Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Cum vor contribui ecosistemele industriale identificate la autonomia strategică a UE și la bunăstarea cetățenilor săi?”

(aviz exploratoriu)

(2022/C 194/06)

Raportoare:

Sandra PARTHIE

Sesizare	Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene, 21.9.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	13.12.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	19.1.2022
Sesiunea plenară nr.	566
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	244/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Pentru ca economiile europene să își păstreze competitivitatea la nivel internațional, întreprinderile din diferite sectoare trebuie să se adapteze la noii concurenți de la nivel global, să își reinventeze modelele de afaceri și să reevalueze lanțurile de aprovizionare. Schimbările care se produc ca urmare a acestei situații sunt structurale și uneori chiar disruptive, nu numai pentru întreprinderi, ci și pentru persoane și pentru condițiile de lucru ale acestora. CESE invocă principiul de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și îi invită pe toți actorii relevanți la un dialog pe marginea gestionării acestei schimbări structurale.

1.2.

Deschiderea față de comerț, investiții și alte forme de colaborare internațională este un punct forte și o sursă de creștere și de bunăstare pentru UE. CESE sprijină ambiția UE de a-și asuma o responsabilitate sporită pentru propria securitate, de a reduce dependențele unilaterale în domenii critice și de a-și consolida capacitatea de a-și stabili și pune în aplicare propriile priorități, trecând la o stare de competitivitate economică și de reziliență sporită.

1.3.

Fără a fi protecționiști, trebuie luate măsuri la nivel european, prin reglementări, dar și prin stabilirea de standarde, pentru a reduce riscul producerii unor deficite strategice și structurale, a proteja proprietatea intelectuală și a asigura o concurență reglementată și echitabilă între statele membre și cu alți parteneri globali. În alianțele sale transnaționale și globale, UE trebuie să poată identifica încălcările drepturilor omului, ale libertăților fundamentale și ale sănătății și siguranței persoanelor și mediului de la nivelul lanțurilor valorice și de aprovizionare.

1.4.

Pentru a-și consolida baza de producție, CESE recomandă ca UE să majoreze fondurile alocate domeniului cercetării, dezvoltării și inovării și ale altor instrumente de finanțare conexe, cum ar fi instrumentul de investiții interregionale pentru inovare (1), ridicându-le cel puțin la același nivel cu alte regiuni din lume, pentru a permite inovarea atât de necesară.

1.5.

În plus, CESE recomandă adaptarea Agendei pentru competențe la nevoile viitoare ale pieței forței de muncă. Abordarea bazată pe ecosisteme industriale ar trebui să se traducă, de asemenea, prin creșterea bunăstării cetățenilor UE în ceea ce privește crearea de locuri de muncă de calitate, remunerarea și accesul la învățarea pe tot parcursul vieții. În acest context, CESE subliniază că sprijină Pactul UE pentru competențe, care este esențial pentru asigurarea unor perspective de angajare pe termen lung pentru cetățenii europeni.

1.6.

CESE consideră că este important să se asigure o autentică convergență în sens ascendent a economiilor UE, în special în ceea ce privește productivitatea, standardele sociale, sănătatea și siguranța în muncă și producția ecologică. Competitivitatea pieței unice europene depinde în mare măsură de dezvoltarea și de exploatarea întregului potențial al tuturor economiilor naționale, care încă se află la niveluri foarte diferite și, prin urmare, au nevoie de politici diferite și specifice. Scopul ar trebui să fie eradicarea disparităților economice dintre statele membre. Investițiile în cercetare, dezvoltare și noile tehnologii sunt esențiale.

1.7.

CESE este de acord cu evaluarea OCDE, potrivit căreia, pentru o imagine echilibrată asupra bunăstării, este nevoie de tablouri de bord cuprinzătoare, cu statistici care să reflecte aspectele importante pentru oameni, acoperind rezultate în multiple domenii, precum veniturile populației, sănătatea, legăturile sociale, siguranța și mediul înconjurător. Trebuie să privim dincolo de mediile naționale pentru a înțelege nu numai dacă viața se îmbunătățește, ci și pentru cine. În plus, trebuie să măsurăm nu numai bunăstarea actuală, ci și resursele care contribuie la susținerea acesteia pe viitor. În fine, schimbările structurale pot fi percepute de oameni ca amenințătoare, în pofida rezultatelor analizei economice. Succesele electorale înregistrate de partide populiste pe întreg teritoriul UE, dar și votul pentru Brexit, se pot explica prin faptul că alegătorii își simt amenințate drepturile din cauza globalizării și simt că pierd controlul asupra deciziilor legate de propria viață. Acest sentiment nu poate fi atenuat prin statistici. Responsabilii de elaborarea politicilor trebuie să implice într-o măsură mai mare partenerii sociali și organizațiile societății civile în rezolvarea nemulțumirilor și a temerilor legate de greutățile sociale și în formularea și punerea în aplicare a unor soluții concrete. CESE sprijină o guvernanță corporativă sustenabilă, mai deschisă și axată pe participare, care să includă informarea, consultarea și participarea lucrătorilor la nivelul întreprinderii.

2.   Contextul avizului, inclusiv propunerea legislativă supusă examinării

2.1.

CESE face referire la concluziile Consiliului European din 1 și 2 octombrie 2020, care precizează că noțiunea de autonomie strategică este o caracteristică esențială a pieței interne, a politicii industriale și a sectorului digital. De asemenea, evidențiază concluziile Consiliului Competitivitate din 13 noiembrie 2020, în care se precizează că această noțiune include identificarea și reducerea dependențelor strategice și creșterea rezilienței în cele mai sensibile ecosisteme industriale și în domenii specifice, precum sănătatea, industria apărării, spațiul, domeniul digital, energia, industriile mobilității și materiile prime esențiale.

2.2.

Obiectivele autonomiei strategice deschise sunt stabilitatea, diseminarea standardelor europene și promovarea valorilor UE. Acestea se reflectă în mai multe inițiative recente, precum Comunicarea privind conturarea viitorului digital al Europei din februarie 2020, Comunicarea privind investițiile străine directe (Regulamentul privind examinarea investițiilor străine directe), adoptată în martie 2020, Mecanismul de examinare a investițiilor străine al UE, adoptat în 2019 și devenit complet funcțional în octombrie 2020, Strategia privind datele din noiembrie 2020, revizuirea politicii comerciale privind autonomia strategică deschisă din februarie 2021 și lucrările în curs privind un instrument anticoercitiv. În plus, propunerea de regulament privind mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, din iulie 2021, este un exemplu de conștientizare a temelor legate de mediu la nivelul UE.

2.3.

Strategia de la Lisabona din 2000 și-a propus ca UE să devină o economie și o societate care să se bazeze pe cunoaștere, a stabilit indicatori cuantificabili și a consolidat necesitatea de a sprijini cetățenii în parcursul de învățare pe tot parcursul vieții. Pactul pentru competențe este esențial în ceea ce privește educația, expertiza și know-how-ul, având în vedere că unele sectoare industriale se confruntă cu transformări majore în contextul dublei tranziții digitale și ecologice. În plus, astfel cum se menționează în Planul în materie de competențe, principalele părți interesate, cum ar fi întreprinderile, sindicatele, instituțiile de cercetare, de educație sau de formare și autoritățile publice sunt actori indispensabili în abordarea nevoilor sectoriale în materie de competențe. CESE salută activitatea Comisiei Europene și a partenerilor sectoriali, cum ar fi Consiliul competențelor sectoriale (Sector Skills Council) și alianțele europene ale competențelor sectoriale pentru a depăși necorelarea competențelor între cererea industriei în materie de competențe și oferta în materie de educație (2).

2.4.

CESE evidențiază, de asemenea, activitatea Comisiei privind reziliența materiilor prime critice (3), care urmărește să traseze o cale către o mai sustenabilitate și securitate sporite și avizul aferent al CESE (4), precum și evaluările realizate de CESE cu privire la diverse ecosisteme și sectoare industriale (5).

3.   Observații generale

3.1.

UE se bazează pe un model economic deschis, 14 % din importuri, la nivel mondial, fiind realizate de UE și 16 % din exporturi provenind din UE. CESE consideră că este esențial ca politica industrială a Europei să găsească modalități și mijloace de a decide pe cont propriu, fără să depindă de ceilalți actori în domenii strategice, de la tehnologie la alimentație și sănătate, de exemplu. O politică industrială cu o bază solidă de producție industrială ar trebui să contracareze posibilele efecte negative ale perturbărilor. Securitatea aprovizionării poate fi realizată, de asemenea, prin parteneriate cu „țări care împărtășesc aceeași viziune”. Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT), de exemplu, are menirea să ofere astfel de parteneriate. Pentru a se proteja de asimetriile comerciale, CESE sprijină, de asemenea, eforturile UE de a pune în aplicare și de a îmbunătăți instrumentele de apărare comercială, cum ar fi mecanismul de examinare a investițiilor străine al UE (6), Instrumentul pentru achiziții publice internaționale (7) și Regulamentul de combatere a denaturărilor cauzate de subvențiile străine pe piața unică, propus de Comisia Europeană în mai 2021 (8).

3.2.

O analiză ascendentă a dependențelor strategice efectuată de Comisie arată că dependențele din ecosistemele cele mai sensibile reprezintă doar 0,6 % din valoarea bunurilor importate din afara UE. Astfel, multe lanțuri valorice au demonstrat o reziliență remarcabilă în timpul pandemiei. CESE sprijină cu fermitate activitatea Comisiei de identificare a dependențelor și capacităților strategice. Analiza evidențiază, de asemenea, faptul că, din cele 5 200 de produse importate în UE, 137 aparțin unor ecosisteme sensibile, de care UE depinde în mare măsură – în principal în industriile mari consumatoare de energie (cum ar fi materiile prime) și în ecosistemele sanitare (cum ar fi ingredientele farmaceutice active), precum și în produsele relevante pentru sprijinirea tranziției verzi și digitale. 52 % din importurile de aceste produse dependente provin din China. 34 de produse sunt posibil mai vulnerabile din cauza posibilităților reduse de diversificare și de înlocuire cu produse din UE. Pentru a îmbunătăți competitivitatea industriei europene, sunt necesare politici solide în domeniul energiei durabile și al tehnologiei digitale. CESE dorește să sublinieze că sectorul sănătății digitale și actorii din domeniul energiei din surse regenerabile din Europa se numără printre liderii mondiali.

3.3.

Autonomia strategică deschisă se caracterizează prin existența capacităților de producție în sectoare orientate către viitor din cadrul pieței unice europene, în special în cazul produselor cu valoare ridicată, unde este esențial să se mențină potențialul tehnologic și de inovare al UE. De exemplu, evaluarea Comisiei arată că Europa are o cotă de piață mondială de 33 % în domeniul roboticii, 30 % în domeniul sistemelor integrate, 55 % în domeniul semiconductorilor auto, 20 % în domeniul echipamentelor pentru semiconductori și 20 % în domeniul componentelor de fotonică (9). Autonomia strategică implică instrumente de apărare comercială în contextul creșterii concurenței internaționale și a concurenței ilegale. Prin urmare, politica industrială a UE merge mână în mână cu o politică comercială și concurențială puternică.

3.4.

CESE subliniază că creșterea autonomiei strategice include consolidarea rezilienței pieței unice, investiții în propria competență a UE și în capacitatea sa tehnologică și resurse în materie de cercetare și dezvoltare, diversificarea lanțurilor de producție și de aprovizionare, garantarea suveranității digitale, asigurarea acumulării de stocuri strategice, stimularea și atragerea de investiții și producție în Europa, prin îmbunătățirea condițiilor în care își desfășoară activitatea firmele, explorarea unor soluții alternative și modele de economie circulară și promovarea unei cooperări industriale ample între statele membre, precum și ambiția de a ocupa un loc de lider în sectorul tehnologic, astfel cum a afirmat Consiliul Competitivitate în noiembrie 2020.

3.5.

Piața unică este cel mai mare atu al Europei, iar Comisia ar trebui să își concentreze în continuare eforturile pentru a-i spori reziliența prin punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor și prin eliminarea barierelor în vederea atingerii obiectivului unei economii europene inovatoare, prospere și orientate spre viitor. O piață internă puternică este o condiție prealabilă pentru înființarea de întreprinderi europene, dezvoltarea acestora și evitarea unor perturbări viitoare, de exemplu cu ajutorul instrumentului pentru situații de urgență al pieței unice.

3.6.

În avizul său „Niciun pact verde fără un pact social”, CESE subliniază importanța unui dialog social puternic și orientat spre viitor și a unei guvernanțe corporative sustenabile, axată pe participare. CESE susține, de asemenea, ca lucrătorii să fie informați și consultați și promovează participarea acestora la nivelul întreprinderii, pentru stimularea inovării la locul de muncă (10). În rezoluția sa din decembrie 2020 referitoare la guvernanța corporativă sustenabilă, Parlamentul European a salutat angajamentul Comisiei de a revizui Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare și de a elabora standarde de raportare nefinanciară (11). Aderarea la principiile unei guvernanțe corporative durabile este o modalitate importantă de promovare a valorilor europene în străinătate și oferă un avantaj competitiv întreprinderilor europene.

3.7.

