Avizul Comitetului European al Regiunilor – Agenda UE privind combaterea terorismului: anticipare, prevenire, protejare și răspuns

(2022/C 61/05)

Raportor:

Karl VANLOUWE (BE-AE),

membru al unei adunări regionale: Parlamentul flamand

Document de referință:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda UE privind combaterea- terorismului: anticipare, prevenire, protejare și răspuns

COM(2020) 795 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Introducere

salută Agenda privind combaterea terorismului (1) a Comisiei, care recunoaște rolul-cheie al autorităților locale și regionale, în special cu privire la prevenirea radicalizării și la protejarea spațiilor publice;

împărtășește poziția Comisiei, conform căreia natura transfrontalieră a rețelelor teroriste necesită o cooperare mai strânsă, pentru a ne proteja și sprijini valorile și normele comune, modul nostru de viață european și societatea noastră pluralistă;

subliniază că lupta împotriva terorismului face parte din politica de securitate, care este o competență partajată între Uniune și statele membre, menținerea ordinii publice și apărarea securității interne fiind de competența statelor membre, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea UE (2), și amintește, în acest context, și rolul autorităților de aplicare a legii de la nivel regional în anumite state membre;

subliniază că atentatele teroriste din UE sunt inspirate de motive diverse, iar Europol le împarte în 5 categorii: terorismul jihadist, terorismul de stânga și anarhist, terorismul de dreapta, terorismul etno-naționalist și separatist și terorismul individual, atrăgând atenția asupra fenomenului în creștere al autorilor de infracțiuni care acționează singuri (3);

subliniază că măsurile legate de COVID-19 afectează libertatea de circulație a teroriștilor, care găsesc însă – din păcate – modalități de a eluda aceste măsuri. În plus, trebuie să se țină seama de impactul socioeconomic al pandemiei, care induce un risc suplimentar de radicalizare și o situație de criză de care teroriștii pot profita pentru a-și promova în continuare obiectivele și activitățile (4) (5);

Anticipare

Informații strategice și analiza amenințărilor

recunoaște, în contextul caracterului transfrontalier al rețelelor teroriste, importanța vitală a Centrului de situații și de analiză a informațiilor al Uniunii Europene (INTCEN UE) pentru securitatea internă a UE și salută apelul Comisiei pentru o mai bună integrare a informațiilor strategice și pentru ca serviciile naționale de securitate și de informații să furnizeze în continuare Centrului de situații și de analiză a informațiilor evaluări calitative ale amenințărilor, iar centrul să dispună de resursele necesare;

Consolidarea capacității de detectare timpurie

salută, în cadrul cercetării în domeniul securității din UE, creșterea capacității de detectare timpurie a potențialelor amenințări teroriste, subliniind importanța interoperabilității astfel încât să poată fi făcut schimb de informații;

sprijină, în cadrul ciclului de politici de securitate ale programului Orizont Europa, integrarea în continuare a componentei de cercetare, în legătură cu care Europol poate sprijini identificarea principalelor teme de cercetare și elaborarea și punerea în aplicare a programelor-cadru relevante ale UE;

În avanposturi: rolul noilor tehnologii

recunoaște oportunitățile pe care noile tehnologii inovatoare, cum ar fi inteligența artificială și dronele, le oferă pentru a detecta în mod proactiv amenințările teroriste și a contribui la securitatea spațiilor publice; salută angajamentul Comisiei de a finanța proiecte pentru a dezvolta noi tehnologii prin intermediul Agendei urbane a UE (6) și solicită să se facă schimburi de bune practici între autorități, întreprinderi și experți;

10.

subliniază că și noile tehnologii pot determina apariția unor noi amenințări și salută, printre altele, planurile Comisiei de a detecta, urmări și identifica mai bine dronele potențial dăunătoare;

11.

subliniază necesitatea de a găsi, în special în cazul noilor tehnologii, un echilibru între, pe de o parte, dreptul la securitate și integritate fizică și, pe de altă parte, celelalte drepturi și libertăți fundamentale; în acest sens, ar trebui să fie prevăzute mecanisme de control și echilibru, iar proporționalitatea și supravegherea judiciară independentă ar trebui să capete prioritate;

Prevenirea

Combaterea ideologiilor extremiste în mediul online

12.

salută angajamentul Comisiei, în cooperare cu Europol (ale cărui competențe ar trebui consolidate din perspectiva resurselor și capacității), de a sprijini punerea în aplicare în continuare a Protocolului UE pentru situații de criză destinat combaterii diseminării virale a conținutului online cu caracter terorist;

13.

ia act de angajamentul Comisiei de a extinde lista infracțiunilor la nivelul UE (7) la infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură și de propunerea sa de act legislativ privind serviciile digitale (8); subliniază necesitatea de a ține seama de cadrele juridice din statele membre în acest sens și că toate drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare, trebuie întotdeauna luate în considerare;

14.

subliniază că, în acțiunea de combatere a radicalizării, terorismului și dezinformării, este important să fie diseminate discursuri și contradiscursuri alternative și salută angajamentul Comisiei de a sprijini statele membre în elaborarea acestei comunicări strategice;

Sprijinirea actorilor locali pentru a consolida reziliența comunităților

15.

subliniază angajamentul său de a îndeplini în continuare un rol activ în combaterea radicalizării și salută sprijinul acordat de Comisie Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (9) și inițiativei „Orașele UE împotriva radicalizării” (10);

16.

subliniază importanța unei abordări multidisciplinare în cooperare cu societatea civilă, mai ales în legătură cu detectarea timpurie a radicalizării; atrage atenția asupra celor mai bune practici, cum ar fi celulele locale integrate de securitate, în care administrațiile locale, poliția, organizațiile socio-preventive, serviciile de educație (non-formală), consilierii religioși etc. conlucrează la abordarea specifică fiecărui caz a persoanelor radicalizate (11) și subliniază caracterul absolut necesar al păstrării secretului profesional de toți cei implicați; evidențiază, în acest context, principiul esențial al secretului profesional partajat, solicită un schimb de bune practici în acest sens și subliniază că trebuie să se țină seama de reglementările statelor membre privind protecția vieții private;

17.

reamintește că autoritățile locale și regionale sunt cele care abordează în modul cel mai direct oportunitățile și provocările integrării; în special la acest nivel, așteaptă sprijin din partea Comisiei pentru protejarea și consolidarea coeziunii sociale, inclusiv prin planul său de acțiune privind integrarea și incluziunea (12);

Închisori, reabilitare și reintegrare

18.

salută angajamentul Comisiei de a acorda mai multă atenție problemei radicalizării în închisori, printr-un demers de deradicalizare, reabilitare și reintegrare a deținuților radicalizați; subliniază necesitatea unei abordări cuprinzătoare prin care personalul penitenciarelor, asistenții sociali, consilierii religioși etc. să beneficieze de formare specializată în legătură cu modul de abordare a deținuților radicalizați și cu cazurile în care îndrumarea persoanelor radicalizate nu încetează după detenție sau deradicalizare și subliniază importanța schimbului de bune practici;

Consolidarea cunoștințelor și acordarea de sprijin

19.

salută angajamentul Comisiei de a sprijini dezvoltarea în continuare a rețelelor naționale realizate cu actori relevanți; așteaptă cu interes propunerile de înființare a unui Centru de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării care, pe lângă schimburi de cunoștințe și expertiză, ar trebui să promoveze utilizarea optimă a oportunităților de finanțare în cadrul diverselor programe ale UE; ia act de nivelul ridicat de cunoștințe și expertiză existent acumulat deja de autoritățile locale și regionale (13) și solicită participarea autorităților regionale competente de aplicare a legii și a serviciilor de informații la dezvoltarea de rețele naționale realizate cu factorii competenți și la activitatea Centrului de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării;

20.

subliniază, de asemenea, importanța Fondului pentru securitate internă (FSI) în lupta europeană împotriva terorismului și evidențiază necesitatea de a se garanta că acea parte a fondurilor gestionate de statele membre ajunge la toate autoritățile competente în acest sector, atât naționale cât și regionale;

Protejare

Protejarea persoanelor în spații publice

21.

subliniază că spațiile publice sunt vulnerabile la atacuri teroriste; salută angajamentul Comisiei de a se concentra mai mult pe principiul integrării dimensiunii securității încă din stadiul conceperii proiectului; așteaptă cu interes publicarea online a manualului arhitectural virtual al Comisiei, pentru a integra aspectele legate de securitate în proiectarea viitoarelor spații publice și în renovarea celor existente și subliniază echilibrul care trebuie găsit între securitatea spațiilor publice și necesitatea ca aceste spații să rămână deschise, viabile și accesibile;

22.

recunoaște valoarea simbolică ridicată a lăcașurilor de cult, care le transformă adesea în ținte ale teroriștilor, și așteaptă cu interes proiectele pe care Comisia intenționează să le sprijine în cooperare cu statele membre, pentru a îmbunătăți protecția fizică a acestor spații, în legătură cu care trebuie găsit, de asemenea, un echilibru în ceea ce privește deschiderea, viabilitatea și accesibilitatea;

Orașele – coloana vertebrală a securității publice

23.

salută propunerile Comisiei privind angajamentul UE față de securitatea și reziliența urbană și noua inițiativă „Orașele împotriva radicalizării și terorismului” și solicită ca acțiunile aferente să se desfășoare după principiul ghișeului unic, pentru a asigura un punct unic de contact;

24.

