(2)

Uniunea trebuie să combată excluziunea socială și discriminarea și să promoveze justiția și protecția socială, precum și egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului. La definirea și la punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane, astfel cum este stabilit la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)

Uniunea trebuie să combată excluziunea socială și discriminarea și să promoveze justiția și protecția socială, precum și egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului. La definirea și la punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele privind promovarea unor piețe incluzive ale forței de muncă, a unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, privind negocierea colectivă, salariile decente, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, acordând o atenție specială grupurilor vulnerabile, mai precis copiilor, persoanelor cu dizabilități, familiilor monoparentale, minorităților etnice, spre exemplu persoanelor de etnie romă, persoanelor LGBTIQA+, persoanelor care locuiesc în regiuni îndepărtate și persoanelor vârstnice, de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane, astfel cum este stabilit la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(5)

Semestrul european reunește diferitele instrumente într-un cadru global pentru o coordonare și o supraveghere multilaterală integrată a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă. Având drept obiective durabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea, semestrul european integrează principiile Pilonului european al drepturilor sociale și instrumentul de monitorizare a acestuia, tabloul de bord social, și prevede un dialog intens cu partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesate. Acesta sprijină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și ale statelor membre ar trebui să fie însoțite de tranziția Europei către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, durabilă din punctul de vedere al mediului și digitală, îmbunătățind totodată competitivitatea, asigurând condiții de muncă adecvate , încurajând inovarea, promovând justiția socială și egalitatea de șanse și combătând inegalitățile și disparitățile regionale.

(5)

Semestrul european reunește diferitele instrumente într-un cadru global pentru o coordonare și o supraveghere multilaterală integrată a politicilor economice, de ocupare a forței de muncă , sociale și de mediu . Având drept obiective durabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea, semestrul european ar trebui să asigure o integrare aprofundată a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale și a instrumentului de monitorizare a acestuia, tabloul de bord social, și prevede un dialog intens cu partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesate. Acesta sprijină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă , în special în ceea ce privește egalitatea de gen . Politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și ale statelor membre ar trebui să fie însoțite de tranziția Europei către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, incluzivă din punct de vedere social, durabilă din punctul de vedere al mediului și digitală, îmbunătățind totodată competitivitatea, asigurând condiții de muncă decente și sisteme solide de protecție socială , încurajând inovarea, promovând justiția socială și egalitatea de șanse și investind în tineret, combătând totodată inegalitățile și disparitățile regionale și reducând sărăcia. Există o nevoie urgentă de a asigura locuri de muncă de calitate și durabile, inclusiv de a elabora inițiative privind condițiile de muncă decente aplicabile telemuncii, dreptul de a se deconecta, concediul parental și concediul de îngrijire, drepturile lucrătorilor pe platforme online, un cadru juridic general privind subcontractarea, care să garanteze o mai mare transparență și să conțină recomandări privind răspunderea, precum și privind sănătatea și siguranța și consolidarea rolului negocierii colective.

(6)

Schimbările climatice și provocările legate de mediu, globalizarea, digitalizarea, inteligența artificială, telemunca, economia platformelor și schimbările demografice vor transforma economiile și societățile europene. Uniunea și statele sale membre trebuie să colaboreze pentru a aborda în mod eficace acești factori structurali și a adapta sistemele existente în funcție de necesități, recunoscând interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre și a politicilor conexe. Acest lucru necesită măsuri de politică ambițioase, coordonate și eficace, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, în conformitate cu TFUE și cu dispozițiile Uniunii privind guvernanța economică. Aceste măsuri de politică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiții sustenabile, un angajament reînnoit privind reforme eșalonate în mod corespunzător care să îmbunătățească creșterea economică, crearea unor locuri de muncă de calitate, productivitatea, condițiile de muncă adecvate , coeziunea socială și teritorială, convergența în sens ascendent, reziliența și exercitarea responsabilității fiscale. Măsurile ar trebui să combine măsuri legate de cerere cu măsuri legate de ofertă, ținând seama, în același timp, de impactul lor asupra mediului, asupra ocupării forței de muncă și de impactul social.

(6)

Schimbările climatice și provocările legate de mediu, globalizarea, digitalizarea, inteligența artificială, telemunca, economia platformelor și schimbările demografice transformă economiile și societățile europene. Deși telemunca ar putea fi considerată ca fiind un pas către un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, permițând accesul unor grupuri de lucrători excluse anterior la piețele forței de muncă, aceasta riscă, de asemenea, să dilueze limitele dintre timpul de lucru și timpul personal, cu posibile efecte negative asupra drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și asupra sănătății lor fizice și mentale. Uniunea și statele sale membre trebuie să colaboreze pentru a aborda în mod eficace acești factori structurali și a adapta sistemele existente în funcție de necesități, recunoscând interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre și a politicilor conexe. Acest lucru necesită măsuri de politică ambițioase, coordonate și eficace, care presupun implicarea partenerilor sociali atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, în conformitate cu TFUE , cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu dispozițiile Uniunii privind guvernanța economică. Aceste măsuri de politică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiții sustenabile, un angajament reînnoit privind reforme eșalonate în mod corespunzător care să îmbunătățească creșterea economică, crearea unor locuri de muncă de calitate, productivitatea, condițiile de muncă decente , coeziunea socială și teritorială, convergența în sens ascendent, reziliența și exercitarea responsabilității fiscale și sociale . Măsurile ar trebui să combine măsuri legate de cerere cu măsuri legate de ofertă, ținând seama, în același timp, de impactul lor asupra mediului, asupra ocupării forței de muncă și de impactul social. În urma Declarației din 23 martie 2020 a miniștrilor de finanțe din UE cu privire la Pactul de stabilitate și de creștere în lumina crizei provocate de COVID-19, care a anunțat o derogare temporară de la Pactul de stabilitate și de creștere (clauza derogatorie generală), și a Comunicării Comisiei din 2 iunie 2021, intitulată „Coordonarea politicilor economice în 2021: depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sprijinirea redresării și modernizarea economiei noastre”, care a indicat că aplicarea clauzei derogatorii generale va continua în 2022 și a preconizat că aceasta va fi suspendată începând cu 2023, statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin potențialul oferit de clauza derogatorie generală pentru a sprijini întreprinderile aflate în dificultate sau care nu dispun de lichidități, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii, pentru a proteja locurile de muncă, salariile și condițiile de muncă și pentru a investi în oameni și în sistemele de protecție socială. Este necesar să se realizeze o evaluare ex-ante cu privire la riscul potențial al aplicării prelungite a clauzei derogatorii asupra finanțelor publice, precum și cu privire la potențialele consecințe sociale negative ale dezactivării acesteia, preconizate pentru 2023.

(8)

La 8 mai 2021, cu ocazia Summitului social de la Porto (20), liderii UE au recunoscut că Pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării, remarcând că punerea sa în aplicare va consolida eforturile Uniunii către o tranziție digitală, verde și echitabilă și va contribui la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente și la abordarea provocărilor demografice. Aceștia au subliniat că dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali se află în centrul unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate. Statele membre au constatat că Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezentat de Comisie oferă orientări utile pentru punerea în aplicare a pilonului, inclusiv în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor, al sănătății și al protecției sociale. Statele membre au salutat noile obiective principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă (78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și - 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), competențele (60 % din totalul adulților ar trebui să participe la activități de formare profesională în fiecare an) și reducerea sărăciei (cu cel puțin 15 milioane de persoane, inclusiv cinci milioane de copii), precum și tabloul de bord social revizuit, în vederea monitorizării progreselor înregistrate în direcția punerii în aplicare a principiilor pilonului social ca parte a cadrului de coordonare a politicilor în contextul semestrului european. Totodată, statele membre au remarcat că, pe măsură ce Europa se redresează treptat după pandemia de COVID-19, prioritatea va fi trecerea de la protecție la crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității locurilor de muncă și au subliniat că punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale va fi esențială pentru a asigura crearea de locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate pentru toți, în cadrul unei redresări favorabile incluziunii. În fine, statele membre au subliniat importanța urmăririi îndeaproape, inclusiv la cel mai înalt nivel, a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor principale ale UE pentru 2030.

(8)

La 8 mai 2021, cu ocazia Summitului social de la Porto (20), liderii UE au recunoscut că Pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării, remarcând că punerea sa în aplicare va consolida eforturile Uniunii către o tranziție digitală, verde și echitabilă și va contribui la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente și la abordarea provocărilor demografice. Aceștia au subliniat că dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali se află în centrul unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate. Statele membre au constatat că Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezentat de Comisie oferă orientări utile pentru punerea în aplicare a pilonului, inclusiv în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor, al sănătății și al protecției sociale. Statele membre au salutat noile obiective principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă (78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), competențele (60 % din totalul adulților ar trebui să participe la activități de formare profesională în fiecare an) și reducerea sărăciei (cu cel puțin 15 milioane de persoane, inclusiv cinci milioane de copii), precum și tabloul de bord social revizuit, în vederea monitorizării progreselor înregistrate în direcția punerii în aplicare a principiilor pilonului social ca parte a cadrului de coordonare a politicilor în contextul semestrului european. Totodată, statele membre au remarcat că, pe măsură ce Europa se redresează treptat după pandemia de COVID-19, prioritatea va fi trecerea de la protecție la crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității locurilor de muncă și au subliniat că punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale va fi esențială pentru a asigura crearea de locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate pentru toți, în cadrul unei redresări favorabile incluziunii. În fine, statele membre au subliniat importanța urmăririi îndeaproape, inclusiv la cel mai înalt nivel, a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor principale ale UE pentru 2030. Statele membre ar trebui să asigure mobilitatea echitabilă și portabilitatea drepturilor și a beneficiilor printr-o mai bună protecție a lucrătorilor mobili, inclusiv a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, printr-o funcționare mai eficace a inspectoratelor de muncă și prin introducerea unor soluții digitale eficace.

(8a)

(9)

Reformele pieței muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel național, ar trebui să urmeze practicile naționale de dialog social, în vederea asigurării unor salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent și o creștere sustenabilă. Acestea ar trebui, de asemenea, să ofere oportunitatea necesară pentru o analiză amplă a aspectelor socioeconomice, inclusiv a îmbunătățirilor posibile în ceea ce privește sustenabilitatea, competitivitatea, inovarea, crearea de locuri de muncă de calitate, condițiile de muncă, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, educația și competențele, sănătatea publică, incluziunea și veniturile reale. Statele membre și Uniunea trebuie să se asigure că impactul social, economic și asupra ocupării forței de muncă al crizei provocate de pandemia de COVID-19 este atenuat și că tranzițiile sunt echitabile și juste din punct de vedere social. Consolidarea redresării și a tendinței către o societate incluzivă și rezilientă, în care cetățenii să fie protejați și să poată anticipa și gestiona schimbările, și totodată să poată participa activ în societate și în economie, trebuie să continue. Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieței forței de muncă, constând în stimulente temporare pentru angajare și tranziție, politici în materie de competențe și servicii îmbunătățite de ocupare a forței de muncă, pentru a sprijini tranzițiile de pe piața forței de muncă, astfel cum se subliniază în Recomandarea (UE) a Comisiei privind un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE).

(9)

Reformele pieței muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel național, ar trebui să urmeze practicile naționale de dialog social, în vederea asigurării unor salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent și o creștere sustenabilă. Acestea ar trebui, de asemenea, să ofere oportunitatea necesară pentru o analiză amplă a aspectelor socioeconomice, inclusiv a îmbunătățirilor posibile în ceea ce privește sustenabilitatea, competitivitatea, inovarea, crearea de locuri de muncă de calitate, condițiile de muncă, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, egalitatea de gen, educația și competențele, sănătatea publică, incluziunea și veniturile reale. Statele membre ar trebui, prin urmare, să respecte și să consolideze rolul partenerilor sociali, să promoveze extinderea domeniilor vizate de negocierile colective, precum și să sprijine o densitate ridicată a sindicatelor și a organizațiilor lucrătorilor, pentru a asigura o redresare favorabilă incluziunii și echitabilă din punct de vedere social. Statele membre și Uniunea trebuie să se asigure că impactul social, economic și asupra ocupării forței de muncă al crizei provocate de pandemia de COVID-19 este atenuat și că tranzițiile sunt echitabile și juste din punct de vedere social. Consolidarea redresării și a tendinței către o societate incluzivă și rezilientă, în care cetățenii să fie protejați și să poată anticipa și gestiona schimbările, și totodată să poată participa activ în societate și în economie, trebuie să continue. Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieței forței de muncă, constând în stimulente temporare pentru angajare și dobândirea unor competențe de tranziție, validarea și dezvoltarea competențelor, precum și în servicii îmbunătățite de ocupare a forței de muncă, pentru a sprijini tranzițiile de pe piața forței de muncă, astfel cum se subliniază în Recomandarea (UE) a Comisiei privind un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE). Este necesară o evaluare aprofundată a politicilor naționale și a schemelor de sprijin care au fost utilizate pentru a atenua efectele pandemiei de COVID-19, pentru a putea desprinde învățăminte în urma eforturilor depuse și a identifica instrumentele care ar putea fi utilizate în viitor.

(10)

Este necesar ca discriminarea să fie combătută sub toate formele sale, egalitatea de gen să fie asigurată, iar ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie sprijinită . Trebuie să se asigure acces și oportunități pentru toți și să se reducă sărăcia și excluziunea socială (inclusiv a copiilor), în special prin asigurarea unei funcționări eficace a piețelor muncii și a unor sisteme de protecție socială adecvate și favorabile incluziunii și prin înlăturarea barierelor din calea educației, a formării și a participării pe piața muncii, inclusiv prin investiții în educația și îngrijirea timpurie și în competențe digitale . Accesul în timp util și echitabil la îngrijire pe termen lung și servicii medicale accesibile ca preț, inclusiv promovarea prevenției și a asistenței medicale, sunt deosebit de relevante , prin prisma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și în contextul îmbătrânirii societăților. Potențialul persoanelor cu handicap de a contribui la creșterea economică și la dezvoltarea socială ar trebui să fie valorificat într-o mai mare măsură. Pe măsură ce noi modele economice și de afaceri își fac apariția la nivelul locurilor de muncă din Uniune, relațiile de muncă suferă și ele schimbări. Statele membre ar trebui să se asigure că relațiile de muncă ce apar ca urmare a noilor forme de muncă mențin și consolidează modelul social european.

(10)

Este necesar ca discriminarea să fie eliminată, sub toate formele sale, egalitatea de gen să fie asigurată, iar ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie promovată . Trebuie să se asigure acces și oportunități pentru toți și să se eradicheze sărăcia și excluziunea socială (inclusiv a copiilor), în special prin asigurarea unei funcționări eficace a piețelor muncii și a unor sisteme de protecție socială adecvate și favorabile incluziunii și prin înlăturarea barierelor din calea educației, a formării și a participării pe piața muncii, inclusiv prin investiții în educația și îngrijirea timpurie , în competențe digitale și în învățarea pe tot parcursul vieții. Statele membre ar trebui să stimuleze investițiile în locuri de muncă durabile și de calitate și să adopte o abordare cuprinzătoare pentru a ajuta copiii să iasă din sărăcie și a sprijini părinții copiilor aflați în dificultate. Garanția europeană pentru copii ar trebui să fie integrată în toate sectoarele de politică și ar trebui să se acorde prioritate finanțării pentru drepturile copiilor, utilizând în același timp pe deplin politicile și fondurile existente ale Uniunii pentru a adopta măsuri concrete care contribuie la eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor . Accesul în timp util și echitabil la îngrijire pe termen lung și servicii medicale accesibile ca preț, inclusiv prevenția, nu în ultimul rând a problemelor de sănătate mintală la locul de muncă, precum și promovarea asistenței medicale, sunt deosebit de importante , prin prisma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și în contextul îmbătrânirii societăților. Potențialul persoanelor cu handicap de a contribui la creșterea economică și la dezvoltarea socială ar trebui să fie valorificat într-o mai mare măsură. Pe măsură ce noi modele economice și de afaceri își fac apariția la nivelul locurilor de muncă din Uniune, relațiile de muncă suferă și ele schimbări. Statele membre ar trebui să se asigure că relațiile de muncă ce apar ca urmare a noilor forme de muncă consolidează modelul social european , garantând în același timp drepturile lucrătorilor, condiții de muncă decente, inclusiv sănătatea și siguranța la locul de muncă, salarii decente și un bun echilibru între viața profesională și cea privată .

(12)

Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin REACT-EU (21), care consolidează fondurile politicii de coeziune până în 2023, Fondul social european Plus, noul Mecanism de redresare și reziliență (22) și alte fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă și InvestEU, pentru a stimula ocuparea forței de muncă, investițiile sociale, incluziunea socială și accesibilitatea și a promova oportunitățile de perfecționare și de recalificare a forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și educația și formarea de înaltă calitate pentru toți, inclusiv alfabetizarea digitală și competențele digitale. Cu toate că se adresează statelor membre și Uniunii, orientările integrate ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile.

(12)

Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin REACT-EU (21), care consolidează fondurile politicii de coeziune până în 2023, Fondul social european Plus, noul Mecanism de redresare și reziliență (22) și alte fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă și InvestEU, pentru a stimula ocuparea forței de muncă, investițiile sociale, incluziunea socială și accesibilitatea și a promova oportunitățile de perfecționare și de recalificare a forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și educația și formarea de înaltă calitate pentru toți, inclusiv alfabetizarea digitală și competențele digitale. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze pe deplin Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului  (22a) , pentru a sprijini lucrătorii care au fost disponibilizați ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate că se adresează statelor membre și Uniunii, orientările integrate ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile.

(13a)