penale	Țintă	Reducerea duratei procedurilor civile	N/A	Procent	100	60	T2	2026	Reducerea duratei lichidării stocului de cauze pendinte cu 40 % din toate gradele de contencios civil și comercial în comparație cu 2019
M1C1-46	Reformele 1.4 și 1.5: Reforma justiției civile și penale	Țintă	Reducerea duratei procedurilor penale	N/A	Procent	100	75	T2	2026	Reducerea duratei lichidării stocului de cauze pendinte cu 25 % din toate cazurile penale în comparație cu 2019
M1C1-47	Reforma 1.4: Reforma justiției civile	Țintă	Reducerea numărului de cauze nesoluționate de instanțele civile ordinare (în primă instanță)	N/A	Procent	100	10	T2	2026	Reducerea cu 90 % a numărului de cauze pendinte în comparație cu 2019 (337 740) în instanțele civile ordinare (în primă instanță). Valoarea de referință este numărul de cauze pendinte: timp de peste trei ani în fața instanțelor civile ordinare în 2019.
M1C1-48	Reforma 1.4: Reforma justiției civile	Țintă	Reducerea cauzelor nesoluționate la Curtea de Apel Civilă (a doua instanță)	N/A	Procent	100	10	T2	2026	Reducerea cu 90 % a numărului de cauze pendinte în 2019 la curțile de apel civile (a doua instanță). Valoarea de referință este numărul de cauze pendinte de peste doi ani în fața curții civile de apel (98 371 cauze în 2019).
M1C1-49	Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative	Țintă	Reducerea numărului de cauze nesoluționate de instanțele administrative regionale (în primă instanță).	N/A	Procent	100	30	T2	2026	Reducerea cu 70 % a numărului de cauze pendinte (109 029) în 2019 în instanțele regionale administrative (instanța administrativă de prim grad de jurisdicție).
M1C1-50	Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative	Țintă	Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Consiliul de Stat	N/A	Procent	100	30	T2	2026	Reducerea cu 70 % a numărului de cauze pendinte (24 010) în 2019 în cadrul Consiliului de Stat (a doua instanță).
M1C1-51	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației primare privind guvernanța planului italian de redresare și reziliență	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii	N/A	N/A	N/A	T2	2021	Legislația primară se referă cel puțin la: 1) coordonarea și monitorizarea proiectelor din planul italian de redresare și reziliență la nivel central; 2) definirea și separarea competențelor și aprobarea mandatelor relevante ale diferitelor organisme și administrații implicate în coordonarea, monitorizarea și punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență; 3) definirea unui sistem de detectare timpurie a aspectelor legate de punerea în aplicare; 4) definirea ex-ante a unui mecanism de punere în aplicare pentru a rezolva problemele legate de punerea în aplicare și pentru a evita întârzierile, în special în ceea ce privește diferitele niveluri ale administrațiilor; 5) definirea personalului (numărul și expertiza) dedicat coordonării, monitorizării și punerii în aplicare a planului italian de redresare și reziliență în cadrul administrațiilor implicate; 6) definirea asistenței tehnice acordate administrațiilor implicate în punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență, în special la nivel local, asigurând consolidarea capacității administrative în cadrul administrației publice; 7) o delimitare a procedurilor accelerate pentru punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență și pentru absorbția în timp util a fondurilor; 8) organizarea și procedurile de audit și control pentru planul italian de redresare și reziliență.
M1C1-52	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației primare privind simplificarea procedurilor administrative pentru punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență.	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii	N/A	N/A	N/A	T2	2021	Printre aceste măsuri se numără: 1) eliminarea blocajelor critice, în special în ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului la nivel național și regional, autorizarea de noi instalații de reciclare a deșeurilor, procedurile de autorizare a energiei din surse regenerabile și cele necesare pentru realizarea eficienței energetice a clădirilor (așa-numita „Super Bonus”) și regenerarea urbană. Acțiuni specifice sunt dedicate simplificării procedurilor în cadrul „Conferenza di servizi” (un acord formal între două sau mai multe administrații publice).
M1C1-53	Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației primare pentru furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii	N/A	N/A	N/A	T2	2021	Măsurile includ dispoziții care să permită recrutarea temporară a: i) 2 800 cifre tehnice pentru consolidarea administrațiilor publice din sud, plătite din bugetul național; ii) un grup de 1 000 de experți care urmează să fie trimiși pe o perioadă de trei ani pentru a sprijini administrațiile în gestionarea noilor proceduri de furnizare de asistență tehnică.
M1C1-54	Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență	Țintă	Finalizarea recrutării de experți pentru punerea în aplicare a planului italian de redresare și reziliență	N/A	Numărul	0	1 000	T4	2021	Finalizarea procedurilor de recrutare ale rezervei de 1 000 experți care urmează să fie detașați timp de trei ani pentru a sprijini administrațiile în gestionarea noilor proceduri de furnizare de asistență tehnică.
M1C1-55	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Extinderea metodologiei aplicate planului de redresare și reziliență al Italiei la bugetul național pentru a crește absorbția investițiilor	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a extinderii metodologiei	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Instituirea unui sistem simplificat de obiective de etapă și ținte similare Mecanismului de redresare și reziliență pentru planificarea, execuția și finanțarea proiectelor în cadrul Fondului de investiții complementare (30,5 miliarde EUR).
M1C1-56	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației care permite reforma ocupării forței de muncă în sectorul public	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii	N/A	N/A	N/A	T2	2022	Legislația de abilitare include următoarele măsuri: — definirea profilurilor profesionale specifice sectorului public pentru a atrage competențele și aptitudinile necesare; crearea unei platforme unice de recrutare pentru centralizarea procedurilor publice de angajare pentru toate administrațiile publice centrale, cu angajamentul de a extinde utilizarea platformei și la administrațiile locale; — reforma procesului de recrutare pentru: i) trecerea de la un sistem bazat exclusiv pe cunoaștere la un sistem bazat în principal pe competențe și aptitudini adecvate; să evalueze competențele care trebuie îndeplinite de funcționarii publici; să diferențieze procesele de recrutare între recrutarea inițială, care se bazează exclusiv pe competențe, și recrutarea de profiluri specializate, care ar trebui să combine competențele cu experiența profesională relevantă și ar conduce la accesul la carieră la un nivel superior; Ministerul Administrației Publice asigură implementarea consecventă a noului proces la nivelul administrațiilor; — reforma funcției publice superioare pentru a omogeniza procedurile de numire în cadrul administrației publice, definind profilurile profesionale și evaluarea performanțelor acestora; — consolidarea legăturii dintre învățarea pe tot parcursul vieții și oportunitățile de formare pentru angajați și stimulentele pentru participare, de exemplu prin prevederea unor mecanisme de recompensare sau a unor parcursuri profesionale specifice, acordând o atenție deosebită dublei tranziții; — definirea sau actualizarea principiilor etice ale administrațiilor publice prin norme clare, coduri de conduită și module de formare pe această temă; — consolidarea angajamentului față de echilibrul de gen; — revizuirea cadrului de reglementare privind mobilitatea verticală, reformarea parcursurilor profesionale pentru a crea și a avea acces la funcții de conducere de nivel mediu („quadri”) și accesul la funcții de conducere în domeniul civil („dirigenti di prima e seconda fascia”) din cadrul administrației. Aceasta include reforma sistemului de evaluare a performanței și consolidarea legăturii dintre evoluția carierei și evaluarea performanței; — să revizuiască cadrul de reglementare privind mobilitatea orizontală pentru a realiza o piață eficientă a locurilor de muncă în administrațiile publice, inclusiv (a) crearea unui sistem unic transparent de publicitate pentru toate posturile vacante din administrațiile centrale și locale (b) posibilitatea de a candida pentru orice post disponibil oriunde, (c) eliminarea autorizației de mobilitate de la administrația de origine și (d) introducerea unor restricții semnificative în ceea ce privește utilizarea mijloacelor alternative de mobilitate care nu conduc la transferuri (și anume, „comandi” și „Distacchi”) la acestea.
M1C1-57	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a procedurilor administrative pentru reforma simplificării în vederea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legislației secundare	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Intrarea în vigoare a tuturor actelor delegate, a decretelor ministeriale, a legislației secundare și a tuturor celorlalte regulamente necesare pentru punerea în aplicare efectivă a simplificării, inclusiv a acordurilor cu regiunile în cazul competenței regionale exclusive și concomitente.
M1C1-58	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a actelor juridice privind reforma ocupării forței de muncă în sectorul public	Dispoziție care indică intrarea în vigoare a actelor juridice privind reforma ocupării forței de muncă în sectorul public	N/A	N/A	N/A	T2	2023	Intrarea în vigoare a tuturor actelor delegate, a decretelor ministeriale, a legislației secundare și a tuturor celorlalte regulamente necesare pentru punerea în aplicare efectivă a reformei.
M1C1-59	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică	Dispoziție care indică intrarea în vigoare a legislației pentru introducerea gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică Raportul semestrial privind indicatorii-cheie de performanță	N/A	N/A	N/A	T4	2023	Legislația și actele delegate pentru introducerea gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică includ: definirea unor planuri strategice în materie de resurse umane pentru recrutare, dezvoltarea carierei și formare, pentru toate administrațiile centrale și regionale, susținute de o bază de date integrată cu competențe și profiluri; crearea unei unități centrale de livrare care să coordoneze și să sprijine sistemul de planificare a resurselor umane. Într-o a doua etapă, planurile strategice în materie de resurse umane se extind la municipalitățile mari, în timp ce municipalitățile mici și mijlocii fac obiectul unor investiții specifice de consolidare a capacităților.
M1C1-60	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Finalizarea punerii în aplicare (inclusiv a tuturor actelor delegate) a simplificării și digitalizării unui set de 200 de proceduri critice care afectează cetățenii și întreprinderile	Intrarea în vigoare a legislației secundare	N/A	N/A	N/A	T4	2024	Domeniile prioritare identificate pentru simplificare sunt: 1.Autorizațiile de mediu, sursele regenerabile de energie și economia ecologică 2.Autorizații de construcție și reabilitare urbană 3.Infrastructuri digitale 4.Achiziții publice Alte sectoare critice sunt: 1.Legislația muncii 2.Turismul 3.Sectorul agroalimentar Procedurile de stat și regionale selectate pot fi rezumate în următoarele domenii principale: 1.Autorizațiile de mediu și de energie: -Procedura de evaluare a impactului asupra mediului de către stat -Procedura regională de evaluare a impactului asupra mediului -Autorizațiile de reabilitare a mediului -Evaluarea strategică de mediu -Prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC) -Procedurile de autorizare pentru sursele regenerabile de energie -Proceduri de retehnologizare, de retehnologizare și de reumplere -Proceduri de autorizare a infrastructurilor energetice -Autorizații privind deșeurile 2.Construcții și reabilitare urbană: -Aplicarea superbonusului de eficiență energetică (proceduri de conformitate etc.) -Conferință privind serviciile 3.Infrastructuri digitale: -Autorizații pentru infrastructurile de comunicații 4.Achiziții publice -Proceduri de achiziții publice în domeniul TIC 5.Alte proceduri: -Certificarea consimțământului tacit -Puterea de substituție -Proceduri de prevenire a incendiilor -Autorizații pentru zone economice speciale -Proceduri în sectorul comerțului cu amănuntul -Autorizații pentru accesul artizanilor și al întreprinderilor mici -Autorizații de siguranță publică -Autorizații peisagistice -Autorizații farmaceutice și de sănătate -Proceduri/autorizații seismice și hidrogeologice
