COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 2.6.2021
COM(2021) 508 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Greciei pentru 2021
{SWD(2021) 501 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 2.6.2021
COM(2021) 508 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Greciei pentru 2021
{SWD(2021) 501 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Greciei pentru 2021
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
după consultarea Comitetului economic și financiar,
întrucât:
(1)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale 2 din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 3 . În comunicarea sa, Comisia și-a exprimat opinia potrivit căreia condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale erau îndeplinite, având în vedere încetinirea severă preconizată a creșterii economice, rezultată în urma epidemiei de COVID-19. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu aprecierea Comisiei. Clauza derogatorie generală a acordat statelor membre flexibilitate bugetară pentru a face față crizei. Aceasta a facilitat coordonarea politicilor bugetare într-o perioadă de recesiune economică gravă. Activarea acestei clauze permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu al fiecărui stat membru, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. La 17 septembrie 2020, în strategia sa anuală privind creșterea durabilă, Comisia a anunțat că clauza derogatorie generală va rămâne activă în 2021 4 .
(2)La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat Greciei 5 să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală, pentru a răspunde în mod eficace pandemiei, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. De asemenea, acesta a recomandat Greciei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, politici bugetare prin care se urmărește să se ajungă la poziții bugetare prudente pe termen mediu și să se asigure sustenabilitatea datoriei, consolidând în același timp investițiile.
(3)Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro indică faptul că politicile bugetare rămân favorabile în toate statele membre ale zonei euro pe tot parcursul anului 2021 și că măsurile în materie de politici ar trebui să fie adaptate circumstanțelor specifice fiecărei țări și să fie prompte, temporare și specifice 6 . Atunci când condițiile epidemiologice și economice vor permite acest lucru, măsurile de urgență trebuie să fie eliminate treptat, combătându-se în același timp impactul crizei asupra societății și pieței muncii. Ar trebui să se aplice politici bugetare prin care să se urmărească să se ajungă la poziții bugetare prudente pe termen mediu și să se asigure sustenabilitatea datoriei, consolidându-se în același timp investițiile. Statele membre ar trebui să continue reformele care consolidează acoperirea, caracterul adecvat și sustenabilitatea sistemelor de sănătate și de protecție socială pentru toți.
(4)La 18 noiembrie 2020, Comisia a adoptat avizele privind proiectele de planuri bugetare pentru 2021 ale statelor membre din zona euro, pe baza unei evaluări calitative a măsurilor bugetare. Comisia a fost de părere că proiectul de plan bugetar al Greciei este în general aliniat recomandărilor privind politica bugetară adoptate de Consiliu la 20 iulie 2020 și că majoritatea măsurilor incluse în plan sprijină activitatea economică, pe fondul unei incertitudini considerabile.
(5)Instrumentul Next Generation EU, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, va asigura o redresare sustenabilă, incluzivă și echitabilă. Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 7 a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Acest mecanism va oferi sprijin financiar pentru punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor, implicând un impuls bugetar finanțat de UE. Acesta va contribui la redresarea economică, la punerea în aplicare a reformelor și investițiilor sustenabile și de stimulare a creșterii, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală, și va consolida reziliența și creșterea potențială a economiilor. La rândul său, mecanismul va ajuta, de asemenea, finanțele publice să revină la poziții mai favorabile pe termen scurt și va contribui la consolidarea sustenabilității finanțelor publice, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung.
(6)La 3 martie 2021, Comisia a adoptat o comunicare prin care a oferit orientări de politică pentru a facilita coordonarea politicilor bugetare și pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre 8 . Orientarea bugetară generală, luând în considerare bugetele naționale și Mecanismul de redresare și reziliență, ar trebui să rămână favorabilă în 2021 și 2022. În același timp, având în vedere așteptarea cu privire la normalizarea treptată a activității economice în a doua jumătate a anului 2021, este necesar ca politicile bugetare ale statelor membre să devină mai diferențiate în 2022. Politicile bugetare ale statelor membre ar trebui să ia în considerare starea redresării, sustenabilitatea bugetară și necesitatea de a reduce discrepanțele economice, sociale și teritoriale. Având în vedere necesitatea de a sprijini o redresare sustenabilă pentru UE, statele membre cu riscuri reduse în ceea ce privește sustenabilitatea ar trebui să își orienteze bugetele către menținerea unei politici bugetare favorabile în 2022, ținând cont de impactul Mecanismului de redresare și reziliență. Statele membre cu niveluri ridicate ale datoriei ar trebui să urmeze politici bugetare prudente, păstrând în același timp investițiile finanțate la nivel național și utilizând granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța proiecte de investiții suplimentare de înaltă calitate și reforme structurale. Pentru perioada de după 2022, politicile bugetare vor trebui să țină seama în continuare de forța redresării, de gradul de incertitudine economică și de considerațiile de sustenabilitate bugetară. Reorientarea politicilor bugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, inclusiv prin eliminarea treptată a măsurilor de sprijin în timp util, va contribui la asigurarea sustenabilității bugetare pe termen mediu.
(7)Comunicarea din 3 martie 2021 a anunțat, de asemenea, opinia Comisiei potrivit căreia decizia privind dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ar trebui luată ca o evaluare generală a stării economiei, nivelul activității economice din UE sau din zona euro, comparat cu nivelurile dinaintea crizei (finele anului 2019), fiind criteriul cantitativ principal. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, la data de 2 iunie, Comisia a considerat că erau îndeplinite condițiile pentru continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și pentru dezactivarea acesteia începând cu 2023. Situațiile proprii fiecărei țări vor continua să fie luate în considerare după dezactivarea clauzei derogatorii generale 9 .
(8)În urma finalizării cu succes a programului de asistență financiară din cadrul Mecanismului european de stabilitate în 2018, Grecia face obiectul unei supravegheri mai stricte în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013. Activarea supravegherii mai stricte pentru Grecia 10 confirmă faptul că, pe termen mediu, Grecia trebuie să adopte în continuare măsuri pentru a aborda potențialele surse de dezechilibre macroeconomice, implementând în același timp reforme structurale pentru a sprijini o creștere economică robustă și durabilă. Grecia și-a luat angajamentul în cadrul reuniunii Eurogrupului din 22 iunie 2018 să continue toate reformele-cheie adoptate în cadrul programului până la finalizarea integrală a acestora. De asemenea, Grecia s-a angajat să pună în aplicare măsuri specifice legate de politicile bugetare și bugetar-structurale, asistența socială, stabilitatea financiară, piața forței de muncă și piața produselor, privatizare, funcționarea sistemului de justiție, administrația publică și lupta anticorupție. Aceste reforme structurale sunt din ce în ce mai importante pentru eforturile Greciei de a-și relansa economia. Punerea în aplicare și finalizarea cu succes a acestor reforme ar trebui să contribuie în mod semnificativ la sprijinirea creșterii economice a Greciei pe termen mediu și lung. Grecia face obiectul unei raportări trimestriale cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul supravegherii mai stricte. Un raport favorabil poate, pe o bază semestrială, să deschidă calea pentru aplicarea unor măsuri de reducere a datoriei în valoare de 0,7 % din PIB pe an. Activarea primelor patru tranșe de măsuri care vizează datoria și sunt condiționate de politici în valoare totală de 3 252 milioane EUR a fost convenită de Eurogrup în aprilie 2019, decembrie 2019, iunie 2020 și, respectiv, noiembrie 2020. Cel de al zecelea raport privind supravegherea mai strictă, care evaluează progresele realizate de Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor sale, a fost publicat la 2 iunie 2021.
(9)La 29 aprilie 2021, Grecia și-a prezentat programul de stabilitate pentru 2021 în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.
(10)În 2020, pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public al Greciei a fost de 9,7 % din PIB, în timp ce datoria publică a crescut la 205,6 % din PIB. Variația anuală a soldului bugetar primar a fost de 11,3 % din PIB, incluzând măsuri bugetare discreționare de 5,9 % din PIB în sprijinul economiei și al funcționării stabilizatorilor automați. De asemenea, Grecia a furnizat întreprinderilor și gospodăriilor sprijin sub formă de lichidități (de exemplu, garanții și amânarea plății impozitelor care nu au un impact bugetar direct și imediat), cu excepția cazului în care garanțiile sunt executate și până în momentul executării acestora, estimat la 2,2 % din PIB.
La 2 iunie 2021, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. Acest raport analizează situația bugetară a Greciei, întrucât deficitul său public în 2020 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, în timp ce datoria sa publică a depășit valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat și nu s-a diminuat într-un ritm satisfăcător. Conform concluziilor raportului, criteriul deficitului nu a fost îndeplinit, iar criteriul datoriei nu a fost respectat.
(11)Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază proiecțiile bugetare ale Programului de stabilitate este prudent în 2021 și estimează că creșterea PIB-ului real va fi cu aproximativ 0,5 puncte procentuale mai mică decât cea estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2021. Această diferență provine din diferitele ipoteze cu privire la evoluția pandemiei, la absorbția de fonduri în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și la ritmul de redresare a sectorului turismului. Proiecțiile macroeconomice din programul de stabilitate pentru 2022 sunt strâns aliniate cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2021.
(12)În Programul său de stabilitate pentru 2021, guvernul preconizează o creștere a deficitului public de la 9,7 % din PIB în 2020 la 9,9 % din PIB în 2021, în timp ce ponderea datoriei este prevăzută să scadă la 204,8 % din PIB în 2021. Conform programului, se preconizează că scăderea soldului bugetar primar în 2021 față de nivelul de dinainte de criză (2019) va fi de 11,7 % din PIB, reflectând măsurile bugetare discreționare de 6,4 % din PIB în sprijinul economiei și al funcționării stabilizatorilor automați. Proiecțiile deficitului public sunt conforme cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2021. În ceea ce privește ponderea datoriei, proiecțiile prezentate în programul de stabilitate se situează sub previziunile Comisiei din primăvara anului 2021, care estimează că ponderea datoriei va ajunge la 208,8 % din PIB. Diferența reflectă diferite ipoteze cu privire la încasările din privatizare, acumularea netă de active financiare și ajustările dintre contabilitatea de casă și contabilitatea de angajamente.
(13)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și la recesiunea economică conexă, Grecia a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor deosebit de afectate. Acest răspuns politic ferm a atenuat contracția PIB-ului care, la rândul său, a redus creșterea deficitului public și a datoriei publice. Măsurile bugetare trebuie să maximizeze sprijinul acordat redresării fără a anticipa traiectorii bugetare viitoare. Prin urmare, măsurile trebuie să evite crearea unei presiuni permanente asupra finanțelor publice. Atunci când introduc măsuri permanente, statele membre trebuie să le finanțeze în mod corespunzător pentru a asigura neutralitatea bugetară pe termen mediu. Măsurile luate de Grecia în 2020 și 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020. Măsurile bugetare discreționare adoptate de guvern în 2020 și 2021 și anunțate pentru 2022 sunt temporare sau însoțite de măsuri compensatorii.
(14)Programul de stabilitate pentru 2021 presupune investiții și reforme finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 0,9 % din PIB în 2021, 1,7 % din PIB în 2022, 1,6 % din PIB în 2023, 1,6 % din PIB în 2024, 1,5 % din PIB în 2025 și 1,5 % din PIB în 2026. De asemenea, programul presupune împrumuturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 1,4 % din PIB în 2021, 1,4 % din PIB în 2022, 1,1 % din PIB în 2024, 1,1 % din PIB în 2025 și 0,5 % în 2026. Previziunile de primăvară ale Comisiei includ aceste granturi în proiecțiile bugetare, în timp ce, pentru împrumuturi, acestea prevăd o valoare mai mică în 2022 bazată pe o plată anuală uniformă după 2021.
(15)Indicatorii de ajustare fiscală stabiliți în Regulamentul (CE) nr. 1466/97 trebuie luați în considerare în contextul circumstanțelor actuale. În primul rând, există incertitudini semnificative în ceea ce privește estimările privind deviația PIB-ului. În al doilea rând, este necesar ca politica bugetară să fie pregătită să se adapteze rapid la evoluția pandemiei, trecând de la ajutorul de urgență la măsuri mai bine direcționate odată ce riscurile pentru sănătate se vor fi diminuat. În al treilea rând, contextul actual se caracterizează printr-un răspuns politic semnificativ pentru sprijinirea activității economice. În prezența unor transferuri importante de la bugetul UE (cum ar fi cele de la Mecanismul de redresare și reziliență), indicatorii stabiliți nu reflectă întregul impuls oferit economiei de politicile bugetare. În acest context, soldul structural nu pare adecvat în circumstanțele actuale. La rândul său, criteriul de referință privind cheltuielile trebuie ajustat 11 și completat cu informații suplimentare pentru a evalua pe deplin orientarea politicii bugetare.
În primul rând, în mod similar abordării urmărite în evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2021, măsurile de urgență temporare au fost excluse din totalul cheltuielilor. Aceste măsuri temporare de urgență legate de criză sprijină sistemele de sănătate și compensează lucrătorii și întreprinderile pentru pierderile de venituri cauzate de măsurile de izolare și de perturbările lanțului de aprovizionare; eliminarea acestora de către autoritățile publice depinde de revenirea la normalitate a situației economice și în materie de sănătate publică.
În al doilea rând, pentru a evalua orientarea bugetară generală la momentul actual, transferurile importante de la bugetul UE (cum ar fi cele de la Mecanismul de redresare și reziliență) ar trebui să fie incluse în totalul cheltuielilor relevante.
Prin urmare, orientarea bugetară este apoi măsurată prin variația cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile temporare de urgență legate de criză), inclusiv cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE.
Dincolo de orientarea bugetară generală, analiza urmărește, de asemenea, să evalueze dacă politica bugetară națională este prudentă și dacă structura sa este favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu tranziția verde și cu tranziția digitală. Din acest motiv, se acordă o atenție deosebită evoluției cheltuielilor primare curente și a investițiilor finanțate la nivel național.
(16)În programul său de stabilitate pentru 2021, se preconizează că deficitul public al Greciei va scădea la 2,9 % din PIB în 2022, în principal ca urmare a redresării economice așteptate și a întreruperii măsurilor temporare de sprijin adoptate în 2020 și 2021. Se estimează că ponderea datoriei publice va scădea la 189,5 % din PIB în 2022. Proiecțiile deficitului public sunt conforme cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2021. În ceea ce privește ponderea datoriei, proiecțiile prezentate în programul de stabilitate se situează sub previziunile Comisiei din primăvara anului 2021. Diferența se explică prin diferite ipoteze privind soldul de numerar, încasările din privatizare și acumularea netă de active financiare.
Pe baza previziunilor Comisiei, orientarea bugetară generală, astfel cum este definită mai sus – incluzând și impactul asupra cererii agregate, în 2022, al investițiilor finanțate atât din bugetul național, cât și din bugetul UE, în special Mecanismul de redresare și reziliență – este estimată la - 2,4 % din PIB 12 . Conform estimărilor, contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE va genera o creștere de 0,3 puncte procentuale din PIB. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă de 0,9 puncte procentuale din PIB 13 . Se preconizează că cheltuielile primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) vor avea o contribuție expansionistă de 0,3 puncte procentuale din PIB.
(17)Calitatea măsurilor bugetare ale statelor membre pare a fi deosebit de importantă. Reformele structurale bugetare menite să îmbunătățească structura bugetelor naționale pot sprijini creșterea potențială, pot crea o marjă de manevră bugetară atât de necesară și pot contribui la asigurarea sustenabilității bugetare pe termen lung, inclusiv având în vedere schimbările climatice și provocările în materie de sănătate. În ceea ce privește veniturile, criza provocată de pandemia de COVID-19 a consolidat importanța reformelor pentru asigurarea unor sisteme de venituri publice mai eficiente și mai echitabile. În ceea ce privește cheltuielile, a devenit și mai important să se ridice nivelul și să se amelioreze calitatea investițiilor sustenabile și de stimulare a creșterii, în concordanță cu îndeplinirea obiectivelor de consolidare a potențialului de creștere, a rezilienței economice și sociale și a dublei tranziții verzi și digitale. Planurile de redresare și reziliență vor permite îmbunătățirea structurii bugetelor naționale.
(18)Conform planurilor bugetare pe termen mediu din program, se preconizează că deficitul public va ajunge la 0,4 % din PIB în 2023 și se va transforma într-un excedent de 0,6 % din PIB în 2024.
Pe baza programului, orientarea bugetară generală – incluzând și impactul asupra cererii agregate al investițiilor finanțate atât din bugetul național, cât și din bugetul UE, în special Mecanismul de redresare și reziliență – este estimată, în medie, la 0,6 % din PIB în 2023 și 2024 14 . Conform estimărilor, contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE va scădea cu 0,1 puncte procentuale din PIB. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră 15 . Se estimează că cheltuielile primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) vor avea o contribuție restrictivă de 0,6 puncte procentuale din PIB.
Creșterea potențială nominală medie pe 10 ani este estimată în prezent la 1¼ % 16 . Cu toate acestea, această estimare nu include impactul reformelor care fac parte din Planul de redresare și reziliență și pot stimula creșterea potențială a Greciei.
(19)Se estimează că ponderea datoriei publice va scădea de la 176,7 % din PIB în 2023 la 166,1 % din PIB în 2024. Având în vedere ponderea ridicată a datoriei Greciei, care se preconizează că va scădea doar treptat în timp, se consideră că Grecia se confruntă cu riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea bugetară pe termen mediu, conform celei mai recente analize a sustenabilității datoriei 17 . Cel de-al 10-lea raport privind supravegherea mai strictă evidențiază și alți factori relevanți în contextul unei evaluări generale a sustenabilității datoriei, și anume faptul că structura și profilul de scadență al datoriei publice atenuează vulnerabilitățile datoriei, în timp ce datoriile contingente reprezintă un risc suplimentar.
(20)Având în vedere gradul de incertitudine încă extrem de ridicat, orientările în materie de politică bugetară ar trebui să rămână predominant calitative. În anul 2022 ar trebui furnizate orientări cuantificate mai precise pentru anii următori, dacă gradul de incertitudine va fi scăzut suficient până atunci.
Consiliul a evaluat programul de stabilitate pentru 2021 și măsurile luate de Grecia ca urmare a recomandării Consiliului din 20 iulie 2020.
RECOMANDĂ CA GRECIA:
1.Să utilizeze în 2022 Mecanismul de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, urmărind în același timp politici bugetare prudente. Să păstreze investițiile finanțate la nivel național.
2.Atunci când condițiile economice o vor permite, să aplice o politică bugetară vizând realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității bugetare pe termen mediu. În același timp, să sporească investițiile pentru a stimula potențialul de creștere.
3.Să acorde o atenție deosebită compoziției finanțelor publice, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli a bugetului, precum și calității măsurilor bugetare, pentru a asigura o redresare sustenabilă și favorabilă incluziunii. Să acorde prioritate investițiilor sustenabile și de stimulare a creșterii economice, în special sprijinirii tranziției verzi și tranziției digitale. Să acorde prioritate reformelor structurale bugetare care vor contribui la finanțarea priorităților în materie de politici publice și la asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, inclusiv prin consolidarea acoperirii, a caracterului adecvat și a sustenabilității sistemelor de sănătate și de protecție socială pentru toți.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
JO L 209, 2.8.1997, p. 1.
Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de recesiune economică gravă.
Comunicarea Comisiei către Consiliu privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, Bruxelles, 20.3.2020, COM(2020) 123 final.
Comunicarea Comisiei referitoare la strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, Bruxelles, 17.9.2020, COM(2020) 575 final.
Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020 privind Programul național de reformă al Greciei și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Greciei pentru 2020, JO C 282, 26.8.2020, p. 46.
Comunicare a Comisiei către Consiliu - Un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19: răspunsul în materie de politică bugetară, Bruxelles, 3.3.2021, COM(2021) 105 final.
Comunicarea Comisiei privind coordonarea politicilor economice în 2021: depășirea crizei COVID-19, sprijinirea redresării și modernizarea economiei noastre, Bruxelles, 2.6.2021, COM(2021) 500 final.