Avizul Comitetului European al Regiunilor – Planul de acțiune al UE pentru agricultura ecologică

(2022/C 97/07)

Raportor:

domnul Uroš BREŽAN (SI-GRUPUL VERZILOR), primarul localității Tolmin

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută planul de acțiune al UE pentru agricultura ecologică și aprobă abordarea sa cuprinzătoare, structurată pe trei componente, vizând stimularea cererii și a producției și îmbunătățirea contribuției agriculturii ecologice la provocările legate de sustenabilitate și de mediu;

consideră că, datorită impactului său pozitiv asupra mediului și a climei în ceea ce privește îmbunătățirea sechestrării carbonului și a sănătății solului, conservarea biodiversității și bunăstarea animalelor, agricultura ecologică va contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european și a țintelor strategiei „De la fermă la consumator” și ale strategiei privind biodiversitatea ale UE;

printre aceste obiective, salută ținta ambițioasă la nivelul UE a Strategiei „De la fermă la consumator” ca 25 % din terenurile agricole să fie dedicate agriculturii ecologice până în 2030, obiectiv al cărui impact ar trebui determinat de Comisie. Propune stabilirea unor obiective naționale obligatorii, pentru a ține seama de diversitatea agriculturii în diferitele țări europene și regiunile acestora;

regretă că PAC nu este pe deplin coerentă cu obiectivele Planului de acțiune al UE pentru agricultura ecologică, ale Pactului verde, ale strategiei UE „De la fermă la consumator” și ale celei privind biodiversitatea și că nu-i poate recompensa într-o măsură suficientă pe fermierii care depun eforturi suplimentare pentru a realiza tranziția ecologică în cadrul propriilor ferme, de exemplu prin utilizarea terenurilor pentru agricultură ecologică;

salută cele opt tipuri de intervenții propuse în domeniul dezvoltării rurale pentru noua PAC 2023-2027 pentru că includ plăți pentru angajamente privind mediul, clima și alte angajamente în materie de gestiune. Acest tip de intervenție este obligatoriu pentru statele membre, ele trebuind să aloce cel puțin 30 % din resursele FEADR pentru intervențiile legate de obiectivele de mediu și climă. Printre aceste tipuri se numără și agricultura ecologică, care, prin urmare, poate fi finanțată atât în cadrul programelor ecologice, cât și în angajamentele de agromediu și climă din cel de-al doilea pilon sau din ambele;

subliniază că provocarea de a aloca agriculturii ecologice 25 % din terenurile agricole până în 2030 trebuie să se coreleze cu realitatea productivă a regiunilor și trebuie să i se răspundă prin instrumente de politică care sprijină dezvoltarea echilibrată atât a producției, cât și a cererii ecologice, puse în aplicare în mod corespunzător la nivelul UE și la nivel național, regional și local;

consideră că acțiunea trebuie să se concentreze, printre altele, pe stimularea ofertei, încurajând totodată cererea de produse ecologice prin creșterea gradului de sensibilizare cu privire la beneficiile sale și a încrederii consumatorilor în logoul ecologic;

ar dori să se adopte măsuri mai concrete și să se sprijine conceperea unor măsuri pentru agricultura ecologică în zonele rurale care să vizeze promovarea unei egalități sporite de acces și de venituri între femei și bărbați în acest sector și care să încurajeze și să atragă tinerii fermieri;

regretă lipsa unui buget dedicat și specific pentru fiecare inițiativă și solicită ca diversele instrumente financiare disponibile pentru punerea în aplicare a planului de acțiune la nivelul UE și la nivel național, și anume LEADER/DLRC, politica de promovare a UE și Orizont Europa să fie utilizate în mod consecvent în acest scop; în plus, solicită ca acest plan de acțiune să fie mai bine finanțat din fonduri suplimentare europene, naționale, regionale și locale;

10.

subliniază situația regiunilor ultraperiferice care, din cauza situației lor specifice, se confruntă cu constrângeri serioase în dezvoltarea producției ecologice, ceea ce trebuie luat în considerare cum se cuvine prin intermediul unor măsuri specifice, însoțite de o finanțare sporită;

11.

salută intenția Comisiei Europene de a organiza anual în UE o „Zi a produselor ecologice”;

12.

aprobă propunerea de a include activități de monitorizare și de evaluare încă de la început, de a evalua punerea în aplicare a planului de acțiune, de a intensifica colectarea datelor de piață și de a extinde analiza observatoarelor piețelor UE pentru a include produsele ecologice;

13.