Situația socioeconomică din statele membre ale UE este în continuare foarte diferită și, deci, este important să se garanteze că sunt dezvoltate parcursuri specifice de tranziție regională în contextul unui proces specific de guvernanță pentru diferitele ecosisteme, inclusiv sprijinind accesul la noi piețe, mai ales pentru IMM-uri, și la lanțuri valorice sustenabile. În materie de guvernanță, CESE sprijină abordări precum comisiile de transformare regională sau centrele de transformare care, în strânsă cooperare cu actorii economici locali și regionali, definesc soluții locale și regionale specifice pentru schimbările economice viitoare.

3.8.

În ceea ce privește îmbunătățirea cooperării industriale între statele membre ale UE, CESE apreciază activitatea de analiză desfășurată de Comisie în ceea ce privește definirea și evidențierea a 14 „ecosisteme industriale”. Analiza este similară unor exerciții efectuate de SUA și China. Acestea se încadrează în două categorii diferite: un ecosistem definit ca o rețea de clustere ce aparțin unui anumit domeniu de activitate și un ecosistem regional, care analizează interacțiunile agenților economici dintr-o anumită regiune. Împreună, acestea furnizează o platformă interactivă pentru optimizarea cooperării între autorități și părțile interesate și pentru facilitarea comunicării între actori. CESE consideră că există o valoare adăugată reală pentru întreprinderi, care poate evidenția necesitatea specifică a unui întreg ecosistem care este capabil să reacționeze. Cu cât un ecosistem este mai profund și mai dens, cu atât va fi mai util pentru toți actorii implicați și cu atât va fi mai mare valoarea adăugată oferită de acesta.

3.9.

UE și statele sale membre se axează pe programe publice în domeniul realizărilor științifice de ultimă generație la nivelul UE. În mod similar, bugetele de cercetare și inovare au fost transferate de la nivel național la nivelul UE și sunt mai mari ca oricând, deși încă se află sub nivelurile unor competitori strategici precum China; o a patra rundă de „programe de lansare” vizează recăpătarea de către UE a unei poziții de lider la nivel global în domeniul cercetării și inovării. Acestea ar trebui să includă modelele de inteligență artificială de la nivelul marilor întreprinderi (LEAM), spațiile de date industriale comune și tehnologiile verzi emergente și să consolideze cercetarea, dezvoltarea și inovarea în vederea creării de înlocuitori sintetici pentru materiile prime critice.

3.10.

Cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în cadrul Uniunii Europene ca procent din PIB s-au ridicat la 2 % în 2019. Spre comparație, China a cheltuit 2 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare în 2019, iar SUA 3 %. Pentru a-și consolida baza de producție, CESE recomandă ca UE să își sporească cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare și regretă faptul că, în afară de principalele investiții publice în cercetare și inovare și puternicele conglomerate private din sectorul combaterii schimbărilor climatice și din cel medical, ecosistemele de inovare ale UE nu se dezvoltă suficient (12). Deși o concurență eficace în UE este un stimulent excelent pentru ca întreprinderile să poată inova, acestea ar trebui să fie sprijinite mai mult, prin utilizarea deplină a altor instrumente de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării la nivelul UE, astfel încât UE să devină cel puțin egală cu alte regiuni din lume, pentru a permite o inovare extrem de necesară. În prezent, investițiile UE vizează mai curând să sprijine interesele naționale ale statelor membre decât să caute abordări și soluții europene, pentru a crea și valorifica legături mai bune și mai aprofundate între agenții economici.

3.11.

CESE sprijină cu convingere solicitările privind crearea unor ecosisteme și lanțuri valorice îmbunătățite și colaborarea dintre acestea și consideră că ele trebuie corelate cu dubla tranziție verde și digitală, pentru a îmbunătăți bunăstarea cetățenilor europeni. Parcursurile de tranziție vor adăuga valoare, propunând o secvențiere semnificativă a politicilor și asigurând previzibilitate, aspecte importante pentru întreprinderi și pentru bunăstarea cetățenilor, de exemplu în ceea ce privește dezvoltarea competențelor. În acest context, dorim să evidențiem modelele economice axate pe părțile interesate, al căror factor determinant central constă în combaterea schimbărilor climatice și a distrugerii mediului, și să invităm statele membre și Comisia să folosească aceste modele într-o măsură mai mare în elaborarea politicilor și în evaluările de impact.

3.12.

Investițiile menite să creeze lanțuri valorice mai reziliente și sustenabile, care oferă acces la servicii și bunuri esențiale, trebuie să dea rezultate din punctul de vedere al creșterii economice și al bunăstării. Ar trebui stabilite planuri de acțiune sectoriale, care să fie legate de inițiativele principalilor actori economici existenți și să consolideze grupurile economice din Europa, inclusiv IMM-urile. Pentru aceasta, este nevoie de sprijin instituțional pentru a le permite să controleze mai bine lanțurile valorice și să anticipeze crizele, prin efectuarea unor teste de rezistență sau a unor evaluări ale riscurilor care să prevină deficitele.

3.13.

Definirea lanțurilor valorice strategice, a lanțurilor de aprovizionare și a clusterelor corecte va fi esențială. Promovând proiectele importante de interes european comun (PIIEC) și instituind alianțe industriale privind bateriile pentru vehicule electrice, calculatoare de înaltă performanță, microcipuri, vehicule conectate, curate și autonome, sănătatea inteligentă, industria cu emisii scăzute de dioxid de carbon, tehnologiile și sistemele de utilizare a hidrogenului, internetul obiectelor la nivel industrial și securitatea cibernetică, Comisia a precizat clar ce domenii ar trebui dezvoltate prioritar și prezintă o valoare adăugată autentică la nivelul UE. Pe lângă protejarea intereselor europene în ceea ce privește standardele dezvoltate la nivel european și protecția proprietății intelectuale europene, aceste aspecte stau la baza unui set coerent de politici industriale și economice.

3.14.

Acesta nu este doar un obiectiv în sine, ci este menit să păstreze și să susțină bunăstarea cetățenilor europeni, oferind locuri de muncă de calitate în sectoare orientate către viitor și, totodată, vizând tranziția duală. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie folosiți indicatorii și parametrii adecvați. CESE consideră că „bunăstarea” s-a maturizat în calitate de concept statistic și de măsurare, transformându-se într-o „busolă” după care responsabilii de elaborarea politicilor își pot orienta deciziile.

3.15.

CESE este de acord cu definiția furnizată de OCDE pentru „economia bunăstării”, și anume o economie care: 1. extinde oportunitățile aflate la dispoziția persoanelor pentru a beneficia de o mobilitate socială ascendentă și pentru a-și îmbunătăți traiul conform dimensiunilor care sunt cele mai importante pentru ele; 2. asigură transpunerea acestor oportunități în rezultate în materie de bunăstare pentru toate segmentele populației, inclusiv pentru cele din partea inferioară a scalei de repartizare; 3. reduce inegalitățile; și 4. cultivă durabilitatea socială și de mediu.

---

(1)  https://eismea.ec.europa.eu/programmes/interregional-innovation-investments-i3-instrument_en

(2)  Planul de cooperare sectorială în materie de competențe. Soluții la necorelarea competențelor la nivel sectorial. O acțiune esențială a Noii agende pentru competențe în Europa.

(3)  Comisia Europeană – Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității, COM(2020) 474.

(4)  JO C 220, 9.6 2021, p. 118.

(5)  Avizul CESE „Strategia de mobilitate a UE și lanțurile valorice industriale ale UE: abordarea ecosistemelor autovehiculelor” (JO C 105, 4.3.2022, p. 26); Avizul suplimentar al CESE „Actualizarea noii Strategii industriale – Impactul asupra ecosistemului industriei sănătății” (JO C 105, 4.3.2022, p. 152); Avizul CESE „Anticiparea schimbărilor structurale și sectoriale și remodelarea culturilor industriale – către noi frontiere de redresare și reziliență în diferitele părți ale Europei” (avizul CESE în curs de adoptare „Cerințe de durabilitate pentru baterii în UE”) (JO C 220, 9.6.2021, p. 128); Avizul CESE „Industria sticlei din Europa la răscruce: realizarea unei industrii mai ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, în condițiile creșterii competitivității și menținerii unor locuri de muncă de calitate” (JO C 105, 4.3.2022, p. 18).

(6)  Comisia Europeană, „Mecanismul de examinare a investițiilor străine al UE devine pe deplin operațional”, 9 octombrie 2020.

(7)  Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, „Instrumentul pentru achiziții publice internaționale al UE”, octombrie 2021.

(8)  Comisia Europeană, „Comisia propune un nou regulament pentru a aborda denaturările cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice”, 5 mai 2021.

(9)  Comisia Europeană, „Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă – O strategie reînnoită privind politica industrială a UE” [COM(2017) 479 final].

(10)  JO C 341, 24.8 2021, p. 23.

(11)  Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la guvernanța corporativă sustenabilă [2020/2137(INI)].

(12)  JRC Science for Policy Report, Shaping & Securing the EU’s open strategic autonomy by 2040 and beyond (Raportul JRC „Știință pentru politici: Definirea și securizarea autonomiei strategice deschise a UE până în 2040 și ulterior”), 2021.