COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.7.2021
COM(2021) 550 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR EMPTY
„Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică
1.„Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică
Ne aflăm într-un moment crucial în cadrul răspunsului mondial la urgențele în materie de climă și biodiversitate și suntem ultima generație care încă mai poate acționa în timp util. Acest deceniu este un moment decisiv pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris, în interesul sănătății, stării de bine și prosperității tuturor. UE servește drept model în ceea ce privește stabilirea unor obiective ambițioase de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu 1990 și prin obiectivul său de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Aceste obiective nu mai reprezintă aspirații sau ambiții, ci obligații prevăzute în prima Lege europeană a climei care creează noi oportunități pentru inovare, investiții și locuri de muncă.
În acest spirit, pachetul de propuneri are scopul de a ajuta UE să fie „pregătită pentru 55” și de a realiza schimbările transformatoare necesare în întreaga noastră economie, societate și industrie. Aceasta este o responsabilitate colectivă și o oportunitate care trebuie să fie deschisă tuturor, indiferent dacă sunt inovatori și investitori, întreprinderi și orașe sau consumatori, gospodării și persoane fizice. Cu toții ne bucurăm de beneficiile aduse de un spațiu mai mare pentru natură, un aer mai curat, orașe mai răcoroase și mai verzi, cetățeni mai sănătoși, scăderea consumului de energie și facturi la energie mai mici, precum și de noi locuri de muncă, tehnologii și oportunități industriale. Provocarea care stă la baza tranziției verzi a UE este modul în care putem aduce aceste beneficii tuturor cât mai rapid și într-un mod cât mai echitabil posibil, consolidând în același timp competitivitatea noastră, creând locurile de muncă de mâine și abordând în mod eficace costurile și impactul tranziției.
Prin luarea de măsuri înainte de a ajunge la puncte de basculare ireversibile, vom putea să modelăm această transformare, mai degrabă decât să reacționăm și să ne adaptăm la aceasta. Deși costul lipsei de acțiune este în mod clar mai mare decât costul îndeplinirii ambițiilor noastre climatice, cifrele sterile nu pot reflecta consecințele dramatice ale menținerii situației actuale. Lipsa de acțiune ar putea conduce, de asemenea, la noi linii de demarcație: între cei care își pot permite tehnologii curate și moderne bazate pe surse regenerabile de energie și cei care nu au nicio alternativă la tehnologiile învechite și poluante. Generațiile următoare vor fi cel mai puternic afectate de furtuni, incendii forestiere, secete și inundații mai frecvente și mai intense, precum și de conflictele pe care acestea le-ar putea declanșa în întreaga lume. Abordarea acestor crize este, prin urmare, o chestiune de solidaritate între generații și la nivel internațional. Ceea ce realizăm în următorul deceniu va determina viitorul copiilor noștri. Acesta este motivul pentru care există un sprijin susținut din ce în ce mai mare din partea opiniei publice pentru un nivel mai ridicat de ambiție și de acțiune în domeniul climei 1 . Intensificarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice este, de asemenea, un îndemn din partea tinerilor, inclusiv a adolescenților de astăzi, care, în calitate de agenți ai schimbării, fac apel la guverne și la UE să acționeze în mod decisiv și fără întârziere pentru a proteja clima și mediul pentru generațiile viitoare.
Propunerile de astăzi se bazează pe politicile și legislația pe care Uniunea Europeană le-a pus deja în aplicare. Pactul verde european a stabilit planul pentru această schimbare transformațională. Acesta a pus bazele economiei de mâine prin strategii de referință privind biodiversitatea, economia circulară, reducerea la zero a poluării, mobilitatea durabilă și inteligentă, valul de renovări, alimentele durabile, hidrogenul, bateriile, energia din surse regenerabile offshore și multe altele. Au fost alocate resurse fără precedent pentru a sprijini tranziția, fie prin intermediul planului de redresare al UE, NextGenerationEU, care contribuie cu cel puțin 37 % la tranziția verde, și prin intermediul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, fie prin continuarea concentrării asupra finanțării durabile și a deblocării investițiilor private. De asemenea, vom continua să mobilizăm toate politicile UE pentru a sprijini trecerea la neutralitatea climatică, inclusiv politicile în materie de cercetare, competențe, industrie, concurență și comerț.
Pachetul se bazează, de asemenea, pe dovezi clare – atât cu privire la necesitatea de a ne atinge obiectivul pentru 2030, cât și la modul în care acesta poate fi atins în modul cel mai eficient și mai echitabil posibil. Planul privind obiectivul climatic pentru 2030 2 a evaluat oportunitățile și costurile tranziției către o economie verde și a arătat că echilibrul este unul pozitiv dacă folosim combinația adecvată de politici. Aceasta se bazează pe cunoașterea faptului că ceea ce este benefic pentru planetă este benefic pentru populație și pentru economie, astfel cum se reflectă în faptul că economia a crescut cu peste 62 % din 1990, iar emisiile au scăzut cu 24 % în aceeași perioadă, decuplând astfel în mod clar creșterea economică de emisiile de CO2.
Datorită acestei experiențe și acestor cunoștințe pachetul constituie cel mai cuprinzător set de propuneri pe care Comisia l-a prezentat vreodată cu privire la climă și energie, punând bazele pentru noi locuri de muncă și o economie europeană rezilientă și durabilă pentru viitor. Pachetul stabilește cadrul de reglementare de bază necesar pentru a ne atinge obiectivele într-un mod echitabil, eficient din punctul de vedere al costurilor și competitiv; stabilește un preț al carbonului în mai multe sectoare, ceea ce generează venituri suplimentare semnificative pentru asigurarea unei tranziții echitabile și contribuie la scăderea costurilor pentru soluțiile nepoluante; sprijină o utilizare mai intensă a energiei din surse regenerabile și realizarea mai multor economii de energie; facilitează creșterea vânzărilor de vehicule noi nepoluante și de combustibili mai ecologici; asigură faptul că industria poate avea un rol de lider în cadrul tranziției și îi oferă certitudinea de care are nevoie pentru stimularea investițiilor și a inovării; se axează pe impozitarea surselor de energie în conformitate cu obiectivele noastre climatice și de mediu; transpune în practică principiul „poluatorul plătește”; urmărește să inverseze tendința de scădere a capacității naturii de a elimina carbonul din atmosferă și contribuie la asigurarea faptului că obiectivele noastre climatice nu sunt subminate de amenințarea relocării emisiilor de dioxid de carbon, prin încurajarea acțiunilor climatice la nivel mondial.
Pachetul „Pregătiți pentru 55” consolidează poziția de lider mondial a UE prin acțiuni și prin exemplu în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, doar acțiunea UE nu este suficientă și nu poate asigura reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră de care are nevoie lumea. UE își menține angajamentul deplin față de ordinea mondială multilaterală și face apel la partenerii din întreaga lume să acționeze împreună. Acesta este motivul pentru care UE colaborează cu G7, cu G20 și cu alți parteneri internaționali pentru a demonstra că ambiția sporită în materie de climă, prosperitatea economică și creșterea durabilă pot merge mână în mână. În perspectiva celei de a 26-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („COP26”), care va avea loc la Glasgow în noiembrie 2021 și va fi crucială, acest set de propuneri urmărește să stabilească o agendă de colaborare cu restul lumii în direcția unei tranziții verzi care să abordeze amenințările existențiale și să creeze noi oportunități pentru toți.
Pachetul „Pregătiți pentru 55” este un set de propuneri interconectate care, împreună, îndeplinesc obiectivul nostru ambițios. Prezenta comunicare oferă o imagine de ansamblu a diferitelor propuneri, precum și legăturile dintre acestea și explică setul de măsuri de politică alese. Aceasta prezintă modul în care pachetul asigură echilibrul general între echitate, reducerea emisiilor și competitivitate, ilustrând modul în care diferitele politici funcționează împreună.
|
Pachetul „Pregătiți pentru 55”: pe scurt Pachetul „Pregătiți pentru 55” constă într-un set de propuneri interconectate, toate urmărind același obiectiv de a asigura o tranziție echitabilă, competitivă și verde până în 2030 și ulterior. Acolo unde este posibil, legislația existentă a devenit mai ambițioasă, iar acolo unde este necesar, au fost prezentate noi propuneri. În ansamblu, pachetul consolidează opt acte legislative existente și prezintă cinci noi inițiative, într-o serie de domenii de politică și sectoare economice: climă, energie și combustibili, transporturi, clădiri, exploatarea terenurilor și silvicultură. Propunerile legislative sunt susținute de o analiză a evaluării impactului, care ia în considerare interconectarea pachetului global. Analiza arată că o dependență excesivă de politici de reglementare consolidate ar conduce la sarcini economice nejustificat de mari, în timp ce tarifarea carbonului, dacă nu este însoțită de alte măsuri, nu ar elimina disfuncționalitățile persistente ale pieței și barierele independente de piață. Prin urmare, mixul de politici ales reprezintă un echilibru atent între stabilirea prețurilor, obiective, norme și măsuri de sprijin.
|
2.Abordarea de ansamblu a economiei: o tranziție echitabilă, competitivă și verde
Pachetul „Pregătiți pentru 55” vizează realizarea obiectivului UE privind o reducere sporită a emisiilor în beneficiul tuturor europenilor și crearea de oportunități de a participa la tranziție, de a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie de sprijin și de a genera reduceri globale mai importante ale emisiilor. Acesta va sprijini, de asemenea, redresarea verde a UE în urma pandemiei, va contribui la răspândirea standardelor de mediu dincolo de frontierele UE și va stimula inovarea în ceea ce privește produsele și tehnologiile viitorului.
2.1 O tranziție echitabilă din punct de vedere social: combaterea inegalității și a sărăciei energetice prin acțiuni climatice
Tranziția către neutralitatea climatică poate constitui o ocazie unică de a reduce inegalitatea sistemică. Instrumentele de tarifare a carbonului, de exemplu, generează venituri care pot fi reinvestite pentru a aborda sărăcia energetică și dificultățile legate de mobilitate ale persoanelor vulnerabile, pentru a stimula inovarea și creșterea economică și pentru a crea locuri de muncă. Aceasta nu este doar o chestiune de echitate și solidaritate, ci o necesitate societală mai amplă de a aborda inegalitățile care existau înainte de Pactul verde european și care s-ar înrăutăți fără acțiuni ferme împotriva schimbărilor climatice și în scopul reducerii la zero a poluării.
Acesta este motivul pentru care solidaritatea este un principiu definitoriu al Pactului verde european – o solidaritate între generații, state membre, regiuni, zone rurale și urbane și diferite părți ale societății – astfel cum este exemplificat în Mecanismul pentru o tranziție justă și într-o serie de alte instrumente instituite la nivelul UE în ultimii ani. Atingerea neutralității climatice va necesita conștientizarea faptului că urmărim un scop comun, eforturi colective și o recunoaștere a diferitelor puncte de plecare și provocări. Mulți cetățeni, în special tinerii, sunt pregătiți să își schimbe modelele de consum și mobilitate atunci când sunt motivați de informații relevante pentru a-și limita amprenta de carbon și pentru a trăi într-un mediu mai verde și mai sănătos. Cu toate acestea, pachetul abordează, de asemenea, preocupările celor ale căror locuri de muncă sau venituri sunt afectate de tranziție.
Această abordare este reflectată în întreg pachetul „Pregătiți pentru 55”, de la partajarea eforturilor în vederea atingerii obiectivelor climatice între statele membre pe baza prosperității lor relative, până la luarea în considerare a capacităților lor diferite la distribuirea veniturilor și abordarea inegalităților din fiecare stat membru. Acest lucru reflectă necesitatea unei solidarități și a unei echități sociale sporite care să corespundă creșterii vitezei și ambițiilor noastre.
Astfel, un nou Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va oferi finanțare specifică statelor membre pentru a-i sprijini pe cetățenii europeni cei mai afectați sau expuși riscului de sărăcie energetică sau de sărăcie în materie de mobilitate și pentru a însoți introducerea comercializării certificatelor de emisii pentru sectoarele transportului rutier și clădirilor. Numai sărăcia energetică afectează în prezent aproximativ 34 de milioane de persoane din Uniunea Europeană. Fondul va contribui la atenuarea costurilor pentru persoanele cele mai expuse la creșterile prețurilor combustibililor fosili în timpul tranziției. Noul fond va promova echitatea și solidaritatea între statele membre și în interiorul acestora, reducând în același timp riscul de sărăcie energetică și de sărăcie în materie de mobilitate. Acesta se va baza pe mecanismele de solidaritate existente și le va completa 3 . Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va furniza 72,2 miliarde EUR în prețuri curente pentru perioada 2025-2032 la bugetul UE din noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii. Aceasta va permite statelor membre să sprijine gospodăriile vulnerabile cu venituri mici și medii, utilizatorii mijloacelor de transport și microîntreprinderile care vor avea de suferit în urma extinderii comercializării certificatelor de emisii la sectoarele clădirilor și transporturilor. Fondul va implica acordarea de sprijin pentru investiții destinate creșterii eficienței energetice și a renovărilor clădirilor, încălzirii și răcirii nepoluante și integrării energiei din surse regenerabile într-un mod care să poată reduce în mod durabil atât emisiile de CO2, cât și facturile la energie pentru gospodăriile și microîntreprinderile vulnerabile. De asemenea, acesta va finanța accesul la mobilitatea cu emisii zero și cu emisii scăzute. Atunci când este necesar și atât timp cât este necesar, fondul poate acoperi sprijinul direct pentru venituri, în timp ce investițiile verzi realizate prin intermediul fondului, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență și Fondul european de dezvoltare regională, sunt realizate și aduc beneficii.
Volumul său va reprezenta, în principiu, 25 % din veniturile preconizate din noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii care acoperă sectoarele clădirilor și transportului rutier, începând cu un an înainte de intrarea în vigoare a tarifării carbonului, pentru a fi pregătit pentru schimbare. Acesta va fi combinat cu contribuții naționale de cel puțin 50 %. Comisia va propune în curând o modificare a Deciziei privind resursele proprii și a cadrului financiar multianual 2021-2027 pentru a integra acest nou instrument. În plus, Comisia intenționează să stabilească orientări suplimentare pentru statele membre prin intermediul unei propuneri de recomandare a Consiliului cu privire la modul optim de abordare a aspectelor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă ale tranziției climatice.
Comisia va evalua funcționarea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice în 2028, având în vedere, de asemenea, efectele dorite ale Regulamentului privind partajarea eforturilor și ale aplicării sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noile sectoare.
Pentru a consolida și mai mult dimensiunea socială, Comisia invită statele membre să utilizeze o parte din veniturile generate de licitarea certificatelor pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor vulnerabile și a utilizatorilor mijloacelor de transport cu venituri mici și medii, în plus față de finanțarea din Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.
Statele membre cu o pondere mai ridicată de combustibili fosili în mixul energetic, cu emisii mai mari de gaze cu efect de seră, cu o intensitate energetică mai mare și cu un PIB mai mic pe cap de locuitor vor beneficia, de asemenea, de un fond consolidat pentru modernizare. Resursele din acest fond vor depinde de prețul carbonului, însă fondul va fi suplimentat cu 192,5 milioane de certificate suplimentare.
În cele din urmă, va exista, de asemenea, o continuitate a solidarității în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor și al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în care, în special, o zecime din certificatele pentru licitații sunt redistribuite între statele membre.
2.2 O tranziție competitivă: noi oportunități prin schimbări la nivel industrial și sectorial
Atingerea obiectivului pentru 2030 va necesita transformări sistemice în întreaga economie. Viitoarele revizuiri ale planurilor naționale privind energia și clima și ale Regulamentului privind guvernanța vor asigura o planificare, o punere în aplicare și o monitorizare integrate a tranziției verzi către 2030. Acestea vor permite UE și statelor sale membre să progreseze în mod echilibrat. Propunerile din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” reflectă acest lucru, prin intermediul acțiunilor în domeniile industriei, transporturilor, construcțiilor și energiei. Politicile complementare și specifice la nivelul UE și la nivel național vor accelera schimbarea în ceea ce privește comportamentul, inovarea tehnologică și implementarea, precum și dezvoltarea de noi infrastructuri. Una din pietrele de temelie ale pachetului este valorificarea realizărilor importante ale sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii prin consolidarea și aplicarea sa în noi sectoare în care, până în prezent, nu s-au înregistrat reduceri ale emisiilor. Experiența ultimilor 16 ani a arătat că comercializarea certificatelor de emisii este un mecanism foarte eficace de reducere a emisiilor într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, în timp ce veniturile pe care le generează pot fi utilizate pentru a sprijini tranziția către o producție mai nepoluantă și pentru a stimula inovarea.
Pe lângă semnalul referitor la prețul carbonului, sunt necesare obiective clare pentru a stimula schimbarea, cum ar fi revizuirea Regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR), care va permite statelor membre să ia măsuri la nivel național pentru a combate emisiile în sectoarele construcțiilor, transporturilor, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Propunerea ar trebui să asigure o reducere la nivelul UE cu 40 % a emisiilor din aceste sectoare până în 2030, comparativ cu situația din 2005. Principiile de atribuire a efortului relativ fiecărui stat membru rămân neschimbate. Capacitățile lor diferite de a lua măsuri vor continua să fie recunoscute prin stabilirea unor obiective naționale bazate pe PIB-ul pe cap de locuitor, prevăzându-se introducerea unor ajustări pentru a ține seama de circumstanțele naționale și de eficiența din punctul de vedere al costurilor.
Aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii la noile sectoare completează celelalte politici ale pachetului pentru a genera schimbări în ceea ce privește investițiile publice și private, comportamentul consumatorilor și practicile comerciale. Evaluările impactului efectuate de Comisie arată că decizia de a nu aplica comercializarea certificatelor de emisii în aceste domenii ar necesita măsuri de reglementare în toate sectoarele mult mai stricte decât cele propuse în acest pachet, în special în ceea ce privește standardele privind combustibilii, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, precum și impozitarea.
2.2.1 Transformarea industrială și tarifarea carbonului
Tranziția verde creează o multitudine de oportunități pentru industria UE, deoarece întreaga lume ne urmează exemplul în ceea ce privește dezvoltarea piețelor pentru noi tehnologii și produse curate și asigurarea de locuri de muncă durabile, locale și calificate în întreaga UE. Industria din UE este pregătită să investească, însă are nevoie de previzibilitate și de un cadru de reglementare coerent, de acces la infrastructură și de sprijin pentru inovare.
Pachetul include noi cerințe pentru ca industria să decarbonizeze procesele de producție, dar și mecanisme de sprijin pentru adoptarea de noi tehnologii. Fondul pentru inovare, care sprijină investițiile întreprinderilor și ale IMM-urilor în energia curată, își va spori finanțarea pentru proiecte și infrastructuri inovatoare în scopul decarbonizării industriei. Se va acorda o atenție deosebită proiectelor din sectoarele vizate de mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM).
Reflectând necesitatea unor reduceri mai drastice ale emisiilor, Comisia propune astăzi ca, până în 2030, sectoarele vizate de EU ETS revizuit 4 să trebuiască să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 61 % față de nivelurile din 2005. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să reducem plafonul anual de emisii, în conformitate cu direcția stabilită în vederea atingerii obiectivului mai ambițios pentru 2030.
Pentru a consolida rolul tarifării carbonului în sectorul transporturilor, Comisia propune extinderea treptată a actualului EU ETS la sectorul maritim în perioada 2023-2025. De asemenea, vor fi necesare eforturi mai mari din partea operatorilor din sectorul aviației pentru a-și reduce emisiile, motiv pentru care Comisia propune eliminarea treptată a certificatelor de emisii gratuite pe care le primește în prezent acest sector. Pentru a aborda și emisiile generate de sectorul aviației la nivel mondial, Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) va fi pusă în aplicare prin intermediul Directivei UE privind sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. Vom pune în aplicare politici interne, continuând totodată colaborarea cu partenerii noștri la nivel internațional prin intermediul Organizației Maritime Internaționale și al Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI).
Combustibilii fosili utilizați de sectoarele transportului rutier și clădirilor reprezintă surse substanțiale de emisii și poluare. Întrucât au fost foarte dificil de decarbonizat până în prezent, acestea au, de asemenea, un potențial ridicat în materie de inovare și de creare de locuri de muncă. De exemplu, comercializarea certificatelor de emisii în sectorul transportului rutier va spori stimulentele pentru furnizarea de combustibili mai ecologici pentru vehiculele existente. Aceasta va conduce la o evoluție a combustibililor disponibili pe piață pentru parcul de autovehicule existent, determinând furnizorii să își decarbonizeze combustibilii. Cu toate acestea, prețul carbonului nu garantează în sine o tranziție rapidă către o mobilitate cu emisii zero, pentru care sunt necesare politici complementare, inclusiv pentru infrastructura de încărcare.
În mod similar, aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii la combustibilii din sectorul clădirilor va contribui la introducerea pe piață a combustibililor pentru încălzire mai ecologici, va scurta perioadele de recuperare a investiției în renovare și va accelera utilizarea altor combustibili pentru încălzire și răcire în clădirile existente. Aceasta va fi completată de măsuri de politică menite să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor și a aparatelor și sistemelor energetice, astfel încât necesarul global de energie pentru locuințele noastre și pentru încălzire și răcire să fie, de asemenea, redus.
Acesta este motivul pentru care Comisia propune începerea aplicării sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în 2026 pentru sectoarele transportului rutier și clădirilor. Acest lucru se va realiza într-un sistem separat, axat pe furnizorii de combustibili din amonte, care să impună producătorilor de combustibili responsabilitatea de a se conforma sistemului, mai degrabă decât să solicite gospodăriilor individuale sau utilizatorilor transportului rutier să participe în mod direct. Emisiile generate de sectoarele transportului rutier și clădirilor vor fi plafonate, plafonul fiind redus în timp, astfel încât emisiile totale să scadă.
Dacă partenerii internaționali nu împărtășesc o ambiție comparabilă cu cea a UE, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, prin care producția este transferată din UE către alte țări cu un nivel mai scăzut de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor. Dacă acest risc se materializează, nu va avea loc o reducere a emisiilor globale. Din acest motiv, astfel cum se prezintă în detaliu în secțiunea 4 din prezenta comunicare, Comisia propune un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon care stabilește un preț pentru importurile unui număr limitat de bunuri foarte poluante, pe baza conținutului lor de carbon.
Această tranziție industrială către 2030 – și, ulterior, către neutralitatea climatică – trebuie să fie un efort colectiv și incluziv, conceput în comun cu ecosistemele industriale. Strategia industrială actualizată a anunțat crearea în comun a unor parcursuri de tranziție împreună cu partenerii sociali și cu alte părți interesate, pentru a elabora cele mai bune modalități de a accelera dubla tranziție și de a beneficia de aceasta, analizând amploarea, viteza și condițiile cu care se confruntă fiecare ecosistem. Parcursurile vor identifica amploarea nevoilor, inclusiv în materie de recalificare, investiții sau necesități tehnologice, și vor elabora acțiuni pentru a răspunde acestora, pe baza contribuțiilor, cum ar fi foile de parcurs privind strategia industrială. Se acordă prioritate ecosistemelor care se angajează pe calea tranziției, se confruntă cu cele mai mari provocări și au fost puternic afectate de criză, cum ar fi în sectoarele mobilității și construcțiilor, precum și industriile mari consumatoare de energie.
Comisia recunoaște că tranziția verde poate avea succes numai dacă UE dispune de forța de muncă calificată de care are nevoie pentru a rămâne competitivă. Educația și formarea sunt esențiale pentru sensibilizarea publicului și stimularea competențelor necesare pentru economia verde prin utilizarea de instrumente, cum ar fi componenta ecologică a programului Erasmus + și Coaliția în domeniul educației privind clima. Prin intermediul Agendei pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, a echității sociale și a rezilienței, Comisia desfășoară acțiuni emblematice pentru a înzestra cetățenii cu competențele adecvate necesare pentru tranziția verde și digitală. În temeiul agendei, Comisia facilitează, de asemenea, dezvoltarea angajamentelor în materie de recalificare și perfecționare în toate ecosistemele industriale. Diverse ecosisteme, inclusiv ecosistemul autovehiculelor, s-au angajat deja să își recalifice și să perfecționeze forța de muncă de-a lungul întregului lanț valoric, ca parte a Pactului privind competențele.
2.2.2 O mobilitate și combustibili pentru transporturi mai ecologici
Pe lângă tarifarea carbonului, sunt necesare și alte măsuri pentru a plasa sectorul transporturilor pe o traiectorie fermă către emisii zero și pentru a reduce poluarea aerului, deoarece emisiile generate de transporturi reprezintă aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE și constituie principala cauză a poluării aerului în orașe. Emisiile rămân mai ridicate decât în 1990 și, pentru a atinge neutralitatea climatică, va fi necesară o reducere cu 90 % a emisiilor totale din sectorul transporturilor până în 2050 5 .
Prin urmare, pachetul „Pregătiți pentru 55” include patru propuneri privind promovarea vehiculelor mai puțin poluante și a combustibililor mai ecologici într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic. Revizuirea standardelor de emisii de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi vizează reducerea în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de aceste vehicule, oferind o direcție clară și realistă către mobilitatea cu emisii zero. Cererea consumatorilor pentru vehicule cu emisii zero cunoaște deja o creștere rapidă 6 .
Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi va asigura implementarea necesară a unei infrastructuri interoperabile și ușor de utilizat pentru reîncărcarea și realimentarea vehiculelor mai puțin poluante în întreaga UE, ținând pasul cu dezvoltarea pieței și garantând faptul că zonele rurale și cele îndepărtate vor fi, de asemenea, acoperite. Obiectivele obligatorii propuse privind infrastructura pentru combustibili alternativi sunt esențiale pentru a sprijini pătrunderea pe piață a vehiculelor mai puțin poluante și creșterea continuă a acestei piețe, care oferă oportunități extraordinare pentru industria automobilelor din UE.
Toate aceste măsuri se consolidează și se completează reciproc. Cunoscând faptul că autoturismul mediu are o durată de viață între 10 și 15 de ani, este urgent să se stabilească un preț pentru emisiile de dioxid de carbon generate de transportul rutier, pentru ca parcul de autovehicule actual să devină mai puțin poluant. În plus, standardele mai ambițioase privind emisiile de CO2 vor contribui la creșterea rapidă a numărului de vehicule cu emisii zero puse în circulație, în timp ce obligațiile în materie de infrastructură vor conduce la instalarea stațiilor de încărcare și de realimentare necesare pentru a deservi milioanele de vehicule noi preconizate până în 2030 în paralel cu continuarea dezvoltării unui lanț valoric durabil și competitiv la nivel mondial al bateriilor.
Tranziția industriei autovehiculelor și a lanțului său de aprovizionare este deja în plină desfășurare. Aceasta necesită utilizarea resurselor financiare, cum ar fi Fondul pentru inovare, și a posibilităților oferite de normele privind ajutoarele de stat pentru realizarea de investiții în scopul creării unor noi oportunități de afaceri în diferite segmente ale ecosistemului industrial. În plus, Fondul social european Plus (FSE+), InvestEU și alte programe de finanțare ale UE pot fi utilizate pentru a sprijini măsurile de recalificare și perfecționare.
Comisia propune, de asemenea, promovarea utilizării combustibililor durabili în sectorul aviației și în cel maritim, în completarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru aceste sectoare, ceea ce va conduce la creșterea prețului combustibililor poluanți pentru furnizori. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației, care are scopul de a promova combustibilii durabili pentru aviație, îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE și va stimula utilizarea combustibililor sintetici, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. Viitoarea Alianță pentru aviația cu emisii zero va completa aceste măsuri pentru a asigura pregătirea pentru piață a configurațiilor disruptive în domeniul aeronavelor (de exemplu, hidrogen, energie electrică). De asemenea, Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să ajungă rapid la un acord asupra cadrului de reglementare actualizat privind cerul unic european, care se estimează că va contribui la reducerea emisiilor generate de aviație cu până la 10 %.
Propunerea privind inițiativa FuelEU în domeniul maritim, care urmărește promovarea combustibililor maritimi durabili, va crea noi cerințe pentru navele care sosesc sau pleacă din porturile situate în UE, indiferent de pavilion, prin impunerea unei limite maxime a conținutului de gaze cu efect de seră al energiei pe care o utilizează și prin introducerea în timp a unor limite mai stricte. Viitoarea Alianță pentru lanțul valoric al combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon va stimula furnizarea și adoptarea celor mai promițători combustibili pentru toate modurile de transport.
Certitudinea cu privire la performanța în materie de emisii în aceste sectoare poate fi asigurată numai prin garantarea faptului că noii combustibili respectă criteriile de durabilitate pentru sursele regenerabile de energie. Această legătură trebuie păstrată și trebuie să ne asigurăm că promovăm doar cei mai ecologici biocombustibili avansați și noii e-combustibili cu cele mai bune performanțe în materie de emisii. În sectorul aviației va fi pusă în aplicare Schema OACI de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA). Aceste măsuri sunt completate de Directiva revizuită privind impozitarea energiei, care va spori atractivitatea combustibililor mai ecologici pentru toate modurile de transport și va elimina lacunele în ceea ce privește combustibilii poluanți.
2.2.3 Energia
Consumul de energie generează 75 % din emisiile din UE și, prin urmare, transformarea sistemului nostru energetic este esențială pentru ambițiile noastre în materie de climă. Economiile sporite de energie și utilizarea în mai mare măsură a surselor regenerabile de energie reprezintă un factor-cheie pentru crearea de locuri de muncă, creșterea economică și reducerea emisiilor.
În vederea atingerii obiectivului pentru 2030, Directiva actualizată privind energia din surse regenerabile propune creșterea obiectivului global obligatoriu de la nivelul actual de 32 % la un nou nivel de 40 % de energie din surse regenerabile în mixul energetic al UE. Acesta va fi completat de contribuții naționale orientative, care vor arăta ce contribuție ar trebui să aibă fiecare stat membru la atingerea obiectivului colectiv. Propunerea sprijină statele membre în ceea ce privește valorificarea la maximum a potențialului lor eficient din punctul de vedere al costurilor în materie de energie din surse regenerabile în toate sectoarele, printr-o combinație de obiective și măsuri sectoriale. Obiectivul său este ca sistemul energetic să devină mai curat și mai eficient prin promovarea electrificării bazate pe energie din surse regenerabile și, în sectoare precum industria și transporturile, în care acest lucru este mai dificil, va promova adoptarea combustibililor din surse regenerabile, cum ar fi hidrogenul curat.
Consumul redus de energie ne permite să reducem atât emisiile, cât și costurile energiei pentru consumatori și industrie. Directiva revizuită privind eficiența energetică propune creșterea nivelului de ambiție al obiectivelor în materie de eficiență energetică la nivelul UE și conferirea unui caracter obligatoriu acestora. Acest lucru ar trebui să conducă la o reducere cu 9 % a consumului de energie până în 2030, în comparație cu proiecțiile de referință 7 . În acest sens, acțiunile statelor membre se vor baza pe criterii de referință naționale orientative pentru eficiența energetică, calculate cu ajutorul unei noi formule. Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor, planificată pentru mai târziu în cursul acestui an, va identifica măsuri specifice pentru a accelera ritmul renovărilor clădirilor, contribuind la eficiența energetică, la obiectivele privind energia din surse regenerabile și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor.
Regimul fiscal pentru produsele energetice trebuie atât să mențină piața internă, cât și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. Prin urmare, o revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea ratelor minime de impozitare aferente combustibililor pentru încălzire și pentru transporturi la obiectivele UE în materie de climă și mediu, atenuând în același timp impactul social. Noile norme vor elimina derogările depășite, de exemplu în sectoarele aviației și transportului maritim, precum și alte stimulente pentru utilizarea combustibililor fosili, promovând în același timp utilizarea combustibililor ecologici.
2.3 O tranziție verde: protejarea naturii și sporirea absorbanților naturali de carbon ai UE
Criza climatică și cea a biodiversității nu pot fi tratate separat. Cele două crize trebuie soluționate împreună, sau niciuna din ele nu va fi soluționată. Aceasta înseamnă, de asemenea, că nu ar trebui să folosim mai multe resurse decât își poate permite planeta să ne ofere. Dacă ajutăm ecosistemele terestre și oceanice delicate să se redreseze, acestea pot asigura continuarea vieții pe planetă și își pot îndeplini rolul în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pentru a absorbi și a stoca mai mult carbon, redresarea naturii și revitalizarea biodiversității sunt esențiale.
Prin urmare, trebuie să sporim capacitatea pădurilor, a solurilor, a zonelor umede și a turbăriilor, a oceanelor și a corpurilor de apă din UE de a acționa ca absorbanți și stocuri de carbon. În cadrul unui sector agricol modernizat, avem nevoie, de asemenea, de practici agricole care să pună pe primul loc terenurile și natura și să contribuie la regenerarea calității solurilor noastre pentru a ne asigura securitatea alimentară.
Ca parte a actualizării Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, Comisia propune stabilirea unor obiective mai ambițioase pentru extinderea eliminării naturale a dioxidului de carbon în UE, care este esențială pentru echilibrarea emisiilor și atingerea neutralității climatice. Noua propunere vizează inversarea tendinței actuale de reducere a eliminării de CO2 și creșterea calității și a cantității pădurilor din UE și a altor absorbanți naturali de carbon. Aceasta propune stabilirea unui obiectiv al UE de eliminare netă a gazelor cu efect de seră în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) de 310 milioane de tone de echivalent CO2 până în 2030. Pentru a contribui la acest obiectiv comun, au fost propuse obiective naționale specifice. După 2030, Comisia va evalua progresele înregistrate și va avea în vedere propuneri care să înscrie acest sector pe calea către atingerea neutralității climatice – având în vedere emisiile și eliminarea dioxidului de carbon din sectorul LULUCF și emisiile din agricultură altele decât cele de CO2.
Statele membre vor păstra o anumită flexibilitate în ceea ce privește împărțirea eforturilor între Regulamentul privind partajarea eforturilor și sectoarele LULUCF, subliniind din nou complementaritatea dintre diferitele propuneri din pachetul „Pregătiți pentru 55”.
De asemenea, Comisia ia mai multe măsuri pentru a stimula bunele practici cu privire la producția de biomasă și pentru a se asigura că cererea și oferta de biomasă lemnoasă rămân în limitele durabilității 8 și sunt conforme cu obiectivele noastre în materie de refacere a biodiversității, de îmbunătățire a sănătății naturii și de respectare a limitelor planetare.
Propunerea privind producerea de energie din surse regenerabile include criterii de durabilitate consolidate pentru bioenergie prin extinderea domeniului lor de aplicare și a domeniilor interzise pentru aprovizionare. Bioenergia reprezintă în prezent aproximativ 60 % din producția de energie din surse regenerabile și, deși se preconizează că această pondere va scădea între 2030 și 2050, cererea globală de energie din surse regenerabile va crește. Propunerea confirmă principiul utilizării în cascadă, care favorizează utilizarea lemnului care oferă cea mai mare valoare adăugată și garantează că schemele naționale de sprijin pentru utilizarea biomasei obținute în mod durabil sunt în concordanță cu acesta și evită efectele dăunătoare asupra biodiversității.
Noua strategie a UE pentru păduri, prezentată împreună cu pachetul „Pregătiți pentru 55”, precum și noua Strategie privind solul, noua Lege a UE privind refacerea naturii și noua Inițiativă privind sechestrarea carbonului în solurile agricole, planificate pentru mai târziu în 2021, vor consolida în continuare absorbanții naturali de carbon ai UE, vor asigura faptul că biodiversitatea ocupă un loc esențial în abordarea de ansamblu și vor sprijini funcțiile sociale și economice esențiale ale silviculturii și sectoarelor forestiere.
3.Oportunități și stimulente: inovare și investiții pentru o tranziție competitivă
Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic sprijină inovarea. Pactul verde european este o strategie de creștere și, astfel cum se subliniază în Strategia industrială actualizată a UE, propunerile din pachetul „Pregătiți pentru 55” oferă oportunități semnificative pentru dezvoltarea, implementarea și exportul de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de locuri de muncă verzi 9 .
Prin stabilirea unui cadru de politică clar, cu obiective și politici detaliate, Comisia sporește siguranța oferită investitorilor și reduce riscul de blocare a investițiilor în industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon care vor deveni învechite într-un interval de timp relativ scurt, având ca efect deprecierea activelor. UE profită de avantajul primului venit în contextul intensificării acțiunilor la nivel mondial în domeniul schimbărilor climatice. Investițiile într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon pot stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă, pot accelera tranziția către o energie curată, pot spori competitivitatea pe termen lung și pot juca un rol în redresarea verde.
Bugetul pe termen lung al UE și pachetul său de redresare NextGenerationEU sunt adaptate în mod specific pentru a sprijini tranziția verde. 30 % din programele din cadrul financiar multianual 2021-2027 sunt dedicate sprijinirii politicilor climatice, de exemplu prin intermediul programelor privind politica de coeziune și agricultura, precum și al programului LIFE pentru climă și mediu. Obiectivul de a utiliza 35 % din finanțarea cercetării și inovării în cadrul programului Orizont Europa pentru investiții ecologice, precum și diferitele parteneriate și misiuni 10 în temeiul programului oferă resursele necesare pentru elaborarea de soluții durabile și inovatoare pentru tranziția verde. Orizont Europa oferă un sprijin substanțial IMM-urilor, în special întreprinderilor nou-înființate și companiilor spin-out, pentru dezvoltarea și extinderea unor inovații revoluționare.
În plus, planurile naționale de redresare și reziliență ale statelor membre finanțate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență trebuie să contribuie la tranziția verde prin măsuri care să reprezinte cel puțin 37 % din alocările pentru fiecare plan. Însă finanțarea publică nu va fi suficientă. Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă va contribui la deblocarea investițiilor private necesare pentru finanțarea acestei tranziții 11 .
Comisia va continua să stimuleze investițiile în tranziția verde. La revizuirea orientărilor privind ajutoarele de stat în domeniul mediului și al energiei, Comisia va acorda o atenție deosebită asigurării faptului că acestea reflectă domeniul de aplicare și nivelul de ambiție al Pactului verde european. Deși recenta evaluare a actualei Comunicări privind PIIEC a arătat că dispozițiile funcționează bine, ar fi necesare unele ajustări specifice, inclusiv pentru a spori în continuare deschiderea acestora și pentru a facilita participarea IMMurilor, precum și pentru a oferi orientări cu privire la criteriile de punere în comun a fondurilor din bugetele naționale și programele UE.
Pentru a veni în sprijinul acestor măsuri, propunerile din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” conțin propriile instrumente financiare specifice pentru sprijinirea unei tranziții echitabile, pe baza veniturilor generate de extinderea și consolidarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii. Aceasta subliniază încă o dată interconexiunea dintre diferitele părți ale acestui pachet de propuneri. Mecanismele și fondurile de solidaritate existente sunt consolidate pentru a aborda impactul de redistribuire și a stimula investițiile suplimentare în soluții inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Dimensiunea și domeniul de aplicare al Fondului pentru inovare sunt extinse pentru a oferi sprijin proiectelor sub formă de contracte pentru diferență în materie de carbon în scopul generării de reduceri ale emisiilor în industrie.
4.O UE durabilă într-o lume durabilă
Deși generează doar 8 % din emisiile globale de CO2, UE își recunoaște responsabilitatea pentru o pondere mai mare a emisiilor cumulate. UE este hotărâtă să se înscrie în mod decisiv pe direcția către o economie verde, competitivă, favorabilă incluziunii și circulară. Pactul verde european, care constituie strategia noastră de creștere și competitivitate, contribuie la transformarea discursului global, afectând mediile politice și de afaceri și oferind un exemplu de urmat.
Angajamentul global și cooperarea internațională sunt esențiale pentru abordarea crizei climatice, iar UE colaborează activ cu țările partenere la nivel bilateral și multilateral.
Pachetul „Pregătiți pentru 55” reprezintă o etapă esențială pe drumul către Glasgow, unde va avea loc mai târziu în cursul acestui an următoarea Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, cunoscută și sub numele de COP26. Acesta va reprezenta coloana vertebrală a acțiunii UE în vederea îndeplinirii angajamentelor sale față de planetă și față de lume, astfel cum s-a angajat prin Acordul de la Paris.
UE este hotărâtă să se asigure că beneficiile în materie de decarbonizare din UE nu vor reprezenta pur și simplu o relocare a emisiilor de dioxid de carbon în afara frontierelor noastre. O astfel de relocare a emisiilor de dioxid de carbon este împiedicată în prezent prin emiterea de certificate gratuite în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Acest sistem este eficace în ceea ce privește abordarea riscului de relocare, dar atenuează, de asemenea, motivația de a investi în producția mai ecologică atât pe plan intern, cât și în străinătate.
În acest spirit, Comisia propune astăzi un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM). Conceput ca un instrument de combatere a schimbărilor climatice, acesta introduce o dinamică a pieței care protejează integritatea politicii UE și a politicii globale privind schimbările climatice prin reducerea emisiilor de GES în UE și la nivel mondial și determină sectoarele relevante să se modernizeze, să devină mai durabile și să își reducă conținutul de carbon.
CBAM va fi introdus treptat pentru câteva produse specifice. În primii ani se va aplica un sistem simplificat, cu scopul de a facilita punerea în aplicare fără probleme a mecanismului. Propunerea privind CBAM asigură faptul că același preț al carbonului va fi aplicat atât produselor naționale, cât și celor importate și, prin urmare, mecanismul va fi nediscriminatoriu și compatibil cu normele OMC și cu alte obligații internaționale ale UE. În sectoarele vizate, CBAM va fi introdus treptat, în timp ce certificatele gratuite vor fi eliminate, asigurându-se că noul sistem oferă stimulente mai puternice pentru ca UE și industriile străine să inoveze și să își reducă emisiile. În plus, sectoarele și întreprinderile din afara UE care și-au decarbonizat, probabil, ciclurile de producție sau în care se aplică un sistem similar de tarifare a carbonului vor beneficia de acest lucru în cadrul CBAM. Ca atare, aceasta este o invitație adresată partenerilor noștri internaționali de a ne spori în comun nivelul de ambiție în materie de climă.
Procesul global de renunțare la combustibilii fosili este deja în plină desfășurare, iar efectele sale depășesc sfera climei și a mediului – acestea sunt, de asemenea, geopolitice. UE trebuie să își adapteze politicile în consecință pentru a asigura o tranziție stabilă, inclusiv în afara granițelor sale. În acest spirit, Comisia Europeană va prezenta în curând o nouă legislație pentru a reduce la minimum contribuția UE la defrișări și degradarea pădurilor la nivel mondial și pentru a integra guvernanța corporativă durabilă în strategiile întreprinderilor.
Ne așteptăm ca partenerii noștri să își îndeplinească de asemenea angajamentele de la Paris și suntem pregătiți să colaborăm prin consolidarea diplomației UE în domeniul climei. Pentru a consolida cooperarea cu partenerii noștri internaționali și pentru a facilita tranziția globală către o economie neutră din punct de vedere climatic, va fi valorificată întreaga gamă de instrumente de politică externă ale UE în vederea alinierii la aceste obiective mai ambițioase. Ca parte a diplomației sale în domeniul climei în cadrul parteneriatelor bilaterale și al organizațiilor multilaterale, UE se asigură că își consultă partenerii, le explică pozițiile sale, îi sprijină și, dacă este posibil, ține cont de pozițiile lor, menținând totodată în centrul atenției principalele obiective stabilite în Acordul de la Paris. Aceasta include, de asemenea, sprijinul pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice pentru a ajuta țările vulnerabile să se adapteze la schimbările climatice și să investească în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. UE și statele sale membre au fost în mod constant cel mai mare contribuitor la finanțarea publică a combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial în țările cu venituri mici și medii, iar acest lucru va continua, acordându-se o atenție deosebită nevoilor țărilor cel mai puțin dezvoltate.
5.Concluzie
Uniunea Europeană se bazează pe premisa elaborării de politici comune pentru a ne atinge interesele comune. Este nevoie de solidaritate între statele membre și între cetățeni pentru a atinge aceste obiective și a ne bucura de avantajele lor, permițând fiecărei persoane să acționeze în conformitate cu propriile capacități și competențe, precum și respectând diferitele particularități naționale și puncte de plecare pentru atingerea obiectivului final. Pachetul „Pregătiți pentru 55” este conceput în acest spirit: eforturile sunt partajate între statele membre în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor, recunoscându-se diferențele dintre noi și ajutându-i pe cei care au cea mai mare nevoie de sprijin, pentru a ne asigura că toată lumea beneficiază de pe urma tranziției.
Pachetul de propuneri a fost conceput cu atenție pentru a crea echilibrul corect între măsurile de politică și veniturile generate pentru a concepe și a stimula o schimbare justă și transformațională în întreaga economie a UE. Modificarea ponderii fiecărui instrument are în mod inevitabil efecte de domino asupra altor câteva instrumente, iar eliminarea oricăreia dintre măsurile propuse necesită o ajustare a propunerilor în alte domenii. Pentru ca Uniunea Europeană să devină „pregătită pentru 55” și pentru a ne reduce în timp emisiile cu cel puțin 55 %, avem nevoie de toate aceste instrumente și de acest echilibru.
Pachetul „Pregătiți pentru 55” recunoaște că cetățenilor UE trebuie să li se ofere informații mai bune, opțiuni accesibile și stimulente adecvate pentru a realiza schimbările individuale care ne ajută în mod colectiv să trăim în echilibru cu mediul și cu planeta noastră. Cetățenii din toate regiunile și de toate vârstele vor fi implicați îndeaproape în punerea în aplicare a pachetului, de exemplu prin intermediul Pactului climatic european și al grupurilor de dezbatere ale cetățenilor din cadrul Conferinței privind viitorul Europei. Acesta recunoaște, de asemenea, eficacitatea stabilirii unui preț pentru carbon și consolidează puterea economică a întreprinderilor și a piețelor pentru a realiza schimbări structurale ale economiei noastre care să ofere produsele și serviciile mai curate și mai sănătoase de care avem nevoie. În cele din urmă, pachetul permite UE să elaboreze investiții pe termen lung, să își asume rolul de lider pe piețe și să pună în aplicare noi standarde verzi. Această combinație va face ca UE să fie pregătită pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic.
Provocările legate de schimbările climatice necesită un răspuns global, iar UE va continua să colaboreze activ cu țările sale partenere pentru a sprijini transformarea climatică și energetică la nivel mondial.
Comisia își prezintă propunerile necesare pentru ca UE să își îndeplinească angajamentele și obiectivele și să adopte cu adevărat transformarea care urmează. Invităm acum Parlamentul European și Consiliul să își înceapă rapid activitatea legislativă cu privire la propunerile prezentate astăzi și să se asigure că acestea sunt tratate ca un pachet coerent, respectând multiplele corelații dintre acestea.
Pășim deja într-un deceniu hotărâtor pentru viitorul nostru. Este necesară intrarea în vigoare cât mai curând posibil a setului de instrumente de politică care să ajute UE să devină „pregătită pentru 55”, astfel încât să ne putem atinge obiectivele pentru 2030 și să putem avansa în direcția obiectivului nostru ca Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.