P9_TA(2021)0507

Deliberările Comisiei pentru petiții din cursul anului 2020

Rezoluția Parlamentului European din 16 decembrie 2021 referitoare la deliberările Comisiei pentru petiții din cursul anului 2020 (2021/2019(INI))

(2022/C 251/09)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la deliberările Comisiei pentru petiții,

—	având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—	având în vedere articolele 20, 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reflectă importanța pe care Tratatul o acordă dreptului cetățenilor și rezidenților din UE de a aduce preocupările lor în atenția Parlamentului European,

—	având în vedere articolul 228 din TFUE privind rolul și funcțiile Ombudsmanului European,

—	având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), care prevede dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

—	având în vedere dispozițiile din TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

—	având în vedere articolul 54 și articolul 227 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A9-0323/2021),

A.	întrucât, în 2020, Parlamentul a primit 1 573 de petiții, ceea ce reprezintă o creștere de 15,9 % față de cele 1 357 de petiții depuse în 2019 și o creștere de 28,9 % față de cele 1 220 de petiții depuse în 2018;

întrucât, în 2020, numărul de utilizatori care susțin una sau mai multe petiții pe portalul web pentru petiții al Parlamentului a fost de 48 882, ceea ce reprezintă o creștere considerabilă față de cei 28 076 de utilizatori înregistrați în 2019; întrucât și numărul de clicuri în sprijinul petițiilor a crescut în 2020, ajungând la un total de 55 129;

întrucât numărul mare de petiții în care cetățenii își exprimă îngrijorările legate de situațiile de urgență în domeniul sănătății publice și în cel socioeconomic provocate de izbucnirea pandemiei de COVID-19 a contribuit mult la creșterea numărului de petiții înregistrate în 2020 în comparație cu anii precedenți; întrucât 13,23 % din petițiile primite în 2020 se referă la pandemia de COVID-19;

D.	întrucât numărul mare de petiții depuse în 2020 arată că, în perioade de criză, cetățenii se bazează pe reprezentanții zonei lor aleși la nivelul UE, transmițându-le direct preocupările și plângerile lor;

întrucât numărul total de petiții rămâne totuși modest în raport cu populația totală a UE, arătând că trebuie depuse chiar mai multe eforturi pentru a-i face pe cetățeni să își conștientizeze mai bine dreptul de a adresa petiții și pentru a-i încuraja să și-l exercite; întrucât cetățenii care își exercită dreptul de a adresa petiții se așteaptă ca instituțiile UE să aducă valoare adăugată găsind soluții la problemele lor;

întrucât criteriile de admisibilitate a petițiilor sunt prevăzute la articolul 227 din TFUE și la articolul 226 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, care cer ca petițiile să fie depuse de cetățeni ai UE sau de rezidenți afectați direct de chestiuni ce se încadrează în domeniile de activitate ale Uniunii Europene;

întrucât, dintre cele 1 573 de petiții depuse în 2020, 392 au fost declarate inadmisibile, iar 51 au fost retrase; întrucât procentul relativ ridicat (24,92 %) de petiții inadmisibile din 2020 demonstrează că persistă o lipsă generalizată de claritate în ceea ce privește întinderea și limitele domeniilor de competență ale UE;

întrucât dreptul de a adresa petiții Parlamentului European este unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni; întrucât dreptul de a adresa petiții le oferă cetățenilor și rezidenților UE un mecanism deschis, democratic și transparent de a se adresa direct reprezentanților lor aleși și este deci esențial pentru a face posibilă implicarea activă a cetățenilor în domeniile de activitate ale Uniunii;

întrucât dreptul de a adresa petiții dă Parlamentului prilejul de a-și îmbunătăți capacitatea de reacție la plângerile și îngrijorările legate de respectarea drepturilor fundamentale ale UE și a legislației UE în statele membre; întrucât petițiile sunt, așadar, o sursă utilă de informații privind cazurile de încălcare sau aplicare necorespunzătoare a dreptului UE și permit astfel Parlamentului și altor instituții ale UE să analizeze transpunerea și aplicarea dreptului UE și posibilul impact al acestuia asupra drepturilor cetățenilor și rezidenților UE;

J.	întrucât Parlamentul se află de mult timp în linia întâi la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea procesului de adresare de petiții și are cel mai deschis și mai transparent proces de petiționare din Europa, care le permite petiționarilor să participe la activitățile sale;

întrucât Comisia pentru petiții examinează și tratează cu atenție fiecare petiție adresată Parlamentului; întrucât fiecare petiționar are dreptul de a primi un răspuns care să îl informeze în legătură cu decizia privind admisibilitatea și cu acțiunile Comisiei pentru petiții pentru a da curs respectivei petiții, într-un interval de timp rezonabil, în propria limbă sau în limba utilizată în petiție; întrucât orice petiționar poate solicita redeschiderea petiției sale pe baza unor noi elemente relevante;

întrucât activitățile Comisiei pentru petiții se bazează pe informațiile primite de la petiționari; întrucât, alături de evaluarea Comisiei și de răspunsurile statelor membre și ale altor organisme, informațiile oferite de petiționari în petiții și la reuniunile comisiei sunt esențiale pentru activitatea comisiei; întrucât petițiile admisibile aduc contribuții valoroase și la activitatea celorlalte comisii parlamentare, având în vedere că sunt transmise de Comisia pentru petiții altor comisii pentru aviz sau pentru informare;

întrucât Comisia pentru petiții acordă o importanță capitală examinării și dezbaterii publice a petițiilor la reuniunile sale; întrucât petiționarii au dreptul de a-și prezenta petițiile și de multe ori iau cuvântul în dezbateri, contribuind astfel activ la munca comisiei; întrucât în 2020 Comisia pentru petiții a organizat 13 reuniuni, la care s-au discutat 116 petiții cu 110 petiționari prezenți, iar 78 de petiționari au participat activ la reuniuni, luând cuvântul; întrucât numărul mai mic de petiții discutate la reuniunile din 2020 comparativ cu 2019 se explică prin reducerea intervalelor orare pentru reuniunile comisiilor, în special din aprilie până în iulie, din cauza serviciilor de interpretare restrânse ca urmare a măsurilor preventive aplicate de Parlament în contextul pandemiei;

întrucât principalele subiecte de interes exprimate în petițiile adresate în 2020 se refereau la drepturile fundamentale (în special impactul măsurilor de urgență luate în contextul COVID-19 asupra statului de drept și a democrației, precum și asupra libertății de circulație, a dreptului la muncă, a dreptului la informare și a dreptului la educație, precum și un mare număr de petiții referitoare la drepturile persoanelor LGBTQ+ în Uniune), la sănătate (mai ales chestiuni privind criza sănătății publice provocate de pandemie, de la protecția sănătății cetățenilor la gestionarea crizei sanitare în statele membre și la achiziționarea și distribuirea de vaccinuri, inclusiv chestiuni referitoare la tratamente și echipamente de protecție), la mediu (mai ales activități miniere și impactul pe care îl au asupra mediului, securitatea nucleară, poluarea aerului și degradarea ecosistemelor naturale), la justiție (mai cu seamă chestiuni privind accesul la justiție sau presupuse vicii de procedură ori îngrijorări legate de statul de drept, precum și cazuri transfrontaliere de răpiri de copii și drepturile privind încredințarea), la ocuparea forței de muncă (în special accesul la piața muncii și contractele precare), la educație (mai ales chestiuni referitoare la accesul discriminatoriu la educație), la piața internă (în special chestiuni privind restricțiile naționale de călătorie în contextul pandemiei și efectele lor asupra liberei circulații a persoanelor în Uniune și în afara ei), precum și la punerea în aplicare a Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pe lângă multe alte domenii de activitate;

întrucât 79,7 % (1 254) din petițiile primite în 2020 au fost prezentate prin intermediul portalului web pentru petiții al Parlamentului European, față de 73,9 % (1 003 petiții în 2019), lucru ce confirmă astfel faptul că portalul web pentru petiții al Parlamentului a devenit de departe cel mai utilizat canal pentru transmiterea petițiilor cetățenilor către Parlament;

întrucât în 2020 portalul web pentru petiții a fost dezvoltat și mai mult, devenind un portal mai ușor de utilizat, mai sigur și mai accesibil pentru cetățeni; întrucât secțiunea „Întrebări frecvente” a fost actualizată, au fost aduse o serie de îmbunătățiri în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, pentru a da curs recomandărilor Autorității Europene pentru Protecția Datelor, și a fost introdus un nou mecanism de recuperare a parolei; întrucât s-au luat măsuri pentru a dezvolta în continuare interconexiunile dintre portalul web pentru petiții, ePeti și PETIGREF și s-au depus eforturi pentru a asigura integrarea unor actualizări externe și a aplicației Hermes; întrucât au fost tratate cu succes multe cereri individuale de asistență;

Q.	întrucât, în 2020, numeroase petiții privind COVID-19 au fost incluse pe ordinea de zi prin aplicarea procedurii de urgență;

întrucât în 2020 Comisia pentru petiții a organizat o singură vizită de informare; întrucât nu s-a putut face nicio altă vizită de informare din cauza situației generate de pandemie și datorită deciziei luate de Președintele Parlamentului de a anula evenimentele parlamentare, inclusiv delegațiile, ca măsură necesară și de precauție adoptată pentru a reduce răspândirea COVID-19 și pentru a reduce la minimum riscurile pentru sănătatea deputaților și a personalului Parlamentului;

întrucât Comisia pentru petiții, în calitate de comisie asociată, împreună cu comisiile competente pentru subiectul în cauză [Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Comisia pentru cultură și educație (CULT)] au organizat la 15 octombrie 2020 o audiere publică privind inițiativa cetățenească europeană (ICE) intitulată „Minority Safepack – one million signatures for diversity in Europe”; întrucât, din cauza pandemiei, audierea a avut loc în format hibrid, iar organizatorii ICE au putut participa la reuniune de la distanță, în timp ce publicul a putut urmări reuniunea în direct pe internet;

T.	întrucât Comisia Europeană, în calitate de gardian al Tratatelor, are un rol esențial pentru activitatea desfășurată de Comisia pentru petiții, iar informațiile furnizate de petiționari sunt utile pentru a descoperi posibile încălcări sau aplicări incorecte ale legislației europene;

U.	întrucât strategia Comisiei în ceea ce privește tratarea petițiilor are la bază comunicarea sa din 2016, intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune” (C(2016)8600);

întrucât rapoartele anuale ale Comisiei privind monitorizarea aplicării dreptului UE se referă la petiții într-un mod foarte general, demonstrând lipsa unui sistem adecvat de colectare a informațiilor privind petițiile și legătura acestora cu procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau cu actele UE;

întrucât, în conformitate cu Regulamentul de procedură, Comisia pentru petiții este responsabilă de relațiile cu Ombudsmanul European, care anchetează plângerile cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și organelor UE; întrucât Ombudsmanul European actual, Emily O’Reilly, a prezentat Comisiei pentru petiții Raportul său anual pe 2019 în cadrul reuniunii comisiei din 3 septembrie 2020;

întrucât Comisia pentru petiții este membră a Rețelei europene a ombudsmanilor, din care fac parte și Ombudsmanul European, ombudsmanii naționali și regionali, precum și organisme similare din statele membre, din țările candidate și din alte țări din Spațiul Economic European și care urmărește să promoveze schimbul de informații despre legislația și politicile UE și să facă schimb de bune practici,

evidențiază rolul esențial al Comisiei pentru petiții în apărarea și promovarea drepturilor cetățenilor și rezidenților UE, prin faptul că se asigură că preocupările și plângerile petiționarilor sunt examinate în timp util și cu eficacitate și că sunt soluționate, ori de câte ori este posibil, printr-un proces deschis, democratic, rapid și transparent de petiționare; subliniază că instrumentul petițiilor este esențial pentru promovarea principiilor democrației directe și îmbunătățirea participării active a cetățenilor la funcționarea Uniunii Europene;

subliniază că participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii este esențială pentru a realiza o Uniune mai democratică, mai deschisă și mai transparentă; subliniază că Comisia pentru petiții joacă un rol fundamental în implicarea cetățenilor europeni în activitățile Uniunii și reprezintă un forum de discuții în cadrul căruia cetățenii își pot face auzită vocea în instituțiile UE; invită instituțiile UE să își îmbunătățească răspunsul la problemele cetățenilor în procesul de elaborare a politicilor, ținând seama de opiniile și plângerile exprimate în petiții;

reafirmă că este important să existe o dezbatere publică permanentă cu privire la domeniile de activitate ale Uniunii, pentru a se asigura informarea corectă a cetățenilor cu privire la sfera competențelor Uniunii și la diferitele niveluri decizionale; cere, în această privință, să se desfășoare campanii eficiente de sensibilizare; subliniază că implicarea activă a presei și a serviciilor de comunicare, atât la nivel european, cât și la nivel național, precum și o intensificare a activității platformelor de comunicare socială ar spori vizibilitatea și capacitatea de reacție a Comisiei pentru petiții, în cadrul activității pe care o desfășoară, la preocupările publice;

consideră că acest efort ar permite, de asemenea, evitarea dezinformării cu privire la activitatea desfășurată de Comisia pentru petiții, venind astfel în sprijinul luptei împotriva dezinformării promovate de Comisie și i-ar ajuta pe cetățeni să afle mai multe despre dreptul lor de a adresa petiții, precum și despre sfera și limitele responsabilităților Uniunii și ale competențelor Comisiei pentru petiții, cu scopul de a reduce numărul de petiții inadmisibile; consideră că este, de asemenea, important să se evidențieze cazurile încununate cu succes, în care o chestiune ridicată de un petiționar a fost soluționată cu sprijinul Comisiei pentru petiții; subliniază, în acest sens, importanța politicii de comunicare multilingvă a UE pentru o mai bună conectare cu cetățenii din toate statele membre;

subliniază că Conferința privind viitorul Europei ar trebui utilizată ca un prilej de a explica cetățenilor UE rolul Comisiei pentru petiții, pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu dreptul de a adresa petiții și a o încuraja să participe activ și să își exprime preocupările și ideile în fața reprezentanților săi aleși;

reliefează că petițiile reprezintă pentru cetățeni o poartă de intrare în instituțiile europene și o ocazie unică pentru Parlament și alte instituții ale UE de a stabili o legătură directă cu cetățenii și rezidenții UE, de a le cunoaște problemele și de a purta un dialog regulat cu ei, în special în cazurile în care aceștia sunt afectați de punerea în aplicare incorectă a dreptului UE; subliniază că este nevoie de o cooperare consolidată între Comisia pentru petiții și comisiile competente, între instituțiile, organele și agențiile Uniunii și autoritățile naționale, regionale și locale cu privire la anchetele asupra punerii în aplicare și a respectării dreptului UE și la propunerile legate de acestea; consideră că această cooperare este esențială pentru a aborda îngrijorările cetățenilor privind aplicarea dreptului UE și a găsi soluții la ele și contribuie la consolidarea legitimității democratice și a responsabilității Uniunii; cere deci ca reprezentanții statelor membre să participe mai activ la reuniunile comisiei și ca autoritățile naționale să răspundă mai rapid la cererile de clarificare sau de informare care le sunt adresate de Comisia pentru petiții; îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a garanta că interpretarea domeniului de aplicare a articolului 51 din cartă este cât mai coerentă și mai amplă posibil;

invită Comisia Europeană să joace un rol mai activ în relația cu Comisia pentru petiții pentru a asigura că cetățenii primesc un răspuns detaliat și ușor de înțeles;

subliniază necesitatea de a respecta abordarea și punctul de vedere exprimat de Comisie în răspunsurile sale către Comisia pentru petiții și de a respecta rolul său de gardian al tratatelor;

reamintește că petițiile contribuie considerabil la îndeplinirea rolului de gardian al tratatelor al Comisiei; evidențiază că, pentru a asigura tratarea cu succes a petițiilor, este esențial să existe o cooperare consolidată între Comisia pentru petiții și Comisie; îndeamnă Comisia să se abțină de la răspunsuri generale și să ofere răspunsuri rapide, exacte, clare și precis orientate, astfel încât răspunsurile sale la solicitările concrete ale petiționarilor să fie eficiente; solicită Comisiei să asigure transparența și accesul la documente și informații în cadrul procedurilor EU Pilot legate de petițiile primite, precum și al procedurilor EU Pilot și de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care au fost deja finalizate și să ia în considerare toate aspectele legate de încălcarea legislației UE care sunt semnalate prin intermediul petițiilor ca prioritate pentru inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special atunci când problemele sunt legate de legislația de mediu;

10.

solicită Comisiei să ofere o clarificare cu privire la competența sa în ceea ce privește petițiile, inclusiv cele care ridică probleme ce intră într-un domeniu de activitate al UE, dar nu în cadrul unei politici în care UE are competență legislativă;

11.

invită autoritățile naționale să acționeze proactiv în luarea măsurilor necesare pentru a răspunde îngrijorărilor pe care cetățenii și le exprimă în petițiile lor atunci când apar cazuri de nerespectare sistemică a legislației UE; invită Comisia să analizeze periodic progresele înregistrate în ceea ce privește respectarea legislației europene în cazurile examinate;

12.

subliniază că Comisia pentru petiții trebuie să respecte criteriile de admisibilitate stabilite la articolele 226 și 227 din TFUE și în Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

13.

reamintește că, pentru ca petițiile să fie tratate exact și amănunțit, este esențială cooperarea cu alte comisii ale Parlamentului; constată că, în 2020, 56 de petiții au fost trimise la alte comisii parlamentare pentru aviz și 385 pentru informare; salută faptul că s-au primit de la alte comisii 40 de avize și 60 de confirmări de luare în considerare a petițiilor în cadrul activității lor; evidențiază că audierile publice organizate în comun cu alte comisii parlamentare contribuie la examinarea completă a petițiilor; reamintește că petiționarii sunt informați cu privire la deciziile de a solicita avize din partea altor comisii pentru tratarea petițiilor lor; invită comisiile parlamentare să își intensifice eforturile de a contribui activ la examinarea petițiilor, demonstrând că dețin cunoștințe de specialitate, și să îi permită astfel Parlamentului să reacționeze mai rapid și mai amănunțit la îngrijorările cetățenilor; regretă că rețeaua PETI nu s-a putut întruni în 2020 din cauza situației generate de pandemia de COVID-19;

14.

consideră că rețeaua pentru petiții este un instrument util pentru a crește gradul de conștientizare în legătură cu problemele ridicate în petiții și pentru a facilita tratarea lor în alte comisii cărora le sunt transmise spre avizare și în scopuri de informare; observă că este necesar să se faciliteze monitorizarea petițiilor în activitatea parlamentară și legislativă; consideră că această rețea ar trebui să consolideze dialogul și colaborarea cu Comisia și cu alte instituții ale Uniunii Europene; consideră că reuniunile periodice ale rețelei pentru petiții sunt esențiale pentru a consolida cooperarea dintre comisiile parlamentare prin schimbul de informații și de bune practici dintre membrii rețelei; invită Parlamentul să elaboreze un mecanism care să îi permită Comisiei pentru petiții să se implice direct în procesul legislativ;

15.

atrage atenția asupra rezoluției sale din 17 decembrie 2020 referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2019 (1);

16.

subliniază că, în pofida reducerii timpului alocat reuniunilor comisiilor în 2020 din cauza măsurilor preventive luate de Parlament pentru a evita răspândirea COVID-19 în clădirile sale și a reducerii, în consecință, a serviciilor de interpretare, Comisia pentru petiții și-a exprimat opinia cu privire la problemele importante ridicate în petiții, contribuind la elaborarea multor rapoarte parlamentare, îndeosebi a celor referitoare la încheierea Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (2), la monitorizarea aplicării dreptului Uniunii în 2017 și 2018 (3), la recomandările referitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (4), la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană – Raport anual pe anii 2018-2019 (5), la reducerea inegalităților cu accent special asupra sărăciei persoanelor încadrate în muncă (6), la Turcia – Raportul anual privind progresele înregistrate pentru 2019 (7) și la punerea în aplicare a Directivei 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă în lumina CRPD (8); apreciază activitatea Secretariatului Comisiei pentru petiții în general și mai cu seamă în timpul pandemiei, deoarece condițiile de muncă au devenit mai complexe; subliniază necesitatea de a reflecta asupra problemelor care au survenit în timpul pandemiei și de a căuta modalități de îmbunătățire a activității comisiei, în special în perioadele de criză;

17.

reamintește că, în recomandările Comisiei PETI privind negocierile pentru un nou acord cu Regatul Unit, membrii acestei comisii au reiterat faptul că orice cetățean al UE care își are reședința în Regatul Unit are dreptul de a adresa petiții Parlamentului European în temeiul articolului 227 din TFUE, de a participa la o inițiativă cetățenească europeană și de a se adresa Ombudsmanului European după încheierea prevăzută a perioadei de tranziție (31 decembrie 2020), solicitând în același timp Ombudsmanului European să își continue activitatea, inițiată în cursul negocierilor pentru acordul de retragere, cu scopul de a asigura transparența negocierilor desfășurate în cadrul viitorului parteneriat între Uniune și Regatul Unit;

18.

atrage atenția asupra numărului mare de petiții privind COVID-19 pe care le-a examinat și la care a răspuns Comisia pentru petiții în 2020, recurgând în principal la procedura de urgență; evidențiază că în majoritatea acestor petiții se cere să se protejeze drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor împotriva măsurilor de urgență, inclusiv a măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, precum și transparență în legătură cu dezvoltarea, achiziționarea și distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19; subliniază că aceste petiții au inclus și chestiuni referitoare la tratamente și la echipamente de protecție, precum și la modul în care se gestionează criza de sănătate în statele membre; reamintește și că mulți petiționari și-au exprimat îngrijorarea față de impactul măsurilor naționale de urgență, inclusiv al măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, asupra democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, punând sub semnul întrebării restricțiile de călătorie și legate de accesul la locurile de muncă, precum și lipsa inițială de coordonare dintre statele membre cu privire la controalele la frontierele interne, care îngreunează libera circulație în spațiul Schengen, creând în mod deosebit dificultăți pentru numeroși lucrători transfrontalieri, studenți și cupluri binaționale, precum și gestionarea zborurilor și a călătoriilor anulate în timpul pandemiei și modalitățile de rambursare ale companiilor aeriene implicate; reamintește că toate măsurile restrictive trebuie să fie necesare, proporționale și temporare; accentuează că asigurarea aplicării eficace, egale și uniforme a legislației UE este esențială pentru respectarea statului de drept, care constituie una dintre valorile fundamentale ale Uniunii și ale statelor sale membre, în conformitate cu articolul 2 din TUE, chiar și în timpul crizelor de tipul pandemiei de COVID-19; consideră că prelucrarea rapidă și eficientă a petițiilor, în special în perioade de criză majoră, reprezintă o condiție sine qua non pentru a câștiga încrederea cetățenilor în instituțiile UE;

19.

subliniază decizia luată în primele luni ale pandemiei de a acorda prioritate în cadrul Comisiei pentru petiții petițiilor legate de COVID-19, pentru a răspunde adecvat cererilor urgente exprimate de cetățenii europeni în primele luni ale anului 2020;

20.

este profund îngrijorat de daunele aduse sănătății publice și de daunele socioeconomice aduse de pandemia de COVID-19; felicită Comisia pentru petiții pentru munca excelentă depusă, care a ajutat Parlamentul să poată reacționa la nevoile și așteptările cetățenilor referitoare la capacitatea Uniunii de a face față acestei probleme globale, dând glas îngrijorărilor cetățenilor, în special ale celor afectați de criza sanitară, privind sănătatea publică și crizele socioeconomice asociate pandemiei de COVID-19; atrage atenția, în această privință, asupra importantelor acțiuni subsecvente întreprinse de Comisia pentru petiții pentru a răspunde chestiunilor aduse în discuție în petițiile referitoare la COVID-19, care au determinat adoptarea în plen a rezoluțiilor referitoare la sistemul Schengen și măsurile luate în timpul crizei COVID-19 (9), la drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și ale familiilor lor în cadrul crizei provocate de pandemia de COVID-19 (10) și la combaterea numărului persoanelor fără adăpost în UE (11);

21.

pune în evidență contribuția importantă adusă de Comisia pentru petiții la apărarea drepturilor copiilor, așa cum reiese din modul în care a tratat o serie de petiții privind răpirea copiilor de către unul dintre părinți în Japonia; reliefează, în această privință, Rezoluția referitoare la răpirile internaționale și pe plan intern de către unul dintre părinți ale copiilor din UE în Japonia, adoptată în plen la 8 iulie 2020 (12), propunerea aferentă acestei rezoluții fiind adoptată de Comisia pentru petiții la 16 iunie 2020;

22.

atrage atenția asupra audierii din 29 octombrie 2020 pe tema „Cetățenia Uniunii: capacitare, incluziune, participare”, organizată de Comisia pentru petiții împreună cu Comisia pentru afaceri juridice, Comisia pentru afaceri constituționale și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne; consideră că acest eveniment a reprezentat o contribuție importantă a Parlamentului la Raportul Comisiei din 2020 privind cetățenia UE și la lucrările în curs ale Comisiei pentru petiții referitoare la participarea cetățenilor;

23.

constată că sănătatea a reprezentat, împreună cu drepturile fundamentale, principalul domeniu care i-a preocupat pe petiționari în 2020; recunoaște totuși că preocupările privind sănătatea asociate pandemiei de COVID-19 s-au aflat în centrul activității Comisiei pentru petiții; atrage atenția asupra Rezoluției referitoare la alocarea de fonduri suplimentare pentru cercetarea biomedicală privind encefalomielita mialgică, a cărei propunere a fost adoptată de comisie la 30 aprilie 2020 și care a fost adoptată în plen la 18 iunie 2020 (13); reamintește că rezoluția Parlamentului a fost salutată călduros de comunitatea științifică și de comunitatea pacienților, în sensul în care solicită o mai mare recunoaștere a acestui tip de boală la nivelul statelor membre și realizarea de formări specifice pentru autoritățile publice, furnizorii de asistență medicală și funcționarii publici în general; își reiterează, în această privință, apelul la depunerea unor eforturi de cercetare coordonate și intensificate și la alocarea unor fonduri suplimentare, inclusiv prin programul Orizont Europa, pentru a sprijini progresele cercetării, astfel încât să se facă față consecințelor în plan uman și socioeconomic ale creșterii numărului de persoane care trăiesc și lucrează cu invaliditate pe termen lung și cu afecțiuni cronice;

24.

constată că aspectele legate de mediu au rămas un domeniu care i-a preocupat mult pe petiționari în 2020; regretă faptul că normele de mediu nu sunt întotdeauna puse în practică corect în statele membre, așa cum se relatează în numeroase petiții care formulează plângeri referitoare la poluarea aerului, degradarea ecosistemelor naturale, siguranța nucleară și impactul activităților miniere asupra mediului; evidențiază că este important să se îndeplinească așteptările cetățenilor UE cu privire la protecția mediului; prin urmare, îndeamnă Comisia să asigure, împreună cu statele membre, punerea corectă în aplicare a legislației UE în acest domeniu;

25.

reamintește rolul special de protecție jucat de Comisia pentru petiții în cadrul UE în contextul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități; atrage atenția asupra importantelor activități aflate în derulare ale comisiei ce privesc petițiile referitoare la aspecte legate de dizabilități; constată că numărul de petiții privind dizabilitățile aproape că s-a dublat în 2020 față de anul precedent; accentuează că discriminarea și accesul la educație și la locuri de muncă se numără în continuare printre principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități și consideră că sunt necesare eforturi ulterioare din partea Comisiei Europene și a statelor membre pentru a asigura accesibilitatea deplină la serviciile de bază; solicită punerea în aplicare a unor propuneri concrete pentru a promova incluziunea și a facilita recunoașterea și transferabilitatea competențelor în cadrul UE;

26.

amintește că în 2020 Comisia pentru petiții a acordat o atenție deosebită dificultăților cu care se confruntă persoanele cu dizabilități intelectuale și familiile lor în timpul pandemiei de COVID-19, în special în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, asistența personală și contactele cu familiile și îngrijitorii; atrage atenția, în acest sens, asupra rezoluției depuse de Comisia pentru petiții referitoare la drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și ale familiilor acestora în timpul crizei provocate de COVID-19, adoptată în plen la 8 iulie 2020; consideră oportun rezultatul atelierului anual al Comisiei pentru petiții privind protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități – „Noua strategie pentru persoanele cu dizabilități” – care a avut loc la reuniunea din 28 octombrie 2020 a comisiei;

27.

reamintește că relațiile cu Ombudsmanul European se numără printre responsabilitățile conferite Comisiei pentru petiții prin Regulamentul de procedură al Parlamentului; apreciază cooperarea fructuoasă a Parlamentului cu Ombudsmanul European, precum și implicarea sa în Rețeaua europeană a ombudsmanilor; recunoaște că Ombudsmanul European contribuie regulat la lucrările Comisiei pentru petiții pe întreaga durată a anului; este ferm convins că instituțiile, organismele și agențiile Uniunii trebuie să dea curs în mod consecvent și eficace recomandărilor Ombudsmanului;

28.

consideră că este esențial ca cetățenii să poată fi implicați direct în inițierea de propuneri legislative; subliniază că ICE este un instrument important pentru o cetățenie activă, precum și un instrument unic al democrației participative europene pentru Comisia pentru petiții și, în consecință, trebuie să fie tratată cu deschidere și responsabilitate; subliniază că audierea publică este o ocazie esențială pentru organizatori de a-și prezenta public inițiativa instituțiilor și experților UE, permițând Comisiei și Parlamentului să înțeleagă în profunzime ce rezultate urmărește ICE; invită Comisia să aibă în vedere posibilitatea de a iniția o propunere legislativă pe baza conținutului oricărei inițiative cetățenești europene reușite;

29.

subliniază că transparența și accesul public la documentele instituțiilor UE sunt esențiale pentru a asigura cele mai înalte niveluri de protecție a drepturilor democratice ale cetățenilor și încrederea acestora în instituțiile UE; subliniază că actualul Regulament (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei nu mai reflectă situația reală; regretă profund că revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 stagnează de ani de zile fără niciun progres; invită Comisia să prezinte o propunere de reformare a regulamentului din 2001 pentru sporirea transparenței și a responsabilității prin promovarea bunelor practici administrative, în concordanță cu cerințele Tratatului de la Lisabona;

30.

reamintește că portalul web pentru petiții este un instrument esențial pentru a asigura un proces de petiționare funcțional, eficient și transparent; consideră bine-venite, în acest sens, îmbunătățirile aduse protecției datelor și elementelor de securitate care au făcut portalul mai ușor de utilizat și mai securizat pentru cetățeni; subliniază că trebuie depuse în continuare eforturi pentru ca portalul să devină cunoscut pe scară largă, prin intermediul platformelor de comunicare socială, și pentru a-l face mai ușor navigabil și mai accesibil pentru toți cetățenii, mai ales pentru persoanele cu dizabilități, oferind inclusiv posibilitatea ca petițiile să fie depuse în limbajele naționale ale semnelor; solicită publicarea mai multor informații pe portalul web pentru petiții, inclusiv cu privire la evoluția petițiilor și a solicitărilor de informații trimise altor instituții; solicită să se evalueze modul în care poate fi prevenită utilizarea identităților furate sau false și subliniază necesitatea urgentă de a modifica sau de a actualiza sistemul computerizat de înregistrare și semnătură, astfel încât acesta să fie cu adevărat agil și să permită participarea cetățenilor în funcție de nevoile lor, în timp real; sprijină crearea unui portal digital unic, care să le permită cetățenilor să acceseze și să regăsească informațiile privind toate procedurile legate de petiții;

31.

constată că, deși există o creștere clară a numărului de susținători pentru una sau mai multe petiții, numeroși petiționari continuă să pună problema complexității demersurilor care trebuie realizate pe Portalul online pentru petiții al Parlamentului European pentru a-și exprima sprijinul pentru o petiție; consideră că simplificarea procesului ar permite cetățenilor să își utilizeze mai bine dreptul de a adresa petiții;

32.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre și comisiilor pentru petiții din statele membre, ombudsmanilor naționali sau organelor competente similare.

(1) JO C 445, 29.10.2021, p. 168.

(2) Aviz adoptat la 21 ianuarie 2020.

(3) Aviz adoptat la 19 februarie 2020.

(4) Aviz adoptat la 30 aprilie 2020.

(5) Aviz adoptat la 7 septembrie 2020.

(6) Aviz adoptat la 7 septembrie 2020.

(7) Aviz adoptat la 29 octombrie 2020.

(8) Aviz adoptat la 3 decembrie 2020.

(9) JO C 425, 20.10.2021, p. 7.

(10) JO C 371, 15.9.2021, p. 6.

(11) JO C 425, 20.10.2021, p. 2.

(12) JO C 371, 15.9.2021, p. 2.

(13) JO C 362, 8.9.2021, p. 2.