M1C1-61	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Finalizarea punerii în aplicare (inclusiv a tuturor actelor delegate) a simplificării și digitalizării unui set suplimentar de 50 de proceduri critice care afectează în mod direct cetățenii	Intrarea în vigoare a legislației secundare	N/A	N/A	N/A	T2	2025	Procedurile simplificate afectează următoarele domenii: -Certificări digitale ale registrelor -Certificate de stare civilă online -Notificările digitale și identitatea digitală -Certificarea proiectelor de liste ale cetățenilor -Domiciliul digital al cetățenilor -Delegații de acces la servicii online
M1C1-62	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Creșterea absorbției investițiilor	Publicarea unui raport de punere în aplicare de către Ministerul Finanțelor	N/A	N/A	N/A	T2	2025	Publică un raport de punere în aplicare pentru a măsura impactul acțiunilor care vizează furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților, pentru a îmbunătăți capacitatea de planificare, gestionare și execuție a cheltuielilor de capital finanțate din bugetul național, realizând o absorbție semnificativă a resurselor din fondul complementar alocat până în 2024.
M1C1-63	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Finalizarea simplificării și crearea unui registru al tuturor procedurilor și regimurilor administrative aferente cu valabilitate juridică deplină pe întreg teritoriul național	Publicarea arhivei pe site-ul ministerului de resort	N/A	N/A	N/A	T2	2026	Examinarea regimurilor procedurale se finalizează pentru toate procedurile existente, împreună cu simplificarea și reproiectarea în continuare a procedurilor administrative. De asemenea, se asigură verificarea și monitorizarea punerii în aplicare efective a noilor proceduri, în special în ceea ce privește formularele standardizate și gestionarea digitalizată corespunzătoare. Simplificarea se aplică unui număr total de 600 de proceduri critice.
M1C1-64	Investiția 1.9: Reforma administrației publice	Țintă	Educație și formare	N/A	Numărul	0	350 000	T2	2026	Cel puțin 350 000 de înscrieri în inițiative de perfecționare sau reconversie profesională de către personalul administrațiilor publice centrale.
M1C1-65	Investiția 1.9: Reforma administrației publice	Țintă	Educație și formare	N/A	Numărul	0	400 000	T2	2026	Cel puțin 400 000 de înscrieri în inițiative de perfecționare sau reconversie profesională de către personalul altor administrații publice.
M1C1-66	Investiția 1.9: Reforma administrației publice	Țintă	Educație și formare	N/A	Numărul	0	245 000	T2	2026	Cel puțin 245 000 (70 %) de activități de formare au fost finalizate cu succes (certificare oficială sau evaluare a impactului) pentru administrațiile publice centrale.
M1C1-67	Investiția 1.9: Reforma administrației publice	Țintă	Educație și formare	N/A	Numărul	0	280 000	T2	2026	Cel puțin 280 000 (70 %) de activități de formare au fost finalizate cu succes (certificare oficială sau evaluare a impactului) pentru alte administrații publice.
M1C1-68	Reforma 1.9: Reforma administrației publice	Jalonul	Sistemul de repertorii pentru audit și controale: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență	Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului depozitului de date	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Trebuie să existe și să fie operațional un sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Sistemul include cel puțin următoarele funcționalități: (a) să se poată asigura colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; (b) colectează, stochează și asigură accesul la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i) — (iii) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
M1C1-69	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a Decretului privind simplificarea sistemului de achiziții publice	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a decretului legislativ privind simplificarea sistemului de achiziții publice.	N/A	N/A	N/A	T2	2021	Decretul legislativ simplifică sistemul de achiziții publice cu cel puțin următoarele măsuri urgente: I. Stabilirea unor obiective pentru a reduce timpul scurs între publicare și atribuirea contractului. ii. Stabilește obiective și un sistem de monitorizare pentru a reduce intervalul de timp dintre atribuirea contractului și finalizarea infrastructurii („fase esecutiva”). iii. Solicită ca datele tuturor contractelor să fie înregistrate în baza de date anticorupție a autorității naționale anticorupție (ANAC). iv. Punerea în aplicare și stimularea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor în faza de executare a contractelor publice. V. Crearea unor birouri specializate responsabile cu procedurile de achiziții publice la ministere, regiuni și orașe metropolitane. Specificații suplimentare: Simplificarea și digitalizarea procedurilor organismelor centrale de achiziție („centrali di committenza”) Punerea în aplicare a articolelor 41 și 44 din actualul Cod privind achizițiile publice — Definirea modului în care procedurile ar trebui digitalizate pentru toate contractele de achiziții publice și concesiunile și definirea cerințelor de interoperabilitate și interconectivitate; Punerea în aplicare a articolul 44 din actualul Cod privind achizițiile publice
M1C1-70	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a revizuirii Codului achizițiilor publice (D.Lgs. nr. 50/2016)	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii de delegare care reformează actualul Cod al sistemului de achiziții publice (D.Lgs. nr. 50/2016)	N/A	N/A	N/A	T2	2022	Prezenta lege stabilește toate criteriile și principiile exacte ale reformei sistemice a Codului achizițiilor publice. Legea delegării impune cel puțin următoarele principii și criterii: I. Reducerea fragmentării autorităților contractante (1) stabilirea elementelor de bază ale sistemului de calificare, (2) impunerea stabilirii unei platforme electronice ca cerință de bază pentru participarea la evaluarea la nivel național a capacității de achiziții publice (3) împuternicirea autorității naționale anticorupție (ANAC) să revizuiască calificarea autorităților contractante în ceea ce privește capacitatea de achiziții (tipuri și volume de achiziții), (4) oferirea de stimulente pentru utilizarea organismelor centrale de achiziție profesionale existente. ii. Simplificarea și digitalizarea procedurilor organismelor centrale de achiziție („centrali di committenza”) iii. Definirea modalităților de digitalizare a procedurilor pentru toate contractele și concesiunile publice și definirea cerințelor de interoperabilitate și interconectivitate. iv. Reducerea treptată a restricțiilor privind subcontractarea.
M1C1-71	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a tuturor actelor legislative, regulamentelor și actelor de punere în aplicare necesare (inclusiv a legislației secundare) pentru sistemul de achiziții publice	Intrarea în vigoare a tuturor reglementărilor legislative și a actelor de punere în aplicare necesare	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Toate actele legislative, regulamentele și actele de punere în aplicare necesare (inclusiv legislația secundară, dacă este necesar) obțin următoarele rezultate: I. Organismul unic de coordonare pentru politica în domeniul achizițiilor publice are un nivel adecvat (care urmează să fie specificat în acordul operațional) de personal și resurse financiare pentru a fi pe deplin operațional, inclusiv datorită sprijinului oferit de o structură specifică a ANAC. ii. Organismul unic de coordonare pentru politica în domeniul achizițiilor publice adoptă strategia de profesionalizare (în conformitate cu propunerea de reformă 2.1.6 a PNCR din Italia) care conține tipurile de formare la diferite niveluri, tutoratul special și elaborarea de orientări operaționale, cu sprijinul ANAC și al Școlii Naționale de Administrație. iii. Sistemele dinamice de achiziții sunt puse la dispoziție de către Consip și sunt în conformitate cu directivele privind achizițiile publice. iv. ANAC finalizează exercitarea calificării autorităților contractante în ceea ce privește capacitatea de achiziții publice în urma punerii în aplicare a articolul 38 din Codul achizițiilor publice. V. Sistemul de monitorizare pentru intervalul de timp dintre atribuirea contractului și finalizarea lucrărilor de infrastructură este operațional. VI. Datele tuturor contractelor sunt înregistrate în baza de date anticorupție a autorității naționale anticorupție (ANAC). VII. Toate birourile specializate responsabile cu procedurile de achiziții publice din cadrul ministerelor, regiunilor și orașelor metropolitane.
M1C1-72	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Jalonul	Sunt aprobate măsuri de reducere a plăților întârziate de la administrația publică către întreprinderi	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a normelor de reducere a plăților întârziate de la AP către întreprinderi	N/A	N/A	N/A	T1	2023	Intrarea în vigoare a unor noi norme de reducere a plăților întârziate de la administrația publică către întreprinderi. Măsurile includ cel puțin următoarele elemente-cheie: I.    Sistemul INIT este implementat în administrația publică centrală pentru a sprijini contabilitatea economică și financiară și execuția cheltuielilor publice. II.    Întârzieri în efectuarea plăților: indicatorii bazați pe baza de date a sistemului informatic MoF (Commercial Credit Platform — PCC) sunt timpul mediu ponderat de plată al autorităților publice către întreprinderi și media ponderată a întârzierii plăților efectuate de autoritățile publice către întreprinderi pentru fiecare dintre următoarele niveluri ale administrației publice: -autoritățile centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) -autoritățile regionale (Regioni și Provincie Autonome); -autorități locale (enti locale) -autoritățile de sănătate publică (enti del Servizio sanitario nazionale)
M1C1-73	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a reformei Codului achizițiilor publice	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a Decretului legislativ privind punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor Legii de abilitare privind reforma Codului achizițiilor publice.	N/A	N/A	N/A	T1	2023	Intrarea în vigoare a Decretului legislativ pentru punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor Legii de abilitare pentru reformarea Codului achizițiilor publice.
M1C1-74	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Jalonul	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare și a legislației secundare necesare pentru reforma privind simplificarea codului achizițiilor publice	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor necesare de punere în aplicare și a legislației secundare	N/A	N/A	N/A	T2	2023	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare și a legislației secundare necesare pentru reformarea/simplificarea sistemului de achiziții publice (care decurg, de asemenea, din revizuirea Codului achizițiilor publice).
M1C1-75	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Funcționarea deplină a sistemului național de achiziții publice electronice	Disponibilitatea funcțiilor definite în studiul de fezabilitate (a se elabora ca sarcină a proiectului 1)	N/A	N/A	N/A	T4	2023	Sistemul național de achiziții publice electronice este operațional și în deplină conformitate cu directivele UE privind achizițiile publice și include digitalizarea completă a procedurilor până la executarea contractelor (achiziții publice inteligente), este interoperabil cu sistemele de gestionare ale administrației publice, conține o abilitare digitală a OP, sesiuni de licitație, învățare automată pentru a detecta tendințele, CRM cu chatboturi, implicare digitală și lanț de stare.
M1C1-76	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile în care administrațiile publice centrale plătesc întreprinderilor este redus	N/A	Durata medie ponderată a plății	N/A	30	T4	2023	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), timpul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) către întreprinderi este mai mic sau egal cu 30 de zile.
M1C1-77	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile în care administrațiile publice regionale plătesc întreprinderilor este redus	N/A	Perioada medie ponderată de plată (în zile)	N/A	30	T4	2023	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), timpul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice regionale (Regioni and Province Autonome) către întreprinderi este mai mic sau egal cu 30 de zile.
