COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.12.2021

COM(2021) 798 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia privind datele de supraveghere în cadrul serviciilor financiare ale UE

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia privind datele de supraveghere în cadrul serviciilor financiare ale UE

1.Context

Pe măsură ce digitalizarea continuă să se extindă 1 și UE avansează către obiectivele sale digitale pentru 2030 2 , apar noi provocări și oportunități care modelează toate domeniile societății și ale economiei, inclusiv sectorul financiar. În ultimii ani, tehnologiile digitale au transformat modul în care participanții la piața financiară produc, comunică și utilizează informațiile – forța vitală în domeniul finanțelor – pentru a lua decizii. Datele se află în centrul acestei transformări.

În Strategia sa europeană privind datele 3 , Comisia a subliniat importanța datelor ca potențială sursă de creștere și inovare pentru economia UE și a subliniat necesitatea unui acces mai bun la date și a schimbului de date prin intermediul unor spații europene comune ale datelor. Una dintre principalele priorități ale Strategiei Comisiei privind finanțele digitale 4 este promovarea inovării bazate pe date în domeniul finanțelor. Aceasta include instrumente de facilitare a raportării și a supravegherii, precum și crearea unui spațiu comun al datelor financiare, care să acopere datele B2B, datele publice și datele de supraveghere.

Instituțiile financiare și alte entități active pe piețele financiare trebuie să raporteze o gamă largă de date privind situația și activitățile lor financiare. Autoritățile de supraveghere de la nivelul UE și de la nivel național au nevoie de date pentru a supraveghea instituțiile și piețele financiare. Datele permit autorităților de supraveghere să monitorizeze riscurile, să asigure stabilitatea financiară și integritatea pieței și să protejeze investitorii și consumatorii de servicii financiare din UE.

Volumul și granularitatea datelor raportate în scopuri de supraveghere au crescut substanțial în ultimul deceniu. În total, instituțiile financiare din UE fac obiectul a peste 500 de obligații de raportare, care cuprind peste 1 000 de tabele cu peste 70 000 de puncte de date individuale 5 . Obligațiile de raportare mai stricte au contribuit la abordarea lacunelor în materie de informații identificate în timpul crizei financiare mondiale și reflectă gradul tot mai ridicat de complexitate și interconectare a sistemului financiar. Deși a îmbunătățit în mod semnificativ monitorizarea în scopuri de supraveghere, acest lucru a impus, de asemenea, o sarcină tot mai mare atât entităților raportoare, cât și autorităților de supraveghere care primesc și analizează datele.

Tehnologiile digitale pot reduce în mod semnificativ sarcina de raportare și pot permite autorităților de supraveghere să obțină informații din datele raportate într-un mod mai eficace și mai eficient. Pentru a aborda oportunitățile și provocările supravegherii bazate pe date, autoritățile de reglementare din întreaga lume lucrează la modernizarea raportării în jurisdicțiile lor 6 . Raportarea în scopuri de supraveghere la nivelul UE și modul în care autoritățile colectează și utilizează datele trebuie să țină pasul cu aceste evoluții.

UE a adus deja îmbunătățiri într-o serie de domenii-cheie 7 și își asumă un rol de lider în discuțiile internaționale 8 pentru a promova armonizarea și alinierea datelor financiare la nivel mondial. Pentru a asigura continuarea progreselor în ceea ce privește eficacitatea și eficiența cadrului UE de raportare în scopuri de supraveghere, vor fi necesare eforturi suplimentare.

UE are nevoie de un sistem îmbunătățit de raportare în scopuri de supraveghere, care să le permită autorităților de supraveghere:

·să urmărească evoluțiile de la nivelul piețelor, instrumentelor și sectoarelor sistemului financiar, cu o mai mare precizie și rapiditate;

·să ia decizii în mai bună cunoștință de cauză și în mod mai rapid pentru a proteja stabilitatea financiară, integritatea pieței și protecția consumatorilor și pentru a îndeplini alte obiective, cum ar fi monitorizarea transpunerii legislației UE și punerea în aplicare efectivă a acesteia;

·să se coordoneze mai bine între ele și să realizeze convergența în materie de supraveghere prin intermediul unor seturi de date mai coerente și interoperabile;

·reducând totodată la minimum sarcina de reglementare, în conformitate cu principiile Comisiei privind o mai bună legiferare și cu angajamentul de a căuta în mod sistematic și proactiv modalități de diminuare a sarcinilor impuse de legislație 9 .

Pe baza unor discuții ample cu părțile interesate 10 , Comisia pune la dispoziție prezenta strategie, care ilustrează abordarea pentru atingerea obiectivului unui sistem modern de raportare în scopuri de supraveghere în UE. Strategia contribuie la obiectivele de a promova inovarea digitală în Europa ale Strategiei europene privind datele și ale Strategiei privind finanțele digitale. Prin sprijinirea convergenței în materie de supraveghere, aceasta contribuie, de asemenea, la obiectivele uniunii piețelor de capital (UPC).

2.Context: provocări actuale

În cadrul unei verificări cuprinzătoare a adecvării cerințelor UE în materie de raportare în scopuri de supraveghere 11 , Comisia a concluzionat că actualele cerințe de raportare din legislația Uniunii sunt necesare și eficace pentru a furniza autorităților de supraveghere date relevante. Cu toate acestea, au fost identificate ineficiențe în ceea ce privește modul în care sunt definite cerințele de raportare și în care sunt colectate datele. Acest lucru are efecte negative asupra calității și a posibilității de utilizare a datelor raportate, reducând capacitatea autorităților de supraveghere de a-și îndeplini funcțiile. Astfel de ineficiențe generează, de asemenea, costuri suplimentare pentru entitățile raportoare, care se pot ridica de la 4 până la 12 miliarde EUR 12 pe an pentru respectarea cerințelor de raportare ale UE. În plus, cadrele de raportare nu utilizează pe deplin instrumentele informatice moderne.

Exercițiul de verificare a adecvării a identificat cinci domenii principale care necesită îmbunătățiri:

·Coerența și armonizarea cerințelor de raportare: Cerințele de raportare și specificațiile detaliate privind datele nu sunt suficient de armonizate și conțin unele incoerențe și ambiguități. Nu se utilizează în mod suficient standardele comune în materie de date, formatele comune și identificatorii comuni.

·Schimbul de date și utilizările acestora: Uneori, diferite autorități colectează date care se suprapun parțial sau date foarte similare. Datele nu sunt partajate și reutilizate în mod eficient între autorități.

·Procesul și instrumentele legislative: Cerințele de raportare, inclusiv abilitarea autorităților europene de supraveghere (AES) de a elabora standarde tehnice, nu sunt întotdeauna coerente la nivelul cadrelor de raportare. Termenele scurte de punere în aplicare și modificările frecvente ale normelor adaugă costuri atât pentru entitățile raportoare, cât și pentru autoritățile de supraveghere.

·Guvernanța: Cerințele de raportare sunt adesea elaborate fără a lua în considerare ceea ce este deja în vigoare. Există posibilitatea unei mai mari coordonări și cooperări între părțile interesate relevante, de la primele faze ale proiectării până la schimbul de date între autorități.

·Tehnologia: Modul actual în care sunt concepute cerințele de raportare în scopuri de supraveghere nu permite prelucrarea automată și directă a datelor în toate domeniile. De asemenea, datele insuficient standardizate împiedică aplicarea tehnologiilor moderne de către entitățile raportoare și autoritățile de supraveghere.

Pe baza acestor constatări, Comisia, împreună cu AES, a adus deja îmbunătățiri specifice raportării în scopuri de supraveghere în diferite acte legislative sectoriale. Cu toate acestea, unele dintre problemele identificate se aplică la nivelul sectoarelor serviciilor financiare și, prin urmare, ar trebui abordate ca parte a unei abordări mai largi, transsectoriale a datelor în materie de supraveghere.

3.Obiectivul nostru

Obiectivul pe termen lung al Comisiei este de a moderniza raportarea în scopuri de supraveghere în cadrul UE și de a institui un sistem care să furnizeze date exacte, coerente și în timp util autorităților de supraveghere de la nivelul UE și de la nivel național, reducând totodată la minimum sarcina de raportare agregată pentru toate părțile relevante.

Realizarea acestui obiectiv necesită modificări ale cadrelor actuale de raportare în scopuri de supraveghere și ale metodelor de colectare și prelucrare a datelor financiare. Pe baza lecțiilor învățate în urma exercițiului de verificare a adecvării și a discuțiilor ulterioare cu părțile interesate, Comisia a concluzionat că un astfel de sistem de raportare ar trebui să includă următoarele elemente principale:

(1)Date coerente și standardizate: Standardizarea datelor și o înțelegere comună a datelor colectate în cadrul diferitelor cadre de raportare vor facilita utilizarea tehnologiilor digitale și vor simplifica transmiterea, validarea și analiza datelor. Specificațiile datelor ar trebui să se bazeze pe o terminologie clară și comună, precum și pe standarde, formate și norme comune pentru utilizarea identificatorilor unici. Acest lucru va permite evitarea ambiguității în interpretarea lor și va facilita respectarea normelor.

(2)Schimbul de date și reutilizarea acestora: Facilitarea schimbului și a reutilizării datelor raportate între autoritățile de supraveghere naționale și cele din UE va reduce sarcina entităților raportoare prin evitarea duplicării cererilor de date. De asemenea, aceasta va permite autorităților de supraveghere să depășească barierele juridice și tehnice din calea utilizării datelor deținute de o altă autoritate de supraveghere. Îmbunătățirea schimbului de date și a reutilizării acestora va necesita un cadru de reglementare specific și un mediu informatic securizat pentru a raționaliza fluxurile de date, validarea și mecanismele de schimb. Aceasta se va baza, de asemenea, pe specificarea comună și standardizarea seturilor de date.

(3)O mai bună concepere a cerințelor de raportare: O legislație bine concepută și elaborată este esențială pentru punerea în aplicare a unui sistem de raportare eficace și eficient. Un proces îmbunătățit de elaborare a cerințelor de raportare ar trebui să aibă la bază și să extindă în continuare cele mai bune practici actuale în ceea ce privește aplicarea principiilor unei mai bune legiferări 13 la raportarea în scopuri de supraveghere, atât în legislație, cât și în specificarea standardelor tehnice. De asemenea, ar trebui să asigure că aceste principii sunt aplicate în mod consecvent și sistematic în toate cadrele de raportare, de la elaborarea cerințelor inițiale până la revizuirile ulterioare.

(4)Guvernanța comună: Conceperea, punerea în aplicare și menținerea unui sistem modern și îmbunătățit de raportare în scopuri de supraveghere vor necesita mecanisme de guvernanță suficient de solide. Acestea vor îmbunătăți coordonarea și vor încuraja o mai bună cooperare între diferitele autorități de supraveghere și alte părți interesate relevante, permițându-le să își împărtășească expertiza și să facă schimb de informații.

14 Asigurarea acestor componente esențiale va permite o utilizare mai eficace și mai eficientă a tehnologiilor moderne, inclusiv a RegTech și a SupTech. Utilizarea unor astfel de soluții va reduce și mai mult sarcina de reglementare pentru entitățile raportoare și va spori acuratețea și actualitatea datelor primite de autoritățile de supraveghere, îmbunătățindu-le capacitatea de a le analiza.

4.Transformarea raportării în scopuri de supraveghere

Dezvoltarea unui sistem modern și mai integrat de raportare în scopuri de supraveghere este o acțiune ambițioasă, complexă și pe termen lung. Cadrele de raportare actuale și obiectivele acestora diferă în mod semnificativ între diferitele sectoare ale serviciilor financiare și între nivelul național și nivelul UE. Schimbul de date implică adesea mai multe autorități independente. Tranziția către un sistem comun trebuie să ia în considerare diferitele puncte de plecare și obiective ale diferitelor cadre legislative naționale și ale UE și va necesita angajamentul și coordonarea atât a sectorului serviciilor financiare, cât și a autorităților de supraveghere. Aceasta va necesita reproiectarea anumitor procese de raportare și colectare a datelor și înlocuirea soluțiilor tehnice tradiționale.

Deși se preconizează că modernizarea și îmbunătățirea raportării în scopuri de supraveghere vor aduce beneficii semnificative pe termen lung și economii de costuri, acestea implică, de asemenea, în mod inevitabil, o investiție de resurse pe parcursul tranziției. Prin urmare, modernizarea raportării în scopuri de supraveghere în UE va necesita o abordare treptată pentru a reduce riscurile și costurile legate de punerea în aplicare. Abordarea constă atât în modificări specifice ale măsurilor sectoriale, cât și în îmbunătățiri transsectoriale mai ample, pe termen mai lung.

În mod specific, Comisia va utiliza procesul de revizuire periodică pentru a introduce îmbunătățiri specifice în acte legislative individuale. Astfel de îmbunătățiri includ: (i) eliminarea suprapunerilor sau a incoerențelor identificate în cadrul unui act legislativ sau al mai multor acte, (ii) eliminarea cerințelor de raportare redundante sau perimate, (iii) furnizarea sau clarificarea definițiilor specifice, (iv) raționalizarea fluxurilor de date între autoritățile de supraveghere și (v) acolo unde este cazul, consolidarea proporționalității cerințelor de raportare.

În paralel, pe baza expertizei lor tehnice, Comisia va mandata AES să evalueze și să ia măsurile necesare pentru a continua integrarea raportării și pentru a îmbunătăți coerența și standardizarea datelor în sectoarele lor.

Într-o etapă ulterioară, pe baza progreselor din cadrul sectoarelor, Comisia va încerca să finalizeze punerea în aplicare a elementelor constitutive și să ia orice măsuri suplimentare necesare pentru a realiza un sistem integrat de raportare în scopuri de supraveghere la nivelul UE în toate sectoarele financiare. În 2023, Comisia va pregăti un raport cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei și la lecțiile învățate.

4.1.Date coerente și standardizate

Pentru a îmbunătăți coerența cerințelor de raportare, Comisia a introdus deja îmbunătățiri specifice într-o serie de cadre legislative și va introduce altele ca parte a revizuirilor legislative periodice. Cu toate acestea, Comisia se va baza în primul rând pe mandatele acordate AES pentru a asigura coerența în diferitele sectoare.

În sectorul bancar, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a primit deja un mandat în Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) 15 pentru a evalua fezabilitatea integrării colectării de date prudențiale, statistice și de rezoluție. Deși se axează pe sectorul bancar, activitatea acoperă coerența și standardizarea datelor, precum și alte elemente-cheie ale strategiei, cum ar fi schimbul de date și guvernanța. Sectorul bancar este mare și complex din perspectiva raportării, astfel încât cele mai bune practici dezvoltate în cadrul acestuia pot fi utilizate ca practici-pilot. Având în vedere rezultatele și recomandările ABE, Comisia va propune, dacă este necesar, adaptări ale cadrului juridic pentru a asigura coerența, standardizarea și integrarea 16 .

În sectorul asigurărilor, recenta propunere a Comisiei de revizuire a Directivei Solvabilitate II 17 include un mandat pentru Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) de a desfășura activități, în cooperare cu alte AES și cu Banca Centrală Europeană (BCE), în vederea creșterii coerenței între cadrele de raportare și a standardizării datelor. EIOPA ar trebui să acorde prioritate domeniilor raportării datelor și a instrumentelor financiare derivate ale organismelor de plasament colectiv, în care suprapunerile sunt cele mai vizibile. EIOPA va urmări, de asemenea, să identifice și să abordeze orice domenii în care există suprapuneri sau neconcordanțe cu alte cadre sectoriale. Revizuirea Directivei Solvabilitate II introduce, de asemenea, simplificări specifice și o proporționalitate sporită în ceea ce privește raportarea.

În ceea ce privește sectorul fondurilor de investiții, în propunerea de revizuire a Directivei privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA) 18 , adoptată în pachetul privind uniunea piețelor de capital din noiembrie 2021 19 , Comisia propune să se confere Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) competența de a îmbunătăți colectarea datelor de la administratorii fondurilor de investiții alternative și de a armoniza cerințele de raportare a datelor pentru organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM). Înainte de a modifica sau de a elabora noi modele de raportare, ESMA trebuie să efectueze o evaluare tehnică, în colaborare cu BCE și EIOPA. Scopul evaluării este de a asigura coerența cu alte cerințe de raportare pentru fondurile de investiții, inclusiv, în special, cu datele deja colectate în scopuri statistice de către Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC).

În ceea ce privește raportarea pe piețele financiare, unele neconcordanțe dintre cadre au fost deja soluționate în Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR Refit) 20 , iar ESMA aduce îmbunătățiri suplimentare la nivel tehnic. În propunerea de revizuire a Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR) 21 , adoptată în pachetul privind uniunea piețelor de capital, Comisia propune alinierea competențelor pentru ca ESMA să adopte standarde tehnice și să asigure o mai mare coerență a raportării tranzacțiilor între aceste cadre. În plus, ESMA are sarcina de a evalua opțiunile de integrare în continuare a raportării și de raționalizare a fluxurilor de date. Revizuirea MiFIR înregistrează, de asemenea, progrese în ceea ce privește crearea unui sistem centralizat de raportare pentru acțiuni și obligațiuni. Scopul este de a asigura coerența cu datele deja raportate și de a dezvolta standarde de transparență pentru sistemul centralizat de raportare ca subset al cerințelor de raportare. Acest lucru va îmbunătăți calitatea datelor și va evita costuri suplimentare inutile pentru sector.

Pe baza acestor inițiative sectoriale, Comisia va coordona dezvoltarea unui dicționar de date comun pentru a asigura coerența și standardizarea în toate sectoarele financiare. Existența unor standarde comune pentru definirea formatului datelor va facilita, de asemenea, schimbul și reutilizarea datelor în diferite scopuri. În plus, dicționarul de date va contribui la alte obiective pe termen mai lung, cum ar fi posibilitatea ca cerințele de raportare să fie citibile automat și executabile.

Dicționarul va conține o descriere a conținutului și a formatului tuturor datelor colectate în diferitele cadre de raportare într-un mod structurat, cuprinzător, coerent și lipsit de ambiguitate, utilizând termeni ancorați în legislație pentru a stabili o legătură clară între elementele de date colectate și cerințele legislative relevante 22 . Autoritățile competente vor pune în aplicare elementele tehnice ale dicționarului. Comisia va elabora normele privind utilizarea și guvernanța acestuia.

Recunoscând complexitatea sarcinii, Comisia se va baza pe expertiza tehnică a AES și a BCE, care au deja experiență în elaborarea de dicționare de date sectoriale. ESMA a început recent să lucreze la un dicționar de date în domeniul său. EIOPA și ABE împărtășesc aceeași metodologie de descriere a datelor și desfășoară activități pentru a realiza o aliniere mai strânsă a dicționarelor lor de date. SEBC, sub conducerea BCE, a instituit și continuă să își extindă dicționarul unic de date pentru raportarea statistică în sectorul bancar din cadrul său integrat de raportare (IReF) 23 . Comisia a cartografiat deja cerințele de raportare existente și a realizat un proiect-pilot 24 , utilizând metodologii de învățare automată, pentru a construi un glosar de concepte. Glosarul va enumera termenii utilizați în legislație și definițiile acestora. Aceasta va contribui la clarificarea și simplificarea setului de concepte juridice care vor fi utilizate în dicționarul comun de date, care va descrie câmpurile de date individuale care trebuie raportate. Scopul este ca dicționarele de date sectoriale bazate pe glosarul de concepte subiacent să poată fi utilizate începând cu 2024.

Un element-cheie pentru asigurarea coerenței datelor este utilizarea deplină a identificatorilor comuni acceptați la nivel internațional, cum ar fi identificatorul unic de produs (UPI), identificatorul unic al tranzacției (UTI) și identificatorul entității juridice (LEI). Codul LEI, care permite identificarea unică și lipsită de ambiguitate a entităților și este cel mai utilizat identificator global al entității în sectorul financiar, este deosebit de util pentru corelarea seturilor de date individuale, facilitând astfel supravegherea. Prin urmare, Comisia va continua să extindă și să promoveze o utilizare mai coerentă a LEI în sectorul financiar prin eliminarea unei serii de lacune esențiale și prin introducerea unor cerințe pentru utilizarea acestuia în legislația relevantă 25 . În urma unei recomandări din partea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) 26 , Comisia va prezenta, până în 2023, un raport cu privire la obligativitatea LEI pentru o gamă mai largă de entități juridice din întreaga UE. În cele din urmă, Comisia va continua eforturile în cadrul forurilor internaționale pentru a promova adoptarea LEI și a altor identificatori comuni în sectorul financiar la nivel mondial.

4.2.Îmbunătățirea schimbului de date și a reutilizării acestora

Datele ar trebui raportate o singură dată și apoi partajate și reutilizate, în funcție de necesități, de către diferitele autorități care supraveghează sistemul financiar din UE. Prin urmare, Comisia intenționează să instituie un sistem în care entitățile raportoare furnizează date de înaltă calitate, iar autoritățile partajează datele pe care le colectează cât mai mult și mai eficient posibil, protejând în același timp securitatea datelor și secretul profesional.

În acest scop, în propunerea de revizuire a DAFIA, Comisia propune modificarea dispozițiilor relevante pentru a asigura un proces mai eficient de schimb de date între autorități. În plus, în cadrul revizuirii în curs a Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare (CSD) 27 , preconizată în prezent spre adoptare în trimestrul I din 2022, Comisia analizează modalități de facilitare a furnizării transfrontaliere de servicii ale CSD și stabilește proceduri formalizate și standardizate pentru cooperarea autorităților de supraveghere, inclusiv schimbul de date. În 2022, Comisia va evalua, de asemenea, dispozițiile privind schimbul de date în cadrul revizuirii prevăzute la articolul 46 din Regulamentul privind fondurile de piață monetară 28 .

Comisia sprijină activitatea tehnică în curs desfășurată de AES pentru a îmbunătăți schimbul și reutilizarea datelor raportate în sectoarele lor respective. ESMA urmărește să devină hub-uri de date pentru piețele titlurilor de valoare din UE și să îmbunătățească disponibilitatea informațiilor la nivelul UE pentru alte autorități, investitori și participanți la piață. În temeiul mandatului său integrat de raportare, ABE evaluează fezabilitatea unui sistem de raportare cu un registru central de date, și anume un punct unic de contact pentru autoritățile competente, oferindu-le acestora sprijin și coordonare suplimentară pentru transmiterea de interogări de date și schimb de informații. Hub-ul de date EUCLID 29 al ABE include deja toate datele de supraveghere și rezoluție ale sectorului bancar din UE, iar ABE va continua să se bazeze pe această platformă în etapa de punere în aplicare a proiectului său integrat de raportare. În final, EIOPA continuă să își dezvolte cadrul de date pentru a colecta, a gestiona, a analiza, a distribui și a publica date în condiții de siguranță. În centrul său se află un registru central pe care EIOPA îl va menține în paralel cu punerea în aplicare a optimizărilor tehnice.

Comisia, în colaborare cu AES, BCE și alte autorități, va revizui până în 2023 legislația relevantă pentru a identifica alte obstacole juridice în calea schimbului de date de supraveghere, statistice și de rezoluție și este pregătită să le abordeze atunci când este necesar. Această activitate se va baza pe dispozițiile legislației relevante a Uniunii, care prevăd deja schimbul de date între autorități, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, în condiții stricte. Împreună cu un dicționar de date comun, aceasta va pune bazele unui spațiu al datelor de supraveghere 30  în care datele pot fi accesate, partajate și reutilizate de către toate autoritățile relevante, protejând în același timp confidențialitatea și securitatea datelor.

Comisia va propune un set de norme pentru stabilirea drepturilor de acces la date și alocarea responsabilității pentru evaluarea calității datelor, precum și proceduri care trebuie urmate de diferitele autorități înainte de a adăuga, a modifica și a suspenda cererile de raportare. Comisia va urmări, de asemenea, standardizarea suplimentară a seturilor de date prin utilizarea dicționarului de date comun și va sprijini dezvoltarea unui mediu informatic securizat, în care datele să poată fi accesate și să poată face obiectul unor schimburi în condiții de siguranță, indiferent de locul fizic de stocare. Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu autoritățile de supraveghere, în special cu AES, BCE, CERS și Comitetul Unic de Rezoluție (SRB) pentru a stabili concepția exactă a spațiului datelor de supraveghere.

Autoritățile de supraveghere ar trebui să poată combina fără probleme datele de supraveghere cu informațiile făcute publice pentru a obține o imagine mai completă a sistemului financiar, fără a trebui să colecteze date suplimentare. Punctul european unic de acces (European Single Access Point – ESAP) 31 propus va ajuta autoritățile de supraveghere să faciliteze accesul la datele publicate de entitățile reglementate. Specificațiile privind datele și normele relevante pentru spațiul datelor de supraveghere și cele privind publicarea de informații de către entitățile reglementate din sectorul financiar vor fi coordonate pentru a se asigura comparabilitatea și interoperabilitatea seturilor de date respective.

În plus, unele informări publice pot fi compilate utilizând date de supraveghere. În pachetul său bancar adoptat la 27 octombrie 2021 32 , Comisia propune să se confere ABE competența de a centraliza informațiile bancare individuale publicate, cu scopul de a spori accesul la datele prudențiale. Propunerea impune, de asemenea, ABE să publice informații privind băncile mici și cu un grad redus de complexitate pe baza datelor care sunt raportate autorităților de supraveghere, ceea ce elimină costurile de publicare suplimentare pentru bănci. Comisia va continua să lucreze în cooperare cu AES pentru a institui un cadru pentru publicarea de informații din datele de supraveghere și pentru a coordona în continuare datele publice și datele de supraveghere, în special în cursul elaborării standardelor tehnice pentru ESAP.

Datele de supraveghere raportate reprezintă o „comoară” de informații potențiale. Pentru a maximiza valoarea acesteia, acolo unde este cazul și dacă este posibil, Comisia încurajează inițiativele autorităților de supraveghere să realizeze analize de piață și să difuzeze informații în beneficiul autorităților de reglementare, al participanților la piață și al publicului larg.

Comisia va analiza, de asemenea, modalități de a pune datele la dispoziție pe scară mai largă pentru cercetare și inovare, protejând în același timp confidențialitatea datelor. În raportul său din 2023 privind progresele înregistrate, Comisia va evalua dacă pot fi efectuate ajustări de reglementare pentru a permite schimbul de date și reutilizarea datelor raportate în scopuri de inovare.

4.3.O mai bună concepere a cerințelor de raportare

Exercițiul de verificare a adecvării a evidențiat o serie de deficiențe în modul în care sunt concepute și elaborate cerințele de raportare în scopuri de supraveghere. Pe baza acestor constatări, Comisia își va dubla eforturile pentru a se asigura că principiile unei mai bune legiferări sunt respectate în mod riguros și în ceea ce privește elaborarea cerințelor de raportare în scopuri de supraveghere, inclusiv îmbunătățirile anunțate în recenta comunicare a Comisiei intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației” 33 . Ca parte a acestor eforturi, Comisia solicită, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului ca, atunci când au în vedere cerințe de raportare suplimentare, să respecte principiile unei mai bune legiferări 34 .

Pentru a reflecta și a aborda natura specifică a elaborării cerințelor de raportare în scopuri de supraveghere, în 2022 Comisia va elabora un set de orientări pentru a îmbunătăți în continuare conceperea și procesul de elaborare a acestor cerințe în cadrul legislației UE privind sectorul financiar. Acestea vor acoperi subiecte precum (i) asigurarea faptului că rolul cerințelor de raportare în atingerea obiectivelor de politică este stabilit mai clar în legislație, (ii) evitarea detaliilor tehnice în legislație și îmbunătățirea competențelor AES de a elabora specificații consecvente și precise în standardele tehnice, (iii) stabilirea unor termene și date de intrare în vigoare care să acorde suficient timp AES pentru elaborarea standardelor tehnice, (iv) îmbunătățirea planificării modificărilor aduse cerințelor de raportare și (v) o mai bună coordonare a termenelor de raportare și a frecvenței raportării.

De asemenea, Comisia invită AES și alte autorități ale UE și naționale să evalueze pe deplin impactul instrucțiunilor tehnice de raportare pe care le elaborează, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări, și în special:

·să revizuiască periodic datele colectate și utilizarea acestora și să se asigure că sunt solicitate numai datele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de politică;

·să utilizeze o terminologie clară, coerentă și standardizată în diferite cadre legislative;

·să utilizeze standarde, formate, modele și identificatori comuni;

·să coordoneze elaborarea cerințelor de raportare între autoritățile de supraveghere și să coopereze îndeaproape în ceea ce privește proiectarea infrastructurii tehnice pentru colectarea și prelucrarea datelor;

·să reducă, pe cât posibil, utilizarea cerințelor naționale suplimentare de raportare și a cererilor de date ad-hoc și să se asigure că orice astfel de solicitări respectă principiile de concepere standard și

·să asigure că cerințele de raportare iau în considerare, în măsura posibilului, procesele standard de lucru.

Pentru a institui o cultură comună în materie de supraveghere, AES trebuie să elaboreze și să mențină manuale actualizate ale Uniunii privind supravegherea participanților la piețele financiare 35 . Comisia va solicita AES să includă și să actualizeze periodic cele mai bune practici, metodologiile și procesele legate de colectarea datelor de supraveghere în aceste manuale.

În cele din urmă, Comisia va evalua opțiunile, inclusiv un nou instrument juridic, pentru simplificarea procesului actual, îndelungat și adesea complex, de elaborare a unor standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare pentru raportarea în scopuri de supraveghere. Aceste opțiuni ar avea scopul de a oferi AES suficientă flexibilitate atunci când adoptă sau modifică elemente extrem de tehnice ale cerințelor, menținând, în același timp, un nivel suficient de control și de responsabilitate.

4.4.Guvernanța comună și punerea în aplicare

Tranziția către un sistem al UE îmbunătățit de raportare în scopuri de supraveghere, care să fie adecvat pentru viitor, va necesita eforturi și angajamente comune din partea tuturor părților interesate. Aceasta va necesita un forum adecvat pentru analiza în continuare a detaliilor tehnice și identificarea inițiativelor suplimentare necesare pentru atingerea obiectivului pe termen lung. Acest lucru impune existența unei structuri de guvernanță adecvate pentru a asigura cooperarea, coordonarea și schimbul de informații continue între diferitele autorități implicate și cu sectorul. O astfel de structură va garanta că lucrările avansează în timp util și în mod eficient și că diferitele inițiative sectoriale sunt suficient de coordonate pentru a se asigura că pot fi construite punți transsectoriale ulterioare.

Pentru a asigura succesul, această structură de guvernanță trebuie să implice Comisia, cele trei AES, BCE, Comitetul Unic de Rezoluție și Comitetul european pentru risc sistemic 36 , atât la nivelul consiliului de administrație, pentru a asigura angajamentul ferm al tuturor părților, cât și la nivel tehnic, pentru a stabili aspectele practice cotidiene ale raportării și pentru a oferi consultanță tehnică cu privire la orice acțiuni legislative sau nelegislative care ar putea fi necesare. În plus, orice structură de guvernanță viitoare ar trebui să cuprindă autoritățile naționale competente (ANC) și să includă modalități de integrare a expertizei sectorului, după caz.

În conformitate cu abordarea progresivă a Comisiei și pentru a reduce la minimum constrângerile în materie de resurse și a evita proliferarea organismelor care se ocupă cu raportarea în scopuri de supraveghere, vor fi utilizate, în măsura posibilului, structurile existente. Comisia a instituit deja un organism de coordonare informal („Masa rotundă privind raportarea în scopuri de supraveghere”), alcătuit din experți în domeniul raportării din partea tuturor autorităților UE menționate mai sus. Acest grup a ghidat pregătirea exercițiului de verificare a adecvării cerințelor de raportare în scopuri de supraveghere și a colaborat de atunci pentru a face schimb de opinii și a găsi poziții comune cu privire la viitorul sistem de raportare. Într-o primă etapă, Comisia va continua să se bazeze pe acest grup pentru a aprofunda și mai mult coordonarea și cooperarea transsectorială și pentru a intensifica lucrările referitoare la fiecare dintre principalele elemente constitutive.

Până în 2023, în colaborare cu autoritățile relevante ale UE, Comisia va oficializa cadrele de guvernanță pe măsură ce lucrările privind strategia avansează. În sectorul bancar, mandatul prevăzut în CRR prevede deja posibilitatea de a crea un comitet comun pentru date care să promoveze în mod eficient dezvoltarea unui sistem integrat de raportare pentru bănci și să ducă proiectul în faza de punere în aplicare. Acesta poate servi drept model potențial pentru o viitoare structură de guvernanță transsectorială.

Având în vedere caracterul global al sistemului financiar, nevoia de coordonare și cooperare se extinde dincolo de granițele UE la partenerii noștri internaționali. Alinierea internațională și o raportare mai coerentă între jurisdicții permit o supraveghere mai eficace la nivel mondial și contribuie la evitarea arbitrajului între jurisdicții. De asemenea, este necesar să se reducă sarcina de raportare a numeroaselor entități financiare de dimensiuni mai mari din UE care desfășoară activități internaționale și care trebuie să raporteze autorităților în mai multe jurisdicții. Comisia, în coordonare cu alte autorități ale UE, participă deja în mod activ la diverse inițiative internaționale 37 care vizează prevenirea continuării fragmentării și promovarea utilizării pe scară mai largă a elementelor comune ale datelor de supraveghere. Ne vom implica în continuare în aceste activități pentru a contribui la impulsionarea eforturilor internaționale de îmbunătățire a standardizării datelor și a alinierii cerințelor de raportare acolo unde acest lucru este în interesul UE, precum și pentru a promova soluțiile și abordările UE.

Comisia recunoaște că, pe lângă beneficiile majore preconizate în urma acestei strategii, vor exista, de asemenea, costuri de ajustare considerabile pentru entitățile raportoare și autoritățile de supraveghere care se acumulează în timp. Cu toate acestea, abordarea graduală propusă, sprijinită de guvernanța comună și de colaborarea strânsă a părților interesate, va permite efectuarea unor alegeri optime și un interval de timp suficient pentru adaptare și punere în aplicare. Acest lucru va contribui la asigurarea reducerii la minimum a costurilor asociate punerii în aplicare a viitorului sistem de raportare în scopuri de supraveghere, precum și a maximizării beneficiilor pentru toate părțile interesate.

Comisia va explora și va promova modele de cooperare și coinvestiții între diferite grupuri de părți interesate pentru a se asigura că resursele necesare sunt disponibile și pentru a oferi stimulentele adecvate pentru punerea în aplicare a strategiei 38 . Autoritățile UE, la fel ca alte părți interesate, dedică deja o parte semnificativă din bugetele lor îmbunătățirii proceselor de raportare și a capacităților conexe. Comisia este pregătită să ofere sprijin statelor membre care pun în aplicare reforme administrative sau structurale, inclusiv pentru a consolida capacitățile în materie de date 39 . În plus, programe specifice ale UE 40 , care sprijină dezvoltarea capacităților digitale ale UE, sunt disponibile pentru a sprijini activitățile și proiectele de standardizare în vederea dezvoltării în continuare a infrastructurii tehnice și a instrumentelor autorităților de supraveghere de la nivelul UE și de la nivel național.

4.5.Promovarea utilizării tehnologiilor moderne

Tehnologiile moderne ale informației au un rol esențial în facilitarea supravegherii bazate pe date. Această strategie va institui condițiile necesare pentru utilizarea optimă a instrumentelor RegTech și SupTech. RegTech poate permite o raportare mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și extrem de automatizată, ajutând entitățile raportoare să furnizeze date într-un mod mai exact și mai rapid. SupTech poate sprijini autoritățile de supraveghere permițând prelucrări mai rapide și analize mai precise și mai sofisticate ale datelor raportate în sprijinul deciziilor lor. De asemenea, va fi necesară tehnologia potrivită pentru a pune în aplicare și a menține elementele-cheie ale viitorului sistem de raportare, cum ar fi dicționarul de date comun și spațiul datelor de supraveghere.

Pentru a contribui la accelerarea adoptării acestor tehnologii, Comisia va colabora cu Forumul European al Facilitatorilor de Inovație 41 pentru a dezvolta și a testa noi soluții tehnice. De asemenea, Comisia se va baza pe inițiativele de raportare ale autorităților de supraveghere de la nivel național 42 și, până în 2024, va pregăti un raport pentru a partaja bunele practici. După cum s-a anunțat în Strategia privind finanțele digitale, în 2022, Comisia va lansa Platforma UE pentru finanțele digitale pentru a conecta părțile interesate și autoritățile publice din întreaga UE. Aceasta va oferi întreprinderilor posibilitatea de a dezvolta și a testa aplicații inovatoare, contribuind astfel la stimularea inovării în domeniul tehnologiilor de reglementare și de supraveghere. 

Îmbunătățirea clarității și a coerenței cerințelor de raportare în scopuri de supraveghere și sporirea standardizării datelor sunt primii pași indispensabili pentru a promova utilizarea tehnologiilor moderne în raportarea în scopuri de supraveghere. Cerințele de raportare coerente și lipsite de ambiguitate și normele clare vor facilita soluțiile RegTech mai simple. Acest lucru va aduce beneficii în special entităților de raportare mai mici, care sunt mai puțin în măsură să își permită structuri informatice complexe sau servicii furnizate de furnizori terți. Date mai coerente și de o mai bună calitate vor permite, de asemenea, autorităților de supraveghere să pună în aplicare soluții SupTech eficace.

În viitor, Comisia își propune să facă cerințele de raportare citibile și executabile automat (alături de o formă lizibilă pentru om). Cerințele citibile și executabile automat (Machine-readable and executable requirements – MRER 43 ) ar putea simplifica în mare măsură raportarea în scopuri de supraveghere prin eliminarea necesității unei intervenții umane în vederea citirii, a interpretării și a respectării obligațiilor de raportare. MRER vor asigura eliminarea completă a ambiguităților de definire, pe baza unor instrucțiuni precise și coerente, adecvate pentru executarea automată. Un proiect-pilot de evaluare a opțiunilor și de identificare a condițiilor prealabile pentru tranziția la MRER este în curs, rezultatele unui studiu extern urmând să fie publicate la începutul anului 2022 44 . După finalizarea sa, Comisia va lua în considerare introducerea MRER în cadrele de raportare selectate și va raporta cu privire la aceasta în raportul său din 2023 privind progresele înregistrate.

De asemenea, Comisia va explora și va dezvolta noi tipuri de abordări privind colectarea datelor. Pe piețele financiare, tehnologiile registrelor distribuite (distributed ledger technologies – DLT) au potențialul de a permite autorităților de supraveghere să monitorizeze tranzacțiile în timp real și le oferă acestora posibilitatea de a extrage rapoartele de tranzacție direct din sistemele de tranzacționare (mai degrabă decât să aștepte ca părțile la tranzacție să trimită rapoarte). Regimul-pilot bazat pe DLT pentru infrastructurile pieței 45 , convenit recent de colegiuitori, oferă Comisiei oportunitatea de a evalua beneficiile utilizării DLT în scopuri de raportare și de a testa tehnologia în condiții controlate. În acest scop și pe baza regimurilor-pilot anterioare pentru testarea DLT pentru accesul la informații financiare reglementate 46 , Comisia va solicita ESMA să investigheze utilizarea DLT pentru raportarea în scopuri de supraveghere. Această evaluare va acoperi, de asemenea, piețele instrumentelor financiare derivate pentru a pregăti o posibilă extindere a regimului-pilot și formalizarea sistemelor de tranzacționare bazate pe DLT și a infrastructurii post-tranzacționare. În același timp, la solicitarea Parlamentului European, Comisia planifică un proiect-pilot privind bazele tehnice ale supravegherii integrate în DLT. Comisia va depune eforturi pentru a sprijini investigația ESMA prin valorificarea expertizei în construirea unei infrastructuri europene de servicii bazate pe tehnologia blockchain (EBSI) 47 în sectorul public.

5.Concluzie

Supravegherea sistemului financiar al UE se bazează pe date care sunt oportune, relevante și de înaltă calitate. Cerințele actuale de raportare în scopuri de supraveghere oferă autorităților de supraveghere date relevante în mod eficient. Cu toate acestea, trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca raportarea în scopuri de supraveghere la nivelul UE să fie adecvată pentru viitor – pentru a reduce ineficiențele și sarcinile inutile, pentru a crește calitatea și a asigura utilizarea optimă a datelor raportate și pentru a permite entităților raportoare și autorităților să valorifice pe deplin beneficiile oferite de tehnologiile moderne.

Viziunea pe termen lung a Comisiei privind datele de supraveghere în cadrul serviciilor financiare ale UE se axează pe patru elemente constitutive: (1) creșterea coerenței și a standardizării datelor, (2) îmbunătățirea schimbului de date între autorități, (3) îmbunătățirea procesului de elaborare și de adoptare a cerințelor de raportare și (4) guvernanța comună. Asigurarea acestor elemente constitutive esențiale va permite o utilizare mai eficace și mai eficientă a tehnologiilor moderne.

Comisia va întreprinde o serie de inițiative importante și va institui mecanisme de guvernanță adecvate pentru a încuraja cooperarea și coordonarea între principalele părți interesate. În același timp, Comisia invită autoritățile de supraveghere din întreaga UE să colaboreze pentru a raționaliza, a simplifica și a moderniza raportarea în scopuri de supraveghere în cadrul serviciilor financiare ale UE. De asemenea, Comisia invită sectorul financiar să continue dialogul constructiv pentru a dezvolta soluții și tehnologii care să contribuie la consolidarea supravegherii financiare, reducând în același timp la minimum costurile acesteia.

Până în 2023, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate și la lecțiile învățate de pe urma acestor inițiative.

(1) A se vedea https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi .

(2)   COM/2021/118 final .

(3)   COM(2020) 66 final .

(4)   COM(2020) 591 final .

(5) Pentru o descriere detaliată și numărul cerințelor de raportare, a se vedea SWD(2019) 402 final , p. 52-55 .

(6)   Seria „Insights on policy implementation”, nr. 29 , Financial Stability Institute din cadrul Băncii Reglementelor Internaționale.

(7) Pentru o imagine de ansamblu, a se vedea, de asemenea SWD(2019) 402 final , p. 19-23.

(8) Inclusiv, de exemplu, discuții internaționale în cadrul Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF), al Comitetului pentru plăți și infrastructura pieței/Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (CPMI-IOSCO) și al Comitetului de supraveghere reglementară pentru Sistemul identificatorului internațional al entităților juridice.

(9)   COM(2021) 219 final .

(10)   Colectarea datelor de supraveghere | Comisia Europeană (europa.eu) .

(11)   SWD(2019) 402 final .

(12) „ Study on the costs of compliance for the financial sector” (Studiu privind costurile conformității pentru sectorul financiar), ICF și CEPS, 2019, p. 164 .   Costurile suplimentare aferente cerințelor de raportare ale UE sunt estimate la aproximativ 0,5 % din costurile de funcționare.

(13)     https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/planning-and-proposing-law/better-regulation-why-and-how_ro .

(14) RegTech include tehnologii care contribuie la îndeplinirea cerințelor de reglementare într-un mod mai eficient și mai eficace decât capacitățile existente. SupTech utilizează tehnologii inovatoare pentru a sprijini supravegherea și ajută autoritățile de supraveghere să digitalizeze procesele de raportare și de reglementare. A se vedea secțiunea 4.5.

(15)   Regulamentul (UE) 2019/876, articolul 430c .

(16)   Documentul de reflecție al ABE referitor la un studiu de fezabilitate privind sistemul de raportare integrat în temeiul articolului 430 din CRR a fost publicat în martie 2021. Studiul de fezabilitate final urmează să fie publicat la sfârșitul lunii decembrie 2021.

(17)   COM(2021) 581 final .

(18) COM(2021) 721 final.

(19)  COM/2021/720 final.

(20) Regulamentul (UE) 2019/834 .

(21) COM(2021) 727 final.

(22) Dicționarul de date va fi un registru de informații privind datele care trebuie raportate. Acesta va defini datele din punct de vedere juridic și comercial și va include alte informații necesare pentru utilizarea datelor, cum ar fi: valori permise, format, restricții de acces, relația cu alte elemente de date (de exemplu, face parte din alte elemente de date sau este suma altor elemente de date). Pentru exemple, a se vedea ghidul tehnic „ Harmonisation of critical OTC derivative data elements ” (Armonizarea elementelor critice de date privind instrumentele financiare derivate extrabursiere) elaborat de CPMI/IOSCO și dicționarul bancar integrat de raportare ( BIRD ) elaborat de SEBC și de sectorul bancar.

(23) A se vedea inițiativa IReF a Eurosistemului. Punerea în aplicare este planificată pentru perioada 2024­2027.

(24) „Implementing dictionaries of regulatory concepts and reporting obligations by assisted machine learning” (Punerea în aplicare a dicționarelor de concepte de reglementare și obligații de raportare prin învățare automată asistată), Raport final , elaborat de Crosslang, ID Lab și Milieu (2021).

(25) De exemplu, Comisia propune o utilizare sporită a LEI în cadrul plăților și ca parte a pachetului legislativ privind combaterea spălării banilor.

(26)   ESRB/2020/12 .

(27) Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012.

(28) Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piață monetară.

(29) A se vedea EBA/DC/2020/335 .

(30) Spațiile de date au fost introduse în Strategia europeană mai amplă privind datele, pentru a include dispoziții concrete pentru schimbul și punerea în comun a datelor. A se vedea COM(2020) 66 final .

(31)    COM(2021) 723 final, COM(2021) 724 final, COM(2021) 725 final.

(32) COM(2021) 663 final, COM(2021) 664 final, COM(2021) 665 final .

(33) COM(2021) 219 final .

(34)   În concordanță cu angajamentele asumate în Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(35) Cerința de a elabora și a menține un manual actualizat privind supravegherea a fost introdusă prin Regulamentul (UE) 2019/2175 .

(36) Viitoarea structură poate include, de asemenea, noua Autoritate pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului, astfel cum se propune în COM(2021) 421 final.

(37) Precum cele conduse de CSF, BCBS, CPMI-IOSCO și Comitetul de supraveghere reglementară.

(38) Printre exemple se numără proiectul ESMA privind datele și dezvoltarea sistemului pentru ANC; dezvoltarea în comun a infrastructurii de date între membrii SEBC, coordonată de BCE; dezvoltarea de către EIOPA a unui instrument care să ajute companiile de asigurări de mici dimensiuni să pregătească rapoartele prevăzute în Solvabilitate II în formatul XBRL; parteneriate public-privat instituite de unele state membre.

(39) Pe baza Regulamentului (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic pentru pregătirea și punerea în aplicare a reformelor administrative și structurale. Un proiect actual este în desfășurare pentru dezvoltarea capacităților unei ANC de supraveghere bazată pe date.

(40) De exemplu, programul anual de lucru al Comisiei pentru standardizarea europeană sau noul program Europa digitală.

(41) Astfel cum s-a anunțat în Strategia privind finanțele digitale [ COM(2020) 591 final. ] .

(42) Cum ar fi Austria (a se vedea https://www.aurep.at/ ), Italia (a se vedea https://www.cooperazionepuma.org/ ) și Danemarca (a se vedea https://arkitektur.digst.dk/sites/default/files/white_paper_on_a_common_public-sector_digital_architecture_pdfa.pdf ).

(43) Mai exact, cerințe care sunt exprimate într-o secvență logică și coerentă și care pot fi utilizate direct de un sistem de calcul determinist.

(44)   Procedura de ofertare, FISMA/2020/OP/0001 .

(45)   COM(2020) 594 .

(46) A se vedea regimul-pilot anterior referitor la un Portal european pentru transparență financiară ( https://eftg.eu/ ), care a demonstrat eficiența schimbului de date financiare pentru a permite trasabilitatea datelor și o mai bună gestionare a datelor.

(47)   https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/european-blockchain-services-infrastructure .