Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind misiunile europene

[COM(2021) 609 final]

(2022/C 275/05)

Raportor:	Paul RÜBIG
Coraportoare:	Małgorzata Anna BOGUSZ

Sesizare	Comisia Europeană, 1.12.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	3.2.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	23.2.2022
Sesiunea plenară nr.	567
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	214/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Deși CESE consideră că cele cinci misiuni prezentate în comunicare reprezintă priorități de prim ordin pentru UE, CESE crede că și cele cinci provocări și obiective enumerate în continuare sunt foarte importante pentru Europa.

Dezvoltarea și continuarea misiunilor și măsurilor vizând:

1.	menținerea competitivității la nivel mondial în raport cu SUA și Asia în domeniul cercetării, al tehnologiei și al inovării (CTI);

2.	gestionarea provocărilor legate de societatea UE în curs de îmbătrânire;

3.	definirea de strategii pentru integrarea cu succes a numărului mare de migranți care intră în UE;

4.	îmbunătățirea pregătirii pentru situații de urgență;

5.	gestionarea nevoilor pacienților cu boli netransmisibile (BNT), afectați de pandemia de COVID-19, în special ale celor care suferă de boli cardiovasculare.

1.2.

Comunicarea enumeră și abordează cinci misiuni prioritare ale UE: 1. Adaptarea la schimbările climatice; 2. Cancerul; 3. Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030, incluzând salubritatea; 4. 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030, inclusiv sate inteligente; 5. Un pact al solului pentru Europa.

1.3.

CESE sprijină cu fermitate ideea capacitării în materie de climă a 150 de regiuni de referință din întreaga Europă. Acest obiectiv va necesita însă un buget semnificativ pentru C&D. În consecință, CESE recomandă ferm creșterea ponderii bugetelor regionale ale UE destinate C&D de la procentul actual de 5 % la minimum 10 %.

1.4.

CESE salută faptul că UE se concentrează pe combaterea cancerului – una dintre cele mai importante probleme în materie de sănătate – și dorește să încurajeze instituțiile UE să întreprindă demersuri similare în ceea ce privește bolile cardiovasculare – prima cauză de mortalitate în rândul cetățenilor din UE și în lume, în general.

2.   Observații generale

2.1.

Misiunile UE vor oferi rezultate printr-un nou rol privind cercetarea și inovarea în cadrul programului Orizont Europa, combinat cu o abordare coordonată și atotcuprinzătoare și cu o nouă relație cu cetățenii. Acestea îi vor mobiliza și îi vor implica pe deplin pe actorii publici și privați, precum statele membre ale UE, autoritățile locale și regionale, institutele de cercetare, antreprenorii și investitorii publici și privați, pentru a crea împreună un impact real și durabil.

2.2.

CESE ar dori să sublinieze că competitivitatea industriei Europei este foarte importantă pentru realizarea misiunilor UE. Prin urmare, CESE salută trimiterea la noua agendă privind competitivitatea industrială. În același timp, CESE subliniază importanța luării în considerare a impactului asupra cetățenilor UE și încurajează Comisia să stabilească o legătură strânsă între activități și politicile sociale și Pilonul european al drepturilor sociale, ținând seama în special de nevoile speciale ale persoanelor în vârstă și ale cetățenilor vulnerabili din UE.

2.3.

CESE dorește să sublinieze că, deși obiectivul principal al misiunilor europene constă în obținerea unui impact pentru UE printr-un rol nou și mai important în cercetare și inovare, dimensiunea economică (concurență globală, locuri de muncă de înaltă calitate etc.), precum și dimensiunea socială trebuie, de asemenea, să joace un rol major în cadrul acestor misiuni europene. În ceea ce privește dimensiunea socială, CESE ar dori să sublinieze că, pe lângă importanța drepturilor sociale și a protejării securității sociale și a condițiilor de muncă echitabile pentru toți angajații, trebuie acordată o atenție specială nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile din UE (persoane în vârstă, bolnavi etc.).

2.4.

CESE salută cu entuziasm faptul că C&I sunt considerate, în mod clar, un element central al documentului privind misiunile UE. CESE este convins că provocările complexe din viitor pot fi abordate în primul rând prin C&I.

2.5.

CESE a adoptat avizul său pe tema „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” în martie 2021 (1), un aviz pe tema „Pactul pentru cercetare și inovare în Europa” în februarie 2022 (2), precum și unul pe tema „Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE – Un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE” (3). Prezentul aviz ar trebui privit în strânsă legătură cu aceste trei avize recente ale CESE.

2.6.

CESE este pe deplin de acord că, date fiind actualele provocări, „menținerea situației existente nu este o opțiune”. Europa are nevoie de „un nou tip de politică în materie de cercetare și inovare”: dacă UE continuă cu aceeași abordare a „vechii” sale politici în materie de C&I, nu va putea face față imenselor provocări cu care se confruntă – mai precis concurenței acerbe din Asia. CESE a subliniat foarte clar acest aspect în avizul său pe tema „Un nou SEC pentru cercetare și inovare”.

2.7.

În ceea ce privește întreprinderile, comunicarea afirmă faptul că misiunile europene vor mobiliza și implica pe deplin părțile interesate publice și private, precum statele membre ale UE, autoritățile regionale și locale, institutele de cercetare, antreprenorii și investitorii publici și privați, precum și cetățenii UE și societatea civilă, pentru a crea împreună un impact real și durabil, ținând cont de sectoarele economice și de întreprinderi, în special de microîntreprinderi și de IMM-uri.

2.8.

Competitivitatea industriei UE în ceea ce privește tehnologiile pentru decarbonizarea generării de energie electrică, precum și a altor industrii mari generatoare de CO2 constituie un factor decisiv pentru realizarea misiunii europene 1 – „Adaptarea la schimbările climatice”. Dacă UE eșuează, va pierde milioane de locuri de muncă în aceste industrii.

2.9.

De asemenea, CESE este pe deplin de acord că misiunile UE trebuie să fie complet coerente cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite.

2.10.

Deși CESE consideră că cele cinci misiuni reprezintă priorități de prim ordin pentru UE, el crede că cele cinci provocări și misiuni suplimentare enumerate la capitolul 4 sunt și ele foarte importante pentru Europa.

2.11.

CESE recomandă Comisiei Europene să acorde prioritate și misiunilor și măsurilor care generează noi locuri de muncă de înaltă calitate, activitate economică, venituri, bogăție și o calitate a vieții ridicată pentru cetățenii UE, precum menținerea competitivității produselor tehnologice europene în contextul unei concurențe globale acerbe (în special cu China, Coreea de Sud etc.).

2.12.

O parte semnificativă a locurilor de muncă și a bogăției Europei provine din exporturile de produse tehnologice ale Europei (autoturisme, utilaje, materiale etc.). O altă sursă importantă de noi locuri de muncă în Europa sunt microîntreprinderile și IMM-urile, întreprinderile nou-înființate inovatoare, întreprinderile în curs de extindere și învățământul universitar.

3.   Observații specifice

3.1.   Misiunea 1 – Adaptarea la schimbările climatice

3.1.1.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul al 21-lea. Factorii de decizie politică vor trebui să anticipeze schimbările viitoare pentru a proteja sectoarele și grupurile cele mai expuse riscului, luând în considerare, de asemenea, ocuparea forței de muncă.

3.1.2.

Aproape toate măsurile din cadrul Pactului verde au drept consecință majorarea prețurilor la energia electrică, la combustibili, încălzirea locuințelor etc. pentru cetățenii UE. Aceste majorări ale prețurilor au un impact deosebit de ridicat asupra a sute de milioane de cetățeni din statele membre ale UE cu venituri mici și medii, precum și asupra persoanelor vulnerabile, în general – adesea cetățeni ai UE cu venituri mici. Aceasta înseamnă că toate măsurile Pactului verde au un impact social semnificativ și trebuie gestionate cu atenție. Ele trebuie să sporească prosperitatea și să nu îi lase deoparte pe cei care au nevoie de sprijin pentru a face față schimbării.

3.1.3.

Exemplele de noi tehnologii care vor juca fără îndoială un rol foarte important în reducerea emisiilor de CO2 includ: — decarbonizarea generării de energie electrică; — decarbonizarea industriilor care emit CO2 – de exemplu, industria oțelului, industria cimentului etc.; — captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) și, de exemplu, stațiile de epurare a apelor uzate; — stocarea puterii electrice pe o scară foarte largă la costuri specifice scăzute; — electromobilitatea; — rețelele inteligente și rețelele electrice de înaltă tensiune; — orașele inteligente etc.

3.1.4.

Aceste tehnologii sunt ușor de enumerat pe hârtie, dar punerea lor în aplicare este, fără îndoială, o imensă provocare, dată fiind anvergura necesară pentru toate cele 27 de state membre ale UE, precum și la nivel global.

3.1.5.

Un element esențial în contextul concurenței globale în ceea ce privește noile tehnologii va fi disponibilitatea unui număr mare de cercetători și ingineri. Aceasta este cu siguranță o imensă provocare pentru Europa. În ultimii 20 de ani, în unele țări din Asia a crescut masiv numărul studenților la fizică, TIC și inginerie, în timp ce în Europa, cifrele au rămas mai mult sau mai puțin aceleași. Misiunile europene ar trebui să promoveze nu numai sporirea numărului acestor studenți, ci și o schimbare în tendința actuală de „exod al creierelor”, al persoanelor cu înaltă calificare, transformând-o într-o tendință de atragere a creierelor în UE.

3.1.6.

CESE recomandă cu fermitate Comisiei să definească măsuri pentru a îmbunătăți semnificativ competențele de bază și a spori numărul studenților la fizică, TIC și inginerie, precum și la medicină și farmacologie în Europa, în următorii 20 de ani. Fără această rezervă de specialiști în domeniul ingineriei, Europa va continua să rămână în urmă în ceea ce privește toate tehnologiile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.

3.2.   Misiunea 2 – Cancerul

3.2.1.

Cele 27 de state membre ale UE se confruntă permanent cu un număr tot mai mare de cazuri de cancer. UE27 trebuie să colaboreze pentru a îmbunătăți diagnosticarea, terapia, accesul la tratamente personalizate, tratamentul și prevenirea – după cum s-a subliniat deja în Avizul CESE pe tema „Planul european de combatere a cancerului” (4) din iunie 2021. Prin urmare, CESE salută faptul că cercetarea vizând prevenirea și tratamentul cancerului este menționată printre cele cinci misiuni ale UE.

3.2.2.

CESE dorește să evidențieze faptul că una dintre cele mai mari provocări va fi legată de eliminarea disparităților dintre țări în ceea ce privește accesul la tratamentul cancerului. CESE recomandă să se pună un accent deosebit pe grupurile vulnerabile din UE.

3.2.3.

Astfel cum menționează deja avizul CESE pe tema „Planul european de combatere a cancerului”, accesul la cele mai inovatoare terapii și introducerea campaniilor de vaccinare, care ne vor permite să reducem numărul cancerelor cauzate de infecțiile virale, vor juca un rol unic în acest sens.

3.2.4.

CESE dorește să sublinieze necesitatea unei abordări mai active în ceea ce privește prevenirea cancerului profesional. După cum s-a subliniat în avizul pe tema „Planul european de combatere a cancerului”, CESE solicită mai multe cercetări privind expunerea profesională la agenți cancerigeni, mutageni și la perturbatori endocrini și cauzele cancerului profesional.

3.2.5.

CESE dorește să sublinieze că partenerii sociali, asociațiile care apără drepturile pacienților și organizațiile societății civile joacă un rol indispensabil prin diseminarea celor mai bune practici și furnizarea de informații relevante – cu privire la cauzele cancerului și aspecte specifice legate, de exemplu, de gen sau de grupurile vulnerabile.

3.3.   Misiunea 3 – Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030

3.3.1.

Apa curată are o importanță majoră în UE pentru cetățeni, pentru agricultură și industria pescuitului. Din nou, pentru această misiune, cercetarea și tehnologiile în materie de apă curată, inclusiv extragerea apelor uzate, salubritatea și epurarea apelor uzate sunt esențiale.

3.3.2.

În plus, accesul la apă curată reprezintă în continuare o problemă pentru mulți cetățeni. CESE încurajează Comisia să pună în aplicare prin instrumente juridice drepturile omului la apă și salubritate.

3.4.   Misiunea 4 – 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030

3.4.1.

Peste 65 % din populația globului trăiește în orașe mari, iar acest procent este în creștere. Orașele mari impun provocări tot mai mari în materie de infrastructură (aprovizionare cu apă și salubritate, transport, aprovizionare cu energie etc.) și de calitate a vieții. Multe dintre provocări pot fi rezolvate numai prin cercetare și soluții de înaltă tehnologie. În viitor, va fi nevoie de mult mai mulți ingineri cu înaltă calificare pentru a proiecta orașe și sate inteligente bazate pe înaltă tehnologie.

3.4.2.

Ponderea persoanelor în vârstă din orașe crește rapid („societate în curs de îmbătrânire”). Persoanele în vârstă și cele vulnerabile au nevoi care diferă de cele ale tinerilor: ele au nevoie de mai multă asistență medicală, asistență socială etc. Ca urmare a schimbărilor demografice de la nivelul societății, nu vor exista suficienți tineri pentru a furniza toate aceste servicii în viitorul apropiat, ceea ce înseamnă că unele dintre aceste servicii pentru persoanele în vârstă vor fi preluate de soluții inteligente (de exemplu, roboți).

3.4.3.

Multe situații de urgență din ultimii ani au arătat că societățile moderne sunt relativ vulnerabile, prin urmare sporirea „pregătirii pentru situații de urgență” prin C&D este foarte importantă: — dezastrele survenite la centralele nucleare de la Fukushima, Cernobîl, Three Mile Island etc.; — penele de energie electrică și întreruperea comunicațiilor; — deficitul tuturor surselor de energie, inclusiv de gaze naturale și creșterea rapidă a prețurilor la energie; — furtuni și inundații masive, cu multe sute de morți; — pandemii, de exemplu pandemia de COVID-19, Zika și alte pandemii viitoare; — atacurile cibernetice (odată cu digitalizarea tot mai mare a tuturor aspectelor vieții publice, ale vieții private și celei profesionale, amenințarea atacurilor cibernetice se acutizează rapid).

3.4.4.

Europa estică și sudică abia a depășit o puternică pană de curent la 8 ianuarie 2021. Cauza profundă a vulnerabilității tot mai mari a Europei din punctul de vedere al aprovizionării cu energie rezidă în ponderea tot mai mare a energiei electrice regenerabile imprevizibile și imposibil de planificat, precum turbinele eoliene și energia solară. Europa nu este foarte bine pregătită pentru pene de energie electrică: în cazul unei pene de energie aprovizionarea cu energie a gospodăriilor și a industriei se întrerupe imediat, comunicațiile se întrerup în câteva minute sau ore, alimentarea cu apă potabilă se întrerupe într-un timp scurt etc. Redresarea în urma unei pene majore de energie electrică nu este o sarcină ușoară.

3.5.   Misiunea 5 – Un pact al solului pentru Europa

3.5.1.

Alături de apa curată, menționată anterior, un sol sănătos pentru a cultiva ingredientele de bază pentru alimente constituie una dintre cele mai importante resurse pentru toate creaturile vii, inclusiv pentru oameni și animale. Populația globală este în creștere: până la sfârșitul secolului va trebui să hrănim aproximativ 10 miliarde de oameni în mod sustenabil. Alimentele și agricultura convenționale reprezintă una dintre sursele majore de gaze cu efect de seră – CO2 și metan. Aceasta înseamnă că o mare parte a C&D trebuie să vizeze cercetarea și dezvoltarea agriculturii neutre din punct de vedere climatic, care să permită producția durabilă de alimente pentru cele 10 miliarde de oameni de pe planetă. În prezent, aproximativ 10 % din bugetul UE pentru agricultură și exploatațiile agricole este alocat C&D; CESE recomandă majorarea acestei cifre la minimum 20 % pentru a intensifica C&D în domeniul noilor tehnologii agricole durabile, inclusiv în ceea ce privește robotica în domeniul tehnologiilor agricole și al alimentelor.

4.   Cinci misiuni suplimentare

4.1.

Deși CESE consideră că cele cinci misiuni enumerate în comunicare reprezintă priorități de prim ordin pentru UE, el crede că cele cinci provocări și misiuni descrise în cele ce urmează sunt, de asemenea, de mare importanță.

4.2.   Misiunea europeană suplimentară nr. 1 – Menținerea competitivității la nivel mondial în raport cu SUA și Asia în materie de CTI

4.2.1.

Este important să se definească și să se continue misiuni și măsuri menite să prevină ca UE să rămână în urma Asiei, în special față de China și Coreea de Sud în domeniul cercetării, tehnologiei, inovării și brevetelor. Este o realitate faptul că, începând aproximativ cu anul 2000, UE a rămas tot mai mult în urma Chinei și a Coreei de Sud în ceea ce privește CTI (5).

4.2.2.

Dacă Europa continuă să rămână în urma SUA și a Asiei în ceea ce privește CTI, va pierde milioane de locuri de muncă și o bogăție considerabilă pe termen lung (20 până la 50 de ani). Deficitul UE27 a atins un nivel cu adevărat critic, în special în ceea ce privește tehnologiile generice esențiale (TGE) și tehnologiile emergente viitoare (TEV), precum inteligența artificială, învățarea automată, învățarea profundă, robotica, ingineria genetică, tehnologiile comunicațiilor (de exemplu, 5G), fabricarea de cipuri pentru calculatoare, fabricarea componentelor cheie pentru electromobilitate (de exemplu, baterii, pile de combustie și hidrogen) etc. Materialele noi au fost și vor fi întotdeauna un motor al inovării: de exemplu, inovarea legată de grafen și extinderea utilizării sale industriale au un potențial substanțial în materie de cercetare și inovare pentru Europa.

4.3.   Misiunea europeană suplimentară nr. 2 – Gestionarea provocărilor legate de societatea UE în curs de îmbătrânire

4.3.1.

Societatea europeană îmbătrânește rapid, ceea ce va crea o serie de noi provocări pentru toate statele membre ale UE.

4.3.2.

Persoanele în vârstă și cele vulnerabile au nevoi care diferă de cele ale tinerilor: medicamente mai multe și mai noi (împotriva demenței, bolii Alzheimer etc.), mai multă asistență medicală, mai multă asistență socială, precum și tipuri specifice de formare și educație, special concepute pentru persoanele în vârstă și cele vulnerabile etc.

4.3.3.

Cercetarea și inovarea (în domeniul medicinei, al produselor farmaceutice, al științelor sociale, ingineriei, al cursurilor de formare specifice etc.) vor avea, fără îndoială, o contribuție majoră la gestionarea cu succes a societății în curs de îmbătrânire a UE.

4.3.4.

Societatea în ansamblu are nevoie de o strategie europeană ambițioasă în materie de îngrijire.

4.4.   Misiunea europeană suplimentară nr. 3 – Strategii pentru integrarea cu succes a numărului mare de migranți care intră în UE

4.4.1.

UE trebuie să dezvolte misiuni și măsuri pentru integrarea numărului mare de migranți în statele membre ale UE. Întrucât UE este o societate care îmbătrânește rapid, are nevoie de mai mulți tineri, care să fie și bine pregătiți. Prin urmare, sunt necesare concepte inovatoare pentru educarea și formarea migranților. Cercetarea socioeconomică poate contribui la dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a ceea ce este necesar pentru integrarea cu succes a acestor milioane de oameni.

4.5.   Misiunea europeană suplimentară nr. 4 – Pregătirea pentru situații de urgență

4.5.1.

Pregătirea pentru situații de urgență implică dezvoltarea și continuarea unor misiuni și măsuri de protejare a unei aprovizionări stabile cu energie și de evitare a penelor de energie electrică, asigurând totodată decarbonizarea sistemului energetic al UE. A se vedea, în acest sens, punctul 3.4.4, care abordează chestiunea pregătirii pentru situații de urgență, în special provocarea legată de penele de energie electrică și de întreruperea comunicațiilor. Din nou, cercetarea și inovarea, în primul rând în domeniul științelor inginerești, reprezintă elementul esențial pentru abordarea acestor provocări.

4.5.2.

Alte urgențe care implică provocări includ inundațiile, secetele, pandemiile, dar și situațiile de urgență economică, cum ar fi blocarea lanțurilor de aprovizionare globale (de exemplu, blocarea canalului Suez în 2021 etc.)

4.6.   Misiunea europeană suplimentară nr. 5 – Gestionarea nevoilor pacienților cu boli netransmisibile (BNT), afectați de pandemia de COVID-19, în special ale celor suferă de boli cardiovasculare – prima cauză de mortalitate în rândul cetățenilor europeni și la nivel mondial

4.6.1.

În urma pandemiei este necesar să se acorde o atenție mai mare bolilor netransmisibile (BNT). În UE sunt 60 de milioane de persoane care suferă de boli cardiovasculare – aceasta este principala cauză de mortalitate în rândul cetățenilor europeni. În UE, în anii în care nu a existat pandemia de COVID-19, bolile cardiovasculare au fost cea mai frecventă cauză a deceselor care puteau fi prevenite. Pe durata pandemiei, mulți dintre acești pacienți au fost diagnosticați prea târziu sau nu au avut deloc șansa să fie diagnosticați.

4.6.2.

Ar trebui să analizăm dimensiunea echității în domeniul sănătății în UE, sprijinind astfel reducerea inegalităților în materie de sănătate, inclusiv aspectele legate de gen. Deși se concentrează pe promovare și prevenire, această inițiativă ar trebui să sprijine și îmbunătățirea cunoștințelor și a datelor, screeningul și depistarea timpurie, diagnosticarea și gestionarea tratamentului, precum și calitatea vieții pacienților. Un alt obiectiv ar trebui să fie sprijinirea țărilor UE în vederea transferului de bune practici, elaborării de orientări și implementării unor abordări inovatoare, ceea ce înseamnă însă și că UE ar trebui să stabilească încă o misiune europeană – cea de a construi sisteme de asistență medicală mai reziliente în fața pandemiilor în ceea ce privește bolile cardiovasculare, în acord cu eforturile misiunii privind cancerul, abordând, în ultimă instanță, cele două boli netransmisibile cu cea mai mare povară asupra populației europene. De asemenea, considerăm că trebuie abordate și alte boli, în special cele care au un impact puternic asupra PIB-ului european, de exemplu, afecțiunile musculo-scheletice.

---

(1)  JO C 220, 9.6.2021, p. 79.

(2)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Recomandarea Consiliului privind Pactul pentru cercetare și inovare în Europa [COM(2021) 407 final, 2021/0230 (NLE)] (JO C 275, 18.7.2022, p. 24).

(3)  JO C 286, 16.7.2021, p. 59.

(4)  JO C 341, 24.8.2021, p. 76.

(5)  Detaliile pot fi consultate, de exemplu, în Rapoartele privind STI ale OCDE 2015 și 2017.