M1C1-78	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile în care administrațiile publice locale plătesc întreprinderilor este redus	N/A	Durata medie ponderată a plății (în zile)	N/A	30	T4	2023	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), timpul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice locale (enti locali) către întreprinderi este mai mic sau egal cu 30 de zile.
M1C1-79	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile în care administrațiile de sănătate publică plătesc întreprinderilor este redus	N/A	Durata medie ponderată a plății (în zile)	N/A	60	T4	2023	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), timpul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților sanitare (enti del Servizio sanitario nazionale) către întreprinderi este mai mic sau egal cu 60 de zile.
M1C1-80	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile de întârziere pentru ca administrațiile publice centrale să plătească întreprinderilor este redus	N/A	Întârzierea medie ponderată a plăților (în zile)	N/A	0	T4	2023	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), întârzierea medie ponderată în efectuarea plății („tempo di ritardo”) a autorităților centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) către întreprinderi este de cel mult 0 zile.
M1C1-81	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile de întârziere pentru ca administrațiile publice regionale să plătească întreprinderilor este redus	N/A	Întârzierea medie ponderată a plăților (în zile)	N/A	0	T4	2023	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), întârzierea medie ponderată în efectuarea plății („tempo di ritardo”) a autorităților regionale (Regioni and Province Autonome) către întreprinderi este de cel mult 0 zile.
M1C1-82	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile de întârziere pentru ca administrațiile publice locale să plătească întreprinderilor este redus	N/A	Întârzierea medie ponderată a plăților (în zile)	N/A	0	T4	2023	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), întârzierea medie ponderată în efectuarea plății („tempo di ritardo”) a autorităților locale (enti locali) către întreprinderi este de cel mult 0 zile.
M1C1-83	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile de întârziere pentru ca administrațiile publice din domeniul sănătății să plătească întreprinderilor este redus	N/A	Întârzierea medie ponderată a plăților (în zile)	N/A	0	T4	2023	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), întârzierea medie ponderată în efectuarea plății („tempo di ritardo”) a autorităților sanitare (enti del Servizio sanitario nazionale) către întreprinderi este de cel mult 0 zile.
M1C1-84	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Durata medie dintre publicare și atribuirea contractului	N/A	Numărul	193	100	T4	2023	Pe baza datelor din Jurnalul Oficial al UE (baza de date TED), durata medie dintre publicare și atribuirea contractului se reduce la mai puțin de 100 de zile pentru contractele care depășesc pragurile prevăzute de directivele UE privind achizițiile publice.
M1C1-85	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii	N/A	Procent	100	85	T4	2023	Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii („fase esecutiva”) se reduce cu cel puțin 15 %.
M1C1-86	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Funcționari publici formați prin intermediul strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici	N/A	Procent	0	20	T4	2023	Cel puțin 20 % dintre funcționarii publici au fost formați prin intermediul strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici. Aceasta ia în considerare numărul total de funcționari publici implicați activ în achizițiile publice, și anume 100,000 de achizitori publici înregistrați începând cu 30 aprilie 2021 în sistemul național de achiziții publice electronice gestionat de Consip în numele MEF.
M1C1-87	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Autorități contractante care utilizează sisteme dinamice de achiziție	N/A	Procent	0	15	T4	2023	Cel puțin 15 % dintre autoritățile contractante utilizează sisteme dinamice de achiziții în conformitate cu Directiva UE 2014/24 (intervalul de timp de observație de doi ani și ținând seama de faptul că, în Italia, utilizarea DPS vizează în principal achizițiile peste prag, având în vedere că cele sub prag sunt efectuate în principal prin intermediul unor observații). Obiectivul se referă la autoritățile contractante guvernamentale centrale (250 AP, astfel cum au fost înregistrate la 30 aprilie 2021, în sistemul național de achiziții publice electronice gestionat de Consip în numele MEF).
M1C1-88	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile în care administrațiile publice centrale plătesc întreprinderilor este redus	N/A	Durata medie ponderată a plății	30	30	T4	2024	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), timpul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) către întreprinderi este mai mic sau egal cu 30 de zile.
M1C1-89	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile în care administrațiile publice regionale plătesc întreprinderilor este redus	N/A	Durata medie ponderată a plății	30	30	T4	2024	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), timpul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice regionale (Regioni and Province Autonome) către întreprinderi este mai mic sau egal cu 30 de zile.
M1C1-90	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile în care administrațiile publice locale plătesc întreprinderilor este redus	N/A	Durata medie ponderată a plății	30	30	T4	2024	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), timpul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice locale (enti locali) către întreprinderi este mai mic sau egal cu 30 de zile.
M1C1-91	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile în care administrațiile de sănătate publică plătesc întreprinderilor este redus	N/A	Durata medie ponderată a plății	60	60	T4	2024	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), timpul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților sanitare (enti del Servizio sanitario nazionale) către întreprinderi este mai mic sau egal cu 60 de zile.
M1C1-92	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile de întârziere pentru ca administrațiile publice centrale să plătească întreprinderilor este redus	N/A	Întârzierea medie ponderată a plăților (în zile)	0	0	T4	2024	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) către întreprinderi este de cel mult 0 de zile.
M1C1-93	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile de întârziere pentru ca administrațiile publice regionale să plătească întreprinderilor este redus	N/A	Întârzierea medie ponderată a plăților (în zile)	0	0	T4	2024	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), întârzierea medie ponderată în efectuarea plății („tempo di ritardo”) a autorităților regionale (Regioni și Provincie Autonome) către întreprinderi este de cel mult 0 zile.
M1C1-94	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile de întârziere pentru ca administrațiile publice locale să plătească întreprinderilor este redus	N/A	Întârzierea medie ponderată a plăților (în zile)	0	0	T4	2024	Pe baza Platformei de credit comercial (Commercial Credit Platform — PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților locale (enti locali) către întreprinderi este de cel mult 0 de zile.
M1C1-95	Reforma 1.11: Reducerea plăților întârziate de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății	Țintă	Numărul mediu de zile de întârziere pentru ca administrațiile publice din domeniul sănătății să plătească întreprinderilor este redus	N/A	Întârzierea medie ponderată a plăților (în zile)	0	0	T4	2024	Pe baza Platformei de creditare comercială (Commercial Credit Platform — PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților din domeniul sănătății publice (enti del Servizio sanitario nazionale) către întreprinderi este de cel mult 0 de zile.
M1C1-96	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Durata medie dintre publicare și atribuirea contractului	N/A	Numărul	100	100	T4	2024	Pe baza datelor din Jurnalul Oficial al UE (baza de date TED), durata medie dintre publicare și atribuirea contractului se reduce la mai puțin de 100 de zile pentru contractele care depășesc pragurile prevăzute de directivele UE privind achizițiile publice.
M1C1-97	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii	N/A	Procent	85	85	T4	2024	Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii („fase esecutiva”) se reduce cu cel puțin 15 %.
M1C1-98	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Funcționari publici formați prin intermediul strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici	N/A	Procent	20	35	T4	2024	Cel puțin 35 % dintre funcționarii publici au fost formați prin intermediul strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici. Aceasta ia în considerare numărul total de funcționari publici implicați activ în achizițiile publice, și anume 100,000 de achizitori publici înregistrați începând cu 30 aprilie 2021 în sistemul național de achiziții publice electronice gestionat de Consip în numele MEF.
M1C1-99	Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice	Țintă	Autorități contractante care utilizează sisteme dinamice de achiziție	Procentul autorităților contractante ale guvernelor centrale care utilizează sisteme dinamice de achiziție în conformitate cu Directiva UE 2014/24	Procent	15	20	T4	2024	Cel puțin 20 % dintre autoritățile contractante utilizează sisteme dinamice de achiziție în conformitate cu Directiva 2014/24 (intervalul de timp de observație de doi ani și ținând seama de faptul că, în Italia, utilizarea DPS vizează în principal achizițiile peste prag, având în vedere că cele sub prag sunt efectuate în principal prin intermediul unor observații). Obiectivul se referă la autoritățile contractante guvernamentale centrale (250 AP, astfel cum au fost înregistrate la 30 aprilie 2021, în sistemul național de achiziții publice electronice gestionat de Consip în numele MEF).
M1C1-100	Reforma 1.13: Reforma cadrului de examinare a cheltuielilor	Jalonul	Intrarea în vigoare a dispozițiilor legislative care îmbunătățesc eficacitatea analizei cheltuielilor — Consolidarea Ministerului de Finanțe	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Cadrul revizuit pentru revizuirea cheltuielilor în cadrul administrațiilor centrale de stat (ministere) îmbunătățește eficacitatea acestuia prin consolidarea rolului Ministerului Economiei și Finanțelor. În special, acesta prevede un rol consolidat al Ministerului Economiei și Finanțelor în evaluarea ex ante, în procesele de monitorizare și în evaluarea ex-post, permițând punerea în aplicare în totalitate a revizuirilor și realizarea obiectivelor vizate.
M1C1-101	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Jalonul	Adoptarea unei revizuiri a posibilelor acțiuni de reducere a evaziunii fiscale	Publicarea revizuirii	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Să adopte un raport care să stea la baza acțiunilor guvernamentale de reducere a evaziunii fiscale cauzate de omiterea facturării, în special în sectoarele cele mai expuse evaziunii fiscale, inclusiv prin stimulente specifice pentru consumatori.
M1C1-102	Reforma 1.13: Reforma cadrului de examinare a cheltuielilor	Jalonul	Adoptarea unui raport privind eficacitatea practicilor utilizate de administrațiile publice selectate pentru elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de economisire	Publicarea raportului	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Raportul este întocmit de Departamentul Contabilitate al Ministerului Finanțelor în cooperare cu administrațiile selectate pentru: -Să își evalueze practicile în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de economisire. -Definirea orientărilor pentru toate administrațiile publice.
M1C1-103	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare și a dispozițiilor de reglementare și finalizarea proceselor administrative pentru încurajarea respectării obligațiilor fiscale și îmbunătățirea auditurilor și a controalelor	Dispoziții ale actelor cu putere de lege și ale actelor administrative care indică intrarea în vigoare	N/A	N/A	N/A	T2	2022	Aceste dispoziții includ: i) operaționalizarea deplină a bazei de date și a infrastructurii informatice dedicate pentru eliberarea declarației de TVA pre­populate, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din Decretul legislativ nr. 127/2015. (ii) baza de date utilizată pentru „scrisorile de conformitate” (care furnizează informații timpurii contribuabililor pentru care sunt detectate anomalii) este îmbunătățită în vederea reducerii incidenței rezultatelor fals pozitive și a creșterii numărului de comunicări trimise contribuabililor. (iii) intrarea în vigoare a legislației reformate pentru a asigura sancțiuni administrative eficace în cazul refuzului furnizorilor privați de a accepta plăți electronice (articolul 23 inițial din Decretul-lege nr. 124/2019, care a fost abrogat odată cu transformarea în lege, reprezintă o referință). (iv) Finalizarea procesului de pseudonimizare a datelor prevăzut la articolul 1 alineatele (681) — (686) din Legea nr. n.160/2019 și crearea unei infrastructuri digitale pentru analiza volumelor mari de date generate prin interoperabilitatea bazelor de date complet pseudonimizate, cu scopul de a spori eficacitatea analizei riscurilor care stă la baza procesului de selecție. (v) Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare de punere în aplicare a unor acțiuni suplimentare eficace bazate pe constatările revizuirii posibilelor măsuri de reducere a evaziunii fiscale cauzate de nefacturarea facturilor.
M1C1-104	Reforma 1.13: Reforma cadrului de examinare a cheltuielilor	Jalonul	Adoptarea unor obiective de economisire pentru analizele cheltuielilor pentru perioada 2023-2025	Obiectivul cantitativ de economisire pentru administrațiile centrale agregate ale statului definit în documentul privind economia și finanțele — în euro	N/A	N/A	N/A	T2	2022	Pe baza Decretului-lege nr. 90 și 93 din 2016 și a Legii nr. 163/2016, au stabilit obiective în documentul financiar economic pentru analizele anuale ale cheltuielilor administrațiilor centrale agregate ale statului pentru anii 2023, 2024, 2025. Obiectivele de economisire reflectă un nivel adecvat de ambiție.
M1C1-105	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Număr mai mare de „scrisori de conformitate”	N/A	Numărul	2 150 908	2 581 090	T4	2022	Numărul de „scrisori de conformitate”, care furnizează o comunicare timpurie contribuabililor pentru care sunt detectate anomalii, se mărește cu cel puțin 20 % în comparație cu 2019.
M1C1-106	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Reducerea numărului de „scrisori de conformitate false” pozitive	N/A	Numărul	126 500	132 825	T4	2022	Numărul de „scrisori de conformitate” fals pozitive (care furnizează o comunicare timpurie contribuabililor pentru care sunt detectate anomalii, dar pentru care nu sunt detectate fraude ex post) se reduce cu cel puțin 5 % față de 2019.
M1C1-107	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Creșterea veniturilor fiscale generate de „scrisorile de conformitate”	N/A	Euro	2 130 000 000	2 449 500 000	T4	2022	Veniturile fiscale generate de „scrisorile de conformitate” cresc cu 15 % față de 2019.
M1C1-108	Reforma 1.15: Reforma normelor de contabilitate publică	Jalonul	Aprobarea cadrului conceptual, a setului de standarde de contabilitate pe bază de angajamente și a hărții de conturi multidimensionale	Rezoluția Departamentului de contabilitate din cadrul Ministerului de Finanțe de aprobare a structurii de guvernanță contabilă pe bază de angajamente	N/A	N/A	N/A	T2	2024	Finalizarea unui cadru conceptual ca referință pentru sistemul contabilității de angajamente în conformitate cu caracteristicile calitative definite de Eurostat (Grupul de lucru EPSAS); Stabilirea de standarde de contabilitate pe bază de angajamente bazate pe IPSAS/EPSAS; Conceperea unei diagrame de conturi multidimensionale și pe mai multe niveluri.
M1C1-109	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Trimiterea primelor declarații de TVA pre-populate	N/A	Numărul	0	2 300 000	T2	2023	Cel puțin 2 300 000 de contribuabili primesc declarații de TVA prepopulate pentru anul fiscal 2022.
M1C1-110	Reforma 1.13: Reforma cadrului de examinare a cheltuielilor	Jalonul	Reclasificarea bugetului general de stat, cu referire la cheltuielile de mediu și la cheltuielile care promovează egalitatea de gen	Includerea reclasificării bugetului general de stat în ceea ce privește cheltuielile de mediu și cheltuielile care promovează egalitatea de gen în Legea bugetului pe 2024	N/A	N/A	N/A	T4	2023	Legea bugetului pe 2024 pune la dispoziția Parlamentului un buget pentru dezvoltare durabilă care constă în clasificarea bugetului general de stat în funcție de cheltuielile de mediu și de cheltuielile care promovează egalitatea de gen. Clasificarea este conformă cu criteriile care stau la baza definirii obiectivelor de dezvoltare durabilă și a țintelor din Agenda 2030.
M1C1-111	Reforma 1.13: Reforma cadrului de examinare a cheltuielilor	Jalonul	Finalizarea revizuirii anuale a cheltuielilor pentru 2023, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022 pentru 2023	Adoptarea raportului Ministerului de Finanțe privind revizuirea cheltuielilor în 2023, care certifică finalizarea procesului și atingerea obiectivului.	N/A	N/A	N/A	T2	2024	Raportul Ministerului Finanțelor care urmează să fie transmis Consiliului de Miniștri, astfel cum se prevede în Decretele-lege nr. 90 și 93 din 2016 și în Legea nr. 163/2016: să certifice finalizarea procesului de examinare a cheltuielilor pentru 2023 în ceea ce privește dispoziția referitoare la cadrul de examinare a cheltuielilor. — să certifice îndeplinirea obiectivului stabilit în 2022.
M1C1-112	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Îmbunătățirea capacității operaționale a administrației fiscale, astfel cum se indică în „Planul de performanță 2021-2023” al Agenției de Administrare Fiscală	N/A	Numărul de închirieri	0	4113	T2	2024	Personalul Agenției de Administrare Fiscală se majorează cu 4113 unități, astfel cum se indică în „Planul de performanță pentru perioada 2021­2023”.
M1C1-113	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Număr mai mare de „scrisori de conformitate”	N/A	Numărul	2 150 908	3 011 271	T4	2024	Numărul de „scrisori de conformitate”, care furnizează o comunicare timpurie contribuabililor pentru care sunt detectate anomalii, se mărește cu cel puțin 40 % în comparație cu 2019.
M1C1-114	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Creșterea veniturilor fiscale generate de „scrisorile de conformitate”	N/A	Euro	2 130 000 000	2 769 000 000	T4	2024	Veniturile fiscale generate de „scrisorile de conformitate” cresc cu 30 % față de 2019.
M1C1-115	Reforma 1.13: Reforma cadrului de examinare a cheltuielilor	Jalonul	Finalizarea revizuirii anuale a cheltuielilor pentru 2024, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022 și 2023 pentru 2024	Adoptarea raportului Ministerului de Finanțe privind revizuirea cheltuielilor în 2024, care certifică finalizarea procesului și atingerea obiectivului.	N/A	N/A	N/A	T2	2025	Raportul Ministerului Finanțelor care urmează să fie transmis Consiliului de Miniștri, astfel cum se prevede în Decretele-lege nr. 90 și 93 din 2016 și în Legea nr. 163/2016: să certifice finalizarea procesului de examinare a cheltuielilor pentru 2024 în ceea ce privește dispoziția referitoare la cadrul de examinare a cheltuielilor. — să certifice îndeplinirea obiectivului stabilit în 2022 și 2023.
M1C1-116	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Reducerea evaziunii fiscale, astfel cum este definită de indicatorul „tendința de a eluda”	N/A	Procent	0	-5	T4	2025	„Tendința de a eluda” în toate impozitele care exclud impozitele pe proprietate (Imposta Municipale Unica) și accizele trebuie să fie mai mici în 2023 comparativ cu 2019 cu 5 % față de nivelul de referință din 2019. Estimarea de referință pentru 2019 va fi inclusă în raportul guvernamental actualizat privind economia subterană, care urmează să fie publicat în noiembrie 2021, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din Decretul legislativ nr. 160/2015. Reducerea de 5 % se observă în raport cu estimările incluse în versiunea actualizată a aceluiași raport, care urmează să fie publicat în noiembrie 2025, pe baza datelor pentru anul fiscal 2023.
M1C1-117	Reforma 1.15: Reforma normelor de contabilitate publică	Țintă	Entități publice instruite pentru tranziția la noul sistem contabil de angajamente	N/A	Numărul	0	18 000	T1	2026	Încheierea primei runde de formare pentru tranziția la noul sistem de contabilitate de angajamente pentru reprezentanții a 18000 de entități publice.
M1C1-118	Reforma 1.15: Reforma normelor de contabilitate publică	Jalonul	Intrarea în vigoare a reformei contabilității de angajamente reprezintă cel puțin 90 % din întregul sector public.	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv orientări, manuale operaționale și programe de formare) a angajamentelor, reprezentând cel puțin 90 % din întregul sector public.	N/A	N/A	N/A	T2	2026	Se publică situații financiare ale administrației publice care acoperă cel puțin 90 % din totalul entităților din sectorul public. Se adoptă o reformă legislativă care să prevadă introducerea noului sistem de contabilitate pe bază de angajamente pentru cel puțin 90 % din administrațiile publice începând din 2027. Se adoptă legislația secundară care prevede: Orientări și manual (manuale) de operare pentru aplicarea standardelor de contabilitate, însoțite de exemple și de reprezentări practice în sprijinul operatorilor; Programul de formare: instituirea unor programe de formare pentru tranziția la noul sistem de contabilitate pe bază de angajamente.
M1C1-119	Reforma 1.14: Reforma cadrului bugetar subnațional	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare pentru punerea în aplicare a federalismului fiscal regional	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a federalismului fiscal pentru regiunile cu statut comun.	N/A	N/A	N/A	T1	2026	Finalizarea punerii în aplicare a „federalismului fiscal” („Federalismo fiscal”), astfel cum se prevede în actuala Lege de abilitare 42/2009. În special, legislația primară și secundară definește parametrii relevanți și pune în aplicare federalismul fiscal pentru regiunile cu statut comun, astfel cum sunt definite în Decretul-lege nr. 68/2011 (articolul 1-15), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Legea nr. 176/2020 (articolul 31­sexties).
M1C1-120	Reforma 1.14: Reforma cadrului bugetar subnațional	Jalonul	Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare pentru punerea în aplicare a federalismului fiscal regional	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a federalismului fiscal pentru provincii și orașe metropolitane.	N/A	N/A	N/A	T1	2026	Finalizarea punerii în aplicare a „federalismului fiscal” („Federalismo fiscal”), astfel cum se prevede în actuala Lege de abilitare 42/2009. În special, legislația primară și secundară definește parametrii relevanți și pune în aplicare, după caz, federalismul fiscal pentru provincii și orașe metropolitane, astfel cum este definit de Decretul-lege nr. 68/2011 (articolul 1-15), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Legea nr. 178/2020 (articolul 1 alineatul (783)).
M1C1-121	Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale	Țintă	Reducerea evaziunii fiscale, astfel cum este definită de indicatorul „tendința de a eluda”	N/A	Procent	0	-15	T2	2026	„Tendința de a eluda” în toate impozitele care exclud impozitele pe proprietate (Imposta Municipale Unica) și accizele trebuie să fie mai mici în 2024 comparativ cu 2019 cu 15 % față de nivelul de referință din 2019. Estimarea de referință pentru 2019 va fi inclusă în raportul guvernamental actualizat privind economia subterană, care urmează să fie publicat în noiembrie 2021, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din Decretul legislativ nr. 160/2015. Reducerea de 15 % se observă cu referire la o estimare pentru anul fiscal 2024 inclusă într-un raport specific care urmează să fie întocmit de Ministerul Finanțelor până în iunie 2026 pe baza aceleiași metodologii utilizate pentru raportul prevăzut la articolul 2 din Decretul legislativ nr. 160/2015.
M1C1-122	Reforma 1.13: Reforma cadrului de examinare a cheltuielilor	Jalonul	Finalizarea analizei anuale a cheltuielilor pentru 2025, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022, 2023 și 2024 pentru 2025.	Adoptarea raportului Ministerului de Finanțe privind revizuirea cheltuielilor în 2025, care certifică finalizarea procesului și atingerea obiectivului.	N/A	N/A	N/A	T2	2026	Raportul Ministerului Finanțelor care urmează să fie transmis Consiliului de Miniștri, astfel cum se prevede în Decretele-lege nr. 90 și 93 din 2016 și în Legea nr. 163/2016: să certifice finalizarea procesului de examinare a cheltuielilor pentru 2025 în ceea ce privește dispoziția referitoare la cadrul de examinare a cheltuielilor. să certifice îndeplinirea obiectivului stabilit în 2022, 2023 și 2024.

