Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța generală a produselor, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliului și a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului

[COM(2021) 346 final – 2021/0170 (COD)]

(2022/C 105/15)

Raportor:

Mordechaj Martin SALAMON

Sesizare	Parlamentul European, 13.9.2021 Consiliu, 23.8.2021
Temei juridic	Articolul 114 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	30.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	20.10.2021
Sesiunea plenară nr.	564
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	231/0/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea de Regulament privind siguranța generală a produselor (GPSR), deoarece actualizează și are potențialul de a îmbunătăți Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) privind siguranța generală a produselor (DSGP), în special în ceea ce privește provocările și noile evoluții ale piețelor și tehnologiei.

1.2.

CESE observă că multe dintre învățămintele desprinse în cei 20 de ani de punere în aplicare a DSGP sunt integrate în cadrul propus, oferind speranța că consumatorii se vor bucura de o mai bună protecție, în special atunci când produsele se dovedesc a fi nesigure. În același timp, este foarte probabil ca operatorii economici și piețele online să beneficieze de norme mai clare și armonizate.

1.3.

CESE sprijină propunerea GPSR, deoarece recunoaște necesitatea de a realinia condițiile de concurență echitabile între diferiții operatori economici, în special între producătorii europeni și IMM-uri în raport cu întreprinderile străine în cazul vânzărilor online.

1.4.

CESE observă că definițiile conceptelor de „siguranță” și „produs” au fost actualizate pentru a reflecta caracterul evolutiv al piețelor și al tehnologiei, astfel încât amenințările la adresa siguranței cauzate de produse conectate care pot fi piratate, de lipsa de actualizare a software-ului și de substanțe chimice dăunătoare să poată fi acum atenuate. Pentru a spori securitatea juridică, CESE propune consolidarea definiției produselor sigure și a unora dintre criteriile utilizate pentru evaluarea siguranței.

1.5.

CESE sprijină noile obligații impuse piețelor online, dar are îndoieli serioase că protecția consumatorilor va fi suficientă pentru consumatori dacă eforturile de asigurare a respectării legislației continuă să revină în primul rând autorităților naționale de aplicare a legii, mai degrabă decât platformelor.

1.6.

CESE subliniază necesitatea de a asigura o interacțiune armonioasă cu celelalte acte legislative principale care acoperă aceleași subiecte sau subiecte adiacente, cum ar fi Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) și Actul privind piețele digitale (DMA), precum și viitoarea revizuire a Directivei privind răspunderea pentru produse, în special în ceea ce privește aspectele ce țin de responsabilitate pe diversele tipuri de piețe online.

1.7.

CESE regretă că GPSR nu precizează că piețele online sunt importatori sau distribuitori de produse în funcție de activitatea și rolul lor în lanțul de aprovizionare (digital) și nu stabilește sarcini și responsabilități similare pentru acestea ca și pentru magazinele tradiționale. CESE ar saluta o mai mare claritate în ceea ce privește problemele legate de răspundere.

1.8.

CESE consideră că eforturile de supraveghere a pieței trebuie extinse pentru a acoperi toate bunurile de consum, într-un efort comun, coordonat, bine finanțat și raționalizat în întreaga Europă.

1.9.

CESE regretă că statele membre nu au obligația de a colecta și de a furniza date mai bune privind accidentele și vătămările corporale. Fără o bază de date privind vătămările la nivelul UE, va fi dificil să se asigure o punere în aplicare eficientă din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, să se efectueze evaluări corecte ale GPSR. Prin urmare, GPSR ar trebui să impună statelor membre să colecteze și să facă schimb de date privind vătămările cauzate de produse de consum, pe baza unei metodologii comune.

1.10.

CESE ar saluta adoptarea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor, în special a microîntreprinderilor, referitoare la obligațiile acestora, inclusiv o perioadă de sprijin financiar, prin furnizarea de orientări clare și utile, de consiliere și de formare relevantă pentru a garanta că IMM-urile nu sunt dezavantajate în eforturile lor de asigurare a conformității în comparație cu operatorii mai mari, care dispun de resurse mai bune.

2.   Propunerea Comisiei

2.1.

GPSR (2) este în conformitate cu Noua agendă pentru protecția consumatorilor din 2020 (3) și urmărește: — să actualizeze și să modernizeze cadrul general pentru siguranța produselor de consum nealimentare; — să își păstreze rolul de plasă de siguranță pentru consumatori; — să adapteze dispozițiile la provocările generate de noile tehnologii și de vânzările online și — să asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi.

2.2.

Deși va înlocui (4) DSGP, propunerea va continua să se aplice produselor de consum nealimentare fabricate. Regulamentul propus va asigura, de asemenea, continuitatea cu DSGP prin: — cerința ca produsele de consum să fie „sigure”; — stabilirea anumitor obligații pentru operatorii economici și — prevederea unor dispoziții privind elaborarea de standarde în sprijinul cerinței generale de siguranță.

2.3.

Regulamentul propus vizează actualizarea normelor prevăzute în prezent în Directiva 2001/95/CE pentru a asigura o plasă de siguranță pentru toate produsele și, în același timp, pentru a garanta că regimul asigură o mai mare coerență prin alinierea normelor de supraveghere a pieței pentru produsele care nu intră în domeniul de aplicare al legislației de armonizare a UE („produse nearmonizate”) cu cele care se aplică produselor care intră în domeniul de aplicare al legislației de armonizare a UE („produse armonizate”), astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

3.   Observații generale

3.1.

CESE salută inițiativa Comisiei de a revizui și moderniza DSGP, ca parte a Noii agende pentru consumatori pentru perioada 2020-2025. DSGP a fost un act legislativ de referință privind protecția consumatorilor pe piața unică, care impune introducerea pe piață numai a unor produse sigure și care acționează ca o plasă de siguranță pentru consumatorii care nu au beneficiat de o legislație sectorială mai specifică. GPSR păstrează acest rol esențial.

3.2.

Analizând experiențele desprinse din punerea în aplicare a directivei și schimbările fundamentale care au avut loc în domeniul produselor și al piețelor de la adoptarea acesteia în 2001, revizuirea a fost mult așteptată. CESE sprijină revizuirea deoarece, deși directiva a servit drept instrument important pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile între producătorii europeni și IMM-uri în raport cu întreprinderile străine, este necesar să se continue eforturile de aliniere a condițiilor de concurență echitabile, în special în ceea ce privește vânzările online (o necesitate recunoscută de GPSR).

3.3.

Natura produselor vândute consumatorilor a evoluat într-o oarecare măsură, ceea ce înseamnă că vechile definiții ale „siguranței” și ale „produsului” nu mai sunt valabile. Definiția siguranței care acoperă numai „sănătatea” și „integritatea fizică” nu mai corespunde riscurilor reale la care pot fi expuși consumatorii. CESE salută includerea în articolul 7 a unei serii de aspecte pentru evaluarea siguranței produselor. Cu toate acestea, CESE regretă că articolul 3 alineatul (2) nu indică în mod clar legătura sa cu articolul 7, ceea ce ar îmbunătăți securitatea juridică.

3.4.

CESE salută accentul pus pe conceptul de „securitate” și includerea „securității cibernetice” ca cerință pentru ca un produs să fie considerat „sigur”. Cu toate acestea, pentru a spori securitatea juridică, CESE propune să se prevadă ca securitatea cibernetică să fie evaluată în toate circumstanțele și pe întreaga durată de viață a produsului. În plus, atunci când în produsele de uz cotidian sunt prezente substanțe chimice nocive, actuala DSGP face eforturi să-i protejeze pe consumatori. CESE consideră că este evident și inevitabil că orice viitor cadru de reglementare trebuie, de asemenea, să-i protejeze pe consumatori împotriva amenințărilor la adresa siguranței pe care le reprezintă bunurile conectate care pot fi piratate, lipsa de actualizare a programelor informatice și substanțele chimice dăunătoare și salută modificările în acest sens.

3.5.

În pofida existenței unor inițiative de autoreglementare menite să îmbunătățească protecția împotriva produselor nesigure vândute online, un studiu recent (2020) (6) a arătat că două treimi din cele 250 de produse testate achiziționate nu au corespuns legislației UE în materie de siguranță și standarde tehnice, punându-i în pericol pe consumatori. Acest lucru indică necesitatea unei reglementări eficiente în acest caz, mai degrabă decât a autoreglementării. CESE sprijină adoptarea de reglementări în acest domeniu și salută noile obligații impuse piețelor online, dar avertizează că este posibil ca acestea să nu fie pe deplin adecvate pentru a-i proteja pe consumatori, întrucât o mare parte din responsabilitatea privind detectarea și aplicarea continuă revine în continuare autorităților de aplicare a legii, mai degrabă decât platformelor. De asemenea, CESE regretă că GPSR nu precizează că piețele online sunt importatori (sau distribuitori, după caz) de produse în funcție de activitatea și rolul lor în lanțul de aprovizionare (digital) și nu stabilește sarcini și responsabilități similare pentru acestea ca și pentru magazinele tradiționale. CESE solicită clarificarea răspunderii platformelor în cazurile în care niciun alt actor de-a lungul lanțului de aprovizionare nu ia nicio măsură împotriva unui produs nesigur.

3.6.

Consumatorii cumpără mai mult online, mai mult în regim transfrontalier și prin lanțuri de aprovizionare mai lungi și mai complicate. Actualul regim de control al pieței are doar competențe internaționale și transfrontaliere slabe și este un mozaic finanțat în mod necorespunