COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 9.6.2021
COM(2021) 279 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU EMPTY
Către un pescuit mai durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2022
{SWD(2021) 122 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 9.6.2021
COM(2021) 279 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU EMPTY
Către un pescuit mai durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2022
{SWD(2021) 122 final}
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Către un pescuit mai durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2022
1.Introducere
Prezenta comunicare oferă informații cu privire la progresele înregistrate în direcția realizării unui pescuit durabil în UE și analizează echilibrul dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit, performanța socioeconomică a sectorului și punerea în aplicare a obligației de debarcare.
Ea prezintă apoi principalele orientări care vor contura propunerile Comisiei și consultările acesteia cu țările terțe privind posibilitățile de pescuit pentru 2022.
2.Progresele realizate în materie de pescuit durabil
În Atlanticul de Nord-Est, presiunea pescuitului asupra stocurilor de pește a scăzut constant între 2003 și 2019. Pentru asigurarea unor stocuri de pește sănătoase pentru generațiile viitoare, raportul indicatorului mortalității prin pescuit (utilizat pentru măsurarea durabilității activității de pescuit) nu poate fi mai mare de 1; cu alte cuvinte, nu capturăm o cantitate mai mare de pește decât pot stocurile de pește să reproducă din nou în fiecare an. La începutul anilor 2000, valoarea mediană a indicatorului mortalității prin pescuit a fost de peste 1,7 ori mai mare decât MSY, însă această valoare s-redus și din 2011 s-a stabilizat sub 1,2, ajungând aproape de 1 în 2019.
În cazul stocurilor gestionate exclusiv de UE în Oceanul Atlantic, în Marea Baltică și în Skagerrak/Kattegat, s-au înregistrat în continuare progrese satisfăcătoare odată cu adoptarea posibilităților de pescuit pentru 2021. Capturile totale admisibile (TAC-uri) au fost stabilite la captura maximă durabilă (MSY) pentru toate stocurile de pește cu recomandări privind MSY, cu excepția heringului din vestul Mării Baltice. Aici, UE a pus în aplicare măsuri foarte stricte, în conformitate cu planul multianual pentru Marea Baltică 1 . Pentru două TAC-uri stabilite anterior la MSY (bacaliar albastru din Atlanticul de Nord-Est și somon din Marea Baltică), Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) nu a formulat recomandări privind MSY, astfel încât aceste stocuri nu sunt incluse în analiza din acest an.
Numărul de TAC-uri stabilite de Consiliu în conformitate cu recomandările de precauție ale ICES 2 a crescut de asemenea foarte mult (12 din 21). În plus, au fost luate măsuri suplimentare pentru codul din Kattegat, heringul din vestul Mării Baltice și codul din estul Mării Baltice 3 .
Acest lucru arată că UE își menține obiectivul ambițios privind pescuitul durabil pentru stocurile gestionate exclusiv de UE. Ne străduim să atingem același standard ridicat pentru stocurile negociate cu țări terțe.
În ceea ce privește stocurile comune de macrou și de hering norvegian care depune icre primăvara, statele de coastă relevante au convenit asupra nivelurilor TAC-urilor în urma recomandărilor privind MSY. În cazul speciei putasu, statele de coastă au urmat strategia de gestionare pe termen lung pentru stabilirea TAC-urilor. Pentru niciunul dintre aceste TAC-uri nu se asigură pescuitul în limitele nivelurilor TAC-urilor convenite, întrucât nu mai există acorduri de repartizare a cotelor pentru niciunul dintre cele trei TAC-uri. UE își va intensifica eforturile pentru a aborda acest aspect în contextul statelor de coastă. În ceea ce privește macroul și heringul, UE respectă cota anterioară din cadrul ultimelor acorduri de repartizare.
UE, Norvegia și Regatul Unit au convenit să stabilească TAC-uri pentru heringul, cambula de Baltica, merlanul și codul saithe din Marea Nordului, în conformitate cu recomandările ICES privind MSY. În ceea ce privește eglefinul, TAC-ul a fost stabilit sub valoarea din recomandările ICES pentru a se limita impactul asupra codului epuizat și capturat în cadrul aceleiași activități de pescuit. În ceea ce privește codul, deși UE a încercat să urmeze recomandările ICES, în contextul compromisului general privind consultările pe tema TAC-urilor s-a putut ajunge la un acord privind TAC-urile doar la niveluri care depășesc (ușor) recomandările privind valoarea de referință MSY. Părțile au convenit să continue aplicarea unor măsuri suplimentare de remediere. TAC-urile pentru Skagerrak sunt, în linii mari, similare cu cele pentru Marea Nordului, iar în cazul crevetelui și al merlanului, UE și Norvegia au convenit să urmeze recomandările ICES.
UE a adresat o notă verbală Norvegiei, exprimându-și dezacordul cu privire la cota pentru codul arctic stabilită de Norvegia, care se situează sub cota tradițională a UE pentru acest stoc și sub cota unilaterală adoptată de UE și nu vizează navele norvegiene/rusești. UE a solicitat Norvegiei să retragă dispozițiile discriminatorii și și-a exprimat disponibilitatea de a lua contramăsuri de remediere adecvate pentru a-și proteja drepturile legitime.
Odată cu ieșirea Regatului Unit din UE, numărul TAC-urilor gestionate exclusiv de UE în Oceanul Atlantic, Marea Baltică și Skagerrak/Kattegat a scăzut drastic la doar 35 de TAC-uri (10 în Marea Baltică, 4 în Skagerrak/Kattegat și 21 în Oceanul Atlantic).
Acordul comercial și de cooperare cu Regatul Unit a fost încheiat la sfârșitul anului 2020 4 . Nu a rămas astfel suficient timp pentru încheierea consultărilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la cotele de pescuit pentru 2021. De asemenea, consultările dintre Regatul Unit, Norvegia și UE și dintre UE și Norvegia au reprezentat o provocare și, la momentul adoptării prezentei declarații de politică, nu fuseseră încă finalizate. Până la ajungerea la un acord privind stocurile comune, au fost stabilite TAC-uri provizorii, bazate pe avize științifice, pentru perioada până la 31 martie 2021. Acestea au fost ulterior prelungite până la 31 iulie 2021 5 , în timp ce concluziile altor consultări (UE-UK-NO, UE-NO, statele de coastă) au fost luate în considerare în regulamentul privind TAC pentru întregul an. Pentru unele stocuri care prezintă circumstanțe specifice [avize de TAC 0, pescuit mixt și situații de blocaj – în care cota disponibilă pentru o specie este epuizată (mult) înainte de cele pentru alte specii capturate împreună în cadrul pescuitului mixt], au fost urmate avize științifice în măsura stabilită de cerințele legislației UE aplicabile și în conformitate cu acestea 6 . Alte exceptări de la abordare vizează caracterul sezonier al pescuitului, în special pentru stocurile pelagice. Măsurile de remediere conexe necesare în cadrul planurilor multianuale (de exemplu, pentru stocurile de cod și merlan din Marea Celtică) au fost de asemenea preluate din 2020 7 .
În Marea Mediterană și Marea Neagră, raportul indicatorului mortalității prin pescuit a scăzut la aproximativ 2,1. Deși această valoare continuă să fie de două ori mai mare decât nivelurile durabile, s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire. Trebuie să se depună în continuare eforturile de conservare susținute, în special prin punerea în aplicare a planului multianual pentru vestul Mării Mediterane (West Med) 8 , a Declarației MedFish4Ever 9 și a Declarației de la Sofia. Impactul măsurilor de gestionare luate în 2019 și 2020 se va reflecta în datele de anul viitor, deoarece indicatorii de monitorizare acoperă perioada până în 2018.
Adoptarea regulamentului de sine stătător din 2021 privind posibilitățile de pescuit 11 pentru aceste bazine maritime este un pas important în direcția gestionării durabile a pescuitului. Regulamentul transpune un pachet considerabil de măsuri adoptate în 2018 și 2019 de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) și continuă punerea în aplicare a planului multianual pentru vestul Mării Mediterane.
În primii doi ani de punere în aplicare a planului multianual pentru vestul Mării Mediterane a fost înregistrată o reducere cumulativă de 17,5 % a efortului de pescuit și au fost întreprinse acțiuni suplimentare pentru a se consolida și a se dezvolta zonele închise pescuitului asigurând reducerea capturilor accidentale de puiet și de reproducători, pentru a se garanta o mai bună selectivitate a uneltelor de pescuit și pentru a se colecta date privind pescuitul recreativ. Comisia urmărește reducerea în continuare a eforturilor de pescuit în conformitate cu avizele științifice pentru a atinge MSY cel târziu la 1 ianuarie 2025.
Activitatea intensă desfășurată în cadrul CGPM, stimulată de poziția consecventă a UE în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP-urilor) a condus la adoptarea planului multianual pentru pescuitul de specii demersale în Marea Adriatică 12 , care, în primii doi ani, a implicat o reducere cu 12 % a efortului pentru traulerele cu panouri și o reducere cu 16 % a efortului pentru beam-traulere. Gestionarea stocurilor de pești pelagici mici din Marea Adriatică a continuat cu o scădere de 15 % a capturilor pe o perioadă de trei ani. Au fost introduse limite privind capacitatea flotei pentru speciile demersale și speciile pelagice mici, iar capacitatea de pescuit pentru creveții de adâncime a fost înghețată în Marea Levantului și în Marea Ionică. Au fost stabilite limite de recoltă pentru coralul roșu și a continuat punerea în aplicare de măsuri pentru anghila europeană. În ceea ce privește speciile din Marea Neagră, au fost stabilite TAC-uri pentru calcan în cadrul planului CGPM și a fost stabilită o cotă autonomă pentru șprot.
În Atlanticul de Nord-Est (numai apele UE), biomasa a crescut în general din 2007 și în 2019 a fost în medie cu aproximativ 35 % mai mare decât în 2003 13 pentru stocurile evaluate complet. În Marea Mediterană și Marea Neagră, biomasa a crescut din 2015.
3.Situația flotei UE
Numărul de nave din flota UE a continuat să scadă. Registrul flotei UE (cu excepția regiunilor ultraperiferice) număra 70 756 de nave – o reducere de 0,4 %. În ansamblu, capacitatea flotei UE atât în ceea ce privește tonajul brut, cât și în ceea ce privește puterea motorului rămâne sub plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite de Regulamentul privind PCP 14 , dar capacitatea anumitor flote naționale, în special în Marea Mediterană și Marea Neagră, se situează foarte aproape de plafoane. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape această situație, având în vedere observarea unei creșteri ușoare atât a tonajului brut, cât și a puterii motorului și preocupările rămase cu privire la nerespectarea la scară largă a puterii declarate a motorului 15 . Analiza echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit arată că în toate bazinele maritime există încă un număr semnificativ de segmente de flotă care probabil nu sunt în echilibru cu posibilitățile de pescuit. În 2018, pentru întreaga flotă a UE, din cele 182 de segmente de flotă evaluate, 145 nu erau în echilibru, potrivit unuia dintre principalii indicatori biologici (indicatorul de exploatare durabilă). În ceea ce privește segmentele în cazul cărora s-a identificat o capacitate excedentară structurală, Comisia le-a reamintit statelor membre că au obligația de a stabili un plan de acțiune.
În ceea ce privește performanța economică, pandemia de COVID-19 și scăderea cererii care a decurs din aceasta, precum și întreruperile din lanțul de aprovizionare au stopat tendințele pozitive observate în ultimii ani. Estimările sugerează că, în comparație cu 2019, performanța economică a flotelor UE a scăzut în 2020, înregistrând o scădere de 17 % a valorii produselor pescărești debarcate, de 19 % a ocupării forței de muncă și de 29 % a profiturilor nete.
Comisia a oferit sprijin rapid sectorului prin modificări aduse Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) pentru a permite efectuarea de plăți compensatorii. În cadrul FEPAM au fost planificate 136 de milioane EUR în 22 de state membre pentru măsuri de sprijin adoptate în contextul pandemiei de COVID-19. Din fonduri, 61 % au fost cheltuite pentru sprijinul alocat în cadrul încetării temporare a activităților de pescuit, 17 % pentru compensațiile acordate producătorilor în domeniul acvaculturii și 14 % pentru sprijinirea sectorului de prelucrare. Au fost selectate peste 8 200 de operațiuni, de la diversificarea activităților unei ferme de plante marine pentru introducerea celei de producere de dezinfectante pentru mâini până la servicii inovatoare de furnizare de pește prin intermediul distribuitoarelor automate de produse și al instrumentelor online. De asemenea, a fost pus la dispoziție un cadru temporar de ajutoare de stat și sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională.
În general, flota UE a rămas profitabilă în 2020, raportând marje sănătoase de profit brut și, respectiv, net de aproximativ 26 %, respectiv 14 % sau profituri brute în valoare de aproape 1,5 miliarde EUR și profituri nete de aproape 800 de milioane EUR. Acest lucru arată o reziliență remarcabilă, datorită unei combinații între prețurile scăzute la combustibil și eforturile depuse de sector în anii anteriori în vederea realizării MSY. Această situație ilustrează în mod clar beneficiul unei economii albastre a UE bazate pe durabilitate. Înainte de pandemie, flota UE a atins niveluri de rentabilitate relativă, peste cele din alte sectoare ale economiei albastre, cum ar fi turismul de coastă.
În special, datele socioeconomice sugerează că performanța economică și salariile pescarilor din UE tind să se îmbunătățească acolo unde flotele depind de stocuri capturate în mod durabil și tind să stagneze acolo unde stocurile sunt pescuite sau exploatate în exces.
Există diferențe semnificative în ceea ce privește performanța între categoriile de flote și regiunile de pescuit. Segmentele de flotă care operează în Oceanul Atlantic și Marea Nordului au înregistrat o performanță economică mai mare decât cele din Marea Baltică și Marea Mediterană, unde numeroase stocuri se confruntă în continuare cu probleme legate de pescuitul excesiv sau de supraexploatare.
4.Obligația de debarcare
Controlul și executarea obligației de debarcare rămân o provocare. Primele rezultate ale auditurilor inițiate de Comisie în 2020 indică faptul că statele membre pentru care au fost finalizate rapoartele de audit nu au adoptat măsurile necesare pentru a asigura controlul și executarea acestei obligații și că există operatori care aruncă înapoi în mare cantități semnificative de capturi neînscrise în documente. Aceste constatări sunt susținute de alte rapoarte, inclusiv de trei rapoarte de evaluare a conformității ale Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) 16 . Comisia analizează posibile opțiuni de monitorizare a rezultatelor auditurilor.
Instrumentele de monitorizare electronică la distanță sunt cele mai eficace și mai rentabile mijloace de monitorizare a obligației de debarcare. Comisia a sprijinit utilizarea unor astfel de instrumente moderne de control în propunerea sa pentru un sistem revizuit de control al pescuitului 17 și va continua să colaboreze cu colegiuitorii pentru a ajunge la un acord.
Colectarea și raportarea datelor privind capturile rămân, de asemenea, esențiale pentru calitatea avizelor științifice și, prin urmare, pentru realizarea obiectivului privind MSY.
Pentru a garanta o mai bună respectare a obligației de debarcare în sectorul pescuitului mixt, Regulamentul privind posibilitățile de pescuit permite introducerea unei rezerve pentru schimburile de cote prin care să se acopere capturile accidentale inevitabile ale statelor membre care nu dispun de nicio cotă 18 . Grupurile regionale ale statelor membre au reușit să pună în aplicare cu succes acest mecanism de schimb de cote.
Modalitățile detaliate de punere în aplicare a obligației de debarcare trebuie specificate fie în planurile multianuale, fie, în absența acestora, în planurile temporare privind aruncarea capturilor înapoi în mare. Majoritatea acestor planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare au ajuns la sfârșitul duratei lor de șase ani în 2020. Aceste dispoziții se îndreaptă treptat de la planurile privind aruncarea capturilor înapoi în mare către specificațiile adoptate în cadrul planurilor multianuale. În ambele cadre, în 2020 erau în vigoare în total șapte regulamente delegate de precizare a modalitățile de punere în aplicare a obligației de debarcare 19 .
Comisia salută atenția sporită acordată de statele membre proiectelor de îmbunătățire a tehnicilor de pescuit selectiv în vederea reducerii și eliminării, pe cât posibil, a capturilor nedorite. La sfârșitul anului 2020, statele membre au selectat 4 110 operațiuni cu o finanțare totală din FEPAM în valoare de 147,4 milioane EUR angajate pentru obligația de debarcare (comparativ cu 2 957 de operațiuni și 116,6 milioane EUR în anul trecut). Proiecte similare au fost, de asemenea, finanțate în cadrul programului Orizont 2020. Cu toate acestea, după cum a remarcat Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), selectivitatea nu a fost încă îmbunătățită în cadrul anumitor activități de pescuit. Utilizarea unor unelte mai selective, deși în creștere, rămâne lentă, iar trecerea de la testarea de unelte selective la adoptarea în legislație rămâne un proces îndelungat. Sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a reduce capturile nedorite, în special prin îmbunătățirea tehnicilor de pescuit selectiv, în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 20 . Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) poate sprijini astfel de investiții.
5.Principalele mesaje și orientări pentru propunerile de posibilități de pescuit pentru 2022
5.1Etape esențiale în stabilirea posibilităților de pescuit pentru 2022
Baza propunerilor Comisiei privind posibilitățile de pescuit o vor constitui avizele științifice ale ICES privind capturile, care vor fi publicate în mai/iunie și actualizate parțial după campaniile de cercetare pe mare din toamnă. Avizele privind stocurile de pești pelagici mari vor fi emise în luna septembrie, iar avizele științifice ale CSTEP pentru Marea Mediterană/Marea Neagră vor fi emise în toamnă. Comisia va acoperi cât mai multe stocuri posibile în propunerile sale inițiale.
Comisia invită statele membre și părțile interesate să ia în calcul avizele științifice de îndată ce acestea vor fi puse la dispoziția publicului. Părțile interesate pot, de asemenea, să formuleze recomandări prin intermediul consiliilor consultative și al autorităților naționale.
În cazul stocurilor gestionate împreună cu parteneri internaționali și al posibilităților de pescuit cu privire la care avizele științifice sosesc mai târziu în cursul anului, propunerile vor continua să conțină posibilități de pescuit pro memoria. Posibilitățile pentru stocurile gestionate împreună cu Regatul Unit, inclusiv cu Regatul Unit și cu Norvegia, vor fi și ele prezentate în acest mod, în funcție de calendar și de rezultatul consultărilor respective.
Cu toate acestea, calendarul și forma avizelor pot fi afectate de impactul pandemiei de COVID-19 asupra emiterii avizelor științifice și asupra continuității transmiterii datelor.
Principala noutate din acest an este că marea majoritate a stocurilor din Oceanul Atlantic și Marea Nordului nu vor mai fi decise exclusiv de UE, ca urmare a Acordului comercial și de cooperare încheiat cu Regatul Unit.
Urmărirea unor niveluri ridicate de aliniere cu partenerii internaționali în ceea ce privește posibilitățile de pescuit și măsurile conexe cu standarde ridicate de durabilitate va fi esențială pentru asigurarea unei exploatări durabile a resurselor și pentru garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru industria UE, având în vedere legăturile puternice dintre flotele din apele în cauză.
Acordul comercial și de cooperare oferă o bază solidă pentru gestionarea durabilă a stocurilor de pește. UE va încerca să atingă acest obiectiv ambițios în cadrul consultărilor privind posibilitățile de pescuit și prin intermediul Comitetului specializat privind sectorul pescăresc instituit în temeiul Acordului comercial și de cooperare. Punerea în aplicare a Acordului comercial și de cooperare va fi ghidată de pozițiile UE în cadrul Comitetului specializat, printre altele în elaborarea, până la 1 iulie 2021, a orientărilor care trebuie urmate la stabilirea TAC-urilor provizorii pentru „stocurile speciale”, și anume stocurile pentru care ICES recomandă un TAC egal cu zero, stocurile capturate în cadrul pescuitului mixt, în cazul în care stocul respectiv sau un alt stoc din cadrul aceleiași activități de pescuit este vulnerabil, sau alte stocuri despre care părțile consideră că necesită un tratament special.
Consultările cu Regatul Unit și Norvegia vor avea loc în perioada septembrie-noiembrie, în vederea unei încheieri în timp util înainte de reuniunea Consiliului din decembrie, când Comisia speră să includă rezultatele în Regulamentul privind TAC pentru 2022. În cazul în care nu se ajunge la un acord cu Regatul Unit până la 20 decembrie 2021, Acordul comercial și de cooperare prevede ca fiecare parte să stabilească TAC-uri provizorii aplicabile de la 1 ianuarie la nivelul recomandat de ICES, TAC-urile pentru stocurile speciale fiind stabilite în conformitate cu orientările care urmează să fie adoptate de Comitetul specializat privind sectorul pescăresc până la 1 iulie 2021.
Comisia intenționează să adopte patru propuneri privind posibilitățile de pescuit în 2022, pentru a fi discutate în cadrul unor reuniuni separate ale Consiliului, astfel cum se detaliază în programul de lucru de la sfârșitul prezentei comunicări.
5.2Obiectivele posibilităților de pescuit pentru 2022
În ceea ce privește stocurile din Marea Baltică, Skagerrak/Kattegat și apele de sud-vest, unde gestionarea rămâne o decizie exclusivă a UE 21 , propunerea Comisiei va urmări menținerea/reducerea în continuare a mortalității prin pescuit în conformitate cu MSY pentru stocurile evaluate din perspectiva MSY și punerea în aplicare pe deplin a planurilor de gestionare care stabilesc intervalele de mortalitate corespunzătoare MSY.
Comisia va propune utilizarea fie a valorii MSY, fie a intervalului MSY indicat de ICES, cu condiția ca planurile multianuale corespunzătoare să ofere acest nivel de flexibilitate 22 . Intervalul superior al valorilor MSY poate fi utilizat pentru a propune TAC-uri pentru stocurile sănătoase, cu condiția ca avizele științifice să considere necesară realizarea obiectivelor stabilite în planul multianual pentru activitățile de pescuit mixt 23 . Un alt obiectiv va fi refacerea stocurilor vizate din care ICES recomandă să nu se obțină capturi, cu măsuri de remediere în cadrul planurilor multianuale. Se va acorda mai multă atenție obținerii unei evaluări științifice complete din perspectiva MSY pentru aceste stocuri, cât mai curând posibil.
În contextul obligației de debarcare, cotele de minimis sau pentru capacitatea de supraviețuire înaltă vor fi deduse din avizul CSTEP, după caz. Comisia va evalua, de asemenea, progresele înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a măsurilor actuale de reducere a capturilor accidentale.
Pentru Marea Mediterană și Marea Neagră, propunerea de regulament privind posibilitățile de pescuit va viza punerea în aplicare în continuare a planului multianual pentru vestul Mării Mediterane, inclusiv reduceri suplimentare pentru a atinge MSY cel târziu în ianuarie 2025. Propunerea va acoperi măsurile CGPM care le prelungesc pe cele deja în vigoare 24 și va include măsurile suplimentare care au fost adoptate în cadrul celei de a 44-a reuniuni anuale a CGPM. Marea Adriatică va ocupa un loc important din perspectiva posibilităților de pescuit pentru 2022.
În ceea ce privește resursele și stocurile comune exploatate și de țări terțe, Comisia va colabora cu aceste țări terțe în numele UE pentru a asigura cote de pescuit durabile ambițioase în temeiul instrumentelor internaționale relevante (Acordul comercial și de cooperare, Acordul UE-Norvegia din 1980 25 , viitorul acord UE-Regatul Unit-Norvegia 26 , UNCLOS).
Pentru stocurile gestionate de ORGP-uri, Comisia va propune posibilități de pescuit pe baza deciziilor ORGP-urilor. Principalele obiective ale participării UE în cadrul ORGP-urilor sunt promovarea conservării și gestionării durabile a stocurilor de pește și a deciziilor bazate pe date științifice și consolidarea performanței ORGP.
În general, deși starea precară a anumitor stocuri este, de asemenea, rezultatul altor factori care trebuie abordați, cum ar fi schimbările climatice și poluarea, presiunea exercitată asupra activităților de pescuit tot trebuie să scadă. Împreună cu oamenii de știință, Comisia va accelera în continuare ritmul activităților privind efectele pescuitului asupra ecosistemului, pentru a integra acești factori în gestionarea pescuitului.
6.Concluzie
Activitățile de pescuit din UE cresc în durabilitate. Stocurile sănătoase continuă să contribuie la performanța socioeconomică a sectorului, care a rămas profitabil în pofida impactului pandemiei de COVID-19.
Cu toate acestea, resursele piscicole ale UE necesită o protecție suplimentară. Această protecție este esențială atât pentru mărirea durabilității sistemelor alimentare, cât și pentru asigurarea unei surse durabile de venituri pentru pescarii din UE. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în toate bazinele maritime, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în Marea Mediterană și Marea Neagră, unde ratele de exploatare sunt de două ori mai ridicate decât nivelurile durabile. De asemenea, până la sfârșitul anului 2021, Comisia va propune un plan de acțiune pentru conservarea resurselor piscicole și protejarea ecosistemelor marine.
Odată cu ieșirea Regatului Unit din UE, marea majoritate a posibilităților de pescuit din Oceanul Atlantic și din Marea Nordului au devenit o responsabilitate comună a UE, a Regatului Unit, a Norvegiei și a statelor de coastă. Acest lucru va presupune, în acest an, schimbări semnificative în procesul de stabilire a posibilităților de pescuit, consultările internaționale devenind standardul pentru un număr mare de TAC-uri. Pornind de la obiectivele ambițioase de durabilitate consacrate în Acordul comercial și de cooperare, Comisia va urmări să continue gestionarea durabilă a resurselor partajate și va continua să depună eforturi pentru a reduce la minimum diferențele dintre regimurile de gestionare care ar afecta posibilitățile de pescuit și operațiunile flotelor.
De asemenea, Comisia va depune în continuare eforturi pentru a contribui la atingerea unor obiective ambițioase de durabilitate în cadrul procesului decizional al ORGP.
Statele membre, consiliile consultative, părțile interesate și publicul sunt invitați să trimită un feedback Comisiei până la data de 31 august 2021.
Calendarul de lucru planificat
|
Când |
Ce anume |
|
Mai/iunie/octombrie |
Avizul ICES privind stocurile |
|
Iunie-august |
Consultare publică |
|
1 iulie |
Termen, stabilit în Acordul comercial și de cooperare, în care Comitetul specializat în comerț privind sectorul pescăresc, instituit în temeiul Acordului comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, să convină asupra unor orientări pentru „stocurile speciale” |
|
August |
Comisia adoptă propunerea privind posibilitățile de pescuit pentru Marea Baltică |
|
Septembrie |
Comisia adoptă propunerea privind posibilitățile de pescuit pentru Marea Mediterană/Marea Neagră |
|
Octombrie |
Evaluarea stocurilor/aviz privind efortul de pescuit din partea CSTEP Reuniunea Consiliului: posibilitățile de pescuit pentru Marea Baltică Comisia adoptă propunerea privind posibilitățile de pescuit pentru Oceanul Atlantic/Marea Nordului |
|
Septembrie/decembrie |
Consultări anuale privind posibilitățile de pescuit cu Regatul Unit, cu Regatul Unit și Norvegia, cu Norvegia |
|
Noiembrie |
Reuniunea anuală a CGPM |
|
Decembrie |
Reuniunea Consiliului: posibilitățile de pescuit pentru Oceanul Atlantic/Marea Nordului și pentru Marea Mediterană/Marea Neagră |
Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte ST/5198/2021/INIT (JO L 149, 30.4.2021, p. 10-2539).
A se vedea nota de subsol 6
ST/7401/2021/INIT (JO L 146, 29.4.2021, p. 1-69).
Declarația Ministerială de la Malta MEDFISH4EVER (30 martie 2017).
Se solicită ICES să emită avize care să permită evaluarea necesității și a posibilității de a utiliza această flexibilitate.
Pentru a se evita prejudicierea gravă a unui stoc, cauzată de dinamica intra- sau interspecii a stocurilor, sau pentru a se limita fluctuațiile mari dintre ani.
UE și Norvegia s-au angajat în discuții preliminare cu privire la un nou acord în domeniul pescuitului, pe baza DECIZIEI CONSILIULUI din 26 februarie 2021 de autorizare a deschiderii de negocieri privind încheierea unui nou acord în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei (nepublicată).