Avizul Comitetului Economic și Social European – Strategia privind IMM-urile din cadrul Next Generation – Îmbunătățirea realizării eficiente și rapide a rezultatelor

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 194/02)

Raportoare:	Milena ANGELOVA
Coraportor:	Panagiotis GKOFAS

Decizia Adunării Plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	13.12.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	19.1.2022
Sesiunea plenară nr.	566
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	235/1/7

1. Concluzii și recomandări

1.1.

IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei UE – prin urmare, redresarea economică depinde într-o mare măsură de cât de bine se vor adapta și vor funcționa acestea în noua realitate de după pandemie, modelată și de schimbările profunde impuse de tranziția digitală și de cea verde. Pentru a fi în măsură nu doar să supraviețuiască, ci și să prospere și să se extindă cu succes, dezvoltând economia UE și creând locuri de muncă de calitate și bunăstare pentru cetățeni, IMM-urile au nevoie de eforturi suplimentare din partea UE și a statelor membre pentru a le beneficia de un mediu economic favorabil și de măsuri de finanțare și de sprijin adecvate.

1.2.

O politică și un cadru de reglementare potrivite pentru viitor trebuie să ofere IMM-urilor certitudine, coerență, claritate și condiții de concurență echitabile, respectând principiile unei mai bune legiferări (1) și ale verificărilor din punctul de vedere al competitivității în momentul introducerii de noi măsuri de politică sau al revizuirii celor existente, menținând totodată un nivel ridicat al standardului de protecție a mediului și socială. CESE solicită proceduri administrative raționalizate pentru a evita concentrarea resurselor pe activitățile care împiedică eforturile de dezvoltare a întreprinderilor.

1.3.

CESE își reiterează propunerea de a crea și a dezvolta o rețea de „ombudsmani responsabili pentru finanțare”, care să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor orientate către îmbunătățirea lichidității pe termen scurt a IMM-urilor. O astfel de rețea ar promova accesul IMM-urilor la fondurile acordate, ar colecta și ar analiza datele calitative pentru a afla dacă și cum utilizează băncile intermediare instrumentele financiare pentru a ajunge la IMM-urile care au cea mai mare nevoie de resurse financiare și motivul pentru care nu le sunt acordate granturi, și ar putea, de asemenea, media disputele cu caracter mai general dintre IMM-uri, furnizorii de servicii financiare și finanțatori. CESE sugerează ca CE și statele membre să elaboreze și să pună rapid în aplicare un proces unic de depunere a cererilor pentru IMM-uri, pentru a facilita și a accelera accesul acestora la fondurile UE.

1.4.

CESE consideră că favorizarea unei funcționări fluide atât a piețelor interne, cât și a celor internaționale reprezintă o importantă măsură de politică pe termen scurt și solicită statelor membre să depună un efort special pentru a pune la dispoziția IMM-urilor oportunități de a participa la achizițiile publice și de a câștiga contracte de achiziții publice și pentru a accelera investițiile publice în general cu scopul de a crește cifra de afaceri a întreprinderilor, alături de punerea în aplicare eficientă a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților (2). CESE salută propunerea CE de a extinde Cadrul temporar privind ajutoarele de stat până în iunie 2022, asigurând o punte de legătură pentru condițiile bazate pe piață după pandemia de COVID-19.

1.5.

CESE subliniază că un element esențial pentru IMM-uri constă în consolidarea competențelor și a abilităților, inclusiv a competențelor digitale și verzi. Această nevoie se aplică deopotrivă antreprenorilor, managerilor de întreprinderi și lucrătorilor. Cererea de noi competențe necesită atât ajustarea învățământului și formării profesionale, cât și perfecționarea și recalificarea profesională. Dialogul social joacă un rol important în dezvoltarea competențelor, iar bunele practici în materie de educație și formare profesională ar trebui promovate și partajate prin inițiative relevante ale UE, în cooperare între organizațiile de IMM-uri, partenerii sociali și statele membre.

1.6.

În special, microîntreprinderile și întreprinderile mici, întreprinderile familiale și tradiționale și întreprinderile din economia socială au nevoie de sprijin la nivel local și de campanii, de instrumente și de consiliere specifice. Ar trebui adoptate mult mai multe măsuri pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea unor servicii de consiliere suficiente și aplicabile – inclusiv cu sprijinul indispensabil al organizațiilor IMM-urilor. CESE salută lansarea de către CE a Planului de acțiune pentru economia socială (3).

1.7.

Consolidarea colaborării în rețea, a cooperării și a parteneriatelor cu alte întreprinderi și cu părți interesate contribuie, de asemenea, la accelerarea redresării, a digitalizării și a capacității de ecologizare a IMM-urilor, inclusiv prin implicarea strânsă a IMM-urilor în pregătirea căilor de tranziție pentru ecosistemele industriale. Deși pandemia de COVID-19 a stimulat adoptarea digitalizării în cazul liderilor în domeniul digital din rândul IMM-urilor, ea a adâncit, de asemenea, decalajul digital în cazul celor rămași în urmă. De asemenea, se subliniază necesitatea unei activități mai aprofundate pentru a evalua șansele și provocările cu care se confruntă IMM-urile, în special cele mai vulnerabile, care dispun de cele mai puține resurse, din cauza tranziției verzi, precum și pentru a le ajuta să reușească în acest demers. Procesul poate fi facilitat și asistat de organizațiile reprezentative ale IMM-urilor. În acest sens, pentru respectivele organizații ar trebui elaborate măsuri de sprijin și ar trebui să le fie oferite fonduri concepute pentru acțiuni comune.

1.8.

CESE subliniază rolul central al rețelei reprezentanților pentru IMM-uri, al rețelei întreprinderilor europene și al organizațiilor IMM-urilor în promovarea și răspândirea informațiilor privind toate măsurile de sprijin în rândul cât mai multor IMM-uri cu putință și le solicită acestora să își dezvolte structurile și metodele de lucru pentru a răspunde mai bine acestor nevoi. CESE sugerează că relațiile dintre organizațiile IMM-urilor de la nivelul UE și de la nivel național și rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri ar trebui consolidate și mai mult, în vederea obținerii unui model mai interactiv, în care să existe o legătură constantă și directă și o conexiune coerentă, strânsă și cuprinzătoare cu IMM-urile și cu organizațiile reprezentative ale acestora, precum și o mai bună înțelegere și recunoaștere a rolului reprezentaților IMM-urilor. Reprezentanții IMM-urilor sunt cei care vor transpune și adapta politicile UE în măsuri și scheme de sprijin concrete în statele lor membre relevante și vor pune la punct măsuri practice pentru a aborda situația specifică a fiecărui IMM, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. CESE așteaptă cu interes numirea în curând a unui reprezentant al UE pentru IMM-uri, care să conducă efectiv acest proces.

2. Context

2.1.

CESE a solicitat elaborarea unei „strategii pentru următoarea generație de IMM-uri”, care să răspundă noii situații (4), în condițiile în care Comisia Europeană a lansat strategia UE pentru IMM-uri chiar înainte de apariția pandemiei de COVID-19 (5). În plus, la momentul încheierii lucrărilor privind CFM 2021-2027 și planurile naționale de redresare și reziliență din cadrul NextGenerationEU, este important să se evalueze dacă obiectivul de a plasa măsurile de sprijinire a IMM-urilor în centrul tuturor acestor programe a fost într-adevăr îndeplinit. Acest lucru este deosebit de urgent și de important, întrucât numeroase recomandări și propuneri formulate de organizațiile reprezentative ale IMM-urilor rămân încă a fi mai bine integrate la nivelul UE și la nivel național și regional, pentru a garanta o punere în aplicare rapidă și cu succes.

2.2.

Prezentul aviz din proprie inițiativă al CESE se concentrează, plecând de la avizul anterior (6) și fără a repeta recomandările sale, asupra modalităților de a răspunde mai bine nevoilor de promovare și de sprijinire ale IMM-urilor. Aceste nevoi rezultă nu numai din noua realitate post-COVID-19, ci și din faptul că IMM-urile din UE, care joacă un rol important în redresarea și reziliența economiei și a societății la nivelul UE și al statelor membre, trebuie să respecte unul dintre cele mai complicate cadre legislative. Avizul analizează modul în care fondurile UE și alte măsuri politice de sprijin contribuie la valorificarea potențialului IMM-urilor și ce acțiuni pot fi întreprinse pentru a accelera punerea în aplicare și a garanta concretizarea cu succes și rapidă a strategiei pentru IMM-uri, inclusiv prin posibile ajustări bazate pe experiențele și evoluțiile recente.

3. Provocări, oportunități și capacitățile variate ale IMM-urilor

3.1.

IMM-urile se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește nu doar redresarea economică în urma pandemiei și adaptarea la noile circumstanțe în urma acesteia, ci și în ceea ce privește tranziția digitală și cea verde și schimbările demografice. Noua situație generează, de asemenea, oportunități pentru IMM uri, în special dacă există măsuri de sprijin adecvate, adaptate diferențelor semnificative în ceea ce privește caracteristicile IMM-urilor și capacitățile lor de redresare, de digitalizare și de înverzire (7).

3.2.

Pandemia a schimbat în mod radical mediul de funcționare a IMM-urilor, ca urmare a modificărilor remarcabile cauzate și la nivelul piețelor globale și a creșterii costurilor energiei și ale mărfurilor, recent agravate de creșterea inflației și de ratele negative ale dobânzii. În plus, IMM-urile au fost puternic afectate: de scăderi ale cererii din partea clienților și ale veniturilor, care au avut impact negativ asupra fluxurilor de numerar și a disponibilității capitalului, de întreruperi la nivelul lanțurilor de aprovizionare (lipsa de materii prime și prețuri crescute) și de provocări legate de echilibrarea capacității angajaților, a bunăstării și a corelării competențelor. Deficitele de lichiditate, întârzierile la plată și creșterea cererii de fonduri reprezintă, de asemenea, provocări semnificative care s-au accentuat pe durata pandemiei.

3.3.

IMM-urile sunt foarte diverse și eterogene, iar capacitatea lor de redresare și de dezvoltare diferă, de asemenea, în funcție de producerea de bunuri și de servicii pentru piețele de consum sau de furnizarea de bunuri intermediare pentru firmele mai mari. În plus, redresarea IMM-urilor care desfășoară activități în special la nivel național sau chiar local depinde într-o mare măsură de refacerea condițiilor interne, în timp ce IMM-urile prezente pe piața unică sunt afectate de funcționarea sa fluidă, iar cele prezente pe piața internațională se vor baza pe reparare, pe delocalizarea într-o țară mai apropiată din punct de vedere geografic („nearshoring”) sau pe diversificarea lanțurilor valorice internaționale întrerupte și pe punerea în aplicare rapidă a ALS.

3.4.

În mod regretabil, nivelul digitalizării în rândul IMM-urilor din UE-27 este inferior celui al IMM-urilor omoloage din Regatul Unit, Norvegia, SUA și Asia. Deși perioada de pandemie a contribuit la creșterea gradului de sensibilizare cu privire la importanța digitalizării, ea a accentuat, de asemenea, decalajul digital dintre cei mai avansați și cei rămași în urmă, iar problema expertizei și a resurselor insuficiente în beneficiul IMM-urilor rămâne de actualitate, și anume din cauza lipsei:

—	sensibilizării și dezvoltării competențelor în materie de tehnologie digitală și a disponibilității acesteia și a instrumentelor necesare pentru digitalizare;

—	unei bune conectivități și a unor instrumente și servicii digitale adecvate;

—	timpului și a fondurilor;

—	capacității de a combina o strategie digitală cu un model de afaceri concret (inclusiv incapacitatea de a integra o nouă tehnologie în tehnologia și în procesele de afaceri existente sau de a realiza migrarea din sistemele anterioare/dezafectarea vechilor tehnologii).

3.5.

Concluziile unui sondaj realizat în rândul IMM-urilor ilustrează validitatea concluziilor anterioare ale CESE (8), dat fiind că 72 % dintre I–MM-uri sunt de părere că un acces îmbunătățit la sistemele de sprijin publice ar fi util pentru a le permite să realizeze digitalizarea, alături de sprijinul pentru găsirea competențelor sau a expertizei necesare și pentru a dobândi acces la rețele (pentru 61 % și 62 %) și asistență pentru strângerea de fonduri (50 %). Toate IMM-urile ar beneficia mai mult de granturile și de fondurile publice subvenționate decât de instrumentele financiare.

3.6.

Activele comerciale intangibile, precum imaginea sau relațiile pe termen lung cu clienții pentru a îndeplini nevoile în permanentă schimbare și din ce în ce mai mari și pentru a face față nivelului ridicat al competitivității în contextul durabilității, sunt, de asemenea, tot mai importante pentru IMM-uri. Digitalizarea și înverzirea sunt perfect compatibile prin faptul că digitalizarea ajută întreprinderile să-și optimizeze utilizarea resurselor și să reducă impactul asupra mediului, în timp ce impactul negativ al digitalizării asupra climei și a mediului trebuie, de asemenea, combătut, în special la un nivel sistemic mai amplu.

3.7.

Multe IMM-uri se confruntă cu incertitudini și cu lipsa cunoștințelor și a înțelegerii politicilor specifice în domeniul climei și al mediului, inclusiv în ceea ce privește cerințele tuturor noilor instrumente financiare. Pactul verde și pachetul „Fit for 55” („Pregătiți pentru 55”), printre altele, pot afecta IMM-urile prin cerințe directe sau, în mod indirect, printr-un nivel mai ridicat de costuri sau de resurse. Îmbunătățirea eficienței energetice și a utilizării materiilor și a logisticii poate conduce și la economii la nivelul costurilor, iar produsele mai durabile pot crea beneficii pentru piețe, în funcție de așteptările clienților. Creșterea cererii, atât la nivel intern, cât și la nivel global pentru tehnologii și soluții de mediu și climatice reprezintă o oportunitate pentru întreprinderile care furnizează soluții altor întreprinderi sau sectorului public. Există, de asemenea, o tendință clară de creștere a așteptărilor în materie de durabilitate din partea investitorilor și a entităților financiare.

3.8.

În plus, o poziționare a IMM-urilor în ceea ce privește tranziția digitală și cea verde este afectată de:

—

mărimea IMM-urilor care afectează disponibilitatea și accesibilitatea resurselor. În timp ce microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii sunt similare din punctul de vedere al proporției valorii adăugate pe care o generează, numărul întreprinderilor din fiecare dintre aceste categorii diferă în mod considerabil (93,3 %, 5,7 % și, respectiv, 0,9 % în 2020). Predominanța microîntreprinderilor, care au cele mai puține resurse, ilustrează natura și anvergura provocărilor;

—

diferențele în ceea ce privește pozițiile pe piață și sectoarele în care își desfășoară activitatea – aceasta însemnând că întreprinderile care dezvoltă și furnizează tehnologii și soluții pentru digitalizare și înverzire se află pe o poziție diferită față de cele care preiau și utilizează aceste soluții;

—	vechimea și intensitatea de creștere a întreprinderilor. Întreprinderile nou-înființate și cele în expansiune sunt mai susceptibile de a utiliza tehnologii digitale avansate decât alte IMM-uri;

—	mediul de afaceri general, care trebuie să fie atrăgător și favorabil pentru antreprenoriat, inovare, investiții și comerț;

—

diferențele dintre statele membre – din punctul de vedere al tranziției digitale, acestea vizează în special infrastructura digitală și competențele digitale, în timp ce diferențele legate de tranziția verde decurg, de exemplu, din intensitatea resurselor naturale ale economiei și din diferite tradiții și culturi în ceea ce privește managementul de mediu;

—	diverse locații – condițiile-cadru pentru IMM-uri diferă, de exemplu între orașe și zonele rurale.

3.9.

Pe măsură ce antreprenorii din UE îmbătrânesc, CE ar trebui să promoveze și să faciliteze transferurile de afaceri pentru că aceasta este în beneficiul întregii economii și ajută IMM-urile să-și îndeplinească nevoile viitoare, întrucât ele înseamnă o mai bună pregătire și mai multe competențe pentru digitalizare, înverzire și reînnoirea întreprinderilor. Printr-un transfer reușit al afacerilor, modelul de afaceri poate fi îmbunătățit și transformat pentru a deveni digital și durabil, în timp ce transferurile eșuate sau nerealizate de afaceri conduc în ultimă instanță la pierderea locurilor de muncă și a creșterii economice. Promovarea diversității antreprenoriale – de exemplu, pentru a include femei și resortisanți ai țărilor terțe – poate genera valoare adăugată și poate accelera creșterea mai multor actori din industrii și sectoare comerciale strategice. Modelele economiei sociale, cum ar fi cooperativele deținute de lucrători, au, de asemenea, un rol de jucat.

4. Principiile esențiale ale unei strategii privind IMM-urile în cadrul Next Generation

4.1.

CESE solicită CE și statelor membre să accelereze punerea în aplicare a strategiei privind IMM-urile și să o adapteze în funcție de diferitele condiții, capacități și nevoi ale IMM-urilor, în conformitate cu principiile prezentate mai jos.

4.2.

Orice măsură care stimulează redresarea și reziliența la nivelul UE și la nivel național ar trebui să promoveze o dezvoltare economică, socială și de mediu durabilă. Deși investițiile și fondurile publice joacă un rol esențial, acest lucru nu trebuie să umbrească importanța investițiilor private și nevoia unui mediu de afaceri favorabil, în special în perioade în care procesele disruptive trebuie, de asemenea, reglementate în mod corespunzător. Ca regulă generală, măsurile de politică ale UE ar trebui să conducă la o economie durabilă în urma pandemiei, bazată mai degrabă pe inovare, competențe și concurență, decât pe ajutoare de stat și protecționism.

4.3.

Întrucât întreprinderile joacă un rol economic și societal vital prin generarea de locuri de muncă și prin îmbunătățirea bunăstării globale, măsurile de sprijin care le permit să prospere trebuie să ocupe o poziție centrală în cadrul politicilor UE. Acest apel este justificat și de faptul că întreprinderile sunt jucători-cheie în realizarea dublei tranziții – cea verde și cea digitală – și a obiectivului obținerii unei economii competitive, digitale, neutre din punct de vedere climatic și circulare. Mecanismele de piață ghidează tot mai mult acest tip de dezvoltare, pe baza unui dialog social responsabil.

4.4.

Având în vedere că IMM-urile asigură 53 % din valoarea adăugată și 65 % din ocuparea forței de muncă generată de toate întreprinderile din UE (în 2020), rolul lor esențial pentru economia UE și redresarea cu succes a acesteia este de netăgăduit. O atenție specială ar trebui acordată nevoilor speciale ale microîntreprinderilor (93 % dintre toate IMM-urile) și consolidării rolului lor ca principal motor al economiei sociale. Întrucât IMM-urile și întreprinderile mari sunt interconectate în multe moduri, o integrare mai eficientă în ecosistemele și lanțurile valorice relevante este reciproc avantajoasă.

4.5.

Având în vedere că IMM-urile diferă din punctul de vedere al capacităților lor de redresare, de digitalizare și de înverzire, nu există o soluție universală. Măsurile de sprijin trebuie să aibă în vedere faptul că capacitatea globală a IMM-urilor depinde de natura, anvergura și cauza pierderilor suferite de întreprinderi pe durata pandemiei (de obicei, specifice în funcție de sector), de poziția întreprinderilor pe piețe, de lanțurile valorice și de ecosistemele de afaceri, de rolul și nivelul întreprinderilor în contextul tranziției verzi și al celei digitale, de resursele financiare, fizice și umane ale întreprinderilor și de mediul de funcționare din statul membru în cauză.

4.6.

Întrucât urmările pe termen scurt ale pandemiei nu au fost încă depășite, este în continuare important ca întreprinderile să beneficieze de ajutor pentru a supraviețui în situația actuală. În același timp, trebuie îmbunătățite imediat condițiile care să permită și să sprijine tranziția digitală și tranziția verde pe termen lung. Prin urmare, IMM-urile ar trebui să se afle în centrul punerii în aplicare atât a finanțării UE pe termen scurt, cât și a celei pe termen mediu și lung, precum și a altor măsuri de politică.

4.7.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a subliniat necesitatea de a sprijini întreprinderile și antreprenorii aflați în dificultate financiară, pentru a evita falimentele inutile și pentru a salva locuri de muncă. CESE solicită CE și statelor membre să își continue eforturile de eliminare a obstacolelor din calea celei de a doua șanse și a reinițierii antreprenorilor, precum și să pună în aplicare rapid și în mod corespunzător Directiva privind restructurarea și insolvența (9), care încurajează statele membre să creeze sisteme de alertă timpurie care să permită acordarea în timp util de asistență antreprenorilor aflați în dificultate.

5. Crearea unui mediu de afaceri sănătos

5.1.

Strategia privind IMM-urile este strâns legată de strategia industrială; ele trebuie elaborate și puse în aplicare simultan din punctul de vedere al creării unor condiții favorabile pentru mediul de afaceri, incluzând o piață unică funcțională pentru bunuri, servicii, capital, date și oameni, o dublă tranziție lină și autonomia strategică deschisă a UE în principalele sectoare industriale și lanțurile valorice legate de IMM-uri. Implicarea strânsă a IMM-urilor în pregătirea căilor de tranziție pentru ecosistemele industriale este o necesitate.

5.2.

Statele membre pot contribui la accelerarea dezvoltării IMM-urilor, oferindu-le oportunități sporite de a participa și de a câștiga contracte de achiziții publice, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, și accelerând investițiile publice în general, astfel încât cifra de afaceri a întreprinderilor implicate să crească mai repede. Normele prevăzute în Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților cu privire la plățile efectuate de administrațiile publice către întreprinderi necesită o aplicare mai strictă și trebuie avute în vedere măsuri corective, care să vizeze, de asemenea, accelerarea tranzacțiilor între întreprinderile private. Creșterea vitezei de efectuare a plăților poate îmbunătăți și mai mult lichiditatea IMM-urilor.

5.3.

Recunoașterea reciprocă a bunurilor poate asigura libera circulație a acestora în UE, însă multe IMM-uri se confruntă în continuare cu dificultăți în ceea ce privește intrarea pe piață în alte state membre, din cauza procedurilor administrative naționale împovărătoare. CESE subliniază importanța standardizării în eliminarea barierelor la intrarea pe piață și în facilitarea activităților transfrontaliere. Participarea efectivă a părților interesate, cum ar fi IMM-urile, ar trebui promovată în continuare în procesele de standardizare, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional. Standardele ar trebui elaborate într-un mod favorabil IMM-urilor și ar trebui oferite sprijin și orientări pentru aplicarea standardelor în IMM-uri.

5.4.

Comerțul internațional joacă un rol important în stimularea creșterii și în dezvoltarea întreprinderilor și a economiei UE. În plus față de abordarea obstacolelor legate de pandemie, negocierile bilaterale și multilaterale pe termen lung pentru un comerț deschis și bazat pe norme trebuie continuate pentru a consolida accesul pe piață, internaționalizarea și creșterea IMM-urilor.

5.5.

Pentru a-și atinge obiectivele, abordând totodată numeroasele provocări legate de costuri și de transparență, strategia privind IMM-urile din cadrul Next Generation trebuie însoțită de un cadru de reglementare favorabil și încurajator, care să promoveze redresarea eficientă și rapidă a IMM-urilor, precum și capacitatea lor de a angaja personal. CESE subliniază că politica și cadrul de reglementare trebuie să ofere IMM-urilor certitudine, coerență și claritate, să respecte Agenda pentru o mai bună legiferare (10), inclusiv verificările sub aspectul competitivității și o evaluare a impactului cumulat al diferitelor inițiative, precum și să pună pe deplin în aplicare SBA și principiul înregistrării unice, menținând, în același timp, un standard ridicat de protecție a mediului și socială și asigurând condiții de concurență echitabile. Reglementările trebuie să aibă în vedere și anvergura condițiilor de concurență, evaluând astfel dacă unele dintre normele specifice ar trebui să fie aceleași pentru toate întreprinderile sau trebuie adaptate în funcție de mărimea întreprinderilor. CESE solicită, de asemenea, proceduri administrative raționalizate pentru a evita concentrarea resurselor pe activitățile care nu consolidează, ci împiedică eforturile de dezvoltare a întreprinderilor.

5.6.

Este necesară o mai bună coordonare a măsurilor între statele membre pe piața unică în circumstanțe neprevăzute, cum ar fi pandemia, pentru a se asigura libera circulație a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, precum și continuitatea activității IMM-urilor. Viitoarea inițiativă privind instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice reprezintă o bază importantă pentru această activitate.

5.7.

CESE consideră că pentru IMM-urile cu un grad ridicat de asimetrie informațională între furnizorul de servicii și client și pentru serviciile în care furnizorul de servicii acționează ca depozitar al clientului (de exemplu, în cazul profesiilor liberale), reglementările profesionale pot proteja siguranța, independența și calitatea serviciilor, în timp ce denaturările pieței, inclusiv posibilele bariere transversale trebuie, de asemenea, combătute.

5.8.

Pentru a permite adoptarea soluțiilor digitale și a celor verzi, este necesară o infrastructură fizică adecvată la un preț accesibil pentru toate incintele întreprinderilor, inclusiv pentru cele din zonele rurale și îndepărtate. Deși investițiile în conexiunile digitale eficiente și sistemele de transport și energetice durabile sunt utile în orice circumstanță, acestea stimulează și redresarea.

6. Sprijinul financiar și alte tipuri de sprijin

6.1.

Nevoia suplimentară a IMM-urilor din punctul de vedere al sprijinului financiar și al altor tipuri de sprijin decurge mai ales din capacitatea lor redusă de redresare, de digitalizare și de înverzire cauzată de resursele lor limitate. Criza provocată de pandemia de COVID-19 este în prezent agravată de creșterea inflației, care este cauzată și de creșterea prețurilor la energie. Prin urmare, CESE subliniază importanța asigurării sprijinului financiar și nefinanciar relevant și speră că statele membre, ținând cont totodată de resursele și capacitățile lor divergente de a sprijini întreprinderile, vor aproba de urgență propunerea de a extinde Cadrul temporar privind ajutoarele de stat (11), acționând ca o punte de legătură în direcția unor condiții bazate pe piață pentru perioada de după pandemia de COVID-19.

6.2.

În ceea ce privește sprijinul financiar public, trebuie avut grijă să se evite alegerea câștigătorilor sau sprijinirea unor întreprinderi neviabile, întrucât concurența și piețele ar trebui să fie cele care determină succesul întreprinderilor. Într-adevăr, alocarea fondurilor ar trebui să țină seama de diferitele condiții și tipuri de IMM-uri și, astfel, să eficientizeze sprijinul și să-l direcționeze mai bine pentru a răspunde nevoilor în cauză.

6.3.

CESE își reiterează propunerea de a crea și dezvolta o rețea de „ombudsmani responsabili pentru finanțare” în statele membre, coordonată de UE, și propune ca domeniul de aplicare să fie extins pentru a acoperi toate sursele de finanțare. CESE a propus, de asemenea, înființarea unui grup operativ pentru lichiditatea IMM-urilor, care ar colabora îndeaproape cu ombudsmanii pentru a monitoriza punerea în aplicare a noilor măsuri ale CE orientate către lichiditatea microîntreprinderilor pe termen scurt, care au fost propuse la nivelul UE și la nivelul statelor membre. Pe lângă ajutorul acordat zi de zi IMM-urilor pentru a accesa fonduri, rețeaua poate ajuta totodată CE să colecteze și să analizeze date calitative pentru a afla cum sunt utilizate instrumentele financiare de către băncile intermediare pentru a ajunge la IMM-urile care au cea mai mare nevoie de resurse financiare și de ce nu se acordă credite IMM-urilor, în conformitate cu principiile care impun feedback din partea băncilor. Rețeaua ar trebui, de asemenea, să soluționeze litigiile de ordin mai general între IMM-uri și bănci, alți furnizori de servicii financiare și de lichidități și alte organisme de finanțare.

6.4.

Investițiile în inovare sunt, fără nicio îndoială, benefice, întrucât contribuie atât de dezvoltarea actualelor întreprinderi, cât și la crearea unor întreprinderi noi și la consolidarea reușitei pe termen lung. La fel ca axarea pe anumite ecosisteme de inovare, finanțarea inovării ar trebui să consolideze dezvoltarea tehnologiilor și a soluțiilor care pot fi extinse și adoptate de o varietate mai mare de IMM-uri. Transpunerea ideilor riscante, dar inovatoare în acțiune necesită implicarea mai multor actori: cercetători, antreprenori și utilizatori finali sau clienți. Cu toate acestea, sistemele de sprijin ale UE finanțate de Orizont Europa și InvestEU sunt prea complexe pentru ca unele IMM-uri să poate candida pentru acestea, chiar dacă ar fi considerate eligibile. UE poate depăși această provocare prin reducerea sarcinilor și a obstacolelor legate de prezentarea ideilor IMM-urilor și prin oferirea de mentorat și de sprijin pentru candidații selectați pe parcursul întregului proces. CESE sugerează ca CE și statele membre să elaboreze și să pună rapid în aplicare un proces unic de depunere a cererilor pentru IMM-uri, pentru a facilita și a accelera accesul acestora la fondurile UE.

6.5.

Multe programe ale politicii de coeziune utilizează normele nou-introduse și au crescut nivelul de flexibilitate pentru a-și restructura alocările către sectoarele și regiunile cele mai afectate de pandemie. CE trebuie să garanteze faptul că alocările legate de inovare și de dubla tranziție nu scad, afectând investițiile IMM-urilor în infrastructură, capacitate digitală și reziliență de mediu.

6.6.

Consolidarea competențelor și a abilităților constituie un alt domeniu pentru investițiile orientate către viitor ce ar trebui prioritizate. Nevoia de dezvoltare a competențelor se aplică deopotrivă antreprenorilor, managerilor de întreprinderi și lucrătorilor. Trebuie asigurate competențe profesionale adecvate pentru a răspunde atât nevoilor actuale, cât și celor viitoare ale IMM-urilor. Pentru a putea răspunde nevoilor dublei tranziții, competențele digitale și verzi ar trebui considerate drept competențe de bază pentru fiecare. Pentru a răspunde cererii de noi competențe este necesar să se ajusteze învățământul și formarea profesională și să se organizeze sesiuni de perfecționare și recalificare profesională. Dialogul social joacă un rol important în dezvoltarea competențelor, iar bunele practici în materie de educație și formare profesională ar trebui promovate și partajate prin inițiative relevante ale UE, în cooperare între organizațiile de IMM-uri, partenerii sociali și statele membre.

6.7.

Microîntreprinderile și întreprinderile mici, în special, au nevoie de sprijin la nivel local și de consiliere legată intrinsec de capacitatea lor în materie de resurse. Ar trebui adoptate mult mai multe măsuri pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea unor servicii de consiliere atât pe termen lung, cât și în scopuri de zi cu zi, inclusiv adoptarea tehnologiilor moderne, dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea performanței întreprinderilor. CESE solicită inclusiv campanii și instrumente care să fie elaborate în mod specific pentru microîntreprinderi, întrucât acestea sunt categoria cea mai mare și mai vulnerabilă a IMM-urilor.

6.8.

Pentru a putea înțelege nevoile practice ale IMM-urilor și pentru a orienta măsurile în mod adecvat, este necesară o bază de date solidă privind condițiile de la nivel local. De asemenea, este important ca responsabilii pentru elaborarea politicilor de la toate nivelurile să rămână conectați la viața practică și la circumstanțele IMM-urilor. CESE încurajează CE să orienteze și mai mult rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri către un model mai interactiv, în care să existe o legătură constantă, directă și cât mai apropiată și cuprinzătoare posibil și o conexiune coerentă cu IMM-urile și cu organizațiile reprezentative ale IMM-urilor și cu rețelele de sprijin, cum ar fi partenerii sociali și organizațiile relevante ale părților interesate. De asemenea, CESE solicită CE să desemneze de urgență și să lanseze activitatea reprezentantului UE pentru IMM-uri, care ar trebui să joace un rol operativ, și nu doar figurativ, în cadrul instituțiilor. CESE subliniază rolul central al rețelei reprezentanților pentru IMM-uri, al rețelei întreprinderilor europene și al organizațiilor IMM-urilor în promovarea tuturor măsurilor de sprijin, pe o scară cât mai largă, pentru a răspândi informațiile în rândul cât mai multor IMM-uri cu putință.

6.9.

Colaborarea în rețea, cooperarea și parteneriatele cu alte întreprinderi și părți interesate sunt alte modalități de a crește capacitatea de redresare, de digitalizare și de înverzire a IMM-urilor. Acesta ar trebui să fie unul dintre principalele scopuri ale consolidării inovării și a ecosistemelor de afaceri, iar CESE subliniază necesitatea de a consolida rolul și rețeaua centrelor de inovare digitală și a unor platforme online care să fie ușor accesibile și să ofere sprijin IMM-urilor. Digitalizarea este, de asemenea, un element central al afacerilor de zi cu zi, întrucât facilitează colaborarea în rețea și creează posibilitatea ca IMM-urile să interacționeze la o scară mai amplă și mai îndeaproape cu clienții, investitorii, partenerii de afaceri, partenerii sociali, cercetătorii, educatorii și autoritățile publice.

6.10.

CESE a identificat următoarele principii de luat în considerare în momentul elaborării noilor programe de digitalizare pentru IMM-uri – și acestea pot fi aplicate, de asemenea, tuturor măsurilor de sprijinire a IMM-urilor:

—	asigurarea faptului că programele sunt specifice, sunt adecvate nevoilor, iar beneficiarilor le este ușor să le înțeleagă, să candideze pentru acestea și să le pună în aplicare – prin consultarea preliminară a principalelor părți interesate și a experților;

—	organizarea unui punct central de contact pentru informații și resurse pe care IMM-urile să le poată accesa pentru a-și sprijini activitățile de digitalizare și care să le ajute să dezvolte cunoștințe privind modul de achiziționare și de utilizare a acestor tehnologii;

—	dezvoltarea competențelor digitale ale antreprenorilor înșiși, întrucât acest lucru are o legătură directă cu nivelul digitalizării întreprinderii, alături de creșterea nivelului global al competențelor digitale din cadrul întreprinderii;

—	facilitarea accesului la fonduri externe și asigurarea unor rambursări rapide;

—	promovarea colaborărilor cu alți parteneri și cu alte părți interesate;

—	programele de digitalizare ar trebui concepute pentru a colecta date și feedback din partea IMM-urilor – vizând, de asemenea, îmbunătățirea serviciilor și a programelor actuale și viitoare.

Bruxelles, 19 ianuarie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) JO C 517, 22.12.2021, p. 45, punctul 3.6.3.

(2) JO L 48, 23.2.2011, p. 1.

(3) https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=10117&furtherNews=yes#navItem-1

(4) JO C 429, 11.12.2020, p. 210.

(5) COM(2020) 103 final.

(6) JO C 429, 11.12.2020, p. 210.

(7) JO C 197, 8.6.2018, p. 1.

(8) JO C 429, 11.12.2020, p. 210 și o serie de avize anterioare.

(9) JO L 172, 26.6.2019, p. 18.

(10) JO C 517, 22.12.2021, p. 45, punctul 3.6.3.

(11) Elaborat la 30.9.2021 – se propune extinderea pentru o perioadă suplimentară de șase luni.