15.12.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 506/20 |
P9_TA(2021)0132
Obiecție la un act de punere în aplicare: limitele maxime de reziduuri pentru anumite substanțe, inclusiv lufenuron
Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 referitoare la proiectul de regulament de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri pentru aclonifen, acrinatrin, Bacillus pumilus QST 2808, clorantraniliprol, etirimol, lufenuron, pentiopirad, picloram și Pseudomonas sp. tulpina DSMZ 13134 din sau de pe anumite produse (D070113/03 – 2021/2590(RPS))
(2021/C 506/04)
Parlamentul European,
— |
având în vedere proiectul de regulament de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri pentru aclonifen, acrinatrin, Bacillus pumilus QST 2808, clorantraniliprol, etirimol, lufenuron, pentiopirad, picloram și Pseudomonas sp. tulpina DSMZ 13134 din sau de pe anumite produse (D070113/03, |
— |
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 14 alineatul (1) litera (a), |
— |
având în vedere avizul emis la 4 decembrie 2020 de Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
— |
având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (2), |
— |
având în vedere avizul motivat adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 15 iulie 2020 și publicat la 18 august 2020 (3), |
— |
având în vedere avizul motivat adoptat de EFSA la 18 noiembrie 2016 și publicat la 5 ianuarie 2017 (4), |
— |
având în vedere raportul științific aprobat de EFSA la 30 septembrie 2008 și publicat la 22 iunie 2009 (5), |
— |
având în vedere articolul 5a alineatul (3) litera (b) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (6), |
— |
având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3), și alineatul (4) litera (c) din Regulamentul său de procedură, |
— |
având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, |
A. |
întrucât lufenuronul este un pesticid pe bază de benzoiluree care inhibă producția de chitină la insecte și este folosit ca pesticid și fungicid; întrucât aprobarea Uniunii pentru lufenuron a expirat la 31 decembrie 2019 și nu s-a prezentat nicio cerere de reînnoire a acesteia în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7); întrucât lufenuronul nu mai este autorizat pentru a fi utilizat în Uniune, dar este exportat ca pesticid agroalimentar; întrucât, potrivit unui studiu al Agenției germane de mediu (8), lufenuronul îndeplinește criteriile necesare pentru a fi considerat o substanță persistentă, bioacumulativă și toxică, criterii stabilite în anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (9); |
B. |
întrucât articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că principiul precauției este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii; |
C. |
întrucât articolul 168 alineatul (1) din TFUE prevede că „[î]n definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane”; |
D. |
întrucât Directiva 2009/128/CE este menită să determine utilizarea sustenabilă a pesticidelor în Uniune, reducând riscurile și efectele folosirii pesticidelor asupra sănătății umane și animale și asupra mediului și promovând abordări alternative; |
E. |
întrucât Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți a Organizației Națiunilor Unite și reuniunea din 2012 (10) a Comitetului de examinare a poluanților organici persistenți au constatat că lufenuronul îndeplinește foarte probabil toate criteriile pentru a fi considerat un poluant organic persistent; |
F. |
întrucât comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (11) promovează o tranziție globală către sisteme agroalimentare sustenabile, nu numai între granițele Uniunii, ci și în afara ei, și urmărește „să țină cont de aspectele de mediu în evaluarea solicitărilor de toleranțe la import pentru substanțe pesticide care nu mai sunt aprobate în UE, respectând totodată standardele și obligațiile impuse de OMC”; |
G. |
întrucât proiectul de regulament al Comisiei a fost propus în urma depunerii unei cereri de stabilire a toleranțelor la import pentru lufenuronul folosit pe grepfruturi și pe trestie de zahăr în Brazilia, cerere în care se afirmă că este nevoie de limite maxime de reziduuri (LMR) mai mari, pentru a evita barierele comerciale netarifare la importul acestor plante de cultură; |
H. |
întrucât proiectul de regulament al Comisiei dă naștere unor îngrijorări privind siguranța lufenuronului din punctul de vedere al principiului precauției, dat fiind că datele despre efectele lufenuronului asupra sănătății publice și asupra mediului sunt incomplete; |
I. |
întrucât în avizul său din 15 iulie 2020, EFSA constată că: „În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, Syngenta Crop Protection AG a depus la autoritatea națională competentă din Portugalia (statul membru evaluator) o cerere de stabilire a toleranțelor la import pentru substanța activă lufenuron la diverse plante de cultură și produse de origine animală, pe baza utilizărilor autorizate ale lufenuronului în Brazilia, Chile și Maroc. Statul membru evaluator a elaborat un raport de evaluare în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, care a fost prezentat Comisiei Europene și transmis Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 24 mai 2019”; întrucât statul membru evaluator a propus să se mărească limitele maxime de reziduuri pentru lufenuron la grepfruturile (x30) și la trestia de zahăr (x2) din Brazilia și, de asemenea, la produsele de origine animală; |
J. |
