P9_TA(2021)0098

O strategie europeană privind datele

Rezoluția Parlamentului European din 25 martie 2021 referitoare la o strategie europeană privind datele (2020/2217(INI))

(2021/C 494/04)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 173 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care se referă la competitivitatea industriei UE și menționează, printre altele, acțiunile menite să promoveze o mai bună exploatare a potențialului industrial al inovării și al dezvoltării tehnologice,

—	având în vedere articolul 114 din TFUE,

—	având în vedere articolele 2 și 16 din TFUE,

—	având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2020 intitulată „Strategia privind software-ul cu sursă deschisă 2020-2023” (C(2020)7149),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” (COM(2020)0066) și raportul final al Grupului de experți la nivel înalt privind schimbul de date între întreprinderi și administrațiile publice, intitulat „Către o strategie europeană privind schimbul de date între întreprinderi și administrațiile publice în interesul public”,

—	având în vedere evaluarea inițială a impactului realizată de Comisie la 2 iulie 2020, intitulată „Un cadru legislativ favorabil și flexibil pentru guvernanța spațiilor europene comune ale datelor”,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 17 aprilie 2020 intitulată „Orientări în domeniul protecției datelor privind aplicațiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID-19” (1),

—

având în vedere recomandarea Comisiei (UE) 2020/518 din 8 aprilie 2020 privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special în ceea ce privește aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate privind mobilitatea (2),

—	având în vedere Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (3) (Directiva privind datele deschise),

—	având în vedere propunerea Comisiei din 6 iunie 2018 de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0434),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 25 aprilie 2018 intitulată „Către un spațiu european comun al datelor” (COM(2018)0232) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SWD(2018)0125),

—	având în vedere Recomandarea (UE) 2018/790 din 25 aprilie 2018 a Comisiei privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora (4),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 10 mai 2017 intitulată „Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piața unică digitală: o piață unică digitală conectată pentru toți” (COM(2017)0228) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2017)0155),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 intitulată „Construirea unei economii europene a datelor” (COM(2017)0009) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SWD(2017)0002),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (COM(2016)0587) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0300),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Digitalizarea industriei europene: valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0110),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0106) și (SWD(2016)0107),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (5) (RGPD),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană (6),

—

având în vedere Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (7) (Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014 intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SWD(2014)0214),

—

având în vedere Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (8) (Directiva privind STI) și actele delegate ale acesteia,

—	având în vedere Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (9) (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice),

—	având în vedere Foaia de parcurs europeană comună pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii bolii provocate de COVID-19, din 15 aprilie 2020,

—	având în vedere Declarația comună a statelor membre privind construirea serviciilor cloud de nouă generație pentru întreprinderi și sectorul public din UE, din 15 octombrie 2020,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 9 iunie 2020 privind conturarea viitorului digital al Europei (10),

—	având în vedere concluziile Consiliului din 7 iunie 2019 privind viitorul unei Europe cu un grad ridicat de digitalizare după 2020: Stimularea competitivității digitale și economice în întreaga Uniune și a coeziunii digitale,

—	având în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 iulie 2020 pronunțată în cauza C-311/18 (Schrems II),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (11),

—	având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la o politică industrială europeană cuprinzătoare în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii (12),

—	având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene (13),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2016 intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (14),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la o Strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative (15),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2019 referitoare la conducerea autonomă în transportul european (16),

—	având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei economii europene a datelor” (17),

—	având în vedere constatările privind indicele anual al economiei și societății digitale din 11 iunie 2020,

—	având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 5 iunie 2020 intitulat „Să reconstruim mai bine: pentru o redresare sustenabilă și rezilientă după pandemia de COVID-19”,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru cultură și educație,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0027/2021),

întrucât digitalizarea continuă să transforme economia, societatea și viața de zi cu zi a cetățenilor și întrucât datele, al căror volum se dublează la fiecare 18 luni, se află în centrul acestei transformări; întrucât se preconizează că volumul de date stocate la nivel mondial va crește de la 33 zetabiți (ZB) în 2018 la 175 ZB în 2025 (18); întrucât aceste procese se vor accelera în viitor;

B.	întrucât digitalizarea nu reprezintă doar o oportunitate economică, ci este importantă și pentru securitatea, reziliența geopolitică și autonomia strategică a Uniunii;

întrucât UE impune disponibilitatea unei arhitecturi IT interoperabile, flexibile, scalabile și fiabile, capabilă să integreze cele mai inovatoare aplicații; întrucât inteligența artificială (IA) reprezintă una dintre tehnologiile strategice pentru secolul XXI, atât la nivel global, cât și în Europa (19); întrucât este necesară și o infrastructură adecvată în UE, mai ales hardware de înaltă performanță, pentru a rula aplicații și a stoca date;

întrucât datele reprezintă o resursă esențială pentru o redresare economică sustenabilă, creșterea economică și crearea unor locuri de muncă de calitate; întrucât tehnologiile bazate pe date ar putea reprezenta o oportunitate de a reduce munca umană în condiții dăunătoare și periculoase și de a promova progresul societății și ar putea avea un rol esențial în tranziția către societăți ecologice și climatic neutre și în stimularea competitivității globale a Europei și a companiilor europene;

întrucât strategia europeană privind datele ar trebui să fie coerentă cu strategiile pentru IMM-uri și cu cele industriale, deoarece va fi esențială, printre altele, pentru atingerea obiectivelor politicii industriale și va fi benefică pentru companiile europene, inclusiv pentru IMM-uri, ajutându-le să facă față cu succes tranziției digitale; întrucât există încă un decalaj între companiile mari și IMM-uri în domeniul tehnologiilor digitale avansate; întrucât stimularea utilizării datelor și creșterea accesului la date și a disponibilității acestora, alături de o mai mare securitate juridică, vor reprezenta un avantaj competitiv pentru microîntreprinderi, IMM-uri și start-up-uri, ajutându-le să fructifice avantajele tranziției digitale;

întrucât datele generate de sectorul public și guvernamental la nivel național și local sunt o resursă care poate servi ca puternic vector al creării de noi locuri de muncă și al promovării creșterii economice, care poate fi valorificată în dezvoltarea sistemelor de IA și de analiză a datelor, contribuind la o industrie mai puternică, mai competitivă și mai interconectată;

întrucât există diferite inițiative pentru a încuraja participarea femeilor și diversitatea în domeniul TIC; întrucât disparitatea de gen continuă să existe în toate domeniile tehnologiei digitale, IA și securitatea cibernetică fiind printre domeniile cu cele mai mari disparități; întrucât această disparitate de gen are un impact concret asupra dezvoltării IA, care este concepută în principal de bărbați, perpetuând și accentuând astfel stereotipurile și părtinirea;

întrucât, în comunicarea sa privind o strategie europeană a datelor, Comisia precizează că amprenta de mediu a TIC este estimată la între 5 % și 9 % din consumul mondial de energie electrică și peste 2 % din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial; întrucât sectorul digital ar putea contribui semnificativ la reducerea emisiilor de carbon la nivel mondial; întrucât, potrivit unui studiu din 2018 privind IA realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, centrele de date și transmiterea datelor ar putea reprezenta între 3 % și 4 % din consumul total de energie electrică al Uniunii; întrucât Comisia Europeană se așteaptă la o creștere cu 28 % a consumului centrelor de date din 2018 până în 2030 (20); întrucât 47 % din emisiile de dioxid de carbon din domeniul digital sunt generate de echipamentele de consum, cum ar fi computerele, smartphone-urile, tabletele, dispozitivele conectate; întrucât trebuie redusă la minimum amprenta ecologică a tehnologiei digitale și, în special, volumul deșeurilor de echipamente electrice și electronice;

întrucât Uniunea trebuie să ia măsuri urgente pentru a beneficia de avantajele datelor, construind o societate a datelor și o economie competitive, favorabile inovării, sustenabile etic, centrate pe om, de încredere și sigure, care respectă drepturile omului, drepturile fundamentale și drepturile lucrătorilor, democrația și statul de drept, urmărind edificarea unei noi economii a cunoașterii, deschisă și incluzivă, în cooperare cu sistemul de învățământ și cu întreprinderile culturale, care să asigure dreptul la o educație și un antreprenoriat de calitate, mai ales pentru noile generații, și să promoveze inovarea socială și noi modele de afaceri; întrucât investițiile în competențe în domeniul tehnologiilor cloud și Big Data pot ajuta companiile încă nefamiliarizate cu tehnologia să își transforme activitatea; întrucât întreprinderile considerate a fi în avangarda tehnologică trebuie să se mențină în permanență la curent cu inovațiile recente pentru a nu-și pierde avantajul competitiv;

întrucât piețele de cloud (și anume infrastructura, platforma și software-ul ca serviciu – IaaS, PaaS și SaaS) se caracterizează printr-un grad ridicat de concentrare a pieței, ceea ce poate crea un dezavantaj concurențial în economia datelor pentru start-up-uri, IMM-uri și alți actori europeni; întrucât Comisia ar trebui să asigure piețe competitive prin interoperabilitate, portabilitate și infrastructuri deschise, precum și să rămână vigilentă cu privire la eventualele abuzuri de putere pe piață din partea actorilor dominanți;

K.	întrucât programul european de observare a Pământului – Copernicus – ar trebui să servească drept exemplu de beneficii socioeconomice aduse de existența unui volum mare de date disponibile liber și deschis pentru cetățenii și companiile europene;

întrucât toate utilizările datelor personale și ale datelor industriale mixte trebuie să respecte RGPD și Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice; întrucât, potrivit unui sondaj Eurobarometru, 46 % dintre cetățenii europeni ar dori să joace un rol mai activ în controlul utilizării datelor lor cu caracter personal, inclusiv al celor privind sănătatea, consumul de energie și obiceiurile de cumpărare;

M.	întrucât articolul 8 alineatul (1) din Cartă și articolul 16 alineatul (1) din TFUE prevăd că orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc;

N.	întrucât Carta prevede, de asemenea, că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere;

întrucât prelucrarea datelor lucrătorilor a devenit din ce în ce mai complexă; întrucât, într-un număr tot mai mare de contexte, lucrătorii interacționează cu tehnologii, aplicații, software, dispozitive de urmărire, platforme de comunicare socială sau dispozitive încorporate la bordul vehiculelor care le monitorizează starea de sănătate, datele biomedicale, comunicațiile și interacțiunile cu ceilalți, precum și nivelul de implicare și concentrare sau comportamentele; întrucât lucrătorii și sindicatele ar trebui fie implicați mai mult în modelizarea acestui tip de prelucrare a datelor; întrucât doar articolul 88 din RGPD se referă la forța de muncă;

întrucât inițiativele de schimb de date între companii (B2B) și între companii și administrațiile publice (B2G) pot contribui la contracararea provocărilor societale și de mediu; întrucât stimulentele pentru schimburile de date pot include, printre altele, compensații echitabile, schimbul de bune practici și programe de recunoaștere publică;

întrucât ar trebui urmărită o aplicare corespunzătoare, acordând o atenție deosebită aspectelor legate de limitarea scopului și de minimizarea datelor; întrucât protecția vieții private ar trebui să rămână o prioritate; întrucât există date fără caracter personal sau date din sectorul public care sunt conforme cu Regulamentul (UE) 2018/1807 privind fluxul liber al datelor fără caracter personal și, respectiv, cu Directiva privind datele deschise;

întrucât sănătatea este un sector deosebit de sensibil în privința prelucrării datelor cu caracter personal; întrucât nicio informație cu caracter personal privind sănătatea unui pacient nu ar trebui comunicată fără consimțământul deplin și în cunoștință de cauză al acestuia; întrucât, în domeniul sănătății, este foarte importantă garantarea unui nivel ridicat de protecție a drepturilor persoanelor și respectarea principiilor limitării și minimizării datelor;

S.	întrucât o strategie europeană comună privind datele ar trebui să ofere beneficii pentru sectorul european al transporturilor și turismului și să contribuie la tranziția către un sistem de transport sigur, sustenabil și eficient, asigurând totodată o interoperabilitate suficientă cu alte sectoare;

T.	întrucât partajarea datelor în sectorul transporturilor vizează îmbunătățirea gestionării traficului și deci a siguranței, sustenabilității, minimizării datelor și eficienței atât a transportului de călători, cât și a transportului de mărfuri;

întrucât Uniunea a început deja să ia măsuri pentru a reglementa modul în care datele ar trebui utilizate și stocate în sectorul transporturilor, printre altele, prin Regulamentul (UE) 2020/1056 privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri (21), Directiva (UE) 2019/1936 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere (22), Regulamentul (UE) 2019/1239 de stabilire a unui mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim (23) și propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2015/757 pentru a ține seama în mod corespunzător de sistemul global de colectare a datelor în ceea ce privește datele referitoare la consumul de păcură al navelor(COM(2019)0038);

V.	întrucât Uniunea ar trebui să fie un actor activ la nivel mondial pentru stabilirea unor norme și standarde bazate pe valorile sale;

W.	întrucât cel puțin 20 % din finanțarea din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va fi pusă la dispoziție pentru infrastructura și capacitățile digitale, ceea ce va impulsiona tranziția digitală a Uniunii și, prin urmare, va sprijini economia datelor;

Considerații generale

salută comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană privind datele”; consideră că această strategie este o precondiție pentru viabilitatea companiilor europene și pentru competitivitatea lor globală, precum și pentru progresul universităților, al centrelor de cercetare și al tehnologiilor IA incipiente, și va marca un pas crucial către construirea unei societăți a datelor fundamentate pe drepturi și pe valorile UE, precum și către definirea condițiilor economiei datelor și a propulsării Uniunii ca lider al acesteia, ceea ce va conduce la servicii mai bune, la o creștere durabilă și la locuri de muncă de calitate; consideră că asigurarea încrederii în serviciile digitale și în produsele inteligente sigure este esențială pentru ca piața unică digitală să crească și să prospere și ar trebui să se afle în centrul politicilor publice și, totodată, al modelelor de afaceri;

remarcă faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat rolul și necesitatea unor baze de date de înaltă calitate în timp real, a informațiilor și a schimburilor de date, dar și deficiențele în ceea ce privește infrastructura și interoperabilitatea soluțiilor în toate statele membre; subliniază impactul transformării digitale și disponibilitatea unei game largi de tehnologii asupra economiei și societății Uniunii; salută angajamentul de a crea spații de date sectoriale; consideră că este esențială accelerarea creării unui spațiu european comun al datelor medicale, printre alte inițiative;

subliniază că viitoarea legislație privind datele trebuie concepută astfel încât să faciliteze dezvoltarea tehnologică, inovarea, accesul la date, precum și interoperabilitatea și portabilitatea transfrontalieră a datelor; invită insistent Comisia, în acest sens, să efectueze o evaluare și o cartografiere a legislației existente, pentru a stabili ce ajustări și cerințe suplimentare sunt necesare pentru a sprijini societatea și economia datelor și pentru a proteja concurența loială și claritatea juridică pentru toți actorii sectorului; cere ca Uniunea să aibă un rol de avangardă în stabilirea unui cadru internațional pentru date, respectând totodată normele internaționale;

solicită Comisiei să efectueze evaluări prealabile ale impactului cu privire la măsura în care economia digitală bazată pe date necesită schimbări sau adaptări ale cadrului juridic actual privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI) pentru a promova inovarea și adoptarea noilor tehnologii digitale; salută intenția Comisiei de a revizui Directiva privind bazele de date (24) și de a clarifica într-o mai mare măsură aplicarea Directivei (UE) 2016/943 privind protecția secretelor comerciale (25);

consideră că libera circulație a datelor în Uniune trebuie să rămână principiul fondator și subliniază rolul esențial al acesteia în valorificarea întregului potențial al economiei datelor; subliniază că creșterea semnificativă a volumului de date disponibile, în special ca rezultat al dispozitivelor inteligente conectate, precum și accesul și utilizarea mai largă a datelor ar putea implica provocări legate de calitatea, caracterul părtinitor și protecția și securitatea datelor sau de condiții de tranzacționare neloiale, care vor trebui abordate; consideră că atingerea obiectivelor strategiei privind datele nu trebuie să denatureze piețele concurențiale din Uniune;

reamintește că prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv transferul acestora, trebuie să respecte întotdeauna acquis-ul Uniunii din domeniul protecției datelor și că orice viitoare legislație sectorială sau adecvată scopului urmărit trebuie să-l respecte;

reamintește că orice viitoare propunere care implică prelucrarea datelor cu caracter personal face obiectul supravegherii din partea autorităților de protecție a datelor în temeiul RGPD, pentru a garanta că inovarea ia în considerare și impactul asupra drepturilor cetățenilor; solicită ca legile să se bazeze pe legislația existentă și să se alinieze la aceasta, în special RGPD;

subliniază că directivele existente, cum ar fi Directiva privind STI, nu ar trebui erodate prin introducerea unui ansamblu de norme generale și că facilitarea unui mediu de partajare a datelor va fi esențială pentru UE în următorii ani; solicită Comisiei să includă partajarea de date, în special în domeniul sistemelor de emitere de bilete și de rezervare, în viitoarea revizuire a Directivei privind STI;

Valori și principii

consideră că Uniunea trebuie să urmărească realizarea unei guvernanțe a datelor la nivelul UE și a unei societăți a datelor și economii centrate pe om, bazate pe valorile Uniunii privind viața privată, transparența și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, dând cetățenilor puterea de a lua decizii majore cu privire la datele pe care le produc sau care îi vizează;

10.

subliniază că persoanele ar trebui să aibă controlul deplin asupra datelor lor și să fie sprijinite în continuare în asigurarea respectării drepturilor lor în materie de protecție a datelor și a vieții private în ceea ce privește datele pe care le generează; evidențiază dreptul portabilității datelor și drepturile persoanelor vizate de acces la date, de corectare și de ștergere a datelor, prevăzute în RGPD; se așteaptă ca viitoarele propuneri să sprijine exercitarea plenară a acestor drepturi; subliniază că, în conformitate cu principiul RGPD privind limitarea scopului, schimbul liber de date trebuie limitat la date fără caracter personal, de exemplu date industriale sau comerciale, sau date cu caracter personal anonimizate în siguranță, în mod eficient și ireversibil, inclusiv în cazul seturilor de date mixte; subliniază că orice utilizare abuzivă a datelor, inclusiv prin supravegherea în masă, trebuie exclusă;

11.

ia act de faptul că o societate a datelor și o economie bine construite trebuie concepute astfel încât să aducă beneficii tuturor consumatorilor, lucrătorilor, antreprenorilor, start-up-urilor și IMM-urilor, precum și cercetătorilor și comunităților locale, trebuie să respecte drepturile lucrătorilor, să creeze locuri de muncă de calitate, fără a înrăutăți condițiile de muncă și să crească calitatea vieții cetățenilor UE, și trebuie să reducă decalajele digitale, fără a crea altele noi, în special pentru grupurile vulnerabile și persoanele dezavantajate în privința abilităților și accesului la instrumente digitale;

12.

solicită insistent Comisiei să responsabilizeze consumatorii, acordând o atenție deosebită anumitor grupuri de consumatori, considerați vulnerabili; consideră că datele industriale și datele cetățenilor ar putea contribui la dezvoltarea de soluții inovatoare digitale și sustenabile pentru produse și servicii care să aducă beneficii consumatorilor europeni;

13.

subliniază că volumul în creștere, dezvoltarea, partajarea, stocarea și prelucrarea datelor industriale și publice în Uniune reprezintă o sursă de creștere economică sustenabilă și de inovare care ar trebui fructificată, respectând legislația Uniunii și a statelor membre în privința protecției datelor, dreptului concurenței și DPI; constată că datele au o valoare din ce în ce mai mare pe piață; consideră că creșterea economică poate fi realizată prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile și a unei economii de piață competitive, cu o pluralitate de actori și echitabile, garantând totodată interoperabilitatea și accesul la date pentru actorii de toate dimensiunile, în vederea contracarării dezechilibrelor pieței;

14.

subliniază că strategia Uniunii privind datele trebuie să susțină și să contribuie la sustenabilitate, la realizarea Pactului Verde și a obiectivelor climatice ale Uniunii, inclusiv neutralitatea climatică până în 2050, precum și la o redresare rezilientă a economiei și coeziunii sociale a Uniunii; subliniază că TIC pot juca un rol pozitiv în reducerea emisiilor de carbon în multe sectoare; cere măsuri de reducere a amprentei de carbon a sectorului TIC, prin asigurarea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor, nu în ultimul rând având în vedere creșterea exponențială a prelucrării datelor și efectele sale asupra mediului; reamintește, în acest sens, obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030;

Guvernanța și spațiile datelor

15.

susține crearea unui cadru de guvernanță a datelor și a unor spații europene comune ale datelor, care ar trebui să facă obiectul unor norme ale UE și să integreze transparența, interoperabilitatea, partajarea, accesul, portabilitatea și securitatea datelor, pentru a îmbunătăți fluxul și reutilizarea datelor fără caracter personal sau a datelor cu caracter personal care respectă total RGPD și sunt anonimizate în condiții de siguranță, atât în mediile industriale și publice, cât și între și în cadrul unor sectoare specifice;

16.

insistă asupra faptului că modelul de guvernanță a datelor, inclusiv spațiile europene comune de date, trebuie să se bazeze pe un mediu descentralizat de operare a datelor, pentru a conduce la crearea și apariția unor ecosisteme de date interoperabile și sigure; subliniază că aceste spații ar trebui să valorifice potențialul spațiilor de date și al sistemelor de schimb de date existente și viitoare, care pot fi organizate în mod distribuit sau centralizat;

17.

consideră că serviciile de management al datelor și arhitectura datelor concepute pentru a stoca, utiliza, reutiliza și organiza datele sunt componente esențiale ale lanțului valoric al economiei digitale europene; recunoaște că o mare parte din prelucrarea datelor se va îndrepta către prelucrarea periferică, de exemplu către obiecte conectate inteligente; susține utilizarea mai extinsă a tehnologiilor digitale descentralizate, care permite persoanelor și organizațiilor să gestioneze fluxurile de date pe baza autodeterminării, de exemplu tehnologiile registrelor distribuite; subliniază că costurile și abilitățile legate de accesul la date și de stocarea acestora determină viteza, profunzimea și amploarea adoptării infrastructurilor și produselor digitale, în special pentru IMM-uri și startup-uri;

18.

solicită crearea unui grup de experți sub conducerea Comisiei, care să o ajute și să o consilieze în vederea stabilirii unor orientări comune la nivelul UE privind guvernanța datelor, pentru a transforma interoperabilitatea și schimbul de date în UE într-o realitate; invită Comisia să implice periodic statele membre, agențiile de resort și alte organisme și actori, cum ar fi cetățenii, societatea civilă și companiile, într-un efort de îmbunătățire a cadrului de guvernanță; subliniază importanța coordonării autorităților de reglementare implicate în economia datelor;

19.

subliniază că spațiile europene comune de date ar trebui să acorde prioritate sectoarelor economice esențiale, sectorului public și altor domenii de interes public; încurajează crearea unor noi astfel de spații de date; invită Comisia să abordeze problema fragmentării pieței unice și a divergențelor nejustificate existente între cadrele normative ale statelor membre, pentru a asigura dezvoltarea unor spații comune de date în UE;

20.

observă că spațiile europene comune de date trebuie să fie accesibile tuturor participanților pe piață, atât celor comerciali, cât și celor necomerciali, inclusiv startup-urilor și IMM-urilor, și să valorifice oportunitățile de colaborare cu IMM-urile, instituțiile de cercetare, administrația publică și societatea civilă, crescând totodată securitatea juridică a procedurilor de utilizare a datelor pentru actorii privați și publici de toate dimensiunile; consideră că este vital să se evite orice risc de acces neautorizat la spațiile europene comune de date și să fie create instrumente care să contracareze eventualele abateri; subliniază importanța securității cibernetice, inclusiv a cooperării cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și cu Centrul de competențe al UE în materie de securitate cibernetică;

21.

invită insistent Comisia și statele membre să creeze spații de date sectoriale interoperabile care să urmeze orientări comune, cerințe juridice și protocoale de partajare a datelor, pentru a evita crearea de compartimentări și a face posibile inovațiile transsectoriale; subliniază că managementul spațiilor de date sectoriale ar trebui să țină seama de cerințele și procedurile prevăzute în legislația sectorială; insistă asupra faptului că orice actor care își desfășoară activitatea în UE și care beneficiază de oportunitățile oferite de spațiile europene de date trebuie să respecte legislația UE;

22.

încurajează Comisia să utilizeze spațiile europene comune de date pentru a consolida încrederea, a adopta standarde și reglementări comune și a crea interfețe de programare a aplicațiilor (API) bine concepute și mecanisme solide de autentificare, precum și să ia în considerare utilizarea unor medii de testare convenite în prealabil, specificate clar și cu termene precise, pentru a testa inovațiile și modele de afaceri noi, precum și a unor instrumente noi de management și prelucrare a datelor;

23.

consideră că interfețele de programare a aplicațiilor bine concepute ar oferi un acces esențial la date și la interoperabilitate în spațiile de date și ar permite interoperabilitatea automatizată și în timp real între diferite servicii și în cadrul sectorului public; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească accesul persoanelor fizice la căi de atac eficiente în temeiul RGPD și să garanteze interoperabilitatea și portabilitatea datelor pentru serviciile digitale și, în special, să utilizeze API pentru a permite utilizatorilor interacțiunea între platforme și să multiplice opțiunile acestora de a alege între diferite tipuri de sisteme și servicii;

24.

ia act de necesitatea de a ajuta actorii din sectorul public și privat, în special IMM-urile și startup-urile, să identifice și să valorifice datele pe care le generează și le dețin; cere luarea unor măsuri de îmbunătățire a reperabilității datelor, pentru a alimenta spațiile de date, prin facilitarea, tratarea, catalogarea și formarea de taxonomii general acceptate, precum și prin curățarea datelor de rutină; invită Comisia să ofere orientări, instrumente și finanțare din programele existente pentru a îmbunătăți reperabilitatea metadatelor în spațiile de date; evidențiază inițiative precum programul Nordic Smart Government, care urmărește să permită IMM-urilor să facă schimb de date în mod voluntar, automat și în timp real, printr-un ecosistem digital descentralizat;

25.

reamintește rolul esențial al intermediarilor de date ca vectori structurali pentru organizarea fluxurilor de date; salută planurile Comisiei de clasificare și certificare a intermediarilor, în vederea creării unor ecosisteme de date interoperabile și nediscriminatorii; solicită Comisiei să asigure interoperabilitatea, dezvoltând criterii minimale între intermediarii de date; solicită insistent Comisiei să colaboreze cu organizațiile europene și internaționale de standardizare, pentru a identifica și a elimina lacunele în materie de standardizare a datelor;

26.

subliniază necesitatea de a aborda aspecte specifice care ar putea apărea în ceea ce privește accesul la datele consumatorilor și controlul acestora, în special în ceea ce privește anumite grupuri de consumatori considerați vulnerabili, cum ar fi minorii, persoanele în vârstă sau persoanele cu dizabilități; solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că toate drepturile consumatorilor sunt permanent respectate și că toți consumatorii beneficiază în egală măsură de avantajele creării pieței unice a datelor; subliniază că, atunci când prelucrarea datelor include seturi de date mixte, aceste seturi de date trebuie tratate în conformitate cu legislația aplicabilă, inclusiv cu Orientările Comisiei referitoare la Regulamentul (UE) 2018/1807 privind libera circulație a datelor fără caracter personal;

27.

subliniază necesitatea de a crea spații europene comune de date cu scopul de a asigura circulația liberă a datelor fără caracter personal la nivel transfrontalier și intersectorial, pentru a intensifica fluxurile de date între întreprinderi, mediul academic, părțile interesate relevante și sectorul public; invită, în acest context, statele membre să respecte pe deplin Regulamentul (UE) 2018/1807, pentru a permite stocarea și prelucrarea datelor în întreaga UE fără bariere și restricții nejustificate;

28.

reamintește că datele cu caracter personal și cele fără caracter personal, cum ar fi datele industriale, nu sunt întotdeauna separabile sau sunt dificil și costisitor de separat, astfel încât un volum mare de date rămâne, în prezent, neutilizat; reamintește, în acest context, că seturile de date în care diferitele tipuri de date nu pot fi separate sunt tratate întotdeauna ca date cu caracter personal, inclusiv în cazurile în care datele cu caracter personal reprezintă doar o mică parte a setului de date; invită insistent Comisia și autoritățile europene de protecție a datelor să ofere orientări suplimentare cu privire la prelucrarea legală a datelor și la practicile de utilizare a seturilor de date mixte în mediile industriale, respectând întru totul RGPD și Regulamentul (UE) 2018/1807; consideră că ar trebui încurajată utilizarea tehnologiilor de protecție a vieții private, pentru a crește securitatea juridică în cazul companiilor, inclusiv prin orientări clare și o listă de criterii pentru o anonimizare efectivă; subliniază că controlul acestor date revine întotdeauna persoanei vizate și ar trebui să fie protejat în mod automat; invită Comisia să ia în considerare stabilirea unui cadru legislativ și a unei definiții clare a spațiilor orizontale și transversale de date cu caracter personal, alături de alte spații de date, precum și să clarifice provocarea reprezentată de seturile de date mixte; invită Comisia să confere cetățenilor și companiilor mai multă putere de a acționa, de exemplu prin intermediari de încredere, cum ar fi operatorii MyData, care facilitează transferurile de date cu acordul proprietarilor lor și oferă un nivel adecvat de detaliere a permisiilor; subliniază că trebuie dezvoltate mai mult identitățile digitale, care reprezintă fundamentul absolut al unei economii a datelor fiabile, cu o pluralitate de actori; invită, prin urmare, Comisia să revizuiască Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (26) și să prezinte o propunere legislativă privind un sistem european de identificare electronică sigur și de încredere; invită, de asemenea, Comisia să analizeze dacă organizațiile și obiectele, cum ar fi senzorii, trebuie să aibă identități digitale pentru a facilita utilizarea transfrontalieră a serviciilor de încredere, care sunt esențiale pentru economia datelor cu o pluralitate de actori;

29.

subliniază potențialul de îmbunătățire a calității aplicării legii și de combatere a părtinirii acolo unde aceasta poate exista, prin colectarea de date fiabile și punerea acestora la dispoziția publicului, a societății civile și a experților independenți; reamintește că orice acces al autorităților de aplicare a legii la datele cu caracter personal deținute public sau privat în spațiile de date trebuie să se bazeze pe legislația UE și a statelor membre, să se limiteze strict la ceea ce este necesar și proporțional și să fie însoțit de garanții adecvate; subliniază că utilizarea datelor cu caracter personal de către autoritățile publice ar trebui permisă numai sub un strict control democratic și cu garanții suplimentare împotriva utilizării lor abuzive;

30.

constată că schimburile de date între statele membre în domeniul justiției și afacerilor interne sunt importante pentru consolidarea securității cetățenilor UE și că ar trebui alocate resurse financiare adecvate în acest scop; subliniază, cu toate acestea, că sunt necesare garanții mai solide în ceea ce privește modul în care agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne prelucrează, utilizează și gestionează informațiile și datele cu caracter personal în spațiile lor propuse de date;

31.

susține intenția Comisiei de a promova dezvoltarea a nouă spații europene comune de date pentru industrie (industria prelucrătoare), Pactul Verde, mobilitate, sănătate, finanțe, energie, agricultură, administrație publică și competențe; solicită dezvoltarea lor de urgență; este favorabil posibilității de a extinde conceptul de spațiu european comun de date la alte sectoare;

32.

subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită anumitor sectoare, cum ar fi sănătatea; împărtășește opinia Comisiei că cetățenii ar trebui să aibă acces în condiții de siguranță la un registru electronic complet al datelor lor medicale și că ar trebui să păstreze controlul asupra datelor lor medicale cu caracter personal și să le poată comunica în siguranță părților terțe autorizate, iar accesul neautorizat ar trebui interzis, în conformitate cu legislația privind protecția datelor; subliniază că nici societăților de asigurări, nici altor furnizori de servicii care au drept de acces la informațiile din aplicațiile de e-sănătate nu trebuie să li se permită să utilizeze datele obținute din aceste aplicații în scopul discriminării, inclusiv în stabilirea prețurilor, deoarece acest lucru ar fi contrar dreptului fundamental de acces la sănătate;

33.

reamintește că prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal în temeiul articolului 9 din RGPD este, în principiu, interzisă, cu anumite excepții stricte, care implică norme specifice de prelucrare și includ întotdeauna obligația de a efectua o evaluare a impactului asupra protecției datelor; subliniază consecințele potențial dezastruoase și ireversibile ale prelucrării abuzive sau nesigure a datelor sensibile pentru persoanele în cauză;

34.

salută propunerea Comisiei de a crea o piață europeană unică a datelor, inclusiv un spațiu european comun al datelor legate de mobilitate, și recunoaște potențialul econoic enorm al acesteia;

35.

subliniază că acest spațiu european al datelor va fi deosebit de important pentru sectorul european al transporturilor și logisticii, pentru că poate crește eficiența organizării și managementului fluxurilor de transport de mărfuri și de călători, precum și pentru că poate conduce la o utilizare mai bună și mai eficientă a infrastructurii și a resurselor în întreaga rețea transeuropeană de transport (TEN-T);

36.

subliniază, în plus, că acest spațiu european al datelor va conduce și la o îmbunătățire a vizibilității lanțului de aprovizionare, a gestionării în timp real a traficului și a fluxurilor de mărfuri, a interoperabilității și a multimodalității, precum și la simplificarea și reducerea sarcinii administrative de-a lungul TEN-T, în special în secțiunile transfrontaliere;

37.

subliniază că partajarea datelor ar putea crește eficiența gestionării traficului și siguranța căilor pentru toate modurile de transport; subliniază beneficiile potențiale ale partajării de date, cum ar fi navigația în timp real pentru evitarea traficului și notificarea în timp real a întârzierilor în transportul public, pentru reducerea numărului de ore suplimentare de muncă, creșterea eficienței și evitarea blocajelor;

38.

propune ca, în procesul de creare a unui cadru de reglementare pentru schimbul interoperabil de date în sectorul transportului feroviar, Comisia să revizuiască Regulamentul (UE) nr. 454/2011 al Comisiei privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „aplicații telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar transeuropean (27) și Regulamentul (UE) nr. 1305/2014 al Comisiei privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „aplicații telematice pentru transportul de marfă” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (28);

39.

salută sprijinul Comisiei pentru crearea unui spațiu european comun al datelor agricole; reamintește potențialul datelor agricole și al accesului larg la acestea de a crește sustenabilitatea, competitivitatea și utilizarea resurselor de-a lungul întregului lanț agroalimentar și forestier, a contribui la dezvoltarea unor tehnici inovatoare și sustenabile, a îmbunătăți accesul consumatorilor la informații relevante și a reduce risipa de alimente și amprenta ecologică a acestui sector; invită insistent autoritățile competente ale statelor membre să consolideze și să finanțeze dezvoltarea instrumentelor de colectare și prelucrare a datelor pentru subsectoarele agricole, precum și a datelor privind exportul și importul, printre altele, de bunuri și produse agricole;

40.

invită Comisia să analizeze potențialele avantaje și posibilitățile de creare a unui spațiu european comun al datelor pentru sectoarele și industriile culturale și creative și pentru patrimoniul cultural; subliniază că sectorul cultural dispune de un volum semnificativ de date reutilizabile, care, combinate cu alte surse, inclusiv surse de date deschise și analize de date, ar putea ajuta instituțiile culturale;

41.

solicită crearea unui spațiu european al datelor pentru turism, cu obiectivul de a-i ajuta pe toți actorii din acest sector, în special IMM-urile, să profite de avantajele volumelor mari de date atunci când implementează strategii și proiecte la nivel regional și local, facilitând redresarea și stimulând digitalizarea;

42.

susține inițiativa Comisiei de a crea o abordare strict definită la nivelul UE a altruismului în materie de date și de a stabili o definiție clară și norme privind altruismul în materie de date, în conformitate cu principiile UE privind protecția datelor, în special limitarea scopului, care impune ca datele să fie prelucrate în „scopuri determinate, explicite și legitime”; susține propunerea Comisiei ca altruismul în materie de date să fie întotdeauna condiționat de un acord în cunoștință de cauză și revocabil în orice moment; subliniază că datele donate conform principiului altruismului în materie de date sunt destinate prelucrării în scopuri de interes general și nu ar trebui utilizate pentru a urmări exclusiv interese comerciale;

43.

solicită insistent ca acest cadru de guvernanță să promoveze principiul „datelor pentru binele public”, protejând totodată drepturile cetățenilor UE;

44.

subliniază că persoanele nu ar trebui să fie supuse unor presiuni pentru a-și partaja datele și că deciziile lor nu trebuie să fie legate de beneficii sau avantaje directe pentru cei care aleg să permită utilizarea datelor lor cu caracter personal;

Un act legislativ privind datele, accesul și interoperabilitatea

45.

solicită insistent Comisiei să prezinte un act legislativ privind datele care să încurajeze și să permită creșterea unui flux de date mai extins și mai corect între companii (B2B), între companii și administrațiile publice (B2G), între administrațiile publice și companii (G2B) și între administrațiile publice (G2G) în toate sectoarele;

46.

încurajează Comisia să faciliteze o cultură a schimbului de date și sisteme voluntare de schimb de date, cum ar fi aplicarea celor mai bune practici, modele echitabile de acorduri contractuale și măsuri de securitate; constată că schimbul voluntar de date ar trebui sprijinit de un cadru legislativ solid, care să asigure încrederea și să încurajeze întreprinderile să pună datele la dispoziția altora, în special la nivel transfrontalier; invită insistent Comisia să clarifice drepturile de utilizare, în special în cadrul piețelor B2B și B2G; solicită insistent Comisiei să stimuleze companiile să facă schimb de date, indiferent dacă sunt originale, derivate sau cogenerate, eventual prin intermediul unui sistem de recompense și alte stimulente, respectând totodată secretele comerciale, datele sensibile și DPI; încurajează Comisia să dezvolte abordări colaborative pentru schimburile de date și acorduri standardizate privind datele, pentru a crește previzibilitatea și credibilitatea; subliniază că în contracte trebuie stabilite obligații clare și răspunderea pentru accesarea, stocarea, partajarea și prelucrarea datelor, pentru a limita utilizarea lor abuzivă;

47.

remarcă faptul că dezechilibrele pieței care decurg din concentrarea datelor restrâng concurența, cresc obstacolele la intrarea pe piață și diminuează accesul și utilizarea pe scară mai largă a datelor; observă că acordurile contractuale B2B nu garantează întotdeauna un acces adecvat la date pentru IMM-uri, din cauza asimetriei puterii de negociere sau a expertizei; constată că există anumite circumstanțe, cum ar fi dezechilibre sistematice în lanțurile valorice de date B2B, în care accesul la date ar trebui să fie obligatoriu, de exemplu prin utilizarea unor API bine formate, care să permită accesul echitabil al actorilor de toate dimensiunile, sau prin aplicarea unor normelor de concurență care să contracareze practicile neloiale sau ilegale B2B; subliniază că astfel de dezechilibre sunt prezente în mai multe sectoare;

48.

invită Comisia și statele membre să examineze drepturile și obligațiile actorilor de a accesa datele în a căror generare au fost implicați și să să-i facă să conștientizeze mai bine în special dreptul de a avea acces la date, de a le transfera, de a cere unui terț să înceteze utilizarea lor sau de a le rectifica sau șterge, identificând, în același timp, titularii și delimitând natura acestor drepturi; invită Comisia să clarifice drepturile acestor actori de a beneficia de valoarea economică creată de aplicațiile antrenate prin utilizarea datelor în a căror generare au fost implicați;

49.

consideră că este importantă garantarea facilitării unui sprijin juridic și tehnic pentru companii, în special pentru microîntreprinderi, IMM-urilor și startup-uri, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, cum ar fi în contextul centrelor europene de inovare digitală din cadrul programului Europa digitală, pentru a îmbunătăți utilizarea și schimbul de date și a crește conformitatea cu RGPD; consideră că accesul la date cogenerate ar trebui acordat într-un mod care să respecte drepturile fundamentale, să respecte condițiile de concurență echitabile și să încurajeze implicarea partenerilor sociali, chiar și la nivelul companiei; subliniază că aceste drepturi de acces trebuie să fie tehnic posibile și să fie acordate prin interfețe standardizate;

50.

invită toate instituțiile UE și statele membre, precum și administrațiile locale și regionale, să conducă prin puterea exemplului și să introducă servicii în timp real și o politică bazată pe date în timp real; subliniază că digitalizarea reprezintă o oportunitate ca administrațiile publice să reducă sarcinile administrative inutile și să abordeze compartimentările din cadrul organismelor și autorităților publice cu scopul de a gestiona mai eficient datele fără caracter personal, ceea ce va contribui la dezvoltarea și furnizarea serviciilor publice;

51.

solicită utilizarea în mai mare măsură și mai eficient a datelor cu caracter personal anonimizate în condiții de siguranță și utilizarea tehnologiilor dezvoltate pentru mărirea și menținerea confidențialității, în special în cadrul schimburilor G2B/G2G, pentru a stimula inovarea și cercetarea și pentru a îmbunătăți serviciile în interesul public; subliniază că sunt necesare instrumente care să asigure că astfel de utilizări secundare respectă întotdeauna pe deplin dreptul UE privind protecția datelor și a vieții private; subliniază că accesul la date nu exclude protecția vieții private;

52.

subliniază, de asemenea, că orice utilizare a datelor cu caracter personal agregate din surse de pe platformele de comunicare socială trebuie fie să respecte RGPD, fie să fie cu adevărat anonimizată în mod ireversibil; invită Comisia să promoveze cele mai bune practici pentru tehnicile de anonimizare și să promoveze în continuare cercetarea procesului de inversare a anonimizării și a modalităților de combatere a acestuia; invită Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD) să își actualizeze orientările în acest domeniu; își exprimă, cu toate acestea, prudența cu privire la dependența de anonimizare ca tehnică de protecție a vieții private, având în vedere că anonimizarea deplină este practic imposibil de realizat în anumite cazuri;

53.

subliniază rolul sectorului public în promovarea unei economii de date inovatoare și competitive; subliniază, în acest context, necesitatea de a evita blocajele tehnologice sau legate de furnizor pentru datele colectate public sau pentru datele de interes public general colectate de entitățile private; solicită ca procesele de achiziții publice și programele de finanțare să garanteze cerințe referitoare la dreptul de acces ulterior la date, interoperabilitate și portabilitate bazate pe standarde tehnice comune; sprijină utilizarea standardelor deschise, a software-ului și a hardware-ului cu sursă deschisă, a platformelor cu sursă deschisă și, atunci când este cazul, a API bine concepute, cu scopul de a realiza interoperabilitatea; subliniază necesitatea de a proteja și a promova accesul IMM-urilor și, în special, al întreprinderilor nou-înființate la procesele de achiziții publice în contextul digitalizării administrațiilor publice, pentru a încuraja crearea unui sector digital european dinamic și competitiv;

54.

subliniază că schimbul de date ar trebui să aibă drept efect intensificarea concurenței și încurajează Comisia să asigure condiții de concurență echitabile pe piața unică a datelor;

55.

invită Comisia să definească în continuare, pentru schimbul de date B2G, circumstanțele, condițiile și stimulentele necesare pentru a obliga sectorul privat să partajeze date cu sectorul public, de exemplu pentru că acesta este necesar pentru organizarea de servicii publice bazate pe date; subliniază că sistemele obligatorii de schimb de date B2G, de exemplu în situații de forță majoră, ar trebui să aibă un domeniu de aplicare și un calendar clar definite și să se bazeze pe norme și obligații clare pentru a evita concurența neloială;

56.

solicită o mai bună coordonare între statele membre pentru a facilita schimbul de date G2G fluxul transfrontalier de date între sectoare, prin intermediul dialogului între administrațiile publice și părțile interesate, cu obiectivul de a stabili o abordare comună a colectării de date pe baza principiilor de ușurință a găsirii, accesibilitate, interoperabilitate și posibilitate de reutilizare; invită Comisia să examineze oportunitățile de conservare a datelor la scară;

57.

reamintește Comisiei și statelor membre să pună pe deplin în aplicare obiectivele Directivei privind datele deschise, să îmbunătățească implementarea acesteia din perspectiva calității și publicării datelor și să respecte obiectivele acesteia atunci când negociază actul de punere în aplicare privind seturile de date cu valoare ridicată; solicită ca aceste seturi de date să includă, printre altele, o listă a registrelor societăților și ale întreprinderilor; subliniază beneficiile societale ale promovării unui acces mai bun la informațiile din sectorul public, astfel încât să se consolideze utilizarea lor la nivelul Uniunii; invită Comisia să asigure o legătură puternică între aceste seturi de date cu valoare ridicată și viitoarea legislație privind datele și implementarea spațiilor europene comune ale datelor;

58.

subliniază importanța atât pentru economie, cât și pentru societate a reutilizării extinse a datelor din sectorul public, care ar trebui să fie, în măsura posibilului, în timp real sau cel puțin actualizate, ușor de accesat și de prelucrat datorită formatelor prelucrabile automat și ușor de utilizat; încurajează Comisia să se coordoneze cu statele membre pentru a facilita schimbul de seturi de date nesensibile, generate de sectorul public, în formate care pot fi citite automat, în afara cerințelor Directivei privind datele deschise, fie gratuit, ori de câte ori este posibil, fie acoperind costurile, și să emită orientări cu privire la un model comun pentru schimbul de date în conformitate cu cerințele RGPD; încurajează Comisia să extindă domeniul de aplicare al Directivei privind datele deschise la seturi de date publice suplimentare, menținând totodată flexibilitatea în ceea ce privește actualizarea seturilor de date cu valoare ridicată și să pună în aplicare un principiu al transparenței digitale implicite a datelor din sectorul public, pentru a încuraja statele membre să publice datele digitale brute existente în timp real;

59.

subliniază că dezvoltarea rapidă a soluțiilor digitale moderne pentru transport și turism, cum ar fi vehiculele autonome și sistemele de transport inteligente (STI), este imposibilă fără stabilirea la nivel european a unor formate de date comune, uniforme și structurate prelucrabile automat, care ar trebui să fie bazate pe standarde deschise pentru înregistrare;

60.

invită Comisia să identifice și să instituie un registru de date de mediu, social și de guvernanță (ESG) voluntar, deschis și interoperabil privind sustenabilitatea întreprinderilor și performanța în materie de responsabilitate, care este esențial pentru a asigura investiții sustenabile și ar îmbunătăți transparența sustenabilității și responsabilității întreprinderilor, pentru a le permite să demonstreze mai bine acțiunile întreprinse în vederea atingerii obiectivelor Pactului verde; invită Comisia să evalueze care sunt seturile de date esențiale pentru tranziția ecologică și sprijină, în special, deschiderea de date private atunci când acest lucru este justificat în scopuri de cercetare publică;

Infrastructură

61.

invită Comisia și statele membre, cu scopul de a consolida suveranitatea tehnologică a Uniunii, să promoveze cercetarea și inovarea și lucrul în domeniul tehnologiilor care facilitează colaborarea deschisă, schimbul de date și analiza acestora, precum și să investească în consolidarea capacităților, în proiecte cu impact puternic, în inovarea și implementarea tehnologiilor digitale, respectând în același timp principiul neutralității tehnologice;

62.

subliniază că actuala situație de urgență provocată de pandemia de COVID-19 a scos la iveală deficiențe și vulnerabilități în domeniul digital, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre; invită Comisia și statele membre să continue să abordeze în mod eficace decalajul digital, atât între statele membre, cât și în interiorul acestora, prin îmbunătățirea accesului la bandă largă de mare viteză, la rețele de foarte mare capacitate și la servicii TIC, inclusiv în majoritatea zonelor locuite periferice și rurale, promovând astfel coeziunea și dezvoltarea economică și socială; subliniază rolul potențial al conectivității prin satelit în zonele cele mai îndepărtate;

63.

reamintește că succesul strategiilor Uniunii în materie de date și IA depinde de ecosistemul TIC mai larg, de eliminarea decalajului digital, de accelerarea evoluțiilor tehnologice în ceea ce privește, printre altele, internetul obiectelor, IA, tehnologia de securitate cibernetică, fibra, 5G, 6G, informatica cuantică și tehnica de calcul la margine, robotica, tehnologiile registrelor distribuite, inclusiv tehnologia blockchain, gemenii digitali, calculul de înaltă performanță, tehnologia de prelucrare vizuală și conectivitatea inteligentă la margine, cum ar fi prin cereri deschise și la scară largă de proiecte care combină tehnica de calcul la margine și internetul obiectelor; subliniază că progresul tehnologic bazat pe prelucrarea datelor și pe interconectarea produselor și serviciilor digitale trebuie să fie sprijinit de standarde etice obligatorii din punct de vedere juridic pentru a atenua amenințările la adresa vieții private și a protecției datelor;

64.

recunoaște succesul actual al întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță; consideră că aceasta este un instrument important pentru schimbul de informații și de date între oamenii de știință și cercetători și între actorii privați și cei publici, în plan mai extins; salută propunerea Comisiei de a menține și a promova rolul de lider al Europei în materie de supercalcul și de informatică cuantică;

65.

subliniază că sectorul digital are un potențial semnificativ de a contribui la reducerea emisiilor de carbon la nivel mondial; constată că, potrivit estimărilor, acest sector este responsabil pentru mai mult de 2 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial; subliniază că extinderea continuă a sectorului trebuie să fie însoțită de o concentrare asupra eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor pentru a contracara efectele asupra mediului; constată că noile soluții tehnologice, cum ar fi utilizarea fibrei (comparativ cu cuprul) și programarea eficientă din punct de vedere energetic generează o amprentă de carbon mult mai mică; subliniază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea și circularitatea materiilor prime critice, reducând și reciclând, în același timp, deșeurile electronice;

66.

subliniază că centrele de date reprezintă o parte din ce în ce mai mare din consumul mondial de energie electrică, existând posibilitatea unei creșteri suplimentare în cazul în care nu se iau măsuri; ia act de intenția Comisiei de a realiza centre de date foarte eficiente din punct de vedere energetic, sustenabile și neutre din punct de vedere climatic până în 2030; sprijină promovarea soluțiilor inovatoare și a celor mai bune soluții disponibile, minimizarea deșeurilor și tehnicile verzi de stocare a datelor, punând accentul în special pe sinergiile dintre încălzirea și răcirea centralizată și folosirea căldurii reziduale generate la răcirea instalațiilor centrelor de date, cu scopul de a atenua impactul centrelor de date în ceea ce privește mediul, resursele și energia utilizată; solicită o mai mare transparență pentru consumatori în ceea ce privește emisiile de CO2 generate de stocarea și partajarea datelor;

67.

invită Comisia și statele membre să promoveze piețele competitive, consolidând totodată companiile europene, și să sprijine dezvoltarea ofertelor europene de cloud; salută inițiativele Federației europene de cloud, cum ar fi Alianța europeană pentru date industriale și cloud și inițiativele de finanțare, precum și proiectul GAIA-X, care au scopul de a dezvolta o infrastructură de date federate și de a crea un ecosistem care să permită scalabilitatea, interoperabilitatea și autodeterminarea furnizorilor de date începând cu momentul conceperii, pentru a asigura autodeterminarea organizațiilor sau a persoanelor fizice în ceea ce privește controlul asupra propriilor date; sprijină piețele UE competitive în domeniile IaaS, PaaS și SaaS și dezvoltarea de servicii și aplicații cloud specializate și de nișă; îndeamnă Comisia să rămână vigilentă în ceea ce privește toate potențialele abuzuri de putere de piață exercitate de actorii dominanți care activează pe piețele de oligopol din Uniune, care ar putea inhiba concurența sau posibilitățile de alegere ale consumatorilor; subliniază că infrastructurile de cloud ar trebui să se bazeze pe principiile încrederii, deschiderii, securității, interoperabilității și portabilității; subliniază că principiile de portabilitate a datelor ar trebui să depășească, în măsura în care este necesar, diferențele dintre infrastructurile și practicile furnizorilor de IT, pentru a se asigura că datele utilizatorilor sunt efectiv portabile; constată că este posibil ca utilizatorii să nu aibă exact aceeași configurație și același serviciu atunci când își transferă datele de la un furnizor la altul;

68.

invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să accelereze elaborarea unui „cadru de reglementare în domeniul cloud computingului” care să stabilească principii pentru furnizarea de servicii de cloud competitive în Uniune, să reprezinte un cadru solid pentru a mări claritatea și a facilita conformitatea serviciilor de cloud, precum și, printre altele, să oblige furnizorii de servicii să dezvăluie unde sunt prelucrate și stocate datele, asigurând totodată suveranitatea utilizatorilor asupra datelor lor; observă că acest cadru de reglementare ar trebui să permită în continuare utilizatorilor să migreze fără obstacole datele prin interfețe interoperabile către alți furnizori de servicii; consideră că obiectivul acestui ar trebui să constea în prevenirea blocării tehnologice, în special în domeniul achizițiilor publice; consideră că utilizarea acordurilor grupului de lucru al CEN (CWA) în domenii specifice, cum ar fi serviciile de cloud, este o modalitate de a spori eficiența creării unor standarde armonizate; subliniază că, deși alegerea unui operator de cloud revine întreprinderilor și consumatorilor, toți operatorii de cloud, atunci când sunt stabiliți sau își desfășoară activitatea în UE, trebuie să respecte regulile, normele și standardele UE, iar conformitatea lor ar trebui monitorizată; constată că, în cazul în care un operator din UE utilizează servicii de cloud localizate în țări din afara UE, este important să se asigure aceeași aplicare a unui nivel de protecție juridică la fel de ridicat ca în UE în cazul unor litigii, inclusiv referitoare la proprietatea intelectuală;

69.

sprijină eforturile Comisiei de a profita de revizuirea orientărilor orizontale și verticale în materie de concurență pentru a introduce noi instrumente de reducere a concentrării excesive a pieței, inerentă piețelor de date, inclusiv monitorizarea continuă a piețelor expuse riscurilor și, dacă este necesar, reglementarea ex ante;

70.

subliniază importanța încrederii și a unui cadru de securitate cibernetică mai solid pentru o economie stabilă a datelor, pe lângă o cultură a securității pentru entitățile care gestionează volume mari de date; subliniază importanța infrastructurii digitale de bază de ultimă generație și invită Comisia și statele membre să investească împreună pentru a asigura implementarea deplină a acesteia; solicită sprijinirea dezvoltării în continuare a tehnologiei pentru partajarea securizată a datelor, de exemplu, prin sisteme de calcul pluripartite sigure și prin tehnologia de criptare; îndeamnă Comisia să prezinte soluții și standarde de securitate cibernetică adecvate pentru actorii de pe piață de toate dimensiunile, inclusiv microîntreprinderile și IMM-urile; sprijină abordarea comună și coordonată a setului de instrumente al UE privind securitatea cibernetică a tehnologiei 5G și implementarea sigură a tehnologiei 5G în UE;

71.

invită Comisia să promoveze auditurile privind posibilitatea de utilizare abuzivă, vulnerabilitate și interoperabilitate a infrastructurii de schimb de date; atrage atenția asupra costurilor semnificative și în creștere rapidă generate de atacurile cibernetice; reamintește că o mai mare conectivitate poate spori amenințările cibernetice și criminalitatea cibernetică, precum și terorismul cibernetic și riscul de accidente naturale și tehnologice, cum ar fi cele care afectează secretele comerciale; salută, în acest sens, propunerea Comisiei de revizuire a Directivei (UE) 2016/1148 privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (29) și un nou Centru de competențe al UE în materie de securitate cibernetică pentru a îmbunătăți reziliența cibernetică și a răspunde mai eficient la atacurile cibernetice;

72.

subliniază că adoptarea în condiții de siguranță a produselor și serviciilor în ecosistemele europene bazate pe date, orientate către consumatori și industriale ale internetului obiectelor ar trebui să includă securitatea și confidențialitatea încă din faza de proiectare; încurajează utilizarea de instrumente pentru creșterea transparenței; sprijină ambiția Comisiei de a elabora un „pașaport digital al produselor”;

73.

subliniază că este important ca autoritățile competente din domeniul supravegherii pieței să dispună de prerogativele necesare pentru a accesa datele relevante, respectând totodată pe deplin Regulamentul (UE) 2019/1020 (30), atunci când au motive să creadă că există practici potențial ilegale, pentru a-și consolida acțiunile și a asigura un control suficient al siguranței produselor; subliniază necesitatea de a garanta siguranța și protecția datelor accesate de către autoritățile de supraveghere;

74.

solicită monitorizarea aplicării legislației din domeniul transporturilor, în special a Regulamentului (UE) 2020/1056, a Directivei (UE) 2019/1936 și a Regulamentului (UE) 2019/1239, pentru a susține întreprinderile, a promova digitalizarea și a îmbunătăți schimburile de date între companii și administrație (B2A), B2C, B2B, B2G și G2B;

Cercetare, aptitudini, competențe și IA

75.

recunoaște potențialul accesului la date pentru accelerarea cercetării științifice și a programelor educaționale; salută activitatea Comisiei de facilitare a schimbului de date pentru cercetare și educație; salută dezvoltarea cloudului european pentru știința deschisă ca un mediu deschis, de încredere și centralizat în Europa pentru a stoca, a partaja și a reutiliza datele provenite din cercetare la nivel transfrontalier; susține promovarea datelor de cercetare finanțate din fonduri publice, conform principiului „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”; subliniază valoarea acordurilor de parteneriat strategic între universități pentru a promova mai mult cooperarea în diferitele domenii ale științei datelor;

76.

subliniază importanța atingerii unui nivel ridicat de alfabetizare digitală globală și a promovării activităților de sensibilizare a publicului; subliniază că potențialul de creștere al Uniunii depinde de competențele populației și ale forței de muncă ale acesteia; invită, prin urmare, statele membre să acorde o atenție deosebită ingineriei software, atrăgând talente către TIC și alfabetizarea în materie de date pentru toți, pentru a construi know-how-ul european axat pe tehnologiile de generație următoare și pe tehnologiile de vârf; subliniază că este necesar ca personalul responsabil cu aplicarea legii și personalul din administrația judiciară să dețină competențe digitale adecvate, întrucât acestea sunt esențiale pentru digitalizarea sistemului de justiție în toate statele membre; ia act de faptul că Comisia a propus obiective ambițioase privind competențele digitale în UE prin intermediul Planului de acțiune pentru educația digitală și subliniază că este necesar să se monitorizeze strict implementarea, dezvoltarea și performanța acestuia;

77.

subliniază că accesul competitiv la date și facilitarea utilizării transfrontaliere a datelor sunt de o importanță capitală pentru dezvoltarea IA, care se bazează pe o disponibilitate sporită și de înaltă calitate a datelor pentru a crea seturi de date fără caracter personal capabile să formeze algoritmi și să le îmbunătățească performanța;

78.

subliniază că punerea în aplicare a strategiei europene privind datele trebuie să asigure un echilibru între promovarea utilizării mai largi a datelor și a schimbului de date și protecția DPI, a secretelor comerciale, dar și a drepturilor fundamentale, cum ar fi confidențialitatea; subliniază că datele utilizate pentru antrenarea algoritmilor IA se bazează uneori pe date structurate, cum ar fi bazele de date, lucrările protejate prin drepturi de autor și alte creații protejate prin drepturi de proprietate intelectuală, care în mod normal nu pot fi considerate date;

79.

constată că utilizarea conținutului protejat prin drepturi de autor ca introducere de date trebuie evaluată în lumina normelor actuale și a excepției legate de „extragerea textului și a datelor”, prevăzută de Directiva privind drepturile de autor (31), precum și a drepturilor conexe pe piața unică digitală; invită Comisia să prezinte orientări cu privire la modul în care va fi pusă la dispoziția tuturor, în mod centralizat, posibilitatea de a rezerva alte drepturi;

80.

afirmă că Comisia ar trebui să evalueze în continuare modificările cadrelor juridice actuale în dreptul procesual civil, pentru a reduce obstacolele existente în calea investițiilor cu care se confruntă investitorii privați; invită, în acest sens, Comisia să dea curs în mod rapid și adecvat rezoluției Parlamentului European din 4 iulie 2017 referitoare la standarde comune minime privind procedura civilă (32);

81.

subliniază că este necesar să se prevină reflectarea accidentală a tuturor tipurilor de prejudecăți, în special a prejudecăților de gen, în aplicațiile bazate pe algoritmi; încurajează, în acest sens, transparența algoritmilor, a sistemelor IA și a proiectării aplicațiilor;

82.

reamintește că, în conformitate cu RGPD, cetățenii UE au dreptul de a primi o explicație și de a contesta deciziile luate de algoritmi pentru a reduce incertitudinea și opacitatea, acordând o atenție deosebită bunăstării și transparenței în viața profesională;

83.

consideră că, deși principiile actuale privind răspunderea și normele în materie de răspundere neutre din punct de vedere tehnologic sunt, în general, adecvate pentru economia digitală și pentru majoritatea tehnologiilor emergente, există totuși unele cazuri, cum ar fi cele referitoare la operatorii de sisteme IA, în care sunt necesare norme noi sau suplimentare în materie de răspundere pentru a spori certitudinea juridică și pentru a prevedea un sistem adecvat de compensare pentru persoana afectată în cazul utilizării ilegale a datelor;

84.

îndeamnă Comisia să desfășoare o evaluare cuprinzătoare a potențialelor lacune juridice similare în materie de răspundere pentru date, cum ar fi pentru daunele provocate de IA și nu numai care sunt rezultatul unor deficiențe sau inexactități ale seturilor de date și să evalueze eventualele adaptări ale regimurilor actuale de răspundere înainte de a prezenta noi propuneri legislative;

85.

invită Comisia să promoveze cele mai bune practici în domeniul educației în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), cu un accent special pe egalitatea de gen, precum și pe implicarea și ocuparea forței de muncă a femeilor în domeniul tehnologiei;

86.

salută Europa digitală, Orizont Europa, Programul spațial și Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și centrele europene de inovare digitală, care vor ajuta întreprinderile europene să țină pasul cu oportunitățile tranziției digitale; subliniază importanța finanțării alocate cercetării cuantice în cadrul programului Orizont Europa; reamintește, în plus, rolul pe care Mecanismul de redresare și reziliență ar trebui să îl joace în contribuția la agenda digitală;

87.

solicită finanțare publică și privată, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri, pentru a sprijini tranziția digitală și a valorifica pe deplin potențialul economiei datelor, precum și pentru a integra tehnologiile și competențele digitale; subliniază că garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru microîntreprinderi și IMM-uri nu include numai accesul la date, ci implică și asigurarea competențelor necesare pentru a efectua analize și a extrage cunoștințe din astfel de informații;

88.

invită partenerii sociali să exploreze potențialul digitalizării, al datelor și al IA pentru a crește productivitatea sustenabilă, respectând totodată drepturile lucrătorilor, îmbunătățind starea de bine și capacitatea de inserție profesională a forței lor de muncă și investind în sisteme de perfecționare, recalificare, instruirea pentru alte locuri de muncă, învățare pe tot parcursul vieții și alfabetizare digitală; ia act de faptul că sensibilizarea, educația și transparența în ceea ce privește tehnologiile bazate pe date sunt importante pentru a permite cetățenilor UE să înțeleagă și să participe la punerea în aplicare echitabilă a acestor tehnologii; subliniază că angajații ar trebui să aibă dreptul de a ști unde și cum sunt colectate, utilizate, stocate sau partajate datele lor; solicită prevenirea supravegherii disproporționate și nejustificate la locul de muncă; consideră că sindicatele naționale ar trebui să se implice mai mult în furnizarea de recomandări și orientări privind protecția datelor și a vieții private la locul de muncă;

Norme globale

89.

consideră că normele globale care reglementează utilizarea datelor sunt inadecvate; invită Comisia să prezinte o analiză comparativă a cadrului de reglementare privind datele din țările terțe; observă că întreprinderile europene care își desfășoară activitatea în unele țări terțe se confruntă din ce în ce mai mult cu bariere nejustificate și restricții digitale; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile cu țările terțe care împărtășesc aceeași viziune în cadrul forumurilor internaționale și multilaterale și al discuțiilor bilaterale și comerciale, pentru a conveni asupra unor noi standarde etice și tehnice internaționale care să reglementeze utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi IA, internetul obiectelor, 5G și 6G, care ar trebui să promoveze valorile, drepturile fundamentale, principiile, normele și standardele Uniunii și să se asigure că piața sa rămâne competitivă și deschisă restului lumii; subliniază necesitatea unor norme și standarde internaționale care să stimuleze cooperarea la nivel mondial menită să consolideze protecția datelor și să stabilească transferuri de date sigure și adecvate, respectând totodată pe deplin legile și standardele UE și ale statelor membre;

90.

evidențiază că transferurile de date cu caracter personal către alte jurisdicții trebuie să respecte întotdeauna dispozițiile RGPD sau ale Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii, ale Cartei și să țină seama de recomandările și orientările CEPD înainte de orice transfer și că pot avea loc numai dacă există un nivel suficient de protecție a datelor cu caracter personal;

91.

solicită libera circulație a datelor între Uniune și țările terțe, cu condiția să fie respectate protecția datelor, viața privată, securitatea și alte interese de politică publică clar definite, justificate în mod corespunzător și nediscriminatorii, cum ar fi deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție; consideră că fluxul liber de date peste granițe este necesar pentru a exploata întregul potențial al economiei datelor și subliniază că menținerea fluxului de date trebuie să rămână o piatră de temelie a obiectivelor Europei; sprijină permiterea accesului la spații europene comune ale datelor pentru părțile interesate care respectă pe deplin întreaga legislație relevantă a Uniunii; invită Comisia, împreună cu statele membre, să negocieze noi norme pentru economia digitală globală, inclusiv interzicerea cerințelor nejustificate de localizare a datelor; reamintește importanța înregistrării de progrese în negocierile privind comerțul electronic în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și solicită includerea unor capitole ambițioase și cuprinzătoare privind comerțul digital în acordurile de liber schimb ale UE; sprijină rolul activ al Uniunii și participarea sa la alte forumuri internaționale de cooperare internațională în domeniul digitalizării, cum ar fi ONU, OCDE, Organizația Internațională a Muncii și UNESCO;

o o

92.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 124 I, 17.4.2020, p. 1.

(2) JO L 114, 14.4.2020, p. 7.

(3) JO L 172, 26.6.2019, p. 56.

(4) JO L 134, 31.5.2018, p. 12.

(5) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(6) JO L 303, 28.11.2018, p. 59.

(7) JO L 119, 4.5.2016, p. 89.

(8) JO L 207, 6.8.2010, p. 1.

(9) JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

(10) JO C 202 I, 16.6.2020, p. 1.

(11) Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

(12) JO C 449, 23.12.2020, p. 37.

(13) JO C 307, 30.8.2018, p. 163.

(14) JO C 50, 9.2.2018, p. 50.

(15) JO C 162, 10.5.2019, p. 2.

(16) JO C 411, 27.11.2020, p. 2.

(17) JO C 345, 13.10.2017, p. 130.

(18) Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 referitoare la „O strategie europeană privind datele”, p. 2.

(19) După cum se precizează în rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la o politică industrială europeană cuprinzătoare în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii.

(20) Agenția austriacă de mediu și Institutul Borderstep, raport final de studiu, realizat pentru Comisie în noiembrie 2020, intitulat „Tehnologii și politici de cloud computing eficiente energetic, pentru o piață de cloud computing ecologică”.

(21) JO L 249, 31.7.2020, p. 33.

(22) JO L 305, 26.11.2019, p. 1.

(23) JO L 198, 25.7.2019, p. 64.

(24) JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

(25) JO L 157, 15.6.2016, p. 1.

(26) JO L 257, 28.8.2014, p. 73.

(27) JO L 123, 12.5.2011, p. 11.

(28) JO L 356, 12.12.2014, p. 438.

(29) JO L 194, 19.7.2016, p. 1.

(30) JO L 169, 25.6.2019, p. 1.

(31) JO L 130, 17.5.2019, p. 92.

(32) JO C 334, 19.9.2018, p. 39.