A.3.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevedere acordarea împrumutului

Investiția 1.2 – Facilitarea cloud computingului pentru agențiile de plăți locale

Obiectivul acestei investiții este migrarea seturilor de date și a aplicațiilor unei părți substanțiale a administrației publice locale către o infrastructură de cloud securizată, permițând fiecărei administrații libertatea de a alege în cadrul unui set de medii publice de cloud certificate.

Măsura prevede, de asemenea, un pachet de sprijin pentru administrații privind „migrația ca serviciu”, care să cuprindă: (i) evaluarea inițială, (ii) sprijinul procedural/administrativ necesar pentru lansarea efortului, (iii) negocierea sprijinului extern necesar și (iv) gestionarea generală a proiectului pe parcursul execuției. Se așteaptă ca o echipă supravegheată de Ministerul Inovării Tehnologice și Tranziției Digitale (MITD) să identifice și să certifice o listă largă de furnizori calificați și să negocieze un set de pachete standard de sprijin adaptate la dimensiunea administrației și a serviciilor implicate în migrație.

Investiția 1.4 – Servicii digitale și experiența cetățenilor

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta o ofertă integrată și armonizată de servicii digitale de ultimă generație orientate către cetățeni, de a asigura adoptarea lor pe scară largă atât în cadrul administrațiilor centrale, cât și al celor locale, precum și de a îmbunătăți experiența utilizatorilor.

Măsura:

(I)să consolideze experiența serviciilor publice digitale prin definirea unor modele de furnizare a serviciilor reutilizabile care să asigure cerințele de accesibilitate deplină (investiția 1.4.1 — Experiența cetățenilor — Îmbunătățirea calității și a gradului de utilizare a serviciilor publice digitale);

(II)îmbunătățirea accesibilității serviciilor publice digitale (Investiții 1.4.2 — Incluziunea cetățenilor: Îmbunătățirea accesibilității serviciilor publice digitale);

(III)să încurajeze adoptarea aplicației digitale pentru plăți între cetățeni și administrațiile publice (PagoPa) și adoptarea aplicației „IO” ca punct de contact digital esențial între cetățeni și administrație pentru o gamă largă de servicii (inclusiv notificări), în conformitate cu logica „ghișeului unic” (Investiția 1.4.3 — Extinderea adoptării serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”);

(IV)promovarea adoptării platformelor naționale de identitate digitală (Sistema Pubblico di Identità Digitale, SPID și Carta d’Identità Elettronica, CIE) și a registrului național (Anagrafe nazionale della popolazione residente, ANPR) [Investiții 1.4.4 — Adoptarea platformelor naționale de identitate digitală (SPID, CIE) și a registrului național (ANPR)];

(V)dezvoltarea unei platforme unice pentru notificări (investiția 1.4.5 — Digitalizarea anunțurilor publice);

(VI)promovarea adoptării paradigmelor de mobilitate ca serviciu (MaaS) în orașele metropolitane pentru digitalizarea transportului local și punerea la dispoziția utilizatorilor a unei experiențe integrate de mobilitate, de la planificarea călătoriei până la efectuarea de plăți în cadrul mai multor moduri de transport (Investiții 1.4.6 — Mobilitate ca serviciu pentru Italia, această ultimă măsură fiind finanțată pe baza unui sprijin financiar nerambursabil).

Investiția 1.6 – Transformarea digitală a marilor administrații centrale

Obiectivul acestei investiții este de a reconfigura și de a digitaliza un set de procese, activități și servicii prioritare în cadrul principalelor administrații centrale, pentru a spori eficiența acestor administrații și a simplifica procedurile. Administrațiile centrale în cauză includ: (i) Institutul Național de Securitate Socială (INPS) și Institutul Național de Asigurare împotriva Accidenților la Muncă (INAIL), (ii) sistemul judiciar, (iii) Ministerul Apărării, (iv) Ministerul de Interne, (v) poliția de finanțe.

În ceea ce privește Ministerul de Interne, proiectul are în vedere: (i) digitalizarea serviciilor pentru cetățeni și reproiectarea proceselor interne subiacente; (ii) dezvoltarea de aplicații interne și sisteme de gestionare pentru a dezvolta un sistem centralizat intern de verificare a identității fizice și digitale și a atributelor conexe, care să permită funcționarilor publici (de exemplu, poliția) să efectueze verificarea la distanță în timp real a documentelor și a permiselor personale (de exemplu, card de sănătate, permis de conducere etc.) deținute de cetățeni și asociate cu CIE; (iii) perfecționarea competențelor personalului în vederea consolidării capacităților digitale (1.6.1 — Digitizarea Ministerului de Interne).

În ceea ce privește sistemul judiciar, proiectul prevede (i) digitalizarea ultimilor zece ani de arhive (10,000,000 de înregistrări ale Curții) legate de procedurile civile ale instanțelor inferioare (Tribunali ordinari), ale curților de apel și ale dosarelor judiciare ale Curții Supreme; (ii) crearea unui lac de date (stratul software) care să acționeze ca punct unic de acces la întregul set de date brute produse de sistemul judiciar. Informațiile stocate în lacul de date sunt exploatate prin implementarea de soluții de inteligență artificială pentru: (i) anonimizarea sentințelor civile și penale; (ii) identificarea automată a relației dintre victimă și autorul infracțiunii în dispozițiile legale; (iii) gestionează, analizează și organizează legi anterioare pentru a facilita consultarea judecătorilor civili și a procurorilor; (iv) efectuează analize statistice avansate cu privire la eficiența și eficacitatea sistemului judiciar; (v) gestionarea și monitorizarea timpilor de prelucrare a activităților desfășurate de birourile judiciare (Investiții 1.6.2 — Digitizarea Ministerului Justiției și 1.6.5 — Digitalizarea Consiliului de Stat, finanțate pe baza sprijinului financiar nerambursabil).

În ceea ce privește INPS și INAIL, proiectul cuprinde o revizuire majoră a sistemelor și procedurilor lor interne, precum și evoluția punctelor lor de contact digitale cu rezidenții, firmele și alte administrații publice, pentru a oferi utilizatorilor o experiență digitală neîntreruptă [1.6.3 — Digitizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurare în caz de Accidente la locul de muncă (INAIL)].

În ceea ce privește Ministerul Apărării, proiectul cuprinde (i) consolidarea securității a trei seturi fundamentale de informații (personal, documentație administrativă, comunicații interne și externe) și (ii) migrarea tuturor sistemelor și aplicațiilor către o paradigmă cu sursă deschisă, în conformitate cu politicile de securitate definite de cadrul de reglementare de referință (investiții 1.6.4 — Digitizarea Ministerului Apărării).

În ceea ce privește Poliția financiară, proiectul vizează în special (i) reorganizarea bazelor de date; (ii) introducerea științei datelor în procesele operaționale și decizionale (investiția 1.6.6 — Digitalizarea Poliției Financiare, finanțată pe baza sprijinului financiar nerambursabil).

A.4.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

B. MISIUNEA 1 COMPONENTA 2:

Axa 1 — Digitalizarea, inovarea și competitivitatea sistemului de producție

Axa 1 a Misiunii 1 Componenta 2 a planului italian de redresare și reziliență se referă la investiții și reforme care vizează în principal (i) sprijinirea tranziției digitale și a inovării sistemului de producție prin stimulente pentru investiții în tehnologii, cercetare, dezvoltare și inovare; (ii) implementarea rețelelor de bandă largă ultrarapidă și 5G pentru a reduce decalajul digital, precum și constelațiile și serviciile de sateliți; (iii) promovarea dezvoltării lanțurilor valorice strategice și sprijinirea competitivității întreprinderilor, cu accent pe IMM­uri.

Măsurile din cadrul acestei componente vizează abordarea lacunelor care decurg din indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 în ceea ce privește transformarea digitală a întreprinderilor și deficiențele în materie de conectivitate, cu scopul de a consolida reziliența socială și economică a țării.

Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 cu privire la necesitatea de a „consolida învățarea la distanță și competențele, inclusiv cele digitale” (recomandarea specifică fiecărei țări 2 din 2020), de a „promova investițiile private pentru a stimula redresarea economică” (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020), de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra infrastructurii digitale consolidate pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale” (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020), de a „ promova perfecționarea competențelor, inclusiv prin consolidarea competențelor digitale” (recomandarea specifică fiecărei țări 2 din 2019), de a „concentra politica economică legată de investiții pe cercetare și inovare, precum și pe calitatea infrastructurii, luând în considerare, de asemenea, disparitățile regionale” (recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019) și, într­o anumită măsură, de a „promova accesul nebancar la finanțare al firmelor inovatoare și mai mici” ( recomandarea specifică fiecărei țări 5 din 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01).

Axa 2 — Îmbunătățirea mediului de afaceri și a concurenței

Principalul obiectiv al axei 2 a componentei 2 a Misiunii 1 este de a îmbunătăți mediul de afaceri pentru a facilita spiritul antreprenorial, precum și condițiile-cadru de concurență pentru a favoriza o alocare mai eficientă a resurselor și creșterea productivității. Principalul instrument pentru atingerea acestor obiective este Legea anuală a concurenței, care urmează să fie adoptată în fiecare an.

Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2019 cu privire la necesitatea de a „aborda restricțiile în calea concurenței [ ...] , inclusiv printr-o nouă lege anuală în domeniul concurenței ” (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) .

B.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Axa 1 — Digitalizarea, inovarea și competitivitatea sistemului de producție

Investiția 1: Tranziția 4.0

Obiectivul măsurii este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor prin stimularea investițiilor private în active și activități care sprijină digitalizarea. Măsura finanțată în cadrul planului italian de redresare și reziliență face parte dintr-un plan mai amplu de tranziție 4.0, care include alte măsuri de sprijin finanțate la nivel național pentru a stimula transformarea digitală a întreprinderilor.

Măsura constă într-un sistem de credit fiscal și acoperă cheltuielile care trebuie declarate în declarațiile fiscale prezentate în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2023 (30 noiembrie 2024 pentru întreprinderile al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic). Măsura include, de asemenea, definiția codurilor creditului fiscal, care trebuie identificate printr-o rezoluție a Agenției pentru Venituri pentru a permite beneficiarilor să utilizeze creditele fiscale cu modelul de plată F24.

Creditele fiscale care beneficiază de sprijin acoperă următoarele active și activități:

1.mijloace de producție, constând în: (i) 4.0 (adică avansate din punct de vedere tehnologic) bunuri corporale de capital, cum ar fi mașinile de producție ale căror operațiuni sunt controlate de sisteme computerizate sau senzori/unități, mașini și sisteme utilizate pentru controlul produselor sau proceselor și sisteme interactive; toate acestea trebuie să fie caracterizate de caracteristici digitale, cum ar fi integrarea automatizată și interfața om-mașină; (ii) 4.0 bunuri de capital necorporale, cum ar fi modelarea 3D, sistemele de comunicații între factori, inteligența artificială și software-ul de învățare automată, sistemele, platformele și aplicațiile; (iii) bunurile de capital intangibile standard, cum ar fi programele informatice legate de administrarea afacerilor. Aceasta acoperă creditele fiscale prezentate în declarațiile fiscale în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2023 (30 noiembrie 2024 pentru întreprinderile al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic).

2.activități de cercetare, dezvoltare și inovare, constând în cercetare și dezvoltare, inovare tehnologică, inovare ecologică și digitală și activități de proiectare. Aceasta acoperă creditele fiscale prezentate în declarațiile fiscale în perioada sâmbătă, 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2023 (30 noiembrie 2024 pentru întreprinderile al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic).

3.activități de formare, desfășurate pentru a dobândi sau a consolida cunoștințele privind tehnologiile relevante, cum ar fi analiza volumelor mari de date și a datelor, interfața om-mașină, internetul obiectelor, integrarea digitală a proceselor operaționale, securitatea cibernetică. Aceasta acoperă creditele fiscale prezentate în declarațiile fiscale în perioada sâmbătă, 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2023 (30 noiembrie 2024 pentru întreprinderile al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic).

Măsura include instituirea unui comitet științific care să includă experți din Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Dezvoltării Economice și Banca Italiei pentru a evalua impactul economic al schemei.

Reforma 1: Reforma sistemului proprietății industriale

Principalul obiectiv al reformei este de a adapta sistemul de proprietate industrială la provocările moderne și de a se asigura că potențialul de inovare contribuie în mod eficace la redresarea și reziliența țării. Mai precis, aceasta urmărește să urmărească următoarele obiective: îmbunătățirea sistemului de protecție a proprietății industriale; încurajarea utilizării și diseminării proprietății industriale, în special de către IMM-uri; facilitarea accesului la activele necorporale și partajarea acestora, asigurând în același timp un randament echitabil al investițiilor; garantarea unei respectări mai riguroase a proprietății industriale; și consolidarea rolului Italiei în forurile europene și internaționale privind proprietatea industrială.

Măsura vizează reforma Codului italian al proprietății industriale, care acoperă cel puțin următoarele domenii: (i) să revizuiască cadrul de reglementare pentru a consolida protecția drepturilor de proprietate industrială și pentru a simplifica procedurile, (ii) să consolideze sprijinul acordat întreprinderilor și instituțiilor de cercetare, (iii) să îmbunătățească dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor, (iv) să faciliteze transferul de cunoștințe și (v) să consolideze promovarea serviciilor inovatoare.

Investiția 6: Investiții în sistemul proprietății industriale

Obiectivul investiției este de a sprijini sistemul de proprietate industrială și de a însoți reforma acestuia, astfel cum se prevede în cadrul reformei 1 a acestei componente. Măsura include sprijin financiar pentru proiectele legate de proprietatea industrială ale întreprinderilor și ale organismelor de cercetare, cum ar fi măsurile legate de brevete (Brevetti+), programele de validare a conceptului (POC) și consolidarea birourilor de transfer de tehnologie (TTO).

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termeni de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud cercetarea și dezvoltarea dedicate următoarei liste de activități: (i) activitățile legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 1 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 2 ; (iii) activitățile legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 3 și instalațiile de tratare mecano­biologică 4 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Axa 2 — Îmbunătățirea mediului de afaceri și a concurenței

Reforma 2: Legile anuale ale concurenței pentru 2021, 2022, 2023 și 2024

Legea concurenței se adoptă în fiecare an, sporind procedurile competitive de atribuire a contractelor de servicii publice pentru servicii publice locale (în special în domeniul deșeurilor și al transportului public), evitând prelungirea nejustificată a concesiunilor în porturi, autostrăzi, stații de încărcare electrică și energie hidroelectrică operatorilor tradiționali din multe sectoare, prevăzând reglementarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice, revizuirea normelor privind cumularea și aplicarea principiului general al proporționalității în ceea ce privește durata și compensarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice. Legea concurenței va spori, de asemenea, stimulentele pentru ca regiunile să își atribuie contracte de servicii publice pentru servicii feroviare regionale. Se introduce, de asemenea, o separare clară între funcțiile de reglementare/control și gestionarea contractelor.

În ceea ce privește măsurile sectoriale specifice, legile anuale în domeniul concurenței includ măsuri în sectoarele energiei (electricitate, gaz și apă), gestionării deșeurilor și transporturilor (porturi, căi ferate și autostrăzi), care completează investițiile și reformele din cadrul misiunilor 2 și 3. Măsurile de însoțire menite să asigure adoptarea concurenței pe piețele cu amănuntul de energie electrică intră în vigoare cel târziu la 31 decembrie 2022. Legea anuală a concurenței din 2022 adoptă în special Planul de dezvoltare a rețelei de energie electrică și promovează introducerea contoarelor inteligente de energie electrică de a 2-a generație, care vor ajunge la 33 de milioane de unități pe întreg teritoriul Italiei la 31 decembrie 2025.

În plus, legile trebuie să îmbunătățească mediul de afaceri cel puțin prin: (i) alinierea normelor privind controlul concentrărilor economice la legislația UE, (ii) consolidarea, digitalizarea și profesionalizarea autorităților de supraveghere a pieței și (iii) reducerea perioadei de acreditare pentru furnizarea de informații privind angajații, de la șapte la patru zile pentru a reduce numărul de zile necesare pentru înființarea unei întreprinderi.

B.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori calitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru finalizare		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
M1C2-1	Investiția 1: Tranziția 4.0	Jalonul	Intrarea în vigoare a actelor juridice prin care creditele fiscale tranzitorii din 4.0 sunt puse la dispoziția potențialilor beneficiari și instituirea comitetului științific	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii bugetare care permite acordarea de credite fiscale și prevederea din actele de punere în aplicare aferente, indicând intrarea lor în vigoare	N/A	N/A	N/A	T4	2021	Actele juridice pun la dispoziția potențialilor beneficiari creditele fiscale de tranziție 4.0. Acestea sunt credite fiscale pentru (i) 4.0 (adică avansate din punct de vedere tehnologic) bunuri de capital corporale, (ii) 4.0 bunuri de capital necorporale, (iii) bunuri de capital necorporale standard, (iv) activități de cercetare, dezvoltare și inovare și (v) activități de formare. Codurile creditului fiscal sunt definite printr-o rezoluție a Agenției pentru Venituri pentru a permite beneficiarilor să utilizeze creditele fiscale cu modelul de plată F24. Se instituie un comitet științific care include experți din Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Dezvoltării Economice și Banca Italiei prin adoptarea unui decret ministerial pentru evaluarea impactului economic al creditelor fiscale Tranziția 4.0.
M1C2-2	Investiția 1: Tranziția 4.0	Țintă	Creditele fiscale de tranziție 4.0 acordate întreprinderilor pe baza declarațiilor fiscale prezentate în perioada 2021-2022	N/A	Numărul	0	69 900	T2	2024	Cel puțin 69 900 credite fiscale tranzitorii 4.0 au fost acordate întreprinderilor în legătură cu 4.0 de bunuri de capital corporale, 4.0 de bunuri de capital necorporale, bunuri de capital intangibile standard, activități de cercetare, dezvoltare și inovare sau activități de formare, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2022. Se preconizează că, în special: au fost acordate întreprinderilor cel puțin 17 700 de credite fiscale pentru 4.0 de bunuri de capital corporale, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2022; - au fost acordate întreprinderilor cel puțin 27 300 de credite fiscale pentru 4.0 de bunuri de capital necorporale, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și sâmbătă, 31 decembrie 2022; — au fost acordate întreprinderilor cel puțin 13 600 de credite fiscale pentru bunurile de capital intangibile standard, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2022; cel puțin 10 300 de credite fiscale pentru activități de cercetare, dezvoltare și inovare au fost acordate întreprinderilor, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie și 31 decembrie 2022; - au fost acordate întreprinderilor cel puțin 1 000 de credite fiscale pentru activități de formare, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie și 31 decembrie 2022. Pentru firmele al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic, sfârșitul perioadei relevante pentru prezentarea declarațiilor fiscale aferente tuturor creditelor fiscale enumerate mai sus se prelungește de la 31 decembrie 2022 la 30 noiembrie 2023.
M1C2-3	Investiția 1: Tranziția 4.0	Țintă	Creditele fiscale de tranziție 4.0 acordate întreprinderilor pe baza declarațiilor fiscale prezentate în perioada 2021-2023	N/A	Numărul	69 900	111 700	T2	2025	Cel puțin 111 700 credite fiscale tranzitorii 4.0 au fost acordate întreprinderilor în legătură cu 4.0 de bunuri de capital corporale, 4.0 de bunuri de capital necorporale, bunuri de capital intangibile standard, activități de cercetare, dezvoltare și inovare sau activități de formare, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și duminică, 31 decembrie 2023. Se preconizează că, în special: au fost acordate întreprinderilor cel puțin 26 900 de credite fiscale pentru 4.0 de bunuri de capital corporale, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și duminică, 31 decembrie 2023; au fost acordate întreprinderilor cel puțin 41 500 de credite fiscale pentru 4.0 de bunuri de capital necorporale, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2023; — au fost acordate întreprinderilor cel puțin 20 700 de credite fiscale pentru bunurile de capital intangibile standard, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și duminică, 31 decembrie 2023; cel puțin 20 600 de credite fiscale pentru activități de cercetare, dezvoltare și inovare au fost acordate întreprinderilor, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2023; - cel puțin 2 000 de credite fiscale pentru activități de formare au fost acordate firmelor, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2023. Pentru firmele al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic, sfârșitul perioadei relevante pentru prezentarea declarațiilor fiscale aferente tuturor creditelor fiscale enumerate mai sus se prelungește de la duminică, 31 decembrie 2023 la sâmbătă, 30 noiembrie 2024. Scenariul de referință se referă la numărul de credite fiscale tranzitorii din 4.0 care au fost acordate firmelor, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2022 pentru 4.0 de bunuri de capital corporale, 4.0 de bunuri de capital necorporale și bunuri necorporale standard, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie și 31 decembrie 2022 pentru activități de cercetare, dezvoltare și inovare și activități de formare. Pentru firmele al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic, declarațiile fiscale prezentate până la 30 noiembrie 2023 se includ, de asemenea, în scenariul de referință pentru toate creditele fiscale enumerate mai sus.
M1C2-4	Reforma 1: Reforma sistemului proprietății industriale	Jalonul	Intrarea în vigoare a unui decret legislativ care vizează reformarea Codului italian al proprietății industriale și a actelor de punere în aplicare relevante	Dispoziția din lege care indică intrarea în vigoare a noului cod al proprietății industriale și dispoziția din actele de punere în aplicare aferente care indică intrarea lor în vigoare	N/A	N/A	N/A	T3	2023	Noul decret legislativ modifică Codul italian al proprietății industriale (Decretul legislativ nr. 30 din 10 februarie 2005) și acoperă cel puțin următoarele domenii: (i) revizuirea cadrului de reglementare în vederea consolidării protecției drepturilor de proprietate industrială și a simplificării procedurilor, (ii) consolidarea sprijinului acordat întreprinderilor și instituțiilor de cercetare, (iii) îmbunătățirea dezvoltării aptitudinilor și a competențelor, (iv) facilitarea transferului de cunoștințe, (v) consolidarea promovării serviciilor inovatoare.
M1C2-5	Investiția 6: Investiții în sistemul proprietății industriale	Țintă	Proiecte sprijinite prin oportunități de finanțare legate de proprietățile industriale	N/A	Numărul	0	254	T4	2025	Cel puțin 254 de proiecte suplimentare sprijinite prin oportunități de finanțare legate de proprietățile industriale pentru întreprinderi și organismele de cercetare, cum ar fi măsurile legate de brevete (Brevetti+), programele de validare a conceptului (POC) și birourile de transfer de tehnologie (TTO), în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la „principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
M1C2-6	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Jalonul	Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței pentru anul 2021	Dispoziție care indică intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2021.	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Legea anuală a concurenței include cel puțin următoarele elemente-cheie, ale căror măsuri de punere în aplicare și legislație secundară (dacă este cazul) se adoptă și intră în vigoare până la 31 decembrie 2022. Se referă la: - Asigurarea respectării normelor antitrust - Servicii publice locale - Energie - Transporturi - Deșeuri - Înființarea unei întreprinderi - Supravegherea pieței Asigurarea respectării normelor antitrust: i. Înlăturarea unor obstacole suplimentare în calea controlului fuziunilor prin alinierea în continuare a normelor italiene în materie de control al fuziunilor la legislația UE. Servicii publice locale: ii. Consolidarea și utilizarea pe scară mai largă a principiului concurenței pentru contractele de servicii publice locale, în special în domeniul deșeurilor și al transportului public local. iii. Să limiteze atribuirile directe solicitând autorităților publice locale să justifice orice abatere de la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii (în conformitate cu articolul 192 din Codul achizițiilor publice). iv. Să prevadă reglementarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice prin punerea în aplicare a articolul 19 din Legea nr. 124/2015 ca text unic privind serviciile publice locale, în special în domeniul gestionării deșeurilor. v. Norme și mecanisme de agregare stimulează sindicatele municipalităților pentru a reduce numărul entităților și al autorităților contractante prin corelarea acestora cu agregările teritoriale optime („ambiti territoriali ottimali”) și cu zonele și nivelurile adecvate ale serviciilor de transport public local și regional („bacini e livelli adeguati di servizi di trasporto pubblico locale e regionale”) de cel puțin 350.000 de locuitori. Actul juridic privind serviciile publice locale care pune în aplicare articolul 19 din Legea nr. 124/2015 trebuie cel puțin: — definirea serviciilor publice pe baza criteriilor legislației UE; prevede principii generale de furnizare, reglementare și gestionare a serviciilor publice locale; să stabilească un principiu general al proporționalității în ceea ce privește durata contractelor de servicii publice; să separe în mod clar funcțiile de reglementare și control și de gestionare a contractelor de servicii publice; — să se asigure că autoritățile publice locale justifică creșterea numărului de acțiuni ale societăților participante pentru atribuirea de contracte la nivel intern; să prevadă compensarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice, pe baza costurilor supravegheate de către o autoritate de reglementare independentă (de exemplu, ARERA pentru energie sau ART pentru transport); — limitarea duratei medii a contractelor interne și reducerea și armonizarea între entitățile ofertante a duratei standard a contractelor licitate, cu condiția ca durata să asigure echilibrul economic și financiar al contractelor, inclusiv pe baza criteriilor stabilite de Autoritatea Transports. Energie: vi.    Să impună obligativitatea licitării contractelor de concesiune pentru energia hidroelectrică și să definească cadrul de reglementare pentru concesiunile de energie hidroelectrică. vii.    Introducerea obligativității licitației pentru contractele de concesiune pentru distribuția de gaze. viii.    Să stabilească cerințe transparente și nediscriminatorii pentru alocarea spațiilor publice pentru încărcarea electrică sau pentru selectarea punctelor de încărcare/a operatorilor de stații. ix.    Eliminarea tarifelor reglementate pentru alimentarea cu energie electrică pentru încărcarea vehiculelor electrice. Cadrul concurențial pentru concesiunile de energie hidroelectrică trebuie cel puțin: -    Solicită ca instalațiile hidroelectrice importante să fie reglementate prin criterii generale și uniforme la nivel central. -    Solicită regiunilor să definească criteriile economice care stau la baza duratei contractelor de concesiune. -    Eliminarea treptată a posibilității de prelungire a contractelor (astfel cum a statuat deja Curtea Constituțională italiană). -    Solicită regiunilor să armonizeze criteriile de acces la criteriile de licitație (pentru a crea un mediu de afaceri previzibil). Transportul: x.    Să stabilească criterii clare, nediscriminatorii și transparente pentru atribuirea concesiunilor portuare. xi.    Eliminarea barierelor din calea fuzionării activităților de concesiune portuară de către concesionarii portuari în mai multe porturi mari și mijlocii. xii.    Să elimine barierele care împiedică concesionarii să furnizeze ei înșiși unele dintre serviciile portuare și să utilizeze propriile echipamente, fără a aduce atingere siguranței lucrătorilor, cu condiția ca respectivele condiții necesare pentru protecția siguranței lucrătorilor să fie necesare și proporționale cu obiectivul de asigurare a siguranței în zonele portuare. xiii.    Simplificarea revizuirii procedurilor de revizuire a planurilor de autorizare a porturilor. xiv.    Punerea în aplicare a articolul 27 alineatul (2) litera (d) din Decretul-lege nr. 50/2017, care prevede stimulente pentru ca regiunile să participe la licitații pentru contractele lor regionale de transport feroviar. Deșeurile: xv.    Simplificarea procedurilor de autorizare pentru instalațiile de tratare a deșeurilor. Deschiderea unei afaceri: xvi.    Să reducă perioada de acreditare pentru furnizarea de informații despre angajați, de la șapte la patru zile, pentru a reduce numărul de zile necesare pentru înființarea unei întreprinderi. Supravegherea pieței: xvii.    Consolidarea autorităților naționale de supraveghere a pieței în cel mult zece agenții situate în principalele regiuni ale Italiei, fiecare dintre acestea acoperind toate grupele de produse și raportându-se ofițerului unic de legătură instituit în conformitate cu Regulamentul 2019/1020 („Pachetul bunuri”). xviii.    Să solicite autorităților naționale de supraveghere a pieței să efectueze inspecții digitale ale produselor și colectarea de date, să aplice inteligența artificială pentru a identifica produsele periculoase și ilicite și să identifice tendințele și riscurile de pe piața unică. xix.    Să solicite autorităților naționale de supraveghere a pieței să includă formarea și utilizarea sistemului de informare și comunicare pentru supravegherea pieței paneuropene. xx.    Înființarea de noi laboratoare acreditate pentru testarea produselor pentru toate grupele de produse. Aceste laboratoare efectuează teste privind comerțul electronic, teste fizice de laborator, acțiuni comune (autorități vamale/de supraveghere a pieței; două sau mai multe autorități naționale de supraveghere a pieței, autorități naționale și autorități ale pieței din UE).
M1C2-7	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Jalonul	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare legate de energie și a legislației secundare (dacă este necesar)	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare legate de energie și a legislației secundare (dacă este necesar)	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare legate de energie și a legislației secundare (dacă este necesar) pentru: I.    Eliminarea treptată a prețurilor reglementate pentru microîntreprinderi și gospodării începând cu 1 ianuarie 2023. II.    Să adopte măsuri complementare pentru a sprijini adoptarea concurenței pe piețele cu amănuntul de energie electrică. Măsurile de însoțire pentru a asigura adoptarea concurenței pe piețele cu amănuntul de energie electrică prevăd cel puțin următoarele: — Licitează baza de clienți pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru noii intrați pe piață. Să fixeze un plafon ca cotă de piață maximă disponibilă pentru fiecare furnizor; — Să permită consumatorilor italieni să solicite furnizorului lor de energie să divulge datele privind facturarea unui furnizor terț; Creșterea transparenței cu privire la factura de energie electrică, oferind consumatorilor acces la subcomponentele „spesi per oneri di sistema”; — Eliminarea cerinței ca furnizorii să perceapă taxe care nu au legătură cu sectorul energetic.
M1C2-8	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Jalonul	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv legislația secundară, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2021	Intrarea în vigoare a întregii legislații secundare, inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru măsurile care decurg din Legea anuală a concurenței din 2021	N/A	N/A	N/A	T4	2022	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv legislația secundară, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2021.
M1C2-9	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Jalonul	Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței pentru anul 2022	Dispoziție care indică intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2022.	N/A	N/A	N/A	T4	2023	Adoptarea Legii anuale a concurenței din 2022 Dreptul anual al concurenței include cel puțin următoarele elemente-cheie, ale căror măsuri de punere în aplicare și legislație secundară (dacă este necesar) se adoptă și intră în vigoare cel târziu la duminică, 31 decembrie 2023. Acesta: I. adoptarea planului de dezvoltare a rețelei de energie electrică; II. promovarea introducerii contoarelor inteligente de energie electrică de a 2-a generație.
M1C2-10	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Jalonul	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv legislația secundară, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2022	Intrarea în vigoare a întregii legislații secundare, inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru măsurile care decurg din Legea anuală a concurenței din 2022	N/A	N/A	N/A	T4	2023	Intrarea în vigoare a întregii legislații secundare (dacă este necesar), inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a tuturor măsurilor menționate anterior care decurg din Legea anuală a concurenței din 2022.
M1C2-11	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Jalonul	Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței pentru anul 2023	Dispoziție care indică intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2023.	N/A	N/A	N/A	T4	2024	Adoptarea Legii anuale a concurenței din 2023. Dreptul anual al concurenței include cel puțin următoarele elemente-cheie, ale căror măsuri de punere în aplicare și legislație secundară (dacă este necesar) se adoptă și intră în vigoare cel târziu la 31 decembrie 2024. Acesta include cel puțin următoarele măsuri în sectorul transporturilor/autostrăzilor: să impună obligativitatea licitării contractelor de concesiune pentru autostrăzi și să definească cadrul de reglementare pentru concesiunile de autostrăzi, fără a aduce atingere dispozițiilor interne care se încadrează în limitele stabilite de legislația UE; — să solicite calcularea unui plafon tarifar de către ART (autoritatea de reglementare în domeniul transporturilor) pe baza unei analize comparative a costurilor istorice ale întregului sector economic, în conformitate cu criterii clare, uniforme și transparente; să solicite organizarea de licitații pentru achiziționarea de pachete de concesiuni de autostrăzi; să solicite o descriere detaliată a obiectului contractului de concesiune; — consolidarea controalelor efectuate de Ministerul Infrastructurii cu privire la executarea lucrărilor pe autostrăzi; — prevenirea reînnoirii automate a contractelor de concesiune și asigurarea conformității atribuirilor interne (*) reglementează condițiile de reziliere a contractului; — reducerea condițiilor de reziliere a contractului; — reducerea, într-o perioadă de timp rezonabilă (în termen de maximum cinci ani), a ponderii contractelor de achiziții publice de la 40 % la 20 %, fără a aduce atingere nivelurilor ocupaționale. (*) în ceea ce privește încredințările interne, legea: să solicite o verificare ex ante obligatorie a legalității încredințării interne și să interzică lansarea procedurii de licitație sau a mandatelor interne fără această verificare; — să încredințeze Autorității pentru Reglementarea Transporturilor instrumente și competențe adecvate pentru a efectua aceste verificări, precum și sprijin (juridic) din partea Autorității Naționale Anticorupție (ANAC); să includă instalarea unui număr minim de puncte de reîncărcare cu energie electrică drept criterii de atribuire a noilor concesiuni de autostrăzi. În ceea ce privește rezilierea contractului în interes public, legea prevede cel puțin o compensație adecvată pentru a permite concesionarului să recupereze investițiile care nu au fost amortizate integral. În ceea ce privește rezilierea contractului pentru o încălcare gravă, legea prevede un echilibru adecvat între restituirea daunelor solicitate concesionarului și o compensație justă pentru investițiile care nu au fost încă recuperate. Cazurile de încălcare gravă sunt identificate în mod explicit prin lege.
M1C2-12	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Jalonul	Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv legislația secundară, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2023	Intrarea în vigoare a întregii legislații secundare, inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru măsurile care decurg din Legea anuală a concurenței din 2023	N/A	N/A	N/A	T4	2024	Intrarea în vigoare a întregii legislații secundare (dacă este necesar), inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a tuturor măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2023.
M1C2-13	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Jalonul	Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței pentru anul 2024	Dispoziție care indică intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2024.	N/A	N/A	N/A	T4	2025	Adoptarea Legii anuale a concurenței din 2024. Proiectul de lege este prezentat Parlamentului până în iunie 2024. Acesta este aprobat de camere până la sfârșitul anului 2024. Legislație secundară (dacă este necesar) nu mai târziu de 4T2025.
M1C2-14	Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței	Țintă	Milioane de contoare inteligente 2G instalate.	N/A	Numărul	20	33	T4	2025	Trebuie instalate cel puțin 33 milioane de contoare inteligente 2G.

