Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030)

[COM(2021) 615 final]

(2022/C 290/13)

Raportor:

domnul Ákos TOPOLÁNSZKY

Sesizarea Comitetului de către	Comisia Europeană, 1.12.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	7.3.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	23.3.2022
Sesiunea plenară nr.	568
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	145/0/4

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE susține și subliniază cu fermitate valorile fundamentale, care stau la baza Uniunii Europene și a conviețuirii în Europa. Consideră că nicio formă de manifestare a antisemitismului nu este compatibilă cu valorile și standardele europene, deoarece duce la încălcări ale drepturilor și la excludere, ceea ce reprezintă o amenințare nu numai pentru comunitățile evreiești și viața evreiască, ci și pentru patrimoniul european, cât și pentru un viitor european democratic, care poate fi realizat numai într-o societate diversă.

1.2.

Prin urmare, CESE sprijină, în linii mari, lansarea strategiei (1) și faptul că aceasta a fost precedată de un amplu proces de consultare în 2021. De asemenea, este de acord în toate privințele că nu doar antisemitismul trebuie combătut, ci trebuie continuate politicile publice și cooperarea comunitară în sprijinul acceptării reciproce.

1.3.

CESE sprijină ferm obiectivul strategiei nu numai de a combate antisemitismul, ci și de a susține viața evreiască (Fostering Jewish Life). Comunitățile și persoanele evreiești nu sunt doar victime pasive ale trecutului și prezentului, ci și participanți activi ai vieții Europei. CESE sprijină ferm viziunea Strategiei pentru un viitor european în care comunitățile evreiești cresc și se dezvoltă. CESE este convins că antisemitismul nu este o încălcare a drepturilor care îi afectează doar pe evreii europeni, ci și un test pentru cauza europeană, coexistența europeană, statul de drept, drepturile fundamentale și democrația.

1.4.

CESE este de acord cu definiția antisemitismului adoptată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) (2) și sprijină cu fermitate acceptarea acesteia de toate statele membre, care să-și bazeze acțiunile politice pe aceasta.

1.5.

Recomandă Comitetului să înscrie în fiecare an acest subiect pe ordinea de zi a unuia dintre organele sale operaționale de vârf și, dacă este necesar, să evalueze punerea în aplicare a strategiei și prin alte mijloace (vizită de țară, cercetare etc.).

1.6.

CESE sprijină includerea educației printre prioritățile strategiei, deoarece aceasta joacă un rol esențial în combaterea și prevenirea antisemitismului. Materialele educaționale și de formare cu privire la aspecte relevante (inclusiv intoleranța etnică, rasismul, infracțiunile motivate de ură, combaterea prejudecăților) trebuie elaborate în cooperare cu organismele reprezentative civile și evreiești.

1.7.

În mass-media trebuie utilizate în mod consecvent toate instrumentele juridice constituționale și ale UE pentru a descuraja conținutul antisemit, îmbunătățind în același timp cunoștințele și înțelegerea vieții evreiești, ținând seama ca relatările pe acest subiect să fie mai echilibrate și mai sensibile.

1.8.

CESE propune Comisiei să analizeze modalitățile de protejare a dreptului comunităților evreiești de a-și exercita în continuare credințele și ritualurile atunci când elaborează politici viitoare, ca mijloc de promovare a vieții evreiești în Europa.

1.9.

În opinia CESE, cultura evreiască, ca patrimoniu inseparabil al identității europene, trebuie să fie mult mai aproape și mai vizibilă pentru cetățeni și pentru publicul larg. Aceasta reprezintă, de asemenea, o mare oportunitate pentru înțelegerea reciprocă și comunitară, o condiție prealabilă pentru succesul ideii europene, dar și pentru dezvoltarea identității evreiești și consolidarea comunităților lor.

1.10.

Un cadru legislativ clar și solid, care să abordeze în mod sistematic discursurile de incitare la ură și fenomenele conexe, este un element necesar și obligatoriu al ordinii juridice europene, dar nu este un răspuns suficient în sine. Cadrul legislativ ar trebui să fie completat de instrumente educaționale și de un sistem de programe aplicate pe scară largă la nivel comunitar și al societății, capabile să ajungă la cetățeni.

1.11.

Extinderea populismului la nivel mondial scoate în evidență necesitatea de a analiza contextul social mai larg al antisemitismului. Un tip de ură nu poate fi combătut fără a cunoaște și a interveni efectiv împotriva celuilalt.

1.12.

Este o obligație esențială pentru toate statele membre de a asigura cetățenilor libertatea de a-și alege credințele religioase și obiceiurile religioase și de a se bucura de acestea fără teamă. Intimidarea religiilor în general, în special a convingerilor religioase evreiești, prin orice mijloace sau în orice măsură, ar trebui considerată un atentat la ordinea juridică democratică.

1.13.

CESE încurajează Comisia Europeană să acorde combaterii antisemitismului și agendei strategice pentru promovarea vieții evreiești o dimensiune puternică de politică externă în toate aspectele cooperării cu țările terțe și cu organizațiile internaționale.

1.14.

Pentru a pune în aplicare strategia într-un mod și mai eficient, Comitetul recomandă formarea unei unități permanente la nivelul Consiliului, precum și monitorizarea și combaterea antisemitismului.

1.15.

2. Observații generale

2.1.

CESE susține și subliniază cu fermitate valorile fundamentale, care stau la baza Uniunii Europene și a conviețuirii în Europa. Printre aceste valori se numără respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților (3). CESE consideră că nicio formă de manifestare a antisemitismului nu este compatibilă cu valorile și standardele europene, deoarece duce la încălcări ale drepturilor și la excludere, ceea ce reprezintă o amenințare nu numai pentru comunitățile evreiești și viața evreiască, ci și pentru patrimoniul european, cât și pentru un viitor european democratic, care poate fi realizat numai într-o societate diversă.

2.2.

Este important de remarcat că obiectivul strategiei constă nu numai de a combate antisemitismul, ci și de a susține viața evreiască (Fostering Jewish Life). Este cu siguranță pozitiv că strategia scoate în evidență faptul că comunitățile evreiești și aparținătorii acestora sunt nu numai victime pasive ale trecutului și prezentului, ci și participanți activi la modul de viață european, care contribuie în mod semnificativ la crearea unei Europe diversificate și favorabile incluziunii. CESE sprijină ferm viziunea Strategiei pentru un viitor european în care comunitățile evreiești cresc și se dezvoltă.

2.3.

Prin urmare, CESE sprijină, în linii mari, lansarea strategiei (4) și faptul că aceasta a fost precedată de un amplu proces de consultare în 2021. De asemenea, este de acord în toate privințele că nu doar antisemitismul trebuie combătut, ci trebuie continuate politicile publice și cooperarea comunitară în sprijinul acceptării reciproce. De asemenea, CESE consideră că este obligat să sprijine toate eforturile pentru a se asigura că cetățenii europeni de origine evreiască se simt bine și în siguranță, că sunt bine priviți în întreaga Europă și au o perspectivă de viitor pozitivă în Uniunea Europeană.

2.4.

CESE este convins că antisemitismul nu este o încălcare a drepturilor care îi afectează doar pe evreii europeni, ci și un test pentru cauza europeană, coexistența europeană, statul de drept, drepturile fundamentale și democrația. În consecință, acest fenomen afectează pe toată lumea și toate organizațiile politice și sociale cu responsabilități și este hârtia de turnesol care permite măsurarea evoluției modului de viață european și nivelul de protecție a cetățenilor UE și a valorilor sale.

2.5.

Este de acord că instituțiile Uniunii Europene și statele membre trebuie să adopte o strategie bazată pe o abordare comună, care nu este suficientă în sine. Angajamentele care decurg din valorile stabilite în strategii trebuie, de asemenea, să fie puse în aplicare într-un mod măsurabil și verificabil și să fie recunoscute ca o realitate evidentă a coexistenței europene.

2.6.

În lumina Declarației Consiliului European privind combaterea antisemitismului din 2018 și a Declarației Consiliului (5) privind integrarea luptei împotriva antisemitismului în toate domeniile de politică din 2020, recomandările cercetării independente, bazate pe dovezi și anchete comunitare, sunt esențiale pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor și a planurilor de acțiune naționale, precum și pentru monitorizarea și evaluarea acestora (6).

2.7.

CESE recomandă ca proiectul NOA (Networks Overcoming Antisemitism – Rețele pentru combaterea antisemitismului) sprijinit de Comisie, care evaluează acțiunile întreprinse de fiecare stat membru în lupta împotriva antisemitismului prin intermediul unor întrebări și indicatori obiectivi, bazate pe standarde internaționale și europene (7), să fie pus în aplicare pe scară largă în toate statele membre, pentru a le ajuta să pună în aplicare și să își dezvolte în mod eficace politicile.

2.8.

CESE adoptă și aplică definiția de lucru a antisemitismului adoptată de IHRA. În același timp, pledează cu fermitate ca toate statele membre să adopte definiția și să-și bazeze acțiunile politice pe aceasta, formulând acțiunile instituțiilor de stat și locale în acest domeniu.

2.9.

CESE salută și ilustrează ca exemplu faptul că elaborarea strategiei se bazează pe un amplu proces de consultare (8). Este de acord cu faptul că principiul nediscriminării, precum și dispozițiile și spiritul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie respectate în toate privințele.

2.10.

CESE sprijină ferm numirea unui coordonator național sau a unui delegat de către fiecare stat membru, ca parte indispensabilă a strategiei sale, și sprijinul statului respectiv pentru autonomia și libertatea de acțiune a acestuia, implicând toate părțile interesate relevante din societate.

2.11.

În calitate de reprezentant al societății civile organizate în Uniunea Europeană, CESE consideră că este nevoie urgentă de acțiune – nu doar ca o campanie punctuală sau o campanie de combatere a antisemitismului, ci ca o sarcină permanentă de monitorizare și sensibilizare în Uniunea Europeană. În acest sens, Comitetul recomandă cu fermitate formarea unei unități permanente la nivelul Consiliului, precum și monitorizarea și combaterea antisemitismului (9). Acesta nu ar fi doar un simbol vizibil important, ci ar consolida, de asemenea, din partea statelor membre, activitatea meritorie a coordonatorului Comisiei Europene pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești și a Grupului de lucru împotriva antisemitismului din cadrul Parlamentului European.

2.12.

3. Politica educațională și pentru tineret

3.1.

CESE sprijină includerea educației printre prioritățile strategiei, deoarece aceasta joacă un rol esențial în combaterea și prevenirea antisemitismului. Deși legislația și aplicarea ei, inclusiv dreptul penal, joacă, desigur, un rol important în lupta împotriva transmiterea urii de la o generație la alta, schimbările de atitudine pe termen lung, de discurs și de gândire publică pot fi realizate numai prin intermediul politicii educaționale și al instrumentelor comunitare.

3.2.

Raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) (10) din 2019 arată în mod clar că atacurile antisemite au un grup-țintă cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, iar pentru mulți acestea sunt o realitate de zi cu zi. Școlile evreiești din întreaga Europă au nevoie de protecție. CESE recomandă ca elevilor din învățământul secundar, studenților și tinerilor adulți să li se acorde un rol important în punerea în aplicare a strategiei, prin implicarea și consultarea continuă a lor și dialogul cu liderii tinerilor și cu organizațiile universitare, inclusiv la nivel local. Experiența lor legată de discursurile de incitare la ură, infracțiunile motivate de ură, de platformele de comunicare socială și din sfera educațională este, de asemenea, de o importanță capitală, deoarece ei pot fi principala țintă a atacurilor antisemite.

3.3.

În opinia CESE, strategia ar trebui să includă așa-numitele „acțiuni comune” care să implice toți actorii, inclusiv alte grupuri minoritare și reprezentanți ai organizațiilor interconfesionale existente, pentru a aduce schimbări substanțiale.

3.4.

Universitățile și comunitățile academice pot fi centre intelectuale pentru antisemitism. Implicarea responsabililor din cadrul universităților în lupta împotriva antisemitismului ar trebui să fie o prioritate a strategiei, iar orientările în acest sens sunt furnizate în publicația UNESCO „Abordarea antisemitismului prin educație” (11) (Addressing Anti-Semitism Through Education), a cărei punere în practică obligatorie ar fi cu siguranță recomandată. Orientările includ mecanismele transparente în urma fenomenelor antisemite: procedurile, rapoartele privind incidentele și monitorizarea acestora, inclusiv evidențierea eventualelor acțiuni antisemite ale conducerii universităților.

3.5.

Pentru a oferi cadrelor didactice și cadrelor universitare claritate în ceea ce privește semnificația antisemitismului, ar trebui să li se pună la dispoziție în practică oportunitățile de formare/educație menționate în strategie, iar școlile ar trebui încurajate, prin intermediul organizării educaționale și al finanțării, să desfășoare programe de sensibilizare și de dezvoltare a cunoștințelor pe această temă, cu implicarea organizațiilor evreiești, civile și religioase, pentru a contracara negarea, denaturarea, falsificarea și banalizarea Holocaustului și pentru a contracara eforturile de glorificare a nazismului și a colaboratorilor acestora. Programe tematice similare ar putea face parte din cursurile (de integrare) pentru imigranți. În opinia CESE, este de dorit și oportun ca membrii organismelor decizionale de la nivelul UE și de la nivel național să aibă posibilitatea de a participa la cursuri de formare în care și-ar putea dezvolta competențele în ce privește comunitatea evreiască și alte minorități.

3.6.

Din punctul de vedere al viitorului și al securității comunității evreiești din Europa, CESE recomandă statelor membre ca, prin intermediul ministerelor lor respective, să examineze conținutul programelor școlare naționale și accentul pus pe antisemitism și recunoașterea valorilor și identității evreiești, și să elaboreze materiale educaționale și de formare, în cooperare cu organismele reprezentative civile și evreiești, cu privire la chestiuni relevante (inclusiv combaterea intoleranței etnice, a rasismului, a infracțiunilor motivate de ură, a prejudecăților).

3.7.

Recomandă Comisiei Europene să elaboreze materiale educaționale accesibile care să se adreseze tuturor grupurilor interesate, în limba de predare și în interesul minorităților, în special al comunităților evreiești, și care definesc ce înseamnă să facă parte din Uniunea Europeană bazată pe valorile democrației și drepturile fundamentale ale omului, în care diversitatea și combaterea discriminării sunt valori intrinseci implicite.

3.8.

Recomandă ca instituțiile de învățământ secundar și superior să se angajeze atât în combaterea antisemitismului, cât și în acceptarea valorilor evreiești, ca parte clară a politicii lor de combatere a discriminării.

3.9.

Recomandă ca organizațiilor de tineret evreiești să li se acorde un rol important în viitoarele politici publice de promovare a vieții evreiești în toate domeniile identificate ale strategiei, iar factorii de decizie să asigure sprijin adecvat activităților acestor organizații.

4. Media

4.1.

Pentru a limita conținutul antisemit, în cadrul activităților curente ale mass-mediei, inclusiv prin campanii pe platformele de comunicare socială, sunt necesare acțiuni decisive bazate pe valori comune și sprijin explicit pentru diseminarea conținutului pozitiv care recunoaște demnitatea și drepturile minorităților, inclusiv ale celor de origine evreiască.

4.2.

Reprezentarea comunităților evreiești și a membrilor acestora pe rețelele tradiționale și sociale este, în majoritatea cazurilor, foarte limitată și se axează pe impactul violenței antisemite și al terorismului, respectiv pe memoria colectivă a Holocaustului în Europa, a cărei importanță este, desigur, dincolo de orice îndoială. În același timp, dincolo de aceasta, este nevoie de un conținut mai pozitiv, cum ar fi spectacole contemporane evreiești, festivalurile evreiești sau promovarea limbilor evreiești ca recunoaștere a coexistenței în societățile noastre.

4.3.

Pe lângă cultură, o serie de proiecte și inițiative ale comunității evreiești/civile sunt în desfășurare în paralel în statele membre ale Uniunii Europene, în favoarea unei Europe mai favorabile incluziunii și mai democratice, ținând seama de valorile și obiectivele UE. Aceste inițiative sunt active într-o serie de domenii, care includ, dar nu se limitează la combaterea rasismului, drepturile omului, protecția mediului sau diversitatea culturală.

4.4.

În opinia CESE, pe lângă posibilitatea oferită de canalele de comunicare socială de a promova valorile tradiționale ale comunității evreiești și familiarizarea cu practicile istorice și religioase, ar fi de dorit ca societatea majoritară să aibă o imagine de ansamblu asupra efectelor pozitive ale activismului comunității evreiești asupra întregii societăți, care poate juca, de asemenea, un rol important în combaterea stereotipurilor (12).

4.5.

Prin formarea și informarea jurnaliștilor, este necesar să se îmbunătățească cunoștințele și înțelegerea vieții evreiești în mass-media în ceea ce privește o relatare mai echilibrată și mai sensibilă față de aceste aspecte.

4.6.

În mass-media, toate instrumentele juridice constituționale și europene trebuie utilizate în mod consecvent pentru a combate conținutul antisemit. În acest scop, ar trebui desfășurate, de asemenea, activități de explorare sistematice, cu implicarea organelor de supraveghere de stat și a organizațiilor de tip „câine de pază”.

5. Cultura

5.1.

În opinia CESE, cultura evreiască, ca patrimoniu inseparabil al identității europene, ar trebui să fie mult mai aproape și mai vizibilă pentru cetățeni și pentru publicul larg. Aceasta reprezintă, de asemenea, o mare oportunitate pentru înțelegerea reciprocă și comunitară, o condiție prealabilă pentru succesul ideii europene, dar și pentru dezvoltarea identității evreiești și consolidarea comunităților lor.

5.2.

Educația privind cultura evreiască ca parte evidentă, integrantă și inseparabilă a spectrului cultural european este din ce în ce mai necesară în școli, având în vedere că, în urma Shoah, puține persoane intră în contact zi de zi cu viața evreiască.

5.3.

CESE este convins că patrimoniul cultural ar trebui recunoscut, respectat și promovat ca o realitate vie și în continuă evoluție, nu ca o moștenire închisă a trecutului. În acest scop, este necesar să se sprijine asumarea și implicarea sporită la nivel local prin încurajarea parteneriatelor cu părțile interesate.

5.4.

Deși strategia menționează Convenția de la Faro (13), aceasta nu se referă la aplicarea sa practică. Este necesar să se pună în practică cadrul și orientările prevăzute de Convenția de la Faro, pentru a promova cooperarea și dezvoltarea domeniilor științifice, educaționale, culturale și artistice, inclusiv a turismului.

5.5.

Comitetul invită instituțiile UE, statele membre, societatea civilă și organizațiile partenerilor sociali să prezinte și să celebreze cum se cuvine contribuția evreilor la Uniunea Europeană ca parte integrantă și inalienabilă a unei culturi comune, inspirându-se, de exemplu din inițiativa din Germania, care marchează 1 700 de ani de viață evreiască în această țară. Propune sprijinirea inițiativei „Zilele europene ale culturii evreiești”, cu implicarea instituțiilor relevante și a societății civile, și încurajează cooperarea cu Consiliul Europei în ceea ce privește punerea în aplicare și extinderea programului său privind itinerariile culturale.

5.6.

În cazul în care nu există astfel de inițiative, ar trebui stabilite standarde și orientări naționale pentru conservarea, întreținerea și înnoirea patrimoniului cultural evreiesc, asigurând în același timp o finanțare adecvată în acest scop. Trebuie promovate prezența culturii evreiești în cadrul dialogului intercultural și prezentarea ei.

5.7.

CESE consideră că sunt necesare strategii integrate de protecție a patrimoniului pe termen lung, bazate pe participarea comunităților locale și pe o abordare multidisciplinară, precum și sprijinirea punerii lor în aplicare prin mijloace financiare. În acest scop este necesară identificarea părților interesate relevante (comunități locale, municipalități, voluntari, activiști, parteneri sociali și organizații ale societății civile, comunități religioase evreiești, biserici, instituții regionale și de stat, autorități publice), definirea metodelor de informare, participare și consultare, explorarea posibilităților de cooperare, parteneriat și sprijin sistematic pentru aceste procese. Este esențială implicarea permanentă a Asociației europene pentru protejarea și promovarea culturii și patrimoniului evreilor din Europa – cea mai mare organizație de protecție a patrimoniului evreilor din Europa.

6. Discursurile de incitare la ură, infracțiunile motivate de ură, securitatea

6.1.

Un cadru legislativ clar și solid, care să abordeze în mod sistematic discursurile de incitare la ură și fenomenele conexe, este un element necesar și obligatoriu al ordinii juridice europene, dar nu este un răspuns suficient în sine. Acesta ar trebui să fie completat de instrumente educaționale și de programe utilizate pe scară largă care să ajungă la cetățeni, printre altele, alfabetizarea digitală și informațională, însuflețirea valorilor cetățeniei responsabile și formarea împotriva prejudecăților și a dezinformării, pentru a construi o cultură a înțelegerii reciproce.

6.2.

În opinia CESE, este esențial să se înțeleagă rădăcinile și cauzele tuturor formelor de violență împotriva persoanelor și comunităților evreiești, pentru a putea interveni în mod eficient nu numai prin intermediul justiției penale, ci și printr-un sistem mai eficient de intervenții comunitare și societale. Printre acestea se numără sprijinirea campaniilor de sensibilizare privind nediscriminarea, sprijinirea eforturilor organizațiilor societății civile de formare a grupurilor-țintă în scopul recunoașterii discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, încurajându-le să răspundă la acestea, precum și sprijinirea și finanțarea acțiunilor de monitorizare, colectare de date și raportare ale organizațiilor societății civile naționale și internaționale.

6.3.

În opinia CESE, responsabilitatea cetățenilor în aceste domenii nu este uniformă; în primul rând, trebuie subliniată responsabilitatea celor ale căror activități au cea mai mare influență asupra prejudecăților sociale și, în cazuri grave, inițiate acțiuni în justiție împotriva lor. Printre aceștia se numără actori politici, funcționari din administrația publică și locală, precum și reprezentanți ai autorităților de aplicare a legii și ai organizațiilor judiciare. Trebuie tratate cu prioritate și în mod corespunzător acțiunile abuzive ale acestora.

6.4.

Este necesar să se consolideze în aceste instituții, în special în serviciile de poliție, formarea internă axată pe sensibilizare, și să se efectueze cercetări interne de evaluare la intervale regulate pentru a identifica posibilele prejudecăți ale personalului și pentru a elabora politici de îmbunătățire a situației.

6.5.

CESE recomandă ca în cadrul FRA să se efectueze o analiză mai aprofundată a situației actuale în materie de securitate și a amenințărilor la adresa vieții evreiești. În același timp, încercările de dezinformare bazate pe informații false sau eronate cu privire la comunitatea evreiască la nivelul statelor membre, în special în ceea ce privește actele legate de rituale, ar trebui examinate și prevenite prin intermediul instrumentelor de comunicare și de politică publică.

6.6.

Mecanismele instituționalizate de cooperare între autoritățile de aplicare a legii și organizațiile comunității evreiești ar trebui consolidate; ar trebui oferite cursuri de formare pentru a permite poliției să identifice cu precizie acest tip de infracțiuni și motivațiile lor bazate pe prejudecăți. În acord cu Strategia UE privind drepturile victimelor 2020-2025 (14) trebuie sprijinite capacitatea comunității evreiești și capacitatea organizațiilor societății civile de a furniza servicii de sprijinire a victimelor. Este necesară o colectare de date uniformă, cuprinzătoare și mai comparabilă la nivelul UE.

6.7.

Extinderea populismului la nivel mondial atrage atenția asupra necesității de a analiza contextul social mai larg al antisemitismului: xenofobia, homofobia, transfobia, rasismul, atitudinile antirome merg adesea mână în mână cu antisemitismul, iar un tip de ură nu poate fi combătut fără a fi conștient de celălalt tip. Acestea sunt simptome diferite ale aceluiași fenomen social, care nu pot fi interpretate și tratate eficient independent unele de altele.

6.8.

Comunitățile evreiești din Europa se confruntă cu nevoi tot mai mari în materie de securitate în ceea ce privește școlile, sinagogile și centrele comunitare. Statele ar trebui să adopte o abordare cuprinzătoare și holistică cu privire la această chestiune, oferind măsuri și/sau fonduri adecvate pentru a aborda aceste provocări, pentru a asigura siguranța instituțiilor evreiești și a vieții comunitare.

7. Libertatea religioasă și practica religioasă

7.1.

7.2.

Dialogul interreligios trebuie să facă obiectul unei strategii bazate pe valori reale comune diferitelor organizații religioase, și nu considerat și pus în aplicare doar ca un gest de curtoazie, și ar trebui sprijinit de instrumentele specifice ale statului.

7.3.

Dorința comunităților evreiești este de a elimina incertitudinea juridică din ce în ce mai mare în ceea ce privește sacrificarea rituală (Shrita) și circumcizia (Brit Mila), și de a soluționa această chestiune în mod uniform și la nivelul legislației UE. Prin urmare, CESE recomandă ca aceste chestiuni să fie discutate cu comunitățile evreiești și soluționate din punct de vedere juridic, recunoscând că fac parte integrantă din viața religioasă activă a evreilor de mii de ani și în Europa.

8. Dimensiunea internațională

8.1.

8.2.

CESE salută faptul că comunicarea Comisiei Europene abordează și aspecte internaționale și subliniază în special faptul că politica de vecinătate a UE și instrumentele de cooperare pentru dezvoltare, precum și instrumentele care aduc țările candidate la UE mai aproape de UE, sunt mecanisme adecvate de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești.

9. Sport

9.1.

Având în vedere că sportul, în special fotbalul, datorită popularității și publicității legate de această disciplină, prezintă un risc serios de antisemitism și, pe de altă parte, poate fi un instrument esențial pentru combaterea eficientă a acestuia, CESE este convins că ar trebui elaborate recomandări și orientări solide în acest domeniu. Sprijină Ghidul de bune practici privind diversitatea și combaterea discriminării al FIFA, care ar putea constitui, de asemenea, un punct de referință important pentru strategie.

9.2.

Ar fi important ca federațiile sportive și organizațiile sportive să își formuleze obiectivele pe teme, pe baza recomandărilor FIFA (regulamente interne, sancțiuni și monitorizarea punerii lor în aplicare, educație, colaborare în rețea și cooperare, comunicare și egalitate de șanse).

9.3.

Consideră că este important să se dezvolte și să se utilizeze pe scară largă programele educaționale de formare și informare pentru suporteri, cluburi și asociații, ca parte a angajamentului lor clar. O formare similară poate fi utilizată, de asemenea, ca parte a sancționării suporterilor, chiar și în plus față de instrumentele de drept penal sau independent față de acestea.

9.4.

Consideră că este necesar să se pregătească materiale educaționale pentru comunitatea suporterilor, pentru ca ei să înțeleagă mai bine contextul istoric al antisemitismului în tribune, contribuind în același timp la crearea unei culturi a incluziunii (15).

9.5.

Federațiile naționale și cluburile ar trebui încurajate să elaboreze ele însele publicații educaționale și programe de sensibilizare, împreună cu organizațiile locale relevante, prin intermediul instrumentelor sportive (16).

Bruxelles, 23 martie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Comunicarea COM(2021) 615 final a Comisiei; Strategia UE de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești.

(2) „Antisemitismul este o percepție a evreilor care se poate manifesta ca ură împotriva lor. Expresiile verbale și fizice ale antisemitismului se adresează persoanelor evreiești sau ne-evreiești și/sau proprietăților acestora, instituțiilor comunității evreiești și instituțiilor religioase.” https://www.holocaustremembrance.com/resources/working-definitions-charters/working-definition-antisemitism

(3) Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:12012M/TXT&from=EN

(4) Comunicarea COM(2021) 615 final a Comisiei; Strategia UE de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești.

(5) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15213-2018-INIT/ro/pdf

(6) https://www.consilium.europa.eu/media/47065/st13637-en20.pdf

(7) https://www.noa-project.eu/report-cards/ Metodologia evaluează modul de acțiune al fiecărui stat membru în cele zece domenii ale strategiei: educația, infracțiunile motivate de ură, discursurile de incitare la ură, mass-media, memoria Holocaustului, sportul, dialogul interconfesional, libertatea religioasă, cultura și protecția patrimoniului, securitatea. Aproape toate standardele se bazează pe standarde, direcții, recomandări sau orientări internaționale, aprobate de instituțiile UE sau de alte organizații internaționale (de exemplu, OSCE sau UNESCO).

(8) De exemplu, din cele 76 de puncte incluse în recomandarea comună a nouă organizații evreiești europene (BBI, CEJI, WJC, EJC, EUJS, EUPJJ, AJC, AEPJ, BBE), strategia a inclus 58 de puncte în textul final.

(9) Președinta CESE, cuvânt de deschidere la dezbaterea privind antisemitismul în contextul Avizului SOC/704 privind strategia UE de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești, ședința Secțiunii SOC, 10 februarie 2022.

(10) Young Jewish Europeans: and experiences of antisemitism (Tineri europeni evrei, percepții și experiențe de antisemitism.) https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2019-young-jewish-europeans_en.pdf

(11) https://en.unesco.org/preventing-violent-extremism/education/antisemitism

(12) Exemple de astfel de campanii și proiecte sunt: https://www.noa-project.eu/profiles/

(13) https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list?module=treaty-detail&treatynum=199

(14) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52020DC0258

(15) A se vedea, de exemplu: https://changingthechants.eu/wp-content/uploads/2021/10/Guidelines.ENGpdf.pdf

(16) Un bun exemplu în acest sens este manualul echipei Chelsea: https://www.efdn.org/wp-content/uploads/2018/05/CFC-CST-KIO-Antisemitism-Stewards-Guide-2018.pdf sau inițiativa https://www.theredcard.org