îndeamnă statele membre să adopte planuri de acțiune naționale pentru sectorul ecologic, pentru a răspunde provocărilor specifice de la nivel atât național cât și local. Acestea ar trebui să fie rezultatul unui proces consultativ deschis și democratic, bazat pe o abordare ascendentă, care să implice toate părțile interesate, în special fermierii și asociațiile din sectorul agriculturii ecologice, autoritățile locale și regionale (ALR), reprezentanții consumatorilor și industria ospitalității;

14.

salută faptul că planul de acțiune pentru sectorul ecologic menționează pentru prima oară „costul real al alimentelor” și intenția Comisiei de a dedica un studiu acestui aspect, care este esențial pentru sprijinirea tranziției către un sistem alimentar mai echitabil și sustenabil. Studiul ar trebui să contribuie la recunoașterea valorii agriculturii ecologice în generarea de bunuri publice;

15.

subliniază că reziduurile de pesticide sunt aproape omniprezente în mediu și pot afecta și produsele ecologice. Întrucât fermierii din sectorul agriculturii ecologice garantează standarde de mediu ridicate în ceea ce privește producția, aceștia nu trebuie să fie împovărați cu riscuri pentru care nu sunt responsabili. Prin urmare, CoR subliniază că o abordare cu toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de pesticide de pe produsele ecologice ar afecta în mare măsură acest sector.

16.

Comitetul sugerează că, pentru a combate această problemă, Comisia Europeană ar trebui:

—

să prezinte inițiative vizând simplificarea autorizării substanțelor active și produselor de protecție a plantelor adecvate pentru agricultura ecologică, în cazurile în care s-a demonstrat că acestea sunt sigure pentru natură, mediu și oameni. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită producțiilor din regiunile ultraperiferice, majoritatea acestora având dimensiuni și caracteristici diferite față de agricultura practicată pe continent;

—	să promoveze în continuare armonizarea gestionării constatărilor referitoare la reziduurile de pesticide, luând în considerare avantajele și dezavantajele diferitelor abordări adoptate de statele membre;

—	să promoveze studierea și cercetarea în vederea găsirii unor noi tratamente compatibile cu producția ecologică;

17.

încurajează statele membre să analizeze modul în care poate fi pus în aplicare principiul „poluatorul plătește”, pentru a permite fermierilor care practică sistemul de agricultură ecologică să primească compensații pentru pierderile de venituri rezultate din contaminarea accidentală a produselor lor ecologice;

Rolul autorităților locale și regionale în punerea în aplicare și evaluarea planului de acțiune

18.

subliniază că ALR sunt cel mai bine poziționate pentru a cunoaște și a aborda nevoile reale ale sectoarelor ecologice locale; astfel, pentru a atinge obiectivele noului plan de acțiune pentru sectorul ecologic, acestea ar trebui să fie implicate îndeaproape atât în punerea în aplicare, cât și în evaluarea acțiunilor sale;

19.

subliniază că ALR joacă un rol-cheie în contribuția la structurarea sectorului ecologic în ceea ce privește producția, logistica și comerțul, facilitând crearea unei cooperări structurate între producători și consumatori, crescând gradul de sensibilizare a consumatorilor de la nivel local, informându-i pe consumatori cu privire la impactul pozitiv al agriculturii ecologice și elaborând programe educaționale pentru învățământul preșcolar și școlar;

20.

subliniază că ALR au fost implicate de mult timp în sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice, în special prin gestionarea și punerea în aplicare a programelor regionale de dezvoltare rurală;

21.

regretă implicarea limitată a ALR în punerea în aplicare a planurilor de acțiune pentru sectorul ecologic anterioare, care nu și-au atins obiectivele, astfel cum se indică în evaluarea intermediară efectuată de Comitetul European al Regiunilor;

22.

solicită Comisiei Europene să instituie o platformă de monitorizare și de evaluare a punerii în aplicare a planului de acțiune, reunind toate părțile interesate, în special reprezentanții ALR;

23.

subliniază că, în momentul implicării ALR, este necesară o abordare bazată pe realitatea zonei, în conformitate cu prevederile Agendei teritoriale 2030, pentru a răspunde diferitelor nevoi ale zonelor rurale, periurbane și urbane din întreaga Europă;

24.

recomandă ca ALR să asigure coordonarea și buna guvernanță între toate nivelurile administrative. Sprijinirea acțiunilor transversale de la nivel local este esențială, la fel ca implicarea tuturor părților interesate locale legate de sectorul ecologic;

25.

solicită Comisiei să pună un accent mai mare pe conservarea resurselor de apă și solicită un schimb de experiență pentru a încuraja ALR să pună în aplicare aceste bune practici;

Promovarea consumului

26.

salută recunoașterea „eco-districtelor” ca instrumente de succes pentru dezvoltarea rurală și apreciază intenția Comisiei de a sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a acestora în statele membre;

27.

recomandă Comisiei să implice ALR în punerea în aplicare a acestei inițiative;

28.

subliniază că „eco-districtele” reprezintă pentru ALR o importantă ocazie de a sprijini dezvoltarea sistemelor alimentare sustenabile, bazându-se pe colaborarea dintre fermieri, cetățeni/consumatori, administrațiile publice locale, asociații și întreprinderi din sectorul comercial, al turismului și cultural care acționează în conformitate cu principiile și metodele de producție ecologică și de consum ecologic;

29.

subliniază că abordarea integrată și multifuncțională a „eco-districtelor” oferă beneficii importante și în ceea ce privește sustenabilitatea mediului, economică și socială;

30.

prin urmare, solicită ALR să se implice în crearea de „eco-districte”, sprijinind dezvoltarea inițiativelor de tip ascendent care pot contribui la dezvoltarea zonelor rurale și la creșterea consumului de produse ecologice locale;

31.

recomandă Comisiei Europene să adopte un cadru comun și o serie de orientări comune la nivelul UE pentru a garanta implementarea armonizată a „eco-districtelor” la nivelul statelor membre, având grijă să se mențină natura lor integrată și multifuncțională, pentru a asigura o adoptare reușită;

32.

recomandă Comisiei Europene să creeze o rețea a „eco-districtelor” la nivelul UE, pentru a oferi sprijin și servicii comune tuturor „eco-districtelor”;

33.

recomandă ca ALR să promoveze consumul local de produse ecologice cu sprijin financiar propriu, național și din partea UE pentru piețele locale și vânzările directe, precum și cu campanii de informare și comunicare privind piețele existente și operatorii înregistrați pentru vânzări directe;

34.

subliniază beneficiile nutriționale și de mediu ale consumului de alimente ecologice și solicită să se abordeze problema accesibilității consumului de produse ecologice, atât din punctul de vedere al prețurilor, cât și din punctul de vedere al disponibilității produselor ecologice la puncte de vânzare accesibile cu ușurință de către consumatori, pentru a permite tuturor consumatorilor să achiziționeze alimente ecologice;

35.

salută majorarea bugetului UE de promovare pentru produsele ecologice și solicită Comisiei să îl mențină în cursul anilor următori;

36.