B.3.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevedere acordarea împrumutului

Investiția 2: Inovare și tehnologie în domeniul microelectronicii

Obiectivul investiției este de a sprijini dezvoltarea lanțului valoric strategic al microelectronicii prin investiții în substraturi de carbură de siliciu, care reprezintă o contribuție necesară pentru fabricarea de dispozitive de înaltă performanță. Investiția este pusă în aplicare în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat și se preconizează că va avea efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă.

Investiția 3: Conexiuni internet rapide (bandă ultrarapidă și 5G)

Obiectivul investiției este de a finaliza rețeaua națională de telecomunicații ultrarapidă și 5G pe întreg teritoriul național. Se preconizează că această investiție va contribui în mod semnificativ la obiectivele tranziției digitale și la reducerea decalajului digital în Italia.

Investiția include atribuirea de concesiuni și cuprinde cinci proiecte de conectare mai rapide:

1.„Italia a 1 Giga”, care va furniza 1 gigabit/s la descărcare și 200 Mbit/s la încărcarea conectivității în zone gri și negre de acces de generație următoare (NGA). Aceste zone sunt definite după încheierea unui exercițiu de cartografiere;

2.«Italia 5G», care furnizează conexiuni 5G în zonele cu disfuncționalități ale pieței, care sunt zone în care nu au fost instalate rețele mobile; sau sunt disponibile numai rețele 3G și nu sunt planificate rețele mobile 4G și/sau 5G în viitorul apropiat; sau există o disfuncționalitate demonstrată a pieței;

3.„Școli conectate”, care asigură o conectivitate în bandă largă de 1 Gigabit/s în clădirile școlii;

4.„Unități de asistență medicală conectate”, care asigură conectivitate în bandă largă de 1 gigabit/s pentru unitățile de asistență medicală publică;

5.„Insule mici conectate”, care oferă conectivitate în bandă ultralargă unor insule mai mici selectate care nu au legături fibroase cu continentul.

Investiția 4: Tehnologia prin satelit și economia spațială

Obiectivul investiției este de a dezvolta conexiuni prin satelit în vederea tranziției digitale și verzi și de a contribui la dezvoltarea sectorului spațial. Investiția are, de asemenea, scopul de a permite servicii precum comunicații securizate și infrastructuri de monitorizare pentru diferite sectoare ale economiei și, în acest scop, include atât activități în amonte (servicii de lansare, producție și exploatare de sateliți și infrastructuri), cât și activități în aval (generarea de produse și servicii facilitate). 

Investiția include atribuirea de contracte de achiziții publice și cuprinde patru proiecte:

1.SATCOM, care constă în (i) activități în amonte: inclusiv specificarea, proiectarea, dezvoltarea a trei componente, în special internetul obiectelor bazat pe sateliți mici, o misiune de comunicare cuantică bazată pe actualele prototipuri de dezvoltare pentru a permite dezvoltarea tehnologiilor și pentru misiunile de telecomunicații optice/fotonice, precum și consolidarea infrastructurilor existente; (ii) Activități în aval: inclusiv proiectarea, dezvoltarea și exploatarea unui hub și a unor platforme pentru furnizarea de servicii satcom.

2.Observarea Pământului (OE), care constă în (i) activități în amonte: inclusiv specificarea, proiectarea, dezvoltarea unei constelații pentru teledetecție [radare cu apertură sintetică (SAR), hiperspectrală] și achiziționarea de lansări axate pe monitorizarea terestră, a mării și a atmosferei; (ii) Activități în aval: inclusiv realizarea în sudul Italiei a unui incubator pentru aplicații și servicii de observare a Pământului și realizarea proiectului CyberItaly care cuprinde crearea unei replici digitale a țării.

3.Space Factory, alcătuit din două subproiecte: (i) Factoria spațială 4.0: specificarea, proiectarea și construirea de instalații digitale de producție, asamblare și testare pentru sateliții mici și punerea în aplicare a unui sistem informatic fizic de producție și înfrățire digitală prin satelit care vizează stabilirea unei legături bidirecționale între modelul digital și omologul său fizic; (ii) Accesul la spațiu: cercetarea, dezvoltarea și crearea de prototipuri pentru realizarea de tehnologii ecologice pentru generația viitoare de motoare și lansatoare, inclusiv demonstrarea în zbor a tehnologiilor selectate.

4.Economia pe orbită, care constă în punerea în aplicare a unui demonstrator pentru tehnologii de întreținere pe orbită pentru interoperabilitatea pe orbită; creșterea capacității naționale de supraveghere și urmărire spațială (SST), inclusiv o rețea de senzori de la sol pentru observarea și urmărirea deșeurilor spațiale; proiectarea, dezvoltarea, punerea în funcțiune a activelor pentru achiziționarea și gestionarea și furnizarea serviciului de date în sprijinul activităților de gestionare a traficului spațial.

Se preconizează că investiția nu are obiective și implicații militare sau de apărare.

Investiția 5: Politicile privind lanțul industrial de aprovizionare și internaționalizarea

Obiectivul investiției este de a consolida lanțurile de aprovizionare industriale, în special prin facilitarea accesului la finanțare, și de a promova competitivitatea întreprinderilor (în special a IMM-urilor), în special prin sprijinirea internaționalizării acestora și prin consolidarea rezilienței lor după criza provocată de pandemia de COVID-19.

Investiția constă în două linii de intervenție:

1.Refinanțarea fondului 394/81 gestionat de SIMEST. Acesta constă în refinanțarea unui fond existent gestionat în prezent de agenția publică SIMEST, care oferă sprijin financiar întreprinderilor, în special IMM-urilor, pentru a sprijini internaționalizarea acestora prin diverse instrumente, cum ar fi programele de acces pe piețele străine și dezvoltarea comerțului electronic.

2.Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare. Acesta constă în sprijinirea financiară a întreprinderilor, prin intermediul instrumentului contractului de dezvoltare, pentru proiecte legate de lanțurile valorice strategice cheie, cum ar fi programele de dezvoltare industrială, programele de dezvoltare a protecției mediului, mobilitatea durabilă și activitățile turistice.

Intervențiile de mai sus se desfășoară în conformitate cu politicile de investiții în conformitate cu obiectivele Regulamentul (UE) 2021/241, inclusiv în ceea ce privește aplicarea principiului „A nu cauza prejudicii semnificative”, astfel cum se specifică în Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01).

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), acordul juridic dintre Italia și entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau intermediarul financiar responsabil de instrumentul financiar și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar:

I.să solicite aplicarea orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea sustenabilității pentru Fondul InvestEU; și

II.exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (i) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 5 ; (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating previziuni privind emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 6 ; (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 7 și stațiile de tratare mecano-biologică 8 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

III.să solicite verificarea conformității juridice a proiectelor cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu de către entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau de către intermediarul financiar pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la verificarea durabilității.

B.4.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului