Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/942

[COM(2021) 805 final/2 – 2021/0423 (COD)]

propunerea de regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului

[COM(2021) 804 final – 2021/0424 (COD)]

propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului

[COM(2021) 803 final – 2021/0425 (COD)]

(2022/C 323/17)

Raportor:

domnul Udo HEMMERLING

Sesizări	Parlamentul European, 17.2.2022 și 7.3.2022 Consiliul Uniunii Europene, 23.2.2022 și 3.3.2022
Temei juridic	Articolele 114 alineatul (1), 194 alineatul (2) și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	2.5.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	19.5.2022
Sesiunea plenară nr.	569
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	184/2/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

După invazia Rusiei asupra Ucrainei și după sancțiunile adoptate ulterior împotriva Rusiei și a Belarusului, UE și-a accelerat procesul de adaptare a politicii sale energetice, în special în ceea ce privește gazele naturale. Comisia Europeană a prezentat comunicarea „REPowerEU” privind independența față de combustibilii fosili ruși până în 2030, primele măsuri importante fiind deja planificate pentru 2022. În general, CESE sprijină această abordare ambițioasă și recomandă Comisiei să elaboreze o propunere actualizată pentru acest pachet privind piața gazelor, pentru a reflecta noua situație.

1.2.

CESE salută intenția Comisiei Europene de a accelera tranziția către gazele din surse regenerabile, de care este urgent nevoie din cauza schimbărilor climatice continue. Utilizarea acestora ar trebui să se axeze pe sectoare greu de decarbonizat sau atunci când nu sunt deja disponibile soluții tehnologice alternative, precum electrificarea directă a utilizărilor finale.

1.3.

Propunerea definește sistemul de gaze și de hidrogen ca reprezentând două sisteme separate. Normele prevăzute în pachetul legislativ privind gazele ar însemna că cerințele sunt foarte diferite. CESE consideră că cerințele diferite și restrictive pentru cele două sisteme sunt disproporționate. Ar trebui realizate potențialele sinergii în ceea ce privește dezvoltarea, operarea și întreținerea comună a celor două sisteme printr-o reglementare comună.

1.4.

CESE este de părere că gazele din surse regenerabile ar trebui să fie pe deplin comercializabile pe piața comună. Prin urmare, ar trebui introdus încă de la început un sistem uniform la nivelul UE pentru standardele de calitate și durabilitate a gazelor.

1.5.

CESE subliniază rolul special al biometanului în dezvoltarea unei oferte mai extinse de gaze din surse regenerabile, pentru economia circulară și pentru valoarea adăugată la nivel regional. Aceasta ar fi și în beneficiul agriculturii durabile, prin reducerea emisiilor de GES.

1.6.

Emisiile de metan fosil sunt subraportate. CESE este conștient de faptul că cea mai mare parte a scurgerilor de metan se produc în afara UE și, din acest motiv, în regulament trebuie pus în aplicare un standard privind performanțele importurilor de metan din UE.

2.   O imagine de ansamblu asupra propunerilor Comisiei Europene

2.1.

Cele trei propuneri ale Comisiei Europene din decembrie 2021 fac parte din abordarea „Pregătiți pentru 55”, menită să accelereze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și progresul în direcția atingerii neutralității climatice până în 2050. Scopul este acela de a adapta normele pieței de gaze din UE pentru tranziția către gaze din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de a extinde aceste norme, pentru a acoperi o piață a hidrogenului în UE.

2.2.

Cadrul de reglementare pentru o piață comună a gazelor a fost ultima dată adaptat substanțial în 2009. Până în prezent, s-a pus accentul în principal pe aspecte de reglementare legate de eficiență, comerț, rețele, concurență și informarea consumatorilor. Aceste aspecte se extind acum în mod radical, pentru a include norme care reglementează tranziția către energii regenerabile.

2.3.

Trebuie să se acorde prioritate gazelor din surse regenerabile, cu emisii negative, zero și/sau scăzute de dioxid de carbon de pe piață.

2.4.

O piață internă și o rețea pentru hidrogen vor fi instituite și dezvoltate în conformitate cu normele privind piața gazelor din UE. Cu toate acestea, Comisia propune ca rețeaua de gaze existentă și viitoarea rețea de hidrogen să nu fie gestionate de un singur operator. Această propunere va fi valabilă și dacă un operator existent al rețelei de gaze dezvoltă și o rețea de hidrogen (așa-numita separare orizontală).

2.5.

În plus, se propune pentru prima dată un regulament privind reducerea emisiilor de metan în sectorul gazelor. Acesta va transforma în norme specifice scopul strategiei UE privind metanul de a monitoriza și a reduce emisiile de metan ale sectorului energetic.

3.   Necesitatea unei actualizări după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

3.1.

Invazia Rusiei asupra Ucrainei provoacă o durere imensă populației Ucrainei. Trebuie sprijinită rezistența civilă și militară a acestei țări. Ca urmare a sancțiunilor adoptate împotriva Federației Ruse și a Belarusului, ar trebui revizuită politica energetică a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește importurile de gaze naturale din Rusia.

3.2.

În martie 2022, Comisia Europeană a schițat un nou plan pentru dobândirea independenței față de combustibilii fosili din Rusia până în 2030, numit „REPowerEU”. Va fi extrem de dificil pentru economia și societatea europeană să reducă cererea de gaz rusesc cu două treimi până la sfârșitul acestui an. Comunicarea abordează numeroase noi priorități în ceea ce privește securitatea energetică, stocarea gazelor, prețurile la energie și biometanul, care sunt legate de pachetul legislativ privind piața gazelor din decembrie 2021. Ar trebui să se ia în discuție un instrument obligatoriu pentru creșterea utilizării gazelor din surse regenerabile, inclusiv a biometanului.

3.3.

Pentru o politică coerentă în ceea ce privește piața gazelor, CESE recomandă Comisiei să elaboreze o propunere actualizată pentru acest pachet privind piața gazelor. Aceasta ar trebui să includă o propunere de accelerare a procedurilor de autorizare pentru infrastructura de gaze și hidrogen.

4.   Observații generale

4.1.

CESE salută intenția Comisiei Europene de a accelera tranziția către gazele din surse regenerabile, de care este urgent nevoie din cauza schimbărilor climatice continue. Sectorul gazelor trebuie să aibă o contribuție majoră la decarbonizare și la cuplarea sectorului în temeiul Pactului verde. De asemenea, pentru această tranziție este nevoie de gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon și trebuie îndeplinite cerințe ridicate în materie de sustenabilitate. Utilizarea acestora ar trebui să se axeze pe sectoare greu de decarbonizat sau atunci când nu sunt deja disponibile soluții tehnologice alternative, precum electrificarea directă a utilizărilor finale.

4.2.

CESE este conștient de angajamentul privind neutralitatea climatică prevăzut de UE în Legea climei. Pe baza acestui angajament, politicile UE ar trebui să ia în considerare avantajele speciale ale sistemelor de energie electrică și de gaze. Rețelele de energie electrică pot transporta energie solară și eoliană din surse regenerabile cu pierderi scăzute la transformare. Rețelele de gaze pot utiliza instalații mari de stocare și pot asigura transportul pe distanțe lungi. În privința gazelor, trebuie să se acorde prioritate gazelor din surse regenerabile și, într-o măsură mai mică, gazelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon de pe piață. În special, ar trebui să se pună accentul pe hidrogen în sectoarele care sunt greu de decarbonizat, precum oțelul, cimentul, ceramica sau transportul pe distanțe lungi.

4.3.

Având în vedere că CO2 rămâne în atmosferă pentru o perioadă lungă de timp, trebuie asigurat obiectivul obligatoriu privind neutralitatea climatică până în 2050, consacrat în Legea europeană a climei. Dacă acest obiectiv nu va fi atins în anii următori, vor trebui luate măsuri suplimentare, în special dacă se dovedește că emisiile de metan din sectorul energetic au un impact mai mare asupra climei decât se estimează în prezent.

4.4.

Pe termen lung este nevoie de rețele eficiente de gaze și de stocare – și, pe viitor, de rețele de hidrogen și instalații de stocare a acestuia –, întrucât ele constituie un element important al unei aprovizionări sigure și accesibile cu energie. Acestea ar trebui dezvoltate într-o manieră care să completeze sistemul de energie electrică. Astfel, sectorul gazelor și al hidrogenului poate contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili rusești.

4.5.

Accelerarea tranziției către gaze din surse regenerabile poate contribui la diversificarea ofertei de gaze în Uniunea Europeană. Prețurile la carbon pentru combustibilii fosili vor impune trecerea la gaze din surse regenerabile.

4.6.

Propunerile Comisiei Europene sunt menite să faciliteze și să extindă accesul pe piața comună pentru gazele din surse regenerabile și pentru gazele cu emisii reduse de carbon, inclusiv pentru hidrogen. CESE consideră că această abordare este utilă. Dar este suficientă pentru a sprijini introducerea gazelor din surse regenerabile? Prin urmare, CESE propune să se ia în considerare și posibilitatea de a acorda prioritate explicită prin lege injectării de gaze din surse regenerabile în rețele. În unele state membre există norme similare privind prioritatea la introducere pentru sectorul energiei electrice și acestea ar putea funcționa ca model pentru tranziție.

4.7.

CESE consideră că infrastructura de gaze existentă trebuie folosită și dezvoltată în continuare după cum este nevoie pentru a atinge obiectivul neutralității climatice. Comitetul sprijină ideea de a se pune accentul în mod deosebit pe instituirea unei piețe și a unei rețele a hidrogenului. În acest sens, CESE pune sub semnul întrebării necesitatea unei separări stricte a rețelelor de gaze naturale și de hidrogen în conformitate cu legislația în materie de concurență.

4.8.

Propunerea definește două sisteme separate: un sistem de gaze, care ar trebui să facă trecerea de la gaze fosile la gaze din surse regenerabile, și un sistem de hidrogen. Normele prevăzute în pachetul legislativ privind gazele ar însemna că cerințele aplicabile celor două sisteme sunt foarte diferite, ceea ce ar conduce la blocarea sinergiilor tehnice și economice între cele două sisteme. CESE se întreabă dacă cerințele diferite și restrictive aplicate celor două sisteme sunt necesare și proporționale. Ar trebui realizate potențialele sinergii în ceea ce privește dezvoltarea, operarea și întreținerea comună a celor două sisteme printr-o reglementare comună. Ar trebui să fie făcute posibile și realizabile oportunitățile de conectare a unor secțiuni separate ale rețelei locale.

4.9.

Propunerile Comisiei Europene vizează să permită dezvoltarea rapidă a pieței pentru așa-numitul hidrogen cu emisii scăzute de carbon, precum și pentru hidrogenul din surse regenerabile veritabil. Această abordare amplă este menită să asigure o expansiune rapidă și competitivă a hidrogenului pe piață. Din punctul de vedere al CESE, trebuie să se asigure faptul că hidrogenul din surse regenerabile veritabil are în continuare prioritate în fața hidrogenului produs folosind combustibili fosili.

4.10.

Electroliza și reformarea cu abur sunt cele mai cunoscute și mai consacrate procese chimice pentru producerea hidrogenului. Pot fi folosite, de asemenea, piroliza și procesele biologice (fermentarea), precum și CO2 biogen din prelucrarea biogazelor. În funcție de proces, pot fi folosite diferite surse de energie sau materii prime pentru a produce hidrogen din surse regenerabile, precum energia electrică din surse regenerabile, gazele din surse regenerabile sau chiar biomasa durabilă. Prin urmare, se preconizează că instituirea unei economii a hidrogenului va conduce la o combinație de tehnologii și de dimensiuni ale instalațiilor. Extracția hidrogenului din spațiu este o altă opțiune care ar trebui recunoscută.

4.11.

În principiu, CESE recomandă un model de piață deschisă pentru dezvoltarea unei economii a hidrogenului, acordându-se o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Aceasta va însemna că gazele sau hidrogenul din surse regenerabile pot fi produse local din sisteme de energie electrică din surse regenerabile neconectate la rețea, din reziduuri biogene și din deșeuri sau materiale reciclate. Aceasta impune un acces egal la rețele și pe piețe. În plus, ar trebui să se acorde o atenție deosebită operatorilor mai mici și nou-veniților pe piață (inclusiv comunitățile energetice) care produc gaze din surse regenerabile, precum biometanul. Întreprinderile mici și nou-intrate pe piața gazelor au nevoie de un sprijin special, deoarece trebuie să facă investiții mari, cu o rentabilitate relativ scăzută. Cel puțin acești operatori ar trebui să aibă acces garantat la rețele de distribuție.

4.12.

CESE subliniază rolul special al biometanului în dezvoltarea unei oferte mai extinse de gaze din surse regenerabile. În martie 2022, Comisia Europeană a stabilit un nou obiectiv de 35 de miliarde de metri cubi de biometan până în 2030. Încă există numeroase surse neutilizate de biomasă care nu se află în competiție cu obiectivele de producție alimentară sustenabilă și de protecție a naturii. Utilizarea produselor secundare și a reziduurilor din agricultură pentru biometan va veni în sprijinul reducerii emisiilor climatice la nivelul sectorului. Aceasta va oferi, de asemenea, îngrășăminte suplimentare pentru fermieri – un pas nou în direcția economiei circulare și a valorii adăugate regionale.

4.13.

Au fost deja stabilite standarde ridicate de siguranță pentru gaze și hidrogen pentru a proteja angajații și mediul. Odată cu utilizarea sporită a hidrogenului în viitor, rolul măsurilor preventive va deveni și mai important.

5.   Observații specifice

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului

5.1.

Articolul 2 din directivă oferă o nouă definiție a „hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon”. Definițiile pentru „gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon” și „combustibili cu emisii scăzute de dioxid de carbon” se bazează pe cele din Directiva privind energia din surse regenerabile. Trebuie atins un prag de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 70 %. Definiția „hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon” ar trebui reexaminată, pentru a se vedea dacă aceasta blochează trecerea la gaze din surse regenerabile. Pe de o parte, se pare că este nevoie de așa-numitul hidrogen albastru (hidrogen produs din gaze naturale cu captarea carbonului), pentru a atinge rapid o producție semnificativă de hidrogen. Pe de altă parte, nevoia de a dezvolta o producție de hidrogen din surse regenerabile „veritabil” nu trebuie să fie îngreunată sau întârziată de favorizarea hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Ambele tipuri ar trebui să fie asigurate prin directivă. Prin urmare, ar trebui acordată prioritate gazelor din surse regenerabile.

5.2.

Articolul 8 din directivă prevede certificarea gazelor din surse regenerabile și a celor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În conformitate cu Directiva privind energia din surse regenerabile, acest lucru se va face folosind sistemul de echilibrare a masei deja consacrat pentru combustibilii din surse regenerabile în sectorul transporturilor. Industria gazelor consideră că diferitele sisteme naționale de verificare vor crea obstacole în calea comerțului transfrontalier cu gaze din surse regenerabile. CESE consideră că este necesară certificarea completă a gazelor din surse regenerabile și, prin urmare, sugerează introducerea, încă de la început, a unui sistem uniform la nivelul UE pentru standardele de calitate și durabilitate a gazului. Acesta ar trebui să includă garanții de origine actualizate, care să includă, de asemenea, informații privind gazele cu efect de seră și criterii de sustenabilitate. Acest lucru va îmbunătăți lichiditatea pieței gazelor pe parcursul procesului de decarbonizare.

5.3.

Articolele 13 și 14 din directivă prevăd pentru prima dată norme pentru „clienții activi” (prosumatori) și pentru comunitățile de energie. CESE salută faptul că poziția sa a fost adoptată de Comisie (1), care oferă consumatorilor un portofoliu diversificat de aprovizionare cu gaze naturale și o mai mare concurență pe piața gazelor naturale. În plus, prosumatorii și comunitățile energetice stimulează dezvoltarea regională sau rurală și dau un impuls digitalizării sectorului energetic.

5.4.

Articolul 27 din directivă prevede că contractele pentru furnizarea de gaze fosile trebuie să înceteze până în 2049 sau să nu se aplice după acest termen. CESE are îndoieli dacă stabilirea unui termen limită prin lege este o idee bună pentru anumite contracte de aprovizionare din sectorul privat, întrucât această măsură ar putea contraveni principiului cererii și ofertei din economia de piață. Pe de altă parte, pentru a fi coerentă cu obiectivul obligatoriu privind neutralitatea climatică consacrat în Legea europeană a climei și având în vedere persistența îndelungată a gazelor cu efect de seră în atmosferă, 2049 este prea târziu. În cazul în care Comisia decide să continue cu data rezilierii contractelor, data finală ar trebui să fie cu aproximativ un deceniu mai devreme pentru a putea îndeplini angajamentele noastre în materie de mediu și, în special, având în vedere inițiativa REPowerEU, acordând prioritate tranziției necesare către energia din surse regenerabile.

5.5.

Directiva (articolul 62 și următoarele) prevede, de asemenea, separarea producătorilor, a comercianților, a operatorilor de rețea și a operatorilor de stocare din cadrul rețelelor de hidrogen, în conformitate cu reglementările privind rețelele de alimentare cu gaze. CESE sprijină această abordare competitivă, însă arată că ea ar putea îngreuna inițiativele critice din punctul de vedere al termenelor pentru construirea de rețele de hidrogen. Directiva prevede norme excepționale care să se aplice până la sfârșitul anului 2030; prin urmare, ar trebui evaluată posibilitatea instituirii unei prelungiri suplimentare. Impunerea separării juridice dintre operatorii rețelelor de gaze și operatorii rețelelor de hidrogen ar îngreuna transformarea și construirea infrastructurii necesare pentru atingerea obiectivelor climatice. O manieră de decarbonizare a sectorului gazelor constă în adaptarea și transformarea infrastructurii de gaze existente pentru transportul de hidrogen pur. Prin urmare, CESE este de părere că ar merita discutate excepțiile în ceea ce privește normele de separare a rețelei de hidrogen. La fel ca în cazul reglementărilor privind rețelele de gaze, reglementările privind rețelele de hidrogen ar trebui, de asemenea, să facă distincția între nivelurile rețelei de transport și de distribuție și ar trebui să prevadă cerințe specifice în materie de separare.

Propunerea de regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului (reformare)

5.6.

Articolul 4 din Regulamentul revizuit privind gazele conține o normă care prevede că un stat membru poate permite transferuri financiare între servicii reglementate pentru gaze și hidrogen. CESE poate sprijini această abordare.

5.7.

Regulamentul (articolul 6 și următoarele) prevede accesul nediscriminatoriu pe piață pentru rețelele de hidrogen și instalațiile de stocare, în conformitate cu reglementările privind rețelele de gaze. CESE sprijină această abordare.

5.8.

Articolul 16 din regulament prevede reducerea tarifelor de rețea pentru gazele din surse regenerabile și pentru cele cu emisii scăzute de dioxid de carbon. CESE sprijină acest obiectiv.

5.9.

Articolul 20 din regulament prevede că în transportul de gaze dintre statele membre trebuie să se accepte un conținut de hidrogen de până la 5 %. CESE consideră că ar trebui să se reexamineze dacă este posibil să se depășească cota de 5 % de hidrogen adăugat, garantându-se totodată că rețeaua va funcționa fără dificultăți tehnice. Această măsură de adăugare de hidrogen ar facilita creșterea pieței gazelor din surse regenerabile.

5.10.

Regulamentul (articolul 39 și următoarele) prevede instituirea treptată a Rețelei europene a operatorilor de rețele de hidrogen (ENNOH). Datorită potențialelor sinergii dintre gaze și hidrogen, aceasta ar trebui organizată în strânsă colaborare cu Rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem de gaze naturale, deja existentă. CESE subliniază rolul important al acestei rețele în crearea unei piețe interne a hidrogenului în UE. În acest sens, trebuie să se garanteze că rețeaua este deschisă pentru noi jucători. Trebuie respectate interesele specifice ale IMM-urilor în ce privește concurența.

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic

5.11.

La nivel global, UE generează 5 % din emisiile globale de metan (2). Majoritatea emisiilor de metan din importurile de gaze naturale provin din afara UE. O abordare internațională care să includă importurile de energie rămâne esențială pentru combaterea emisiilor de metan în sectorul energetic.

5.12.

CESE consideră că un cadru al UE pentru limitarea sau reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic este o idee bună. Ar trebui luate măsuri pentru a se garanta că cerințele de monitorizare pentru sectorul gazelor sunt fezabile, de exemplu atunci când se măsoară, se raportează și se verifică date privind emisiile. Aceasta ar trebui să includă stabilirea unor termene adecvate de inspecție pentru instalații, prin diferențieri în funcție de starea tehnică și de vârsta acestora. Ar trebui luate în considerare inițiativele industriale existente de reducere a emisiilor (Parteneriatul pentru petrol și gaz metan), precum și nevoia de a stimula cooperarea internațională în cadrul unor inițiative precum Angajamentul privind metanul și Coaliția pentru climă și aer nepoluat.

5.13.

În prezent, o mare parte a datelor privind emisiile de metan fosil sunt subraportate. CESE salută propunerile privind monitorizarea, raportarea și verificarea (MRV), mai ales atunci când se aplică pentru prevenirea scurgerilor de-a lungul conductelor de gaze. Ar trebui integrate și tratate cu prioritate inițiative precum Observatorul internațional al emisiilor de metan și utilizarea tehnologiilor prin satelit pentru detectarea unor astfel de scurgeri. În UE ar trebui interzise practicile de evacuare în atmosferă și de ardere la faclă fără motive justificate. Excepțiile de la această normă ar trebui să se limiteze la situațiile de urgență și la cele legate de siguranță. La fel ca în cazul biometanului, mai multe state membre ale UE au pus deja în aplicare măsuri tehnice și de reglementare privind monitorizarea și eludarea normelor. Acestea ar putea contribui la evaluarea emisiilor de metan în timpul exploatării fosile.

5.14.

CESE este conștient că cea mai mare parte a scurgerilor de metan se produc în afara UE și, din acest motiv, în regulament trebuie pus în aplicare un standard privind performanțele importurilor de metan. Un astfel de standard privind importurile ar trebui să stabilească un nivel de referință pentru emisiile acceptabile din amonte. Acest standard ar trebui să fie deja dezvoltat în temeiul prezentului regulament. În plus, ar trebui să fie avută în vedere includerea emisiilor de metan din amonte în sistemul de stabilire a prețului pentru CO2.

5.15.

Propunerea privind reducerea emisiilor de metan se axează pe sectorul energetic. CESE reiterează relevanța emisiilor de metan din agricultură. Astfel cum se menționează în strategia Comisiei privind metanul, fermierii ar trebui să fie sprijiniți în vederea reducerii emisiilor de metan. Aceasta ar putea consta în includerea în politica agricolă comună a unui mandat prin care să se ofere măsuri de recompensare a reducerilor emisiilor de metan de către fermieri.

---

(1)  Opinia TEN/761 – Prețurile energiei. (JO C 275, 18.7.2022, p. 80).

(2)  A se vedea Avizul TEN/725 – Strategia privind metanul (JO C 220, 9.6.2021, p. 47).