întrucât concluziile formulate de EFSA în avizul său din 15 iulie 2020 justifică creșterea LMR-urilor pentru lufenuron numai pe motiv că trebuie respectate valorile normative în Brazilia și nu formulează nicio considerație referitoare la efectele cumulative pe termen lung ale lufenuronului din punctul de vedere al toxicității pentru reproducere, al neurotoxicității asupra dezvoltării și al potențialului său imunotoxic în urma ingerării prelungite, |
1. |
se opune adoptării proiectului de regulament al Comisiei; |
2. |
consideră că proiectul de regulament al Comisiei este incompatibil cu scopul și conținutul Regulamentului (CE) nr. 396/2005; |
3. |
consideră că proiectul de regulament al Comisiei depășește competențele de executare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 396/2005; constată că considerentul 5 din regulamentul respectiv prevede că LMR-urile ar trebui stabilite la cel mai scăzut nivel posibil pentru a proteja grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii și copiii nenăscuți; |
4. |
constată că în conformitate cu proiectul de regulament al Comisiei, LMR-urile existente pentru lufenuron trebuie să crească de la 0,01 mg/kg la 0,30 mg/kg pentru grepfruturi și de la 0,01 mg/kg la 0,02 mg/kg pentru trestia de zahăr; |
5. |
remarcă că potrivit unui raport științific recent, lufenuronul poate provoca efecte teratogene și modificări histopatologice ale ficatului și rinichilor la șobolani, constatare ce indică că femeile însărcinate și copiii lor nenăscuți ar putea fi expuși unui pericol (12); |
6. |
observă că expunerea la insecticide provoacă modificări biochimice, inclusiv stres oxidativ, și că expunerea mediului în care trăiește mama la poluanți chimici a fost clasată recent pe locul doi ca importanță între cauzele mortalității infantile în țările în curs de dezvoltare (13); |
7. |
afirmă din nou că nu se studiază suficient efectele pe care le are expunerea la pesticide peste generații și că se studiază rareori efectele expunerii femeilor însărcinate la pesticide; evidențiază că există tot mai multe dovezi ale rolului pe care îl au expunerile repetate la pesticide în primii ani de viață; |
8. |
recomandă ca LMR-urile la lufenuron să rămână la cel mai scăzut nivel de determinare; |
9. |
consideră că decizia de a mări LMR-urile pentru lufenuron nu poate fi justificată, fiindcă nu există suficiente dovezi care să indice că riscul este acceptabil pentru femeile însărcinate, pentru copiii lor nenăscuți și pentru siguranța alimentară; |
10. |
invită Comisia să își retragă proiectul de regulament și să prezinte comisiei un alt proiect, care să respecte principiul precauției; |
11. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre. |
(2) JO L 309, 24.11.2009, p. 71.
(3) EFSA reasoned opinion on the setting of import tolerances for lufenuron in various commodities of plant and animal origin (Avizul motivat al EFSA privind stabilirea toleranțelor la import pentru lufenuron în diverse produse de origine vegetală și animală), EFSA Journal 2020; 18(8):6228, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2020.6228
(4) EFSA reasoned opinion on the review of existing maximum residue levels for lufenuron according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005 [Avizul motivat al EFSA privind reexaminarea limitelor maxime existente pentru lufenuron în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005], EFSA Journal 2017; 15(1):4652, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2016.4652
(5) EFSA scientific report on the conclusion regarding the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance lufenuron (Raportul științific al EFSA privind concluzia evaluării inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active lufenuron), EFSA Journal 2009; 7(6):189, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2009.189r.
(6) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(7) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(8) Altenburger, R., Gündel, U., Rotter, S., Vogs, C., Faust, M., Backhaus, T., „Establishment of a concept for comparative risk assessment of plant protection products with special focus on the risks to the environment” (Stabilirea unui concept pentru evaluarea comparativă a riscurilor folosirii produselor fitosanitare, mai ales a riscurilor pentru mediu), textul nr. 47/2017, raportul nr. (UBA-FB) 002256/ENG, https://www.umweltbundesamt.de/sites/default/files/medien/1410/publikationen/2017-06-07_texte_47-2017_umweltrisiken-pflanzenschutzmittel.pdf
(9) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1.).
(10) UNEP/POPS/POPRC.8/INF/29.
(11) COM(2020)0381.
(12) Basal, W.T., Rahman T. Ahmed, A., Mahmoud, A.A., Omar, A.R., „Lufenuron induces reproductive toxicity and genotoxic effects in pregnant albino rats and their fetuses” (Lufenuronul provoacă toxicitate pentru reproducere și efecte genotoxice la femelele de șobolan albinos gestante și la embrionii lor), Scientific reports, 2020: 10:19544, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7658361/
(13) Cremonese, C., Freire, C., Machado De Camargo, A., Silva De Lima, J., Koifman, S., Meyer, A., „Pesticide consumption, central nervous system and cardiovascular congenital malformations in the South and Southeast region of Brazil” („Consumul de pesticide, sistemul nervos central și malformațiile cardiovasculare congenitale în regiunile de sud și sud-est ale Braziliei”), International Journal of Occupational Medicine and Environmental Health. 2014; 27(3), p. 474-86, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24847732/