Aviz al Comitetului European al Regiunilor privind reziliența entităților critice

(2021/C 440/14)

Raportor:

Mario GUARENTE (CRE-IT), primarul orașului Potenza

Document de referință:

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice

COM(2020) 829 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Articolul 3 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Strategia cuprinde cel puțin următoarele elemente:

(a)	obiectivele și prioritățile strategice în scopul consolidării rezilienței generale a entităților critice, ținând seama de interdependențele transfrontaliere și transsectoriale;

(a)	obiectivele și prioritățile strategice în scopul consolidării rezilienței generale a entităților critice, ținând seama de interdependențele transfrontaliere și transsectoriale;

(b)	un cadru de guvernanță pentru realizarea obiectivelor și priorităților strategice, inclusiv o descriere a rolurilor și responsabilităților diferitelor autorități, ale entităților critice și ale altor părți implicate în punerea în aplicare a strategiei;

(b)	un cadru de guvernanță pentru realizarea obiectivelor și priorităților strategice, inclusiv o descriere a rolurilor și responsabilităților diferitelor autorități, ale entităților critice și ale altor părți implicate în punerea în aplicare a strategiei;

(c)

o descriere a măsurilor necesare pentru a spori reziliența generală a entităților critice, inclusiv o evaluare națională a riscurilor, identificarea entităților critice și a entităților echivalente cu entitățile critice, precum și măsurile luate în conformitate cu prezentul capitol pentru a sprijini entitățile critice;

(c)

(d)	un cadru de politică pentru o coordonare sporită între autoritățile competente desemnate în temeiul articolului 8 din prezenta directivă și în temeiul [Directivei NIS 2] în scopul schimbului de informații privind incidentele și amenințările cibernetice și al exercitării sarcinilor de supraveghere.

(d)	un cadru de politică pentru o coordonare sporită între autoritățile competente desemnate în temeiul articolului 8 din prezenta directivă și în temeiul [Directivei NIS 2] în scopul schimbului de informații privind incidentele și amenințările cibernetice și al exercitării sarcinilor de supraveghere;

(e)	orientări pentru activitățile de comunicare care să păstreze un echilibru între cerințele în materie de confidențialitate și cele de informare privind riscurile la care sunt expuse autoritățile locale și regionale și populația.

Strategia se actualizează atunci când este necesar și cel puțin o dată la patru ani.

Expunere de motive

Activitățile de comunicare și informare cu privire la riscurile de dezastre care pot afecta infrastructura critică dintr-un anumit teritoriu, la care sunt expuse atât administrațiile locale, cât și populația, reprezintă un instrument important pentru creșterea rezilienței actorilor critici, astfel cum prevede și prioritatea 1 a Cadrului de la Sendai (1). Acest lucru ar trebui realizat acordând o atenție deosebită și cerințelor privind confidențialitatea informațiilor critice.

Amendamentul 2

Articolul 4 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Autoritățile competente desemnate în temeiul articolului 8 stabilesc o listă a serviciilor esențiale din sectoarele menționate în anexă. Acestea efectuează în termen de [trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, atunci când este necesar și cel puțin o dată la patru ani, o evaluare a tuturor riscurilor relevante care pot afecta furnizarea serviciilor esențiale respective, pentru a identifica entitățile critice în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) și a le asista în ceea ce privește luarea măsurilor prevăzute la articolul 11.	Autoritățile competente desemnate în temeiul articolului 8 stabilesc o listă a serviciilor esențiale din sectoarele menționate în anexă. Acestea efectuează în termen de [trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, atunci când este necesar și cel puțin o dată la patru ani, o evaluare a tuturor riscurilor relevante care pot afecta furnizarea serviciilor esențiale respective, pentru a identifica entitățile critice în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) și a le asista în ceea ce privește luarea măsurilor prevăzute la articolul 11.
Evaluarea riscurilor ia în considerare toate riscurile naturale și provocate de om relevante, inclusiv accidentele, dezastrele naturale, situațiile de urgență din domeniul sănătății publice, amenințările antagoniste, inclusiv infracțiunile de terorism în sensul Directivei (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului.	Evaluarea riscurilor ia în considerare toate riscurile naturale și provocate de om relevante, inclusiv accidentele, dezastrele naturale, situațiile de urgență din domeniul sănătății publice, amenințările antagoniste, inclusiv infracțiunile de terorism în sensul Directivei (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului , acordând o atenție specială stării infrastructurii fizice existente pentru a putea concepe programe adecvate de renovări sau construcții noi .

Expunere de motive

Starea infrastructurii fizice existente este o componentă importantă a capacității actuale și viitoare a entităților critice de a preveni și gestiona posibilele accidente și, prin urmare, ar trebui inclusă în evaluarea riscurilor și în programele ulterioare de renovare sau de construcții noi.

Amendamentul 3

Articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La determinarea importanței unui efect perturbator astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (2) litera (c), statele membre țin cont de următoarele criterii:

(a)	numărul de utilizatori care se bazează pe serviciul furnizat de entitate;

(a)	numărul de utilizatori care se bazează pe serviciul furnizat de entitate;

(b)	dependența altor sectoare menționate în anexă de acest serviciu;

(b)	dependența altor sectoare menționate în anexă de acest serviciu;

(c)	impacturile pe care l-ar putea avea incidentele, în ceea ce privește intensitatea și durata, asupra activităților economice și societale, a mediului și a siguranței publice;

(c)	impacturile pe care l-ar putea avea incidentele, în ceea ce privește intensitatea și durata, asupra activităților economice și societale, a mediului și a siguranței publice , în urma consultării autorităților locale și regionale, în funcție de relevanță ;

(d)	cota de piață a entității pe piața serviciilor respective;

(d)	cota de piață a entității pe piața serviciilor respective;

(e)	zona geografică ce ar putea fi afectată de un incident, inclusiv eventualele impacturi transfrontaliere;

(e)	zona geografică ce ar putea fi afectată de un incident, inclusiv eventualele impacturi transfrontaliere, în urma consultării autorităților locale și regionale , în urma consultării autorităților locale și regionale, în funcție de relevanță ;

(f)	importanța entității pentru menținerea unui nivel suficient al serviciului, ținând cont de disponibilitatea unor mijloace alternative pentru furnizarea serviciului respectiv.

(f)	importanța entității pentru menținerea unui nivel suficient al serviciului, ținând cont de disponibilitatea unor mijloace alternative pentru furnizarea serviciului respectiv.

Expunere de motive

Impactul local și regional al incidentelor poate fi evaluat mai bine de autoritățile locale și regionale.

Amendamentul 4

Articolul 8 alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre se asigură că autoritățile lor competente se consultă și cooperează, după caz și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern, cu alte autorități naționale relevante, în special cu cele responsabile cu protecția civilă, cu asigurarea respectării legii și cu protecția datelor cu caracter personal, precum și cu părțile interesate relevante, inclusiv entitățile critice.

Statele membre se asigură că autoritățile lor competente se consultă și cooperează, după caz și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern, cu alte autorități naționale – și, când este cazul, locale și regionale – relevante, în special cu cele responsabile cu protecția civilă, cu asigurarea respectării legii și cu protecția datelor cu caracter personal, precum și cu părțile interesate relevante, inclusiv entitățile critice.

Expunere de motive

Repartizarea competențelor poate varia de la un stat membru la altul.

Amendamentul 5

Articolul 9 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre acordă sprijin entităților critice în vederea consolidării rezilienței acestora. Sprijinul poate include elaborarea de materiale de orientare și metodologii, sprijinul pentru organizarea de exerciții pentru a testa reziliența acestor entități și formarea personalului entităților critice , precum și promovarea activităților de comunicare și informare cu privire la riscurile relevante pentru administrațiile locale și populația din teritoriile care pot fi afectate .

Expunere de motive

Comunicarea joacă un rol esențial în consolidarea rezilienței comunităților.

Amendamentul 6

Articolul 16 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Grupul privind reziliența entităților critice este alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei. Dacă este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Grupul privind reziliența entităților critice poate invita reprezentanți ai părților interesate să participe la lucrările sale.

Grupul privind reziliența entităților critice este alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei , precum și un reprezentant al Comitetului European al Regiunilor în calitate de observator . Dacă este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Grupul privind reziliența entităților critice poate invita reprezentanți ai părților interesate să participe la lucrările sale.

Expunere de motive

CoR poate contribui la activitatea Grupului pentru reziliența entităților critice, reprezentând preocupările autorităților locale și regionale și contribuind cu propria expertiză și cunoștințele sale de pe teren.

Amendamentul 7

Articolul 16 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Grupul privind reziliența entităților critice are următoarele sarcini:

(a)	sprijinirea Comisiei în ceea ce privește asistența acordată statelor membre pentru consolidarea capacității acestora de a contribui la asigurarea rezilienței entităților critice în conformitate cu prezenta directivă;

(a)	sprijinirea Comisiei în ceea ce privește asistența acordată statelor membre pentru consolidarea capacității acestora de a contribui la asigurarea rezilienței entităților critice în conformitate cu prezenta directivă;

(b)	evaluarea strategiilor privind reziliența entităților critice menționate la articolul 3 și identificarea bunelor practici în ceea ce privește strategiile respective;

(b)	evaluarea strategiilor privind reziliența entităților critice menționate la articolul 3 și identificarea bunelor practici în ceea ce privește strategiile respective;

(c)	facilitarea schimbului de bune practici în ceea ce privește identificarea entităților critice de către statele membre în conformitate cu articolul 5, inclusiv în legătură cu dependențele transfrontaliere și riscurile și incidentele;

(c)	facilitarea schimbului de bune practici în ceea ce privește identificarea entităților critice de către statele membre în conformitate cu articolul 5, inclusiv în legătură cu dependențele transfrontaliere și riscurile și incidentele;

(d)	contribuția la elaborarea orientărilor menționate la articolul 6 alineatul (3) și a oricăror acte delegate și de punere în aplicare în temeiul prezentei directive, la cerere;

(d)	contribuția la elaborarea orientărilor menționate la articolul 6 alineatul (3) și a oricăror acte delegate și de punere în aplicare în temeiul prezentei directive, la cerere;

(e)	examinarea anuală a rapoartelor de sinteză menționate la articolul 8 alineatul (3);

(e)	examinarea anuală a rapoartelor de sinteză menționate la articolul 8 alineatul (3);

(f)	partajarea bunelor practici privind schimbul de informații legate de notificarea incidentelor menționată la articolul 13;

(f)	partajarea bunelor practici privind schimbul de informații legate de notificarea incidentelor menționată la articolul 13;

(g)	analiza rapoartelor misiunilor de consiliere și formularea de recomandări cu privire la acestea, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3);

(g)	analiza rapoartelor misiunilor de consiliere și formularea de recomandări cu privire la acestea, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3);

(h)	schimbul de informații și de bune practici privind cercetarea și dezvoltarea referitoare la reziliența entităților critice, în conformitate cu prezenta directivă;

(h)	schimbul de informații și de bune practici privind cercetarea și dezvoltarea referitoare la reziliența entităților critice, în conformitate cu prezenta directivă;

(i)	după caz, schimbul de informații privind aspecte legate de reziliența entităților critice cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile relevante ale Uniunii.

(i)	după caz, schimbul de informații privind aspecte legate de reziliența entităților critice cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile relevante ale Uniunii;

(j)	schimbul de experiență și de date teritoriale, utile pentru dezvoltarea strategiilor de reziliență, prin implicarea autorităților locale și regionale .

Expunere de motive

Considerăm că schimbul de experiență și de date teritoriale contribuie în mod semnificativ la elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii eficace în materie de reziliență.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută faptul că domeniul de aplicare al propunerii de directivă a fost extins în mod semnificativ pentru a include domeniile energiei, transporturilor, sănătății, apei potabile, apelor reziduale, infrastructurii digitale, administrației publice și spațiului;

îndeamnă Comisia Europeană să ia în considerare o extindere suplimentară a domeniilor care urmează să fie incluse în directivă, pentru a integra și sectorul lanțurilor de distribuție a produselor de bază, în special sectorul producției, prelucrării și distribuției de alimente;

având în vedere complexitatea specifică a sectorului lanțurilor de distribuție, subliniază necesitatea de a aprofunda această chestiune prin promovarea unor studii specifice pentru a stabili un cadru metodologic fiabil pentru evaluarea și protejarea acestora;

de asemenea, având în vedere experiența dramatică a pandemiei de COVID-19, speră că se vor lua măsuri pentru a consolida lanțurile de distribuție a produselor de bază prin diversificarea rețelei de distribuție și prin creșterea numărului de posibili furnizori în funcție de importanța bunurilor care urmează să fie distribuite;

subliniază că, deși o mare parte din legislația din acest domeniu este definită la nivelul UE sau la nivel național, autoritățile locale și regionale au sarcini și responsabilități esențiale în ceea ce privește protejarea teritoriului lor și, prin urmare, trebuie să joace un rol specific și important în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice pe care o asigură pe teritoriul lor, punând la dispoziție cunoștințe și experiență;

salută deplasarea accentului de pe protecția infrastructurii pe consolidarea rezilienței entităților care o administrează, dar subliniază că protecția structurilor sau a infrastructurii nu ar trebui neglijată, ținând seama de posibilele daune fizice în cazul unor dezastre naturale sau provocate de om și de posibilele consecințe grave ale acestora nu numai la nivel național, ci și la nivel local, regional sau transfrontalier;

subliniază valoarea adăugată a autorităților locale și regionale în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește înțelegerea riscurilor și evaluarea gravității accidentelor și a posibilelor consecințe, precum și a interdependențelor sectoriale și teritoriale;

este de acord că, pentru a asigura o abordare cuprinzătoare a rezilienței entităților critice, fiecare stat membru ar trebui să aibă o strategie, pregătită în cooperare cu autoritățile locale și regionale, care să stabilească obiectivele și măsurile de politică ce trebuie puse în aplicare, pe baza unei evaluări a tuturor riscurilor relevante, de origine naturală și umană, care pot afecta furnizarea de servicii esențiale, cum ar fi accidentele, dezastrele naturale, urgențele de sănătate publică sau atacurile teroriste;

subliniază că o înțelegere comună a ceea ce înseamnă o entitate critică și a modului în care aceasta poate fi protejată ar trebui să fie convenită între statele membre pentru a identifica cele mai bune modalități de creștere a rezilienței entităților critice, având în vedere impactul semnificativ asupra funcționării pieței interne;

10.

subliniază situația specifică a regiunilor ultraperiferice, a căror realitate unică face ca aceste regiuni să fie deosebit de vulnerabile, necesitatea de a asigura reziliența infrastructurii lor fiind evidentă;

11.

consideră că este util ca Comisia să elaboreze orientări adecvate pentru a asigura aplicarea efectivă și uniformă a directivei în toate statele membre, prin orientarea activităților de evaluare și a posibilelor acțiuni ulterioare pe baza unei abordări holistice care să țină seama de toate interdependențele transsectoriale și transfrontaliere pentru a consolida în mod adecvat reziliența, inclusiv protecția, prevenirea riscurilor, continuitatea activității și redresarea;

12.

subliniază că consolidarea cooperării dintre regiuni, de exemplu prin intermediul programelor INTERREG sau al grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT), pentru a spori reziliența entităților critice, inclusiv a infrastructurii fizice, este esențială pentru a preveni distrugerea sau deteriorarea acestui tip de infrastructuri, care ar putea avea efecte transfrontaliere grave;

13.

consideră că nivelul subnațional ar trebui luat în considerare atunci când se efectuează evaluări naționale ale riscurilor, întrucât și amplasarea fizică a elementelor unei entități critice poate determina impactul și posibilele consecințe pe teren;

14.

este de acord cu necesitatea de a consolida reziliența entităților critice identificate, exprimându-și totodată îngrijorarea cu privire la sarcina financiară destul de semnificativă pe care ar putea să o genereze respectarea obligațiilor prevăzute în propunerea de directivă;

15.

subliniază că Comisia ar trebui să prevadă mijloace de sprijin specifice prin programele deja existente, inclusiv sprijin financiar, destinate entităților critice, în special celor publice, acolo unde este necesar, pentru a promova adoptarea unor măsuri eficace și în timp util;

16.

consideră că strategia de consolidare a rezilienței entităților critice ar trebui să fie pregătită la nivel național, în consultare cu nivelurile local și regional;

17.

este de acord că, în cazul în care survine un incident, entitățile critice trebuie să îl notifice fără întârziere autorității competente, incluzând „toate informațiile disponibile de care autoritatea competentă are nevoie pentru a înțelege natura, cauza și posibilele consecințe ale incidentului”; solicită, în măsura în care nu există încă structuri și cooperări la nivel național pentru gestionarea situațiilor de urgență, crearea unei rețele și a unei cooperări între autoritățile competente, inclusiv autoritățile locale și regionale, și sectoarele relevante, pentru a putea interveni rapid în caz de criză;

18.

subliniază că fiecare stat membru are responsabilitatea de a proteja infrastructura esențială și de a asigura reziliența entităților critice situate pe teritoriul său, și este de acord că entitățile critice deosebit de relevante la nivel european, și anume cele care furnizează servicii esențiale pentru cel puțin o treime din statele membre, ar trebui să facă obiectul unei supravegheri specifice;

19.

subliniază necesitatea de a consolida guvernanța, în vederea gestionării riscurilor prin promovarea cooperării transfrontaliere și între statele membre;

20.

este de acord că, întrucât există deja mai multe structuri și instrumente în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii și al Rețelei europene de referință pentru protecția infrastructurilor critice, acestea ar trebui și ele luate în considerare în contextul directivei propuse;

21.

recunoscând rolul esențial al comunicării în creșterea rezilienței comunităților, recomandă să se promoveze și să se sprijine, în conformitate cu obiectivele stabilite în Cadrul de la Sendai, inițiativele de comunicare și informare cu privire la riscurile de dezastre care pot afecta infrastructura critică dintr-un anumit teritoriu, atât în ceea ce privește administrațiile locale, cât și populația;

22.

consideră că coordonarea, comunicarea și schimbul de bune practici între nivelurile național, regional și local și între statele membre pot promova o cooperare mai eficientă în ceea ce privește resursele, cunoștințele și sinergiile de-a lungul întregului ciclu de gestionare a crizelor.

Bruxelles, 1 iulie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) https://www.undrr.org/publication/sendai-framework-disaster-risk-reduction-2015-2030.