cere Comisiei să includă Comitetul Regiunilor ca partener cu funcții depline în angajamentul UE privind securitatea și reziliența urbană și îi solicită să consulte Comitetul întotdeauna în legătură cu propunerile relevante;

25.

subliniază că și fondurile politicii de coeziune a UE pot fi utilizate pentru a preveni radicalizarea și a moderniza infrastructura publică prin investiții care să vizeze coeziunea socială, integrarea și reziliența;

Consolidarea rezilienței infrastructurii critice

26.

subliniază riscul ca infrastructura critică să fie văzută ca obiectiv pentru atentate teroriste și evidențiază importanța raportării incidentelor cibernetice în contextul legislației privind securitatea rețelelor și sistemelor informatice (14); așteaptă cu interes propunerile Comisiei de a spori reziliența operatorilor și de a consolida securitatea împotriva riscurilor fizice și digitale;

27.

își exprimă satisfacția că domeniul de aplicare al propunerii de directivă privind reziliența entităților critice (15) a fost extins în mod semnificativ pentru a include domeniile energiei, transporturilor, sănătății, apei potabile, apelor reziduale, infrastructurii digitale, administrației publice și spațiului. Își reiterează (16) solicitarea adresată Comisiei Europene să ia în considerare în viitor o extindere suplimentară a domeniilor care urmează să fie incluse în directivă, pentru a integra și sectorul lanțurilor de distribuție a produselor de bază;

Siguranța frontierelor

28.

reamintește că libera circulație a persoanelor în cadrul UE trebuie să fie indisolubil legată de o supraveghere adecvată la frontierele externe; este de acord cu Comisia că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a realiza un sistem eficace de gestionare a frontierelor, cu scopul de a controla în mod sistematic toți călătorii de la frontierele externe, astfel încât persoanele suspectate de terorism să fie depistate la intrarea în UE și să le fie refuzat accesul; așteaptă cu interes propunerile Comisiei pentru o nouă strategie Schengen;

29.

recunoaște necesitatea de a realiza interoperabilitatea și implementarea rapidă și deplină a Sistemului de intrare/ieșire (EES) (17), a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) (18) și a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN) (19);

30.

în contextul noilor regulamente privind Sistemul de Informații Schengen (SIS) (20), recunoaște necesitatea de a pune în aplicare sistemul automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS) și de a înregistra în SIS informațiile referitoare la combatanții teroriști străini care sunt furnizate de țări terțe de încredere;

Privarea teroriștilor de mijloacele de atac

31.

recunoaște amenințarea reprezentată de explozivii artizanali; sprijină solicitarea Comisiei de a pune pe deplin în aplicare și de a asigura respectarea legislației privind precursorii de explozivi (21) și subliniază importanța revizuirii și actualizării periodice a acestei legislații;

Răspuns

Sprijin operațional: consolidarea Europol

32.

recunoaște rolul esențial al Europol și al Centrului european de combatere a terorismului (CECT); subliniază necesitatea unor resurse suplimentare și salută angajamentul Comisiei (22) de a consolida mandatul Europol, astfel încât acesta din urmă să fie în măsură să coopereze în mod eficace cu partenerii privați, să sprijine anchetele penale naționale privind terorismul în ceea ce privește prelucrarea și analiza volumelor mari de date și să utilizeze expertiza sa în materie de cercetare și inovare;

Cooperarea în domeniul asigurării aplicării legii

33.

subliniază necesitatea cooperării transfrontaliere și transsectoriale în lupta împotriva terorismului și pledează pentru o cooperare puternică între autoritățile regionale și naționale de aplicare a legii și EUROPOL; subliniază valoarea adăugată a formării relevante a CEPOL (23); așteaptă cu interes propunerea Comisiei privind un Cod UE de cooperare polițienească și solicită ca această propunere să țină seama de structura descentralizată a anumitor state membre în domeniul politicii de securitate; salută angajamentul Comisiei de a continua să sprijine și să protejeze rețeaua ATLAS de unități speciale de intervenție (24); solicită explorarea opțiunilor de punere în comun și partajare (pooling and sharing);

Îmbunătățirea schimbului de informații

34.

recunoaște că este necesară consolidarea coordonării, cooperării și schimbului de informații între autoritățile locale și regionale, statele membre, poliție, justiție și serviciile de informații și securitate, atât între ele, cât și cu agențiile europene corespunzătoare; evidențiază cele mai bune practici în care sunt utilizate grupuri operative multidisciplinare, grupuri de lucru și celule de securitate la nivel local, regional și național (25); așteaptă cu interes propunerile Comisiei de instituire a unui mecanism eficient de schimburi de informații în domeniul combaterii terorismului și subliniază importanța respectării caracterului confidențial și a încrederii reciproce;

35.

recunoaște necesitatea unui schimb mai bun de profiluri ADN, de amprente digitale și palmare și de date privind înmatricularea vehiculelor între statele membre, care să răspundă nevoilor operaționale ale autorităților de aplicare a legii și cadrului juridic al UE pentru protecția datelor; așteaptă cu interes propunerile Comisiei de revizuire, actualizare și extindere a deciziilor Prüm (26);

Sprijin acordat anchetelor și urmăririi penale

36.

este conștient că criptarea informațiilor este un instrument important de protecție a securității cibernetice și a drepturilor fundamentale, dar este și utilizat în mod abuziv de teroriști; așteaptă cu interes cooperarea propusă de Comisie cu statele membre pentru a identifica soluții pentru accesul legal la aceste date, în conformitate cu drepturile și libertățile noastre fundamentale și cu cadrul juridic al UE privind protecția datelor;

37.

recunoaște că, în ce privește identificarea, depistarea și urmărirea penală a combatanților teroriști străini reîntorși, trebuie colectate probe și date de pe teren, o sarcină complexă; așteaptă cu interes inițiativele Comisiei menite să sprijine statele membre în această privință și salută angajamentul său de a consolida cooperarea cu țări terțe;

Îmbunătățirea sprijinirii victimelor terorismului

38.

subliniază impactul enorm al atacurilor teroriste asupra victimelor și menționează că sprijinul acordat victimelor ar trebui să se bazeze pe recunoașterea faptelor, pe comemorare, pe justiție și adevăr;

39.

subliniază necesitatea de a degreva victimele de anumite sarcini și evidențiază o bună practică constând într-un sistem de asistență individuală, în cadrul căruia ele beneficiază de monitori, la nivel administrativ și pe plan emoțional;

40.

subliniază valoarea adăugată a Centrului-pilot de expertiză al UE pentru victimele terorismului (27) și solicită ca el să se dezvolte în continuare și să fie extins după 2021, pentru a realiza activități practice suplimentare pe teren; pledează pentru o cooperare strânsă cu viitorul Centru de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării, dar nu și pentru integrarea celor două entități;

41.

salută angajamentul Comisiei de a explora modul în care poate fi îmbunătățit accesul victimelor la despăgubiri, inclusiv pentru victimele terorismului în situații transfrontaliere care își au reședința într-un alt stat membru decât cel în care a avut loc atentatul terorist; solicită studierea unor soluții precum instituirea unui fond de garanții pentru victimele terorismului.

Bruxelles, 12 octombrie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) COM(2020) 795 final.

(2) Articolele 4, 67 și 72 din TFUE.

(3) Europol (2020). Raport privind situația și tendințele terorismului în Uniunea Europeană (TE-SAT) 2020.

(4) Europol (2020). Raport privind situația și tendințele terorismului în Uniunea Europeană (TE-SAT) 2020.

(5) Direcția executivă a Comitetului pentru combaterea terorismului al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, 2020. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra terorismului, a combaterii terorismului și a contracarării extremismului violent.

(6) https://futurium.ec.europa.eu/en/urban-agenda/security-public-spaces

(7) Articolul 83 alineatul (1) din TFUE.

(8) COM(2020) 825 final.

(9) https://ec.europa.eu/home-affairs/networks/radicalisation-awareness-network-ran_en

(10) https://ec.europa.eu/home-affairs/policies/internal-security/counter-terrorism-and-radicalisation_en

(11) https://preventie-radicalisering-polarisering.vlaanderen.be/sites/preventie-radicalisering-polarisering/files/leidraad_livc.pdf

(12) COM(2020) 758 final.

(13) Parlamentul flamand (2015). Documentul 366 (2014-2015) – Nr. 3 și Guvernul flamand (2017). Planul de acțiune flamand pentru prevenirea radicalizării și a polarizării violente

(14) Directiva (UE) 2016/1148.

(15) COM(2020) 829 final.

(16) Avizul CoR privind reziliența entităților critice, NAT-VII/017.

(17) https://www.eulisa.europa.eu/Activities/Large-Scale-It-Systems/Sis-Ii

(18) https://www.eulisa.europa.eu/Activities/Large-Scale-It-Systems/Etias

(19) https://www.eulisa.europa.eu/Activities/Large-Scale-It-Systems/Ecris-Tcn

(20) Regulamentul (UE) 2018/1860, Regulamentul (UE) 2018/1861 și Regulamentul (UE) 2018/1862.

(21) Regulamentul (UE) 2019/1148.

(22) COM(2020) 796 final.

(23) https://www.cepol.europa.eu/education-training/what-we-teach/counter-terrorism

(24) Decizia 2008/617/JAI.

(25) https://www.besafe.be/sites/default/files/2019-06/planr_en.pdf

(26) Deciziile 2008/615/JAI și 2008/616/JAI.

(27) https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/criminal-justice/eu-centre-expertise-victims-terrorism_ro