COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.7.2021
COM(2021) 358 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
în temeiul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/880 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind introducerea și importul bunurilor culturale
Cuprins
1. INTRODUCERE
2. OBIECTIVE CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE
3. STRUCTURA PROIECTULUI ȘI ABORDAREA PLANIFICĂRII
4. IMAGINE DE ANSAMBLU A PROGRESELOR ÎNREGISTRATE
Adoptarea dispozițiilor de punere în aplicare
Dezvoltarea proiectului – Colaborarea cu grupul de proiect
Conceptualizare – Analiza rentabilității
Definirea proiectului – Documentul strategic
5. RISCURI DE ÎNTÂRZIERI
6. CONCLUZII
Anexa I: Planificare strategică multianuală
Anexa II: Principalele etape ale proiectului și calendarul obiectivelor intermediare esențiale
GLOSAR
|
Analiza rentabilității |
Documentul care oferă justificarea proiectului informatic și definește cerințele bugetare ale acestuia |
|
Document strategic |
Documentul strategic detaliază ipotezele formulate în documentul de analiză a rentabilității. El înregistrează parteneriatul dintre proprietarul sistemului și furnizorul sistemului și înțelegerea sistemului la momentul redactării. |
|
Sistemul ICG |
Sistemul de import al bunurilor culturale – sistemul electronic centralizat pentru importul bunurilor culturale |
|
TRACES |
Sistemul de control al comerțului și de expertiză – platforma multilingvă online a Comisiei Europene pentru certificarea sanitară și fitosanitară |
|
EU CSW-CERTEX |
Ghișeul unic al UE pentru vămi – Schimbul de certificate |
|
CFM |
Cadrul financiar multianual; bugetul pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027 |
1.INTRODUCERE
Regulamentul (UE) 2019/880 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 1 privind introducerea și importul bunurilor culturale (denumit în continuare „regulamentul”) urmărește să prevină comerțul ilicit cu bunuri culturale, în special atunci când contribuie la finanțarea activităților teroriste, precum și să interzică importul pe teritoriul vamal al Uniunii al bunurilor culturale exportate ilegal din țări terțe.
Regulamentul condiționează importul anumitor bunuri culturale, care sunt considerate a fi patrimoniu aflat în mare pericol, de prezentarea licențelor de import și importul altor bunuri, care sunt considerate mai puțin amenințate, de prezentarea declarațiilor importatorilor, asigurându-se că acestea fac obiectul unor controale uniforme atunci când sunt importate în Uniune. Anumite importuri de bunuri culturale destinate unor utilizări specifice (educaționale, științifice sau legate de cercetare) sunt scutite de aceste cerințe privind documentele.
Obligația importatorilor de a obține o licență de import sau de a întocmi și de a transmite o declarație a importatorului la vamă va începe să se aplice numai din momentul în care va intra în funcțiune un sistem electronic centralizat (sistemul ICG). Sistemul ICG urmează să fie dezvoltat de Comisie până cel târziu la 28 iunie 2025.
Sistemul va servi nu numai ca mijloc de îndeplinire a formalităților de către operatori, ci și ca mijloc de stocare și de schimb de informații între administrațiile statelor membre responsabile de punerea în aplicare a regulamentului (autoritățile vamale și culturale).
Dezvoltarea și funcționarea sistemului ICG se află, de asemenea, în strânsă legătură cu o altă inițiativă majoră a Comisiei în domeniul vamal: Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi (EU CSW-CERTEX) 2 .
Sistemul EU CSW-CERTEX interconectează sistemele centralizate ale UE pentru formalitățile nevamale ale Uniunii cu sistemele vamale naționale, pentru a se permite schimbul digital de documente justificative, de rezultate ale controalelor și de rezultate ale procedurilor vamale și nevamale.
La fiecare 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului și până când sistemul ICG intră în funcțiune, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește instituirea respectivului sistem electronic.
Comisia și-a prezentat anul trecut primul raport anual privind progresele înregistrate 3 . Raportul a subliniat acțiunile întreprinse de Comisie în cursul primului an de la intrarea în vigoare a regulamentului, și anume: a) activitatea pregătitoare pentru adoptarea dispozițiilor de punere în aplicare necesare și (b) consultările cu statele membre prin intermediul grupului de experți pe probleme vamale referitoare la bunurile culturale și al grupului de proiect pentru importul bunurilor culturale. În ceea ce privește riscurile potențiale de întârziere a furnizării sistemului ICG până la termenul stabilit, raportul a identificat incertitudinea cu privire la personalul alocat proiectului și la finanțarea acestuia din CFM.
Acest al doilea raport anual privind progresele înregistrate acoperă perioada cuprinsă între iulie 2020 și iunie 2021 și prezintă progresele înregistrate prin adoptarea dispozițiilor necesare de punere în aplicare și prin lansarea etapei 1, „Conceptualizare”, a proiectului ICG. Din motive de exhaustivitate, sunt menționate pe scurt în prezentul raport obiectivele care trebuie îndeplinite, structura proiectului și abordarea planificării, care sunt detaliate în primul raport anual privind progresele înregistrate. Evaluarea globală a progreselor înregistrate și a riscurilor de întârziere identificate este prezentată pe scurt în secțiunea „Concluzii” a prezentului raport.
2.OBIECTIVE CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE
Sistemul ICG trebuie să intre în funcțiune cel târziu la 28 iunie 2025, deoarece, de la data respectivă, toți operatorii vor avea obligația de a obține licențe de import sau de a transmite declarații ale importatorilor la vamă prin intermediul respectivului sistem electronic pentru a putea importa 4 bunuri culturale în mod legal în Uniune.
Regulamentul stabilește, de asemenea, termenul de 28 iunie 2021 pentru adoptarea dispozițiilor de punere în aplicare care stabilesc normele detaliate referitoare la sistemul electronic.
După adoptarea dispozițiilor de punere în aplicare și aprobarea documentului strategic, va începe etapa de dezvoltare a sistemului electronic. În a treia etapă, sistemul ICG va fi interconectat la sistemul EU CSW-CERTEX, pentru a permite schimbul de documente cu sistemele vamale ale statelor membre. În paralel, se vor organiza sesiuni de formare pentru familiarizarea administrațiilor cu funcționalitățile de natură operațională ale sistemului ICG.
Alături de alte activități ale Comisiei în domeniul vamal, proiectul privind importul bunurilor culturale este, de asemenea, planificat în detaliu în cadrul revizuirii din 2019 a planului strategic multianual pentru sistemele electronice vamale 5 (PSM-V rev. 2019). Anexa I la prezentul raport conține un extras din planificarea proiectului privind importul bunurilor culturale, prevăzută în revizuirea din 2019 a PSM-V. Trebuie remarcat faptul că fișa proiectului va fi actualizată în cadrul următoarei revizuiri a PSM-V pentru a se reflecta progresul real al proiectului.
O parte a proiectului privind importul bunurilor culturale este elaborată, de asemenea, în cadrul Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi (revizuirea din 2019 a PSM-V Fișa 1.13), în care EU CSW-CERTEX este sistemul informatic cheie. În anexa I la prezentul raport este prevăzut un extras al planificării EU CSW-CERTEX din PSM-V Fișa 1.13.
3.STRUCTURA PROIECTULUI ȘI ABORDAREA PLANIFICĂRII
După cum s-a explicat deja în primul raport anual privind progresele înregistrate, structura proiectului are la bază metodologia prevăzută în revizuirea din 2019 a PSM-V și în anexele la aceasta, inclusiv Sistemul de guvernanță 6 , Politica UE în domeniul vamal privind procedura de modelare a proceselor economice 7 și Strategia informatică 8 . O foaie de parcurs cuprinzătoare, incluzând principalele etape ale proiectului și obiectivele intermediare esențiale, este prezentată în detaliu în anexa II.
În pofida faptului că proiectul a înregistrat progrese pe mai multe niveluri în același timp, acesta poate fi divizat la nivel figurativ în trei etape:
Etapa 1 – Conceptualizare: În primul rând, se elaborează o analiză a rentabilității, care furnizează explicații privind justificarea proiectului și definește cerințele bugetare. În continuare, se elaborează un document strategic prin modelarea proceselor economice (Business Process Modelling – BPM), care furnizează informații mai detaliate referitoare la definirea proiectului în ceea ce privește structura, costurile, intervalul de timp și riscurile, precum și informații privind obiectivele intermediare, rezultatele și organizarea proiectului. Respectivele documente reflectă discuțiile și conținutul actului de punere în aplicare care urmează să fie elaborat de Comisie.
Etapa 2 – Dezvoltarea sistemului: În conformitate cu dispozițiile actului de punere în aplicare și cu elaborarea cerințelor utilizatorilor și a specificațiilor funcționale ale sistemului, sunt elaborate specificații tehnice privind modul în care va fi construit sistemul. Respectivele specificații tehnice includ: structura care trebuie utilizată, mesajele care trebuie transmise de operatorii economici, interfețele cu alte sisteme, planurile de testare etc.
Odată ce proiectul sistemului este pregătit din perspectivă conceptuală și se obțin rezultatele enumerate în tabelul 1, la obiectivele intermediare 1 și 3 (a se vedea anexa I), este inițiată o activitate mai aprofundată și sunt avute în vedere mai multe aspecte de natură tehnică în specificațiile privind aplicația și serviciul și în specificațiile tehnice ale sistemului, reprezentând concretizarea analizei rentabilității și a documentului strategic.
Etapa 3 – Punere în funcțiune și funcționare: Este inițiată etapa efectivă de dezvoltare TI (etapa de construcție), care este urmată de o etapă de tranziție în cadrul căreia primele versiuni ale sistemului ICG vor fi lansate treptat către diverse grupuri de utilizatori și se efectuează teste pentru a se asigura că, până la 28 iunie 2025, operatorii și autoritățile competente au capacitatea și dispun de o bună pregătire în ceea ce privește utilizarea sistemului. Această etapă va fi urmată de o perioadă de întreținere ulterioară de șase luni, în cadrul căreia sistemul va fi perfecționat pentru a veni în întâmpinarea oricăror necesități operaționale care ar putea rezulta numai după ce un sistem informatic devine obligatoriu, precum și pentru a asigura buna desfășurare a operațiunilor.
Trebuie remarcat faptul că sistemul ICG va fi interconectat cu administrațiile vamale ale statelor membre prin intermediul EU CSW-CERTEX până la 3 martie 2025, în urma propunerii Comisiei privind un Mediu aferent ghișeului unic al UE pentru vămi 9 , care să permită efectuarea controalelor vamale automate asupra documentelor emise pentru importul bunurilor culturale. Această activitate va implica efectuarea testelor de conformitate.
4.IMAGINE DE ANSAMBLU A PROGRESELOR ÎNREGISTRATE
Adoptarea dispozițiilor de punere în aplicare
În prima etapă, Comisia a adoptat 10 dispozițiile de punere în aplicare necesare pentru instituirea sistemului electronic. Pentru a obține o perspectivă mai bună din punctul de vedere al aplicării practice, aceasta s-a consultat pe larg cu reprezentanții statelor membre în cadrul grupului de experți pe probleme vamale referitoare la bunurile culturale și în cadrul Comitetului pentru bunurile culturale.
Grupul de experți este un forum de discuții privind aspecte legate de punerea în aplicare a legislației Uniunii referitoare la bunurile culturale care aparțin domeniului vamal și, în special, a Regulamentului (UE) 2019/880 privind introducerea și importul bunurilor culturale și a Regulamentului (CE) nr. 116/2009 privind exportul bunurilor culturale 11 . Cel din urmă este un set de norme ale UE care prevăd, de asemenea, un sistem de acordare a licențelor la export care este în vigoare din 1993 12 .
Comisia a adus la cunoștința asociațiilor de pe piața obiectelor de artă progresele înregistrate cu fiecare ocazie, în vederea asigurării faptului că punerea practică în aplicare a regulamentului este adaptată în mod corespunzător la realitățile pieței. Ca etapă formală a procedurii de adoptare, proiectul de act de punere în aplicare a fost, de asemenea, pus la dispoziția părților interesate online în vederea consultării timp de 4 săptămâni (24.3.2021-21.4.2021).
Actul de punere în aplicare cuprinde cinci secțiuni, dintre care ultima se referă la modalitățile detaliate de instituire și de funcționare a sistemului ICG.
ICG urmează să fie dezvoltat ca un modul independent al sistemului TRACES existent, care este gestionat de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) a Comisiei. Comisia trebuie să asigure funcționarea, întreținerea, asistența și orice actualizare sau dezvoltare necesară a sistemului.
Pentru a elabora rapoartele periodice necesare și pentru a asigura dezvoltarea, operarea și întreținerea sistemului, Comisia trebuie să aibă acces la toate datele, informațiile și documentele din sistemul ICG. Comisia va asigura, de asemenea, interconectarea dintre sistemul ICG și sistemele vamale naționale, utilizând EU CSW-CERTEX.
Pentru a gestiona, a dezvolta, a identifica prioritățile și a monitoriza implementarea corectă a sistemului ICG, statele membre și Comisia vor trebui să desemneze puncte de contact.
Este foarte important ca solicitanții/titularii de licență sau declaranții din declarațiile importatorilor să fie identificați corect în sistemul ICG. Din acest motiv, actul de punere în aplicare impune operatorilor să se identifice utilizând un număr EORI 13 .
Pentru completarea cererilor de licențe de import și a declarațiilor importatorilor, actul de punere în aplicare stabilește în anexă un dicționar de date, și anume tipul de informații pe care solicitanții și declaranții vor trebui să le introducă în sistemul ICG pentru a completa și a transmite formularele relevante.
Deși actul de bază face trimitere la „format”, acest lucru nu ar trebui luat în considerare în mod literal, deoarece formularele care pot fi completate vor fi electronice, nu documente tipice pe suport de hârtie. Va fi posibilă imprimarea unei licențe, a unei declarații sau a unei descrieri generale, dar, contrar specificațiilor din Regulamentul privind exportul bunurilor culturale, acest lucru poate fi realizat pe orice tip de hârtie (de exemplu, nu va exista nicio dimensiune obligatorie a unei pagini sau o grosime a hârtiei sau modele de siguranță suprapuse). În orice caz, atunci când autoritățile vamale sau autoritățile competente trebuie să verifice o licență sau o declarație, vor realiza acest lucru prin extragerea electronică a acesteia din sistemul ICG. În plus, astfel de documente extrase vor fi de sine stătătoare, ceea ce înseamnă că valabilitatea semnăturilor electronice și integritatea documentului sunt verificate de fiecare dată când documentul (sau o copie a acestuia) este accesat, în conformitate cu standardul e-IDAS 14 .
Întrucât documentele vor exista în sistemul ICG și vor fi puse la dispoziția autorităților vamale în format electronic prin intermediul EU CSW-CERTEX, nu va exista niciun risc de falsificare, cum există în cazul documentelor pe suport de hârtie. În plus, actul de punere în aplicare prevede un set de garanții, sub formă de sigilii și semnături electronice, care vor preveni orice modificare ilegală a conținutului și vor certifica data și ora exactă la care a fost transmis un formular sau la care a fost primit de către autoritatea competentă.
Mai precis, licențele electronice de import vor fi semnate de funcționarul responsabil cu autorizarea al autorității competente, cu semnătura sa electronică, sigilate cu un sigiliu electronic avansat sau calificat al autorității competente emitente și apoi sigilate de sistemul ICG cu un sigiliu electronic avansat sau calificat.
În plus, transmiterea unei cereri de licență; o cerere de informații suplimentare din partea autorității competente; transmiterea de informații sau de documente suplimentare de către solicitant; decizia luată de autoritatea competentă și expirarea unui termen de 90 de zile fără o decizie a autorității competente vor fi marcate de sistemul ICG cu o marcă temporală calificată electronică.
În ceea ce privește accesul la documentele din sistemul ICG, actul de punere în aplicare prevede că autoritățile vamale și autoritățile competente vor avea acces la licențele de import pentru care s-a luat o decizie, precum și la declarațiile importatorului și la descrierile generale care au fost transmise autorităților vamale. Operatorii vor avea acces la propriile licențe, declarații și descrieri generale. Pentru facilitarea comerțului, aceștia pot, de asemenea, să ofere acces în sistemul ICG la aceleași documente altor părți (de exemplu, potențialilor clienți, experților etc.).
Comisia și statele membre vor fi operatori de date pentru operațiunile de prelucrare a datelor, necesare pentru instituirea sistemului ICG. În acest scop, vor trebui să încheie un acord de control comun până cel târziu la 28 iunie 2022.
Pentru a se stabili cerințele practice privind disponibilitatea și performanța sistemului ICG, precum și pentru a se asigura continuitatea activității, actul de punere în aplicare prevede încheierea de acorduri operaționale între Comisie și statele membre.
Deși nu se preconizează ca acest lucru să se întâmple, au fost stabilite anumite măsuri pentru situații neprevăzute, în cazul în care sistemul ICG nu va fi disponibil timp de mai mult de opt ore. Mai precis, punctele de contact ale sistemului ICG din statele membre trebuie să mențină un registru public online care să conțină un model electronic care să poată fi redactat pentru toate documentele care pot fi emise în sistemul ICG. Odată ce sistemul ICG sau funcția indisponibilă devine din nou disponibilă, operatorii pot utiliza documentele create în registrul online pentru a înregistra aceleași informații în sistem.
În sfârșit, actul de punere în aplicare conține anumite dispoziții de securitate a sistemului pentru a se asigura o funcționare fiabilă și sigură, în special pentru a se verifica sursa datelor și pentru a se proteja datele împotriva riscului de acces neautorizat, de pierdere, de modificare sau de distrugere. Fiecare introducere, modificare și ștergere a datelor trebuie înregistrată și însoțită de informații care să specifice motivul și ora exactă a prelucrării și să identifice persoana care a efectuat prelucrarea. În plus, statele membre trebuie să se informeze reciproc, să informeze Comisia și, dacă este cazul, să informeze operatorul economic în cauză cu privire la eventualele încălcări efective sau suspectate ale securității sistemului ICG.
Dezvoltarea proiectului – Colaborarea cu grupul de proiect
Comisia a creat un „Grup de proiect vamal privind importul bunurilor culturale” („PGICG”), care servește drept forum de discuții pentru experții din administrațiile vamale naționale ale statelor membre și autoritățile (culturale) competente cu experiență în ceea ce privește îndeplinirea formalităților de acordare a licențelor în materie de patrimoniu, în special digital. Grupul a oferit sprijin la pregătirea actului de punere în aplicare și va ajuta serviciile Comisiei să definească parametrii și să elaboreze criteriile pentru specificațiile funcționale ale sistemului ICG.
Grupul de proiect 15 este format din 18 delegați din 11 state membre (AT, BE, BG, ES, LV, PT, RO, DE, NL, IT, FR) și s-a reunit până în prezent de nouă ori (de patru ori în perioada de raportare 29.6.2020-28.6.2021).
În cursul perioadei de raportare respective, grupul de proiect a lucrat în principal la definirea domeniului de aplicare a sistemului informatic, a funcționalităților minime și a cerințelor utilizatorilor. Rezultatul acestor discuții a fost cuprins inițial în analiza rentabilității și a fost aprofundat în documentul strategic.
Conceptualizare – Analiza rentabilității
Analiza rentabilității a fost aprobată de Consiliul pentru tehnologia informației și securitate cibernetică 16 la 23 septembrie 2020 și de Grupul de coordonare privind vama electronică la 16 octombrie 2020 fără observații. Analiza rentabilității explorează diferitele alternative și confirmă faptul că sistemul TRACES găzduit de DG SANTE este platforma cea mai potrivită pentru dezvoltarea sistemului ICG, deoarece majoritatea funcționalităților necesare pentru sistemele de certificare și de acordare a licențelor sunt bine dezvoltate în cadrul platformei respective.
Definirea proiectului – Documentul strategic
Documentul strategic aprofundează evaluarea inițială efectuată în cadrul analizei rentabilității și detaliază abordarea metodologică, guvernanța proiectului și sinergiile cu alte proiecte. Prin urmare, sistemul ICG va fi dezvoltat printr-un parteneriat între Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD) a Comisiei și DG SANTE, valorificând cooperarea pe termen lung și sinergia dintre aceste două direcții generale pentru colaborarea dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, care până în prezent s-a dovedit a fi foarte eficientă în domeniul controalelor importurilor de animale, de alimente și de hrană pentru animale. Documentul strategic se află în stadiul de finalizare și se preconizează că va fi aprobat de Grupul de coordonare privind vama electronică până la sfârșitul lunii iunie 2021.
5.RISCURI DE ÎNTÂRZIERI
Rezumatul proiectului
Comisia este însărcinată să dezvolte un sistem electronic centralizat de acordare a licențelor și să îl conecteze ca interfață cu autoritățile vamale naționale în termen de șase ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Această inițiativă presupune două posturi de administrator (AD) în cadrul DG TAXUD, astfel cum se prevede în fișa financiară legislativă relevantă.
Denumirea și descrierea riscului
Furnizarea sistemului ICG depinde de aprobarea unei finanțări adecvate și de alocarea de resurse în cadrul DG TAXUD, ținând seama de diferitele priorități cu care se confruntă această direcție generală.
Risc 1 – Alocarea personalului
Propunerea inițială a Comisiei nu prevedea crearea unui sistem informatic. Prin urmare, resursele nu au fost alocate în mod corespunzător. Cu toate acestea, în contextul negocierilor și la cererea colegiuitorilor, crearea sistemului ICG a fost inclusă în regulament, ceea ce a necesitat resurse suplimentare, neprevăzute la momentul respectiv. Necesitățile acestui proiect pe șase ani în ceea ce privește personalul de dezvoltare TI din cadrul DG TAXUD au fost estimate, în contextul trilogurilor politice finale din decembrie 2018, ca fiind două posturi de administrator cu normă întreagă. Cu toate acestea, de la jumătatea lunii iulie 2020, a putut fi alocat un singur administrator cu normă întreagă.
Risc 2 – Pandemia de COVID-19
Pe lângă riscurile identificate mai sus, criza în domeniul sănătății publice provocată de pandemia de COVID-19 afectează într-o anumită măsură capacitatea echipei de a atinge rezultatele și, în special, activitățile de proiect și reuniunile grupului de experți, precum și ale grupului de proiect cu statele membre. Reuniunile s-au desfășurat în format virtual, cu ordini de zi mai scurte și cu o interacțiune limitată. Mai mult decât atât, criza în domeniul sănătății publice a constrâns reprogramarea priorităților la nivelul statelor membre, limitând astfel capacitatea acestora de a contribui și de a furniza feedback la dosar. Acest impact va depinde de durata crizei în domeniul sănătății publice.
Risc 3 – Propunerea privind un Mediu aferent ghișeului unic al UE pentru vămi
Buna funcționare a sistemului ICG este legată de succesul propunerii Comisiei privind un Mediu aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, care vizează furnizarea unui temei juridic pentru funcționarea EU CSW-CERTEX. Pilonul interguvernamental (G2G) al propunerii respective reflectă modul în care autoritățile vamale și autoritățile competente partenere vor face schimb de date în format digital. Prin urmare, în cazul în care colegiuitorii vor ajunge în cele din urmă la un acord care diferă în mod considerabil de abordarea G2G astfel cum este consacrată în propunere, acest lucru va avea un impact asupra modului în care sistemul ICG și EU CSW-CERTEX sunt interconectate și va afecta, de asemenea, dispoziția de punere în aplicare privind sistemul ICG descrisă mai sus.
Risc 4 – Disponibilitățile bugetare
Incertitudinea bugetară în contextul negocierilor privind noul cadru financiar multianual a făcut ca înregistrarea progreselor să reprezinte o provocare. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că rezultatul favorabil al negocierilor privind CFM a atenuat riscul respectiv de la sfârșitul anului 2020 și că, din punct de vedere bugetar, această inițiativă este pe deplin acoperită în cadrul noului program „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal.
Acțiuni de atenuare
Riscurile au fost raportate în cadrul DG TAXUD.
6.CONCLUZII
Principalele acțiuni întreprinse în perioada acoperită de acest al doilea raport privind progresele înregistrate în vederea dezvoltării unui sistem electronic centralizat pentru importul bunurilor culturale (sistemul ICG) sunt următoarele: (1) adoptarea dispozițiilor de punere în aplicare în sensul Regulamentului (UE) 2019/880; (2) activitatea desfășurată de grupul de proiect creat în acest scop și (3) progresul analizei rentabilității și al documentului strategic pentru proiectul ICG.
Deși, până în prezent, Comisia a respectat termenele, au fost identificate unele riscuri potențiale de întârziere în ceea ce privește furnizarea sistemului ICG în termenul stabilit. Unul dintre riscuri se referă la incertitudinea cu privire la personalul alocat proiectului, dat fiind că acest lucru depinde de disponibilitățile bugetare curente și de prioritățile generale de dezvoltare TI în domeniul vamal 17 . S-a remarcat, de asemenea, faptul că progresele înregistrate în cadrul proiectului ICG au fost ușor afectate de criza de sănătate publică provocată de pandemia de COVID-19. Impactul complet va depinde de durata crizei în domeniul sănătății publice.
Anexa I: Planificare strategică multianuală
PSM-V asigură o gestionare eficace și coerentă a proiectelor informatice prin stabilirea atât a unui cadru strategic, cât și a unor obiective intermediare. Acesta este, în cele din urmă, aprobat de statele membre în cadrul grupului responsabil cu politica vamală (CPG), pe baza asistenței de specialitate furnizate de grupul de coordonare privind vama electronică (ECCG) și pe baza consultărilor cu comunitatea comercială prin intermediul grupului de contact pentru comerț (TCG).
Planificarea sistemului electronic a fost discutată și aprobată de statele membre și este descrisă în detaliu în revizuirea din 2019 a PSM-V, Fișa 1.18.
Tabelul 1 de mai jos prezintă un extras din planificarea proiectului privind importul bunurilor culturale, din revizuirea din 2019 a PSM-V, Fișa 1.18.
|
Tabelul 1 – Extras din revizuirea din 2019 a PSM-V, Fișa 1.18 |
||
|
Obiective intermediare |
Data estimată a finalizării |
|
|
1 |
Analiza proceselor de lucru și modelarea proceselor economice |
|
|
- Document privind analiza rentabilității |
T4 2020 |
|
|
- Nivelul 3 (Cerințele utilizatorului BPM) |
T1 2022 |
|
|
- Nivelul 4 (Cerință funcțională BPM detaliat) |
T1 2022 |
|
|
2 |
Dispoziții legale |
|
|
- Dispoziții actuale adoptate* |
T2 2019 |
|
|
- Dispoziții viitoare adoptate** |
T2 2021 |
|
|
3 |
Etapa de demarare a proiectului |
|
|
- Document strategic |
T2 2021 |
|
|
- Decizie favorabilă |
T2 2021 |
|
|
4 |
Proiect TI |
|
|
- Specificații privind aplicația și serviciul |
T2 2023 |
|
|
- Specificații tehnice ale sistemului |
T2 2023 |
|
|
Etapa de construcție |
||
|
- Punerea în aplicare a serviciilor la nivel central |
T3 2024 |
|
|
- Integrarea serviciilor în sistemele naționale |
N/A |
|
|
- Punerea în aplicare la nivel național |
N/A |
|
|
Etapa de tranziție |
||
|
- Punere în funcțiune și lansare |
T4 2024 |
|
|
- Teste de conformitate |
T2 2025 |
|
|
5 |
Funcționare |
|
|
- Comisia, administrațiile statelor membre și comercianții |
T2 2025 |
|
|
- Țări terțe și comercianți din țări terțe (în cazul în care este necesar) |
N/A |
|
|
6 |
Sprijin pentru punerea în aplicare (formare și comunicare) |
|
|
- Formare și comunicare dezvoltate la nivel central |
T4 2024 |
|
|
- Formare și comunicare la nivel național |
T4 2024 |
|
*Dispozițiile actuale fac trimitere la Regulamentul (UE) 2019/880
**Dispozițiile viitoare fac trimitere la dispozițiile de punere în aplicare care urmează a fi adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/880
Tabelul 2 prezintă un extras din proiectul EU CSW-CERTEX, cu accent pe componenta 2 a proiectului EU CSW-CERTEX, de interconectare cu sistemul ICG.
|
Tabelul 2 – Extras din revizuirea din 2019 a PSM-V, Fișa 1.13 – componenta 2 „EU CSW-CERTEX” |
||
|
Obiective intermediare |
Data estimată a finalizării |
|
|
1 |
Analiza proceselor de lucru și modelarea proceselor economice |
|
|
- Document privind analiza rentabilității |
T1 2017 |
|
|
- Anexa la analiza rentabilității |
T2 2023 |
|
|
- Nivelul 3 (Cerințele utilizatorului BPM) |
T1 2024 |
|
|
- Nivelul 4 (Cerință funcțională BPM detaliat) |
T1 2024 |
|
|
2 |
Dispoziții legale |
|
|
- Dispoziții actuale adoptate* |
În vigoare |
|
|
- Dispoziții viitoare adoptate** |
2021 |
|
|
3 |
Etapa de demarare a proiectului |
|
|
- Document strategic |
T3 2017 |
|
|
- Anexa la documentul strategic |
T3 2023 |
|
|
- Decizie favorabilă |
T3 2023 |
|
|
4 |
Proiect TI |
|
|
- Specificații privind aplicația și serviciul |
T2 2024 |
|
|
- Specificații tehnice ale sistemului |
T2 2024 |
|
|
Etapa de construcție |
||
|
- Punerea în aplicare a serviciilor la nivel central |
T3 2024 |
|
|
- Integrarea serviciilor în sistemele naționale |
Începând cu T4 2024 |
|
|
- Punerea în aplicare la nivel național |
Începând cu T4 2024 |
|
|
Etapa de tranziție |
||
|
- Punere în funcțiune și lansare |
T4 2024 |
|
|
- Teste de conformitate |
Începând cu T1 2025 |
|
|
5 |
Funcționare |
|
|
- Comisia, administrațiile statelor membre și comercianții (NB: Aceasta este data operațiunilor pentru Comisie, statele membre vor efectua teste de conformitate începând cu T2 2020) |
T2 2025 |
|
|
- Țări terțe și comercianți din țări terțe (în cazul în care este necesar) |
N/A |
|
|
6 |
Sprijin pentru punerea în aplicare (formare și comunicare) |
|
|
- Formare și comunicare dezvoltate la nivel central |
N/A |
|
|
- Formare și comunicare la nivel național |
N/A |
|
*Dispozițiile actuale fac trimitere la Regulamentul (UE) 2019/880
**Dispozițiile viitoare fac trimitere la dispozițiile de punere în aplicare care urmează a fi adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/880
Anexa II: Principalele etape ale proiectului și calendarul obiectivelor intermediare esențiale
JO L 151, 7.6.2019, p. 1-14.
Plasarea mărfurilor sub următoarele regimuri vamale este definită ca „import” în regulament: punerea în liberă circulație; depozitarea în antrepozite vamale sau în zone libere; admiterea temporară; destinația finală, inclusiv perfecționarea activă.
A se vedea https://ec.europa.eu/taxation_customs/general-information-customs/electronic-customs_en .
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/2019_masp_annex3_en.pdf .
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/2019_masp_annex4_en.pdf .
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/2019_masp_annex5_en.pdf .
A se vedea anexa la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013, COM(2020) 673 final.
La momentul elaborării prezentului raport, proiectul de regulament primise un vot pozitiv din partea comitetului și era programat pentru a fi adoptat de către colegiu în iunie 2021.
Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind exportul bunurilor culturale (JO L 39, 10.2.2009, p. 1-7).
Înainte de crearea grupurilor de experți în sensul Tratatului de la Lisabona, aceleași discuții au avut loc în cadrul Comitetului instituit prin Regulamentul (CE) nr. 116/2009. Membrii grupului de experți sunt în principal aceleași autorități care se reunesc în cadrul comitetului în cauză.
„Numărul EORI” este numărul de înregistrare și de identificare a operatorilor economici, astfel cum este definit la articolul 1 punctul 18 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei.
Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).
Pentru mai multe detalii privind mandatul și activitatea grupului de proiect, consultați primul raport al Comisiei privind progresele înregistrate COM(2020) 342 final .
Consiliul pentru tehnologia informației și securitate cibernetică (Information Technology and Cybersecurity Board –ITCB) al Comisiei Europene este un subgrup permanent al Consiliului pentru gestiunea corporativă. Acesta asigură faptul că resursele și investițiile în tehnologia informației sunt utilizate în mod eficient și că nevoile întreprinderilor sunt susținute de sisteme informatice și de comunicații eficiente, sigure și reziliente, în conformitate cu principiile de protecție a datelor cu caracter personal. Acesta supraveghează punerea în aplicare a strategiei digitale a Comisiei Europene.
De exemplu, exercițiul de digitalizare a Codului vamal al Uniunii (CVU).