în ceea ce privește revizuirea actuală a politicii UE de promovare, recomandă Comisiei să acorde prioritate produselor ecologice produse în UE, de la materii prime agricole la prelucrare;

37.

propune modificarea logoului ecologic al UE prin adăugarea cuvintelor „ecologic al UE” sub frunza verde și posibilitatea de a indica regiunea de producție, pentru a crește nivelul de recunoaștere în rândul consumatorilor;

38.

salută propunerea de a lua în considerare opțiunile de etichetare privind bunăstarea animalelor în cadrul strategiei „De la fermă la consumator” și solicită să se avanseze cu aceasta, pentru că consideră că o etichetare clară, omologată și obligatorie a metodei de creștere ar putea încuraja consumatorii să cumpere produse ecologice;

39.

salută intenția Comisiei de a promova cantinele ecologice și de a analiza aplicarea criteriilor privind achizițiile publice ecologice (APE) și de a crește gradul de utilizare a acestora și salută obiectivul de stabilire a unor criterii minime obligatorii privind achizițiile publice sustenabile de alimente în scopul de a promova regimuri alimentare sănătoase și sustenabile. Cadrul juridic pentru achizițiile publice ar putea necesita o revizuire pentru a permite autorităților publice să solicite utilizarea alimentelor produse aproape de consumatori și să crească cererea de astfel de alimente; ar trebui să se acorde o atenție și un sprijin deosebite dezvoltării unor lanțuri de aprovizionare scurte în regiunile ultraperiferice;

40.

sugerează ca școlile și instituțiile de învățământ să le ofere elevilor produse ecologice, ceea ce ar contribui la crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase din primii ani și, prin urmare, ar facilita sensibilizarea cu privire la importanța alimentelor locale, tradiționale și sănătoase;

41.

subliniază rolul ALR în ceea ce privește încurajarea unei absorbții mai mari de alimente ecologice locale și regionale în cadrul achizițiilor publice de alimente, contribuirea la informarea și educația colectivă și creșterea gradului de sensibilizare și de încredere a consumatorilor în producția ecologică. Prin achizițiile publice, ALR pot dezvolta parteneriate pe termen lung cu producătorii lor locali din sectorul ecologic și îi pot încuraja pe fermierii convenționali să treacă la producția ecologică;

42.

subliniază, de asemenea, că ALR se confruntă cu mai multe bariere în calea aprovizionării cantinelor publice cu produse ecologice locale și regionale: bariere logistice, și anume lipsa unor spații adaptate; bariere structurale, precum nevoia de a structura piața și de a consolida lanțul de aprovizionare pentru a reconcilia cererea și oferta de la nivel local; și lipsa resurselor umane și tehnice;

43.

observă că este nevoie de un angajament politic puternic și de sprijin la nivel național și regional pentru a încuraja consumul adecvat de alimente ecologice în cantinele publice și private, în cadrul serviciilor de catering și în restaurante;

44.

sugerează că ar putea fi elaborate criterii comune la nivelul UE, care să servească drept bune practici, pentru a stabili norme de inspecție corespunzătoare pentru cantinele publice;

45.

observă că o creștere a cererii încurajează dezvoltarea producției regionale și, prin urmare, solicită etichetarea cantinelor și a restaurantelor, atât în sectorul public, cât și în cel privat, indicând procentele minime de alimente utilizate în procesele de producție, care să fie sănătoase, ecologice și produse pe plan local;

46.

solicită statelor membre și ALR să își verifice achizițiile publice și dreptul bugetar pentru a se asigura că produsele ecologice utilizate în cantinele publice sunt certificate;

47.

recunoaște că ALR nu dispun încă de cunoștințe privind posibilitățile oferite de APE și le încurajează să depășească bariera criteriului de preț și să utilizeze criterii de sustenabilitate;

48.

sugerează dezvoltarea unei platforme comune la nivelul UE pentru producătorii de produse ecologice din statele membre, care ar facilita schimbul de bune practici, înțelegerea reglementărilor UE, formarea și posibilitățile de parteneriat pentru manifestări și proiecte, pentru a da doar câteva exemple;

49.

în acest sens, insistă asupra importanței punerii la dispoziție a unui program adecvat de formare și de consolidare a capacităților atât pentru autoritățile de achiziționare (naționale, regionale și locale), cât și pentru producătorii și prelucrătorii din sectorul ecologic, pentru a aborda barierele structurale și logistice și pentru a promova utilizarea criteriilor APE;

Stimularea componentei de producție

50.

observă că în 2019, UE a avut o suprafață utilizată pentru producția ecologică de aproximativ 9 %, doar 64 % din suprafața ecologică certificată primind plăți pentru sprijinirea sectorului ecologic (1);

51.

subliniază că agricultura ecologică este subfinanțată în cadrul actualei PAC; în timp ce 8 % din suprafața agricolă totală a UE este gestionată prin agricultură ecologică, subvențiile pentru agricultura ecologică reprezintă doar 1,5 % din totalul bugetului UE pentru agricultură. Ar trebui să se acorde o atenție și un sprijin deosebite dezvoltării zonelor rurale mici și regiunilor mai puțin dezvoltate, unde principalul sector economic este reprezentat de activitățile agricole;

52.

subliniază că, pentru a tripla suprafața UE utilizată pentru producția ecologică până în 2030, este necesară o creștere de trei până la cinci ori a cheltuielilor PAC pentru agricultura ecologică, ceea ce înseamnă că până la 15 % din cheltuielile PAC ar trebui să fie dedicate sectorului ecologic (2);

53.

cu toate acestea, observă cu regret că acordul încheiat cu privire la următoarea PAC nu include ținta ambițioasă privind sprijinul financiar pentru agricultura ecologică;

54.

constată cu îngrijorare că, având în vedere obiectivele la nivelul UE care trebuie atinse în ceea ce privește agricultura ecologică, unele dintre proiectele disponibile de planuri strategice naționale PAC nu prevăd subvenții adecvate pentru fermierii din sectorul agriculturii ecologice în comparație cu perioada de programare anterioară;

55.

recomandă ca statele membre și ALR să acorde prioritate și sprijin financiar adecvat pentru a aborda nevoile specifice ale sectorului ecologic de la nivel regional și local în planurile lor strategice;

56.

recomandă Comisiei să evalueze în detaliu planurile strategice naționale prezentate de statele membre pentru a monitoriza dacă acestea vor contribui la atingerea obiectivului de 25 % din terenul agricol destinat agriculturii ecologice până în 2030;

57.

sprijină abordarea de a evalua, în cadrul noii PAC, circumstanțele și nevoile specifice ale statelor membre în ceea ce privește creșterea sectorului ecologic și de a se asigura că statele membre utilizează în mod optim posibilitățile oferite de noua PAC pentru a sprijini sectorul ecologic de la nivel național și, în special, condițiile dificile de producție din regiunile ultraperiferice. Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită sprijinirii acelor state membre/regiuni care au rămas în urmă, oferind totodată orientări suplimentare celor care au contribuit deja la atingerea țintei de 25 %. Fiecare stat membru ar trebui să contribuie la atingerea țintei comune până în 2030;

58.

recomandă ca statele membre și ALR să integreze mai bine agricultura ecologică în programele de formare și în programa facultăților cu profil agricol și să elaboreze materiale de învățare și formare privind agricultura ecologică, care să răspundă nevoilor producției primare, precum și celor ale prelucrării și transformării;

59.

recomandă ca ALR să accelereze rata de conversie la agricultura ecologică, oferind sprijin și consiliere pentru înființarea, conversia sau transferul fermelor care optează pentru agricultura ecologică;

60.

subliniază importanța dezvoltării agroindustriei ecologice de la nivel regional și local pentru a consolida creșterea producției primare. Promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente poate fi benefică atât pentru fermierii din sectorul agriculturii ecologice, cât și pentru consumatori: aceasta reduce costurile de transport și crește sustenabilitatea, dezvoltând totodată economia rurală și adăugând valoare în zona de producție;

61.

prin urmare, recomandă ca statele membre și ALR să includă măsuri specifice pentru operatorii implicați în prelucrarea și comercializarea alimentelor ecologice, pentru a facilita dezvoltarea armonioasă a producției și pentru a crea un mediu favorabil lanțurilor scurte de aprovizionare din toate regiunile. În consecință, propune:

—	încurajarea agroindustriilor la scară mică legate de ferme;

—

creșterea instalațiilor mobile de prelucrare pentru fermele mici (abatoare, unități de prelucrare, mori etc.) și încurajarea utilizării în comun a instalațiilor de prelucrare de la nivel local, pentru a depăși barierele juridice create de standardele în materie de sănătate și siguranță și de sănătate animală;

—	încurajarea implicării cooperativelor agricole în comercializarea și transformarea produselor ecologice, inclusiv participarea la achizițiile publice de alimente;

62.

subliniază importanța organizării economice, a unor instrumente eficiente de reglementare a piețelor și a finanțării organizațiilor de producători pentru atingerea țintei de 25 %. De exemplu, pentru a li se asigura un venit minim stabil, producătorilor ar trebui să li se garanteze un preț minim care să depășească costul mediu de producție al agriculturii ecologice. În cazul unui dezechilibru al pieței în care creșterea cererii nu permite absorbția creșterii ofertei, Comisia ar trebui să fie abilitată să activeze mecanismul special de intervenție publică pentru produsele ecologice;

63.

observă că intensificarea concurenței neloiale din partea produselor ecologice din afara UE ar putea slăbi sectorul și recomandă Comisiei Europene să garanteze un comerț echitabil, echilibrat și transparent, solicitând reciprocitate în ceea ce privește obligațiile și normele aplicabile producției ecologice pentru produsele importate în UE, cu scopul de a asigura egalitatea de tratament și protecția eficientă a consumatorilor europeni. Din aceleași motive, cele menționate anterior ar trebui să se aplice și acvaculturii, pentru a extinde protecția mediului și gestionarea durabilă a oceanelor și mărilor la țările din afara UE;

64.

recomandă Comisiei Europene să sprijine lansarea unei platforme comune la nivelul UE care să faciliteze posibilitățile de import-export ale fermierilor locali din agricultura ecologică, prin dezvoltarea de servicii de comercializare online în UE și prin acordarea de sprijin pentru logistică și parteneriate de succes în acest domeniu;

65.

recomandă ca statele membre să introducă un sistem bonus-malus în cadrul programelor ecologice ale noii PAC, astfel cum se prevede în avizul său anterior pe tema „Agroecologia”;

66.

observă că noul regulament al UE privind agricultura ecologică se va aplica de la 1 ianuarie 2022 și va aduce modificări majore anumitor sectoare ale producției ecologice. Pentru a asigura punerea în aplicare cu succes, este esențial un echilibru între armonizarea la nivelul UE și adaptarea la nivel regional, fără derogări de la principiile ecologice;

67.

prin urmare, solicită Comisiei să monitorizeze impactul noului regulament, pentru a răspunde în mod eficient la orice dificultate cauzată de aplicarea noilor norme;

68.

recunoaște interesul și potențialul ridicat al conversiei la agricultura ecologică în sectorul creșterii animalelor;

69.

salută intenția Comisiei de a consolida acvacultura ecologică. Sectorul se confruntă cu o concurență acerbă din partea țărilor din afara UE, întrucât UE importă aproape 80 % din peștele consumat pe piața internă (3);

70.

prin urmare, recomandă Comisiei să asigure un sprijin adecvat și să majoreze finanțarea C & I pentru sectorul agriculturii, cel al acvaculturii ecologice și cel al creșterii animalelor din UE, pentru a face față lipsei unor factori de producție adecvați, și anume o hrană cu proteine ecologice, semințe ecologice certificate și vitamina B pentru animale, și pentru a reduce dependența de importuri;

71.

salută propunerea Comisiei de a majora finanțarea C & I dedicată agriculturii ecologice în cadrul Orizont Europa și subliniază în special importanța dedicării unor cereri de propuneri și bugete separate pentru producția ecologică.

Bruxelles, 2 decembrie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) IFOAM Organics Europe.

(2) Ibid.

(3) Opiniile Copa-Cogeca privind Comunicarea intitulată Un plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice.