COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.11.2021

COM(2021) 720 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Uniunea piețelor de capital – rezultate obținute la un an după adoptarea planului de acțiune

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Uniunea piețelor de capital – rezultate obținute la un an după adoptarea planului de acțiune

Introducere

Piețele de capital au un rol esențial în furnizarea fondurilor de care întreprinderile din UE au nevoie pentru a-și putea finanța investițiile și a se extinde. Finanțarea întreprinderilor este importantă și în contextul redresării treptate a economiei UE în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, piețele de capital din UE sunt în continuare fragmentate, ceea ce afectează capacitatea întreprinderilor de a atrage capital de oriunde din Uniune. O piață de capital integrată a UE ar contribui în mod semnificativ la o redresare susținută, la o creștere durabilă și la o dublă tranziție – verde și digitală – eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Uniunea piețelor de capital constituie o ocazie pentru abordarea fragmentării pieței în UE. Prin urmare, progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020 1 trebuie să rămână o prioritate politică esențială a UE. Acesta este motivul pentru care, în scrisoarea sa de intenție din septembrie 2021, președinta von der Leyen a subliniat necesitatea de a pune în aplicare planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020, iar în programul de lucru al Comisiei se subliniază necesitatea de a avea piețe europene de capital pe deplin dezvoltate și integrate.

La un an de la adoptarea planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020, Comisia Europeană își îndeplinește angajamentele, prezentând un set de patru propuneri legislative. Toate aceste propuneri sunt menite să contribuie la realizarea obiectivelor uniunii piețelor de capital. Continuă să se înregistreze progrese cu privire la alte acțiuni ale uniunii piețelor de capital, deschizându-se astfel calea pentru obținerea de noi rezultate ambițioase în 2022.

1.Argumente și mai puternice în favoarea uniunii piețelor de capital

2.Importanța politică a uniunii piețelor de capital

Creșterea economică de după pandemia de COVID-19. Redresarea economică în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 este o prioritate imediată pentru UE. Deși producția economică a scăzut cu 6,3 % în 2020, se estimează că aceasta se va redresa mai rapid decât se preconizase anterior, cu rate de creștere de 5,0 % în acest an și de 4,3 % în 2022 2 . Datorită unor strategii eficace de limitare a răspândirii virusului și a unor progrese semnificative în ceea ce privește vaccinarea, statele membre au reușit să își redeschidă treptat economiile 3 . Deși Mecanismul de redresare și reziliență va aduce o contribuție semnificativă la redresare prin reforme structurale 4 și proiecte de investiții finanțate din fonduri publice, va fi esențial să dispunem de piețe de capital solide și bine integrate pentru a sprijini creșterea economică viitoare.

O uniune a piețelor de capital verde. Finanțarea privată este esențială pentru tranziția verde. În cadrul Pactului verde european, UE și-a stabilit obiectivul obligatoriu din punct de vedere juridic de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 5 . Uniunea urmărește, de asemenea, să își consolideze reziliența la efectele schimbărilor climatice și să inverseze tendința de declin a biodiversității și degradarea mediului în sens mai larg. Sprijinită de strategia Comisiei de finanțare a tranziției către o economie durabilă 6 , UE este lider mondial în dezvoltarea de piețe de capital verzi care să permită canalizarea investițiilor private către obiectivele sale ambițioase în materie de climă și mediu. În prezent, UE este locul preferat pentru emiterea de obligațiuni verzi, în 2020 fiind emise în Uniune aproximativ 50 % din totalul obligațiunilor de acest tip 7 . În plus, aproximativ jumătate din obligațiunile verzi emise la nivel mondial în 2020 au fost denominate în euro 8 , moneda europeană devenind astfel principala monedă de finanțare verde la nivel mondial. Se așteaptă ca piața obligațiunilor verzi a UE să fie stimulată și mai mult având în vedere obiectivul Comisiei ca, până la sfârșitul anului 2026, să mobilizeze până la 30 % din fondurile NextGenerationEU – reprezentând 240 de miliarde EUR – prin emiterea de obligațiuni verzi. Poziția de lider a UE în acest domeniu oferă o oportunitate unică de a construi o piață de capital verde cu adevărat integrată – o uniune a piețelor de capital verde – care să poată da un impuls mai puternic integrării piețelor de capital din UE în sens mai larg. Cu toate acestea, pentru ca o uniune a piețelor de capital verde să se dezvolte și să prospere, trebuie abordate barierele structurale care continuă să fragmenteze piețele de capital în funcție de frontierele naționale și să frâneze dezvoltarea uniunii piețelor de capital în general.

Tranziția digitală. UE și-a stabilit obiective ambițioase și în ceea ce privește digitalizarea economiei. Această transformare digitală necesită investiții private semnificative. O piață de capital mare, integrată și eficientă – uniunea piețelor de capital – este esențială pentru generarea acestor investiții. În același timp, noile tehnologii au potențialul de a sprijini integrarea piețelor de capital, de a îmbunătăți și eficientiza furnizarea de servicii financiare în beneficiul întreprinderilor și al cetățenilor. Digitalizarea a generat deja noi modele de afaceri, inclusiv pentru investitorii de retail, în care distribuția instrumentelor financiare prin intermediari, cum ar fi băncile, este completată de un acces mai direct prin intermediul platformelor specializate sau al firmelor de tehnologie financiară (FinTech).

Autonomie strategică deschisă. Un sistem financiar puternic, competitiv și integrat reprezintă coloana vertebrală a unei economii solide și dinamice. Acesta nu finanțează doar societăți comerciale consacrate, ci este indispensabil și pentru finanțarea întreprinderilor de mâine, a societăților de tip unicorn din UE și a întreprinderilor nou-înființate active în domenii de interes strategic major pentru UE, cum ar fi ingineria cuantică, semiconductorii, energia pe bază de hidrogen, industria farmaceutică și biotehnologia și inteligența artificială. Este esențial ca UE, să rămână deschisă către piețele financiare mondiale, dar, în același timp, să dispună de piețe de capital active și lichide, susținute de infrastructuri de piață competitive și eficiente din punctul de vedere al costurilor, cum ar fi contrapărțile centrale, pentru a-și reduce dependența excesivă de furnizori din țări terțe pentru servicii financiare critice. Uniunea piețelor de capital, împreună cu uniunea bancară, va consolida autonomia strategică deschisă și rolul economic global al UE și va spori încrederea în moneda euro 9 .

3.Obiectivele uniunii piețelor de capital

În planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020 au fost identificate trei obiective esențiale ale UPC, scopul fiind oferirea de beneficii concrete întreprinderilor și cetățenilor din întreaga UE.

Obiectivul 1: asigurarea unei finanțări mai accesibile pentru întreprinderile europene

Uniunea piețelor de capital este necesară pentru ca întreprinderile din UE să beneficieze de oportunități de finanțare mai diversificate și pentru a se reduce dependența excesivă a acestora de finanțare prin intermediul băncilor. Acest obiectiv a devenit din ce în ce mai important începând din 2020, întrucât întreprinderile se confruntă, odată cu ieșirea din criza provocată de pandemia de COVID-19, cu nevoia de a deține mai mult capital, în special capital propriu. Prin crearea unor piețe de capital mai integrate și mai dezvoltate, uniunea piețelor de capital le oferă întreprinderilor oportunități de a accesa fonduri mai multe și mai lichide direct de la investitori.

Obiectivul 2: transformarea UE într-un loc și mai sigur, unde cetățenii să poată face economii și investi pe termen lung

Persoanele care au economii ar trebui să poată investi în acele produse financiare care sunt cele mai adaptate preferințelor lor în materie de investiții și de asumare de riscuri – inclusiv, pentru un număr tot mai mare dintre acestea, în produse care respectă principiile de mediu, sociale și de bună guvernanță. Cu toate acestea, multe dintre persoanele care au economii nu utilizează piețele de capital fie din lipsă de încredere, fie pentru că nu cunosc oportunitățile care există, ceea ce reduce fluxul potențial de finanțare de pe piața de capital către întreprinderi. Prin urmare, este esențial să li se permită investitorilor de retail să utilizeze aceste oportunități, asigurându-li-se, în același timp, un nivel adecvat de protecție. Obiectivul viitoarei strategii privind investițiile de retail, planificată a fi adoptată în 2022, este ca intereselor acestor investitori de retail să li se acorde un rol central.

Obiectivul 3: integrarea piețelor naționale de capital într-o veritabilă piață unică

Competitivitatea UE la nivel mondial este afectată de fragmentarea piețelor sale de capital. Acțiunile realizate în cadrul uniunii piețelor de capital urmăresc să elimine barierele din calea investițiilor transfrontaliere, inclusiv barierele adânc înrădăcinate, cum ar fi cadrele de insolvență divergente și ineficiente sau normele privind impozitul reținut la sursă, și să consolideze folosirea pașapoartelor valabile în întreaga UE pentru furnizarea de servicii. La rândul său, acest lucru va ajuta întreprinderile să acceseze rezerve mai mari de capital deținute de investitori instituționali și de investitori de retail din întreaga UE.

4.Pachetul de măsuri legislative prezentat astăzi – uniunea piețelor de capital după 1 an

În raport cu aceste obiective, propunerile legislative adoptate astăzi reprezintă un pas important în punerea în aplicare a planului de acțiune al Comisiei privind uniunea piețelor de capital pentru 2020. Acestea abordează probleme întâmpinate de o gamă largă de servicii de pe piața de capital și contribuie la realizarea obiectivelor fundamentale ale uniunii piețelor de capital.

5.Un punct unic de acces european pentru o mai bună finanțare a întreprinderilor și mai multe oportunități de afaceri pentru acestea

În prezent, informațiile financiare și cele legate de sustenabilitate privind societățile și produsele financiare sunt dispersate, la nivelul statelor membre, în multe puncte de acces, în limbi și formate digitale diferite. Această fragmentare reprezintă un obstacol în calea investițiilor, în special a investițiilor transfrontaliere.

Comisia propune adoptarea unui regulament de instituire a unui punct unic de acces european (European Single Access Point - ESAP), care va fi înființat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) 10 . ESAP va fi o sursă comună de informații publice gratuite 11 cu privire la întreprinderile și produsele de investiții din UE, indiferent de locul în care se află sau își au originea în UE. ESAP va deveni operațional începând din 2024, în urma unui proces în etape.

ESAP va spori vizibilitatea oportunităților de investiții atât pentru investitorii din UE, cât și pentru cei internaționali. Astfel, finanțarea va deveni mai accesibilă pentru întreprinderile din UE, în special pentru cele mai mici și pentru cele situate pe piețe de capital de dimensiuni mai mici. Investitorii vor putea să găsească informații mai repede și cu resurse mai puține, fapt ce va contribui la realizarea obiectivului uniunii piețelor de capital ca cetățenii să poată investi mai ușor și în condiții de siguranță sporită. ESAP le va aduce beneficii și antreprenorilor, deoarece le va oferi un instrument de căutare a oportunităților de afaceri în întreaga UE.

ESAP este, de asemenea, o piatră de temelie a Strategiei privind finanțele digitale 12 . În timp, ESAP ar trebui să devină un punct unic de acces al informațiilor financiare și de sustenabilitate privind societățile și al datelor privind produsele, abordându-se astfel fragmentarea datelor în funcție de frontierele naționale și permițându-se o mai bună utilizare și reutilizare digitală a informațiilor.

Este important de remarcat faptul că punctul unic de acces european are, de asemenea, un mare potențial de stimulare a tranziției verzi. Prin facilitarea accesului centralizat la datele privind respectarea principiilor de mediu, sociale și de bună guvernanță ale întreprinderilor din UE și la informațiile privind produsele financiare care integrează aceste principii, punctul unic de acces european va răspunde cererii tot mai mari – din partea actorilor economici și a societății civile – de informații legate de sustenabilitate, contribuind astfel la tranziția echitabilă către sustenabilitate.

6.Promovarea investițiilor pe termen lung prin intermediul fondurilor europene de investiții pe termen lung (FEITL) 13  

Fondurile europene de investiții pe termen lung (FEITL) vizează canalizarea finanțării pe termen lung către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cotate și necotate, precum și către proiectele de infrastructură pe termen lung dintr-o gamă largă de sectoare, cum ar fi infrastructura de transporturi mai eficiente din punct de vedere energetic, generarea de energie verde, inovarea tehnologică curată și proiectele de infrastructură socială. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie valorificat întregul potențial al FEITL. În prezent, numărul de fonduri de acest tip rămâne redus: în octombrie 2021, doar 57 de astfel de fonduri erau autorizate, în patru state membre. În general, participanții pe piață consideră că normele existente privind autorizarea, politicile de investiții, condițiile de funcționare și comercializarea FEITL nu sunt suficient de adaptate la investițiile pe termen lung. Din cauza acestor condiții și a barierelor la intrare pentru investitorii de retail, FEIL sunt mai puțin atractive atât pentru administratorii de fonduri, cât și pentru investitori.

Modificările propuse ale cadrului privind FEITL le vor face mai atractive. Se va consolida rolul FEITL ca sursă complementară de finanțare a economiei reale, iar economiile pe termen lung vor putea fi mai bine canalizate către proiecte de investiții pe termen lung. După ce vor fi adoptate, normele revizuite vor extinde gama de active eligibile pentru investiții în FEITL și vor oferi o flexibilitate suplimentară administratorilor de FEITL în ceea ce privește înființarea, funcționarea și comercializarea de FEITL. De asemenea, va crește atractivitatea acestor fonduri prin faptul că unele cerințe aplicabile FEITL destinate exclusiv investitorilor profesioniști vor fi mai puțin stricte. În conformitate cu obiectivul uniunii piețelor de capital de a spori rolul investitorilor de retail, prin modificările propuse se vor elimina și unele praguri ce reprezintă bariere în calea accesului investitorilor de retail la FEITL, asigurându-se în continuare protecția investitorilor.

 

Normele revizuite vor contribui la construirea unei uniuni a piețelor de capital mai integrate, făcând economia UE mai competitivă și mai rezilientă. Acestea vor contribui și la realizarea Pactului verde european și a uniunii energetice europene, canalizând investițiile pe termen lung necesare pentru proiectele de infrastructură verde și energetică. FEITL sunt instrumente adecvate și pentru a finanța inovarea tehnologică și a sprijini tranziția digitală. Având în vedere că UE se confruntă cu provocări demografice, FEITL ar putea contribui și la finanțarea unor proiecte de infrastructură socială, cum ar fi spitalele sau locuințele sociale.

7.Diversificarea finanțării pentru întreprinderi prin revizuirea Directivei privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA) 14

Din ce în ce mai multe investiții sunt canalizate prin intermediari financiari pe piețele de capital. În special fondurile de investiții alternative joacă un rol din ce în ce mai important în intermedierea financiară. De la adoptarea sa în 2011, Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative a sprijinit crearea unei piețe unice eficiente pentru fondurile de investiții alternative și a instituit un cadru solid de reglementare și supraveghere pentru administratorii acestora în UE.

Comisia propune modificări specifice ale cadrului DAFIA pentru ca piața fondurilor de investiții alternative să devină și mai eficientă și mai integrată. Modificările vor facilita accesul întreprinderilor din UE la finanțare prin armonizarea cadrului de reglementare pentru fondurile care acordă împrumuturi întreprinderilor. Fondurile prin care se acordă împrumuturi întreprinderilor din UE reprezintă surse alternative viabile de finanțare la împrumuturile bancare, în special atunci când creditorii tradiționali își restrâng activitatea de creditare într-o situație de criză a pieței. Aceste fonduri sunt reglementate de norme naționale divergente, ceea ce determină o fragmentare a pieței unice și o limitare a concurenței între participanții pe piață. Prin adoptarea noilor norme, care vor extinde gama de opțiuni de finanțare pentru întreprinderi, acestea vor putea să se dezvolte, să finanțeze inovarea și să își atingă obiectivele verzi și digitale indiferent de condițiile pieței.

Normele revizuite le vor oferi o mai bună protecție și investitorilor. În primul rând, interesele lor vor fi mai bine protejate prin asigurarea faptului că administratorii de fonduri care își vor delega funcțiile unor terți vor adera la aceleași standarde ridicate în întreaga UE. Propunerea clarifică normele existente și contribuie la convergența în materie de supraveghere, recunoscând în același timp că delegarea face posibilă gestionarea eficientă a portofoliilor de investiții și obținerea expertizei necesare pe o anumită piață geografică sau clasă de active. Aceste norme vor contribui astfel la succesul global al sectorului fondurilor de investiții ale UE. În al doilea rând, normele modificate vor încuraja utilizarea adecvată a instrumentelor armonizate de gestionare a lichidității de către administratorii de fonduri de investiții alternative de tip deschis sau de către organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, ajutându-i astfel să gestioneze în mod eficace riscurile de lichiditate pentru a menține valoarea investițiilor în perioade de criză a pieței. Acest lucru ar trebui să consolideze încrederea investitorilor în aceste vehicule de investiții și să sporească șansele investitorilor de retail de a investi.

8.Creșterea transparenței pieței prin revizuirea Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR) 15   16

Infrastructura de piață eficientă este coloana vertebrală a unei piețe unice de capital care funcționează corespunzător. Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR) reglementează modul în care se derulează operațiunile de tranzacționare în UE. MiFIR a fost perfecționat în ultimul deceniu, iar propunerea de astăzi va contribui și mai mult la crearea unui mediu de tranzacționare mai competitiv, mai transparent și mai integrat, care să funcționeze în condiții mai echitabile. Propunerea va garanta că piețele financiare ale UE continuă să prospere în condițiile de tranzacționare ce sunt în continuă schimbare la nivel mondial.

Piețele financiare se bazează pe date de piață de înaltă calitate. Prin urmare, cerințele de transparență bine calibrate referitoare la informații, cum ar fi prețurile și volumele tranzacțiilor, sunt esențiale și contribuie la formarea prețurilor. Normele modificate care au fost propuse vor spori transparența pieței prin limitarea utilizării derogărilor de la publicarea datelor de tranzacționare.

De asemenea, mediul de tranzacționare evoluează în permanență, bursele fiind în prezent în concurență cu băncile de investiții 17 . Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile între burse și băncile de investiții, prin modificările propuse se vor alinia și mai mult cerințele în materie de transparență și practicile de tranzacționare ale diferiților actori. Modificările vor viza, de asemenea, să pună capăt practicii controversate a operatorilor de tranzacționare de a le oferi stimulente brokerilor pentru direcționarea ordinelor clienților către acești operatori, indiferent dacă acest lucru este sau nu în interesul clienților („plăți pentru fluxuri de ordine”).

După adoptare, normele revizuite vor oferi, de asemenea, o imagine cuprinzătoare a condițiilor de tranzacționare, în timp util, la bursele de valori din UE și în alte locuri de tranzacționare 18 . Aceste norme vor institui un sistem consolidat de raportare a datelor, prevăzându-se în același timp o remunerare adecvată a burselor, în special a celor mai mici, pentru furnizarea de date privind acțiunile. Toți investitorii, indiferent dacă sunt mari sau mici, vor putea accesa datele de piață pentru a avea o imagine consolidată a condițiilor de tranzacționare pe piețele UE și a diferitelor instrumente financiare, cum ar fi acțiunile, fondurile tranzacționate la bursă și obligațiunile. Acest lucru va reduce avantajul informațional pe care îl au cei mai mari participanți pe piață în comparație cu alți participanți pe piață, în special administratorii de active mai mici, băncile și brokerii cu amănuntul, care s-ar putea să nu fie în măsură să își permită serviciile costisitoare oferite de vânzătorii de date. O mai mare transparență în ceea ce privește condițiile de tranzacționare între operatori va reduce, de asemenea, riscurile aferente executării tranzacțiilor. Și investitorii de retail vor avea acces la sistemul de raportare a datelor, fapt ce va contribui la democratizarea tranzacționării în UE.

9.Perspectivele UPC – rezultate scontate pentru 2022

Propunerile legislative adoptate astăzi, pe lângă propunerile legislative privind revizuirea Directivei Solvabilitate II 19 și pachetul bancar 20 , adoptate la începutul acestui an 21 , reprezintă etape importante în direcția creării uniunii piețelor de capital. Activitatea Comisiei nu se oprește însă aici. Se lucrează în prezent la realizarea altor acțiuni din planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020, obiectivul fiind acela de a le finaliza în mandatul actualei Comisii. În această secțiune se prezintă o serie de măsuri privind uniunea piețelor de capital planificate a fi adoptate în 2022. Stadiul punerii în aplicare a altor acțiuni este descris în anexa la prezenta comunicare.

3.1. Revizuirea normelor privind cotarea la bursă pentru a ajuta întreprinderile să obțină fonduri de pe piețele publice

Atragerea de capital pe piețele publice ale UE este în continuare costisitoare și greoaie, în special pentru IMM-uri. Acesta este motivul pentru care în planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020 Comisia a anunțat că va simplifica normele UE privind cotarea la bursă. În mai 2021, grupul de experți al Comisiei privind IMM-urile a publicat 12 recomandări privind modalitățile de facilitare a accesului IMM-urilor la piețele publice 22 . Ținând seama de aceste recomandări și pe baza Legii privind cotarea la bursă a IMM-urilor 23 și a măsurilor adoptate de colegiuitori ca parte a pachetului de redresare a pieței de capital 24 , Comisia intenționează să adopte, în a doua jumătate a anului 2022, o propunere legislativă care să reducă birocrația pentru întreprinderile care doresc să atragă fonduri de pe piețele publice ale UE, menținând în același timp integritatea pieței și protecția investitorilor. Propunerea va evalua în mod critic normele aplicabile societăților care trec printr-un proces de cotare 25 și societăților cotate deja pe piețele publice din UE. Datorită acestei inițiative, piețele publice ale UE vor fi mai mari, mai eficiente și mai lichide și, prin urmare, mai competitive la nivel mondial și va permite o mai bună alocare a capitalului întreprinderilor durabile și inovatoare.

3.2. Un cadru de finanțare deschis care să sprijine piețele de capital și care să aducă valoare adăugată pentru consumatori și întreprinderi

Ca urmare a adoptării planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020 și a Strategiei privind finanțele digitale 26 , Comisia își va intensifica activitatea pentru a valorifica la maximum beneficiile economiei datelor pentru piețele de capital, consumatori și întreprinderi din UE. În conformitate cu viitoarea Propunere de regulament privind guvernanța datelor și pornind de la evaluarea Directivei privind serviciile de plată II 27 , scopul unui „cadru de finanțare deschis” este ca datele să poată fi partajate și reutilizate de instituțiile financiare pentru crearea de noi servicii, cu condiția obținerii acordului din partea clienților, a unor norme de protecție a datelor 28 și a unor garanții clare în materie de securitate a datelor. Acest lucru va asigura disponibilitatea mai multor date pentru servicii financiare inovatoare. De asemenea, consumatorii vor avea la dispoziție mai multe posibilități din care să aleagă și vor putea să găsească produse care se potrivesc cel mai bine cu preferințele lor în materie de investiții, inclusiv din perspectiva sustenabilității, permițându-le, în același timp, să își păstreze controlul asupra datelor, în special asupra persoanelor care le pot accesa. Acest lucru ar trebui să contribuie în mod direct la o mai mare participare a investitorilor de retail. Finanțarea deschisă poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra accesului IMM-urilor la finanțare, Profilul economic al IMM-urilor ar fi astfel evaluat de mai mulți furnizori de servicii financiare și acestora li s-ar oferi soluțiile de finanțare care corespund cel mai bine nevoilor lor.

Cadrul de „finanțare deschisă” va fi întemeiat pe condiții de concurență echitabile pentru participanții existenți și pentru cei nou intrați pe piață. Beneficiile schimburilor de date nu se limitează la finanțare. Prin urmare, finanțarea deschisă va completa inițiativele mai ample ale Comisiei în materie de date.

 

Pentru a crea o finanțare deschisă care să depășească domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile de plată II, Comisia va adopta o abordare ascendentă, pe baza colaborării sale cu părțile interesate cu privire la un prim set de cazuri specifice de utilizare și obținerea de contribuții din partea grupului de experți recent înființat privind spațiul european al datelor financiare. Într-o a doua etapă, Comisia va prezenta o propunere legislativă pentru un nou cadru de finanțare deschisă, pe baza unor inițiative mai ample privind accesul la date și în deplină concordanță cu acestea, astfel cum s-a anunțat în Strategia privind finanțele digitale.

În plus, Comisia va adopta o strategie privind datele de supraveghere pentru a permite autorităților de supraveghere financiară din UE să colecteze și să utilizeze în mod eficace datele de care au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile, prin îmbunătățirea standardizării datelor și a schimbului de date, sub rezerva respectării normelor privind protecția datelor. Strategia va urmări modernizarea raportării în scopuri de supraveghere la nivelul UE și reducerea la minimum a costurilor și a sarcinii suportate de entitățile raportoare, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și alte instituții financiare.

3.3. Alfabetizarea financiară

Un nivel bun de alfabetizare financiară este esențial pentru investitorii de pe piețele de capital. Alfabetizarea financiară poate ajuta persoanele să investească în mod responsabil pe piețele de capital și să înțeleagă mai bine riscurile aferente, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea. În plus, deși digitalizarea serviciilor financiare și oferta tot mai mare de produse și servicii financiare sustenabile creează noi oportunități pentru consumatori, acestea generează și noi nevoi de învățare pentru persoane. În cele din urmă, schimbările demografice din UE exercită, de asemenea, presiuni asupra sistemelor de protecție socială. Persoanelor li se cere din ce în ce mai mult să își asume responsabilitatea de a se pregăti singure pentru pensionare. Cu toate acestea, nivelurile de alfabetizare financiară variază semnificativ de la un grup de populație la altul, iar grupurile cu un nivel mai scăzut de alfabetizare financiară nu știu întotdeauna cum să își valorifice la maximum banii.

Pe baza concluziilor unei evaluări a fezabilității 29 anunțate în planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020, Comisia colaborează cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cu statele membre în vederea elaborării unui cadru de competențe financiare pentru adulți, care urmează să fie prezentat până la sfârșitul acestui an. Ulterior vor începe lucrările privind un cadru de competențe financiare pentru tineri. Aceste cadre vor defini competențele de care cetățenii UE au nevoie pentru a lua decizii judicioase cu privire la finanțele personale. În cadrul acestora se va sprijini schimbul de bune practici în materie de educație financiară între statele membre și părțile interesate din sectorul privat.

3.4. Insolvența întreprinderilor: rezultate mai previzibile pentru întreprinderi și investitori 

Pe piețele de capital integrate, furnizorii de finanțare ar trebui să aibă un nivel de încredere similar cu cel pe care îl au pe piața lor internă atunci când acordă credite întreprinderilor la nivel transfrontalier. Un aspect esențial în acest context este nevoia unui grad ridicat de securitate juridică în ceea ce privește consecințele în cazul în care o întreprindere se confruntă cu dificultăți financiare. În prezent, legislațiile statelor membre în materie de insolvență diferă însă foarte mult. O mai bună armonizare a legislațiilor în materie de insolvență în întreaga UE va sprijini integrarea piețelor naționale de capital. Acesta este un proces de durată, deoarece legislația în materie de insolvență este complexă și reflectă opțiunile de politică naționale cu privire la cea mai bună modalitate de a proteja părțile interesate vulnerabile în caz de insolvență a întreprinderilor.

În T3 2022, Comisia va propune o inițiativă care va urmări armonizarea unor domenii precis delimitate ale cadrului și ale procedurilor de insolvență a societăților comerciale. După ce va realiza o evaluare a impactului, Comisia va propune o directivă. Domeniul de aplicare exact al acestei propuneri de directivă va face obiectul unor discuții suplimentare cu statele membre și cu Parlamentul European. Propunerea de directivă menționată ar putea fi completată de o recomandare a Comisiei.

Concluzii

Pandemia de COVID-19 a accelerat ritmul schimbărilor structurale care aveau loc deja în UE. Aceste schimbări structurale sunt legate de demografie, de mediul geopolitic, de digitalizare – nu numai în domeniul financiar – și de calea către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon și către sustenabilitate, în sens mai larg. Existența unor piețe de capital puternice și integrate va fi esențială pentru a permite UE să gestioneze aceste schimbări și să creeze un viitor rezilient și competitiv pentru cetățenii și întreprinderile sale.

Acesta este motivul pentru care este atât de important să se mențină impulsul politic care stă la baza uniunii piețelor de capital. Până în prezent, Comisia și-a îndeplinit patru dintre angajamentele pe care și le-a asumat în planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020, iar lucrările privind celelalte acțiuni sunt în plină desfășurare.

De la lansarea inițiativei privind uniunea piețelor de capital în 2015, Parlamentul European și statele membre au subliniat în permanență necesitatea ca UE să dispună de piețe de capital mari, puternice și integrate. Acum este momentul ca acestea să își demonstreze angajamentul față de uniunea piețelor de capital prin accelerarea procesului legislativ și menținerea nivelului de ambiție al propunerilor.

(1)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune, COM(2020) 590, 24.9.2020.

(2)

Comisia Europeană, Previziuni economice europene, toamna anului 2021.

(3)

Cu toate acestea, în lupta cu virusul nu am învins încă, după cum o demonstrează recenta creștere a numărului de infecții cu COVID-19.

(4)

În acest context, Comisia Europeană continuă să ofere sprijin tehnic statelor membre pentru elaborarea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv a celor care vizează dezvoltarea în continuare a piețelor de capital, prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.

(5)

Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”), JO L 243, 9.7.2021, p. 1.

(6)

 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă COM(2021) 390, 6.7.2021.

(7)

Evaluarea impactului aferentă Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind obligațiunile verzi europene, SWD(2021) 181, 6.7.2021.

(8)

 Evaluarea stabilității și a integrării financiare europene (EFSIR), SWD(2021) 113, 25.5.2021.

(9)

 Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței, COM(2021) 32 final 19.1.2021.

Raport pe 2021 de analiză prospectivă strategică – Capacitatea și libertatea de acțiune a UE, COM(2021) 750 final 8.9.2021.

(10)

Regulamentul de instituire a ESAP este însoțit de o directivă și de un regulament, care specifică în legislația UE relevantă informațiile care urmează să fie puse la dispoziție prin intermediul ESAP, precum și anumite caracteristici ale formatelor în care vor fi disponibile aceste informații.

(11)

ESMA poate oferi servicii suplimentare contra unei taxe.

(12)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale, COM(2020) 591, 24.9.2020. 

(13)

Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiții pe termen lung, JO L 123, 19.5.2015, p. 98.

(14)

Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010, JO L 174, 1.7.2011, p. 1.

(15)

Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, JO L 173, 12.6.2014, p. 84.

(16)

Revizuirea MiFID este însoțită de modificări limitate ale Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE, JO L 173, 12.6.2014, p. 349 (MiFID).

(17)

 De la intrarea în vigoare a MiFID I, numărul combinat de locuri de tranzacționare multilaterale și de operatori independenți din SEE a crescut cu 344, numărul locurilor de tranzacționare ajungând la 476.

(18)

În prezent, informațiile de tranzacționare sunt publicate cu o întârziere de 15 minute.

(19)

Propunere de directivă d Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/138/CE în ceea ce privește proporționalitatea, calitatea supravegherii, raportarea, măsurile de garantare pe termen lung, instrumentele macroprudențiale, riscurile în materie de durabilitate, supravegherea la nivel de grup și supravegherea transfrontalieră, COM(2021) 581 final. Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția întreprinderilor de asigurare și de reasigurare și de modificare a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2009/138/CE, (UE) 2017/1132 și a Regulamentelor (UE) nr. 1094/2010 și (UE) nr. 648/2012, COM(2021) 582.

(20)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește cerințele referitoare la riscul de credit, riscul de ajustare a evaluării creditului, riscul operațional, riscul de piață și pragul de producție, COM(2021) 664 final. Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește competențele de supraveghere, sancțiunile, sucursalele țărilor terțe și riscurile de mediu, sociale și de guvernanță, precum și de modificare a Directivei 2014/59/UE, COM(2021) 663 final, 27.10.2021. Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește tratamentul prudențial al grupurilor globale de instituții de importanță sistemică cu o strategie de rezoluție cu puncte de intrare multiple și o metodologie pentru subscrierea indirectă de instrumente eligibile pentru îndeplinirea cerinței minime privind fondurile proprii și pasivele eligibile, COM(2021) 665 final, 27.10.2021. .

(21)

 A se vedea acțiunea 4 din Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020.

(22)

Raportul final al Grupului de experți tehnici al părților interesate (TESG) privind IMM-urile: Empowering EU capital markets – Making listing cool again, 25. 5.2021.

(23)

Regulamentul (UE) nr. 2019/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 2014/65/UE și a Regulamentelor (UE) nr. 596/2014 și (UE) 2017/1129 în ceea ce privește promovarea utilizării piețelor de creștere pentru IMM-uri, JO L 320, 11.12.2019, p. 1.

(24)

 Directiva (UE) nr. 2021/338 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2021 de modificare a Directivei 2014/65/UE în ceea ce privește cerințele în materie de informații, guvernanța produselor și limitele pozițiilor, precum și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/878 în ceea ce privește aplicarea acestora în cazul firmelor de investiții, pentru a contribui la redresarea în urma crizei provocate de COVID-19, JO L 68, 26.2.2021, p. 14.

(25)

Inclusiv prin intermediul vehiculelor alternative, cum ar fi societățile de achiziții cu scop special (Special Purpose Acquisition Companies – SPAC).

(26)

  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale, COM/2020/591 , 24.9.2020.

(27)

 Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE, JO L 337, 23.12.2015, p. 35.

(28)

Ar trebui respectat Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția generală a datelor (RGPD).

(29)

 Raport privind rezultatele evaluării fezabilității pentru dezvoltarea unui cadru de competențe financiare în UE (europa.eu), 8.4.2021.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.11.2021

COM(2021) 720 final

ANEXE

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Uniunea piețelor de capital – rezultate obținute la un an după adoptarea planului de acțiune

Acțiune	Progresele înregistrate și etapele următoare
Acțiunea 1: Creșterea vizibilității societăților pentru investitorii transfrontalieri
Adoptarea unei propuneri legislative de instituire a unui punct unic de acces european (European single access point – ESAP).	Propunere legislativă adoptată la 25 noiembrie 2021.
Acțiunea 2: Sprijinirea accesului la piețele publice
Evaluare pentru a decide dacă normele de cotare pentru piețele publice (atât piețele de creștere pentru IMM-uri, cât și piețele reglementate) pot fi simplificate și mai mult.	Raportul Grupului de experți tehnici al părților interesate (TESG) privind IMM-urile menit să faciliteze accesul IMM­urilor la piețele publice – publicat în mai 2021. Reexaminarea normelor privind cotarea – planificată pentru T3 2022.
Acțiunea 3: Sprijinirea vehiculelor investiționale pe termen lung
Revizuirea Regulamentului privind FEITL.	Propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind FEITL – adoptată la 25 noiembrie 2021.
Acțiunea 4: Încurajarea investitorilor instituționali să acorde într-o măsură mai mare finanțare pe termen lung și finanțare prin capitaluri proprii
La punerea în aplicare a Regulamentului Basel III, evitarea unui impact nejustificat asupra investițiilor băncilor în capitalurile proprii pe termen lung.	Propuneri legislative de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital și a Directivei privind cerințele de capital – adoptate la 27 octombrie 2021.
Modificarea Directivei Solvabilitate II pentru a promova investițiile pe termen lung fără a afecta stabilitatea financiară și protecția deținătorilor de polițe de asigurare.	Pachetul de revizuire a Directivei Solvabilitate II – adoptat la 22 septembrie 2021.
Acțiunea 5: Direcționarea IMM-urilor către furnizori alternativi de finanțare
Explorarea, până în T4 2021, a beneficiilor și a fezabilității unui sistem de direcționare care să le impună băncilor (și altor furnizori de finanțare) ca, atunci când resping cererea de credit a unui IMM, să direcționeze IMM-ul respectiv către furnizori de finanțare alternativă.	Cerere de feedback cu privire la evaluarea fezabilității pentru o eventuală schemă de sesizare a UE – încheiată în aprilie 2021. Raportul privind evaluarea fezabilității – urmează să fie publicat în T1 2022.
Acțiunea 6: Sprijinirea eforturilor băncilor de a acorda mai multe împrumuturi economiei reale
O revizuire cuprinzătoare a cadrului UE privind securitizarea, în ceea ce privește atât securitizarea simplă, transparentă și standardizată (STS), cât și securitizarea non-STS.	Consultarea specifică privind funcționarea cadrului UE privind securitizarea – încheiată în septembrie 2021. Raportul privind funcționarea cadrului UE privind securitizarea în ceea ce privește atât securitizarea simplă, transparentă și standardizată (STS), cât și securitizarea non-STS – urmează să fie publicat în T1 2022.

Acțiune	Progresele înregistrate și etapele următoare
Acțiunea 7: Capacitarea cetățenilor prin intermediul alfabetizării financiare
Efectuarea unei evaluări privind fezabilitatea elaborării unui cadru specific în materie de competențe financiare la nivelul UE.	Evaluarea fezabilității realizată de DG FISMA – publicată în aprilie 2021. Cadrul în materie de competențe financiare pentru adulți urmează să fie publicat în T4 2021. Lucrările privind un cadru pentru tineri și privind adoptarea cadrului pentru adulți de către statele membre și părțile interesate prin intermediul grupurilor de lucru urmează să înceapă în T1 2022.
Evaluarea oportunității de a extinde principiul consacrat la articolul 6 din Directiva privind creditele ipotecare la legislația sectorială relevantă.	Acțiune ce urmează să fie detaliată în contextul strategiei de investiții de retail programată a fi adoptată în T4 2022.
Acțiunea 8: Consolidarea încrederii investitorilor de retail în piețele de capital
Evaluarea normelor aplicabile în domeniul stimulentelor și al prezentării informațiilor și, după caz, propunerea unor modificări legislative.	Consultarea publică privind strategia de investiții de retail – încheiată în august 2021. Un studiu cuprinzător privind investițiile de retail urmează să fie publicat în T1 2022.
Modificarea MiFID II pentru a reduce sarcina administrativă și cerințele de informare pentru un subgrup de investitori de retail.	Consultarea publică privind strategia de investiții de retail – încheiată în august 2021. Acțiune ce urmează să fie detaliată în contextul strategiei de investiții de retail programată a fi adoptată în T4 2022.
Sub rezerva unei evaluări pozitive a impactului, modificarea MiFID 2 și a Directivei privind distribuția de asigurări pentru a introduce noi cerințe pentru consultanți.	Colectarea de date concrete și lucrările pregătitoare sunt în curs. Acțiune ce urmează să fie detaliată în contextul strategiei de investiții de retail programată a fi adoptată în T4 2022.
Evaluarea fezabilității introducerii unei etichete paneuropene pentru consultanții financiari.	Colectarea de date concrete și lucrările pregătitoare sunt în curs. Raportul privind evaluarea fezabilității urmează să fie publicat în T1 2022.
Acțiunea 9: Sprijinirea persoanelor la pensie
Identificarea datelor și a metodologiei relevante pentru a elabora tablouri de bord cu indicatori privind pensiile	Solicitarea unui aviz tehnic din partea EIOPA cu privire la dezvoltarea de bune practici pentru sistemele naționale de monitorizare a pensiilor și tablourile de bord privind pensiile – publicată în decembrie 2020. Raportul EIOPA este așteptat în decembrie 2021.
Dezvoltarea de bune practici pentru instituirea sistemelor naționale de monitorizare
Lansarea unui studiu pentru a analiza practicile de afiliere automată existente	Licitație – lansată în septembrie 2020. Studiul privind afilierea automată urmează să fie publicat în noiembrie 2021.

Acțiune	Progresele înregistrate și etapele următoare
Acțiunea 10: Reducerea presiunii fiscale în cazul investițiilor transfrontaliere
Prezentarea unei propuneri legislative privind impozitul reținut la sursă.	Evaluarea inițială a impactului  – publicată în septembrie 2021. Consultarea publică va fi lansată în decembrie 2021. Propunere legislativă planificată pentru T4 2022.
Acțiunea 11: O mai bună previzibilitate a rezultatelor investițiilor transfrontaliere în ceea ce privește procedurile de insolvență
Propunerea unei inițiative legislative sau nelegislative pentru armonizarea minimă sau pentru o convergență sporită în domenii precis delimitate ale legislației de bază privind insolvența nebancară de bază	Evaluarea inițială a impactului – publicată în noiembrie 2020. Consultare publică specifică  – încheiată în martie 2021. Până în T3 2022, Comisia va propune o inițiativă care va urmări armonizarea unor domenii precis delimitate ale cadrului și procedurilor de insolvență a societăților comerciale. După ce va realiza o evaluare a impactului, Comisia va propune o directivă. Domeniul de aplicare exact al acestei propuneri de directivă va face obiectul unor discuții suplimentare cu statele membre și cu Parlamentul European. Propunerea de directivă menționată ar putea fi completată de o recomandare a Comisiei.
Analizarea posibilității de a aduce modificări legale cadrelor de raportare pentru analiza comparativă regulată a insolvenței	Evaluarea fezabilității – publicată în august 2021. Colaborare în curs cu Autoritatea Bancară Europeană și cu Banca Centrală Europeană pentru a explora diferite opțiuni de accesare/colectare a datelor.
Acțiunea 12: Facilitarea implicării acționarilor
Evaluarea (i) posibilității de a introduce o definiție armonizată la nivelul UE a termenului „acționar” și (ii) a oportunității și condițiilor de clarificare și armonizare suplimentară a normelor care reglementează interacțiunea dintre investitori, intermediari și emitenți în ceea ce privește exercitarea drepturilor de vot și prelucrarea operațiunilor corporative.	Evaluarea urmează să fie finalizată ca parte a evaluării punerii în aplicare a Directivei privind drepturile acționarilor II în T3 2023.
Evaluarea posibilelor bariere naționale în calea utilizării noilor tehnologii digitale pentru a facilita implicarea acționarilor.	Analiză și consultare în curs. Concluziile evaluării tehnice – în T1 2022.
Acțiunea 13: Dezvoltarea serviciilor de decontare transfrontaliere
Modificarea Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare, în special revizuirea: (i) prestării transfrontaliere de servicii de către depozitarii centrali de titluri pe baza unui pașaport pentru aceștia și (ii) a procedurilor și a condițiilor în care depozitarii centrali de titluri au fost autorizați să desemneze instituții de credit sau să furnizeze ei înșiși servicii auxiliare de tip bancar.	Evaluarea inițială a impactului – publicată în martie 2021. Consultare publică specifică  – încheiată în februarie 2021. Raportul Comisiei privind revizuirea Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare – publicat în iulie 2021 . Propunerea legislativă REFIT privind Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare urmează să fie adoptată în T1 2022.
Acțiunea 14: Sistem centralizat de raportare
Prezentarea unei propuneri legislative pentru a sprijini introducerea unui sistem centralizat de raportare post-tranzacționare.	Propunerile legislative de modificare a MiFIR, adoptate la 25 noiembrie 2021, inclusiv propunerea de creare a unui sistem centralizat de raportare post-tranzacționare.
Acțiunea 15: Protecția și facilitarea investițiilor
Prezentarea unei propuneri legislative pentru consolidarea cadrului de protecție și facilitare a investițiilor în UE	Analiza opțiunilor este în desfășurare. Lucrări în curs în vederea creării unui mediu care să sprijine și mai mult întreprinderile de toate dimensiunile din UE în activitățile lor de investiții pe întreg teritoriul UE. Rezultate așteptate în 2022.
Acțiunea 16: Supraveghere
Depunerea de eforturi în vederea îmbunătățirii cadrului unic de reglementare pentru piețele de capital.   Evaluarea implicațiilor cazului Wirecard și luarea în considerare a unor posibile acțiuni.	Consultarea specifică  privind convergența în materie de supraveghere și cadrul unic de reglementare – încheiată în mai 2021. Raportul Comisiei de evaluare a necesității unei armonizări suplimentare a normelor UE și de monitorizare a progreselor înregistrate în direcția convergenței în materie de supraveghere – urmează să fie publicat în T1 2022. Consultarea publică deschisă privind calitatea și asigurarea respectării normelor în materie de raportarea de informații de către întreprinderi – urmează să fie lansată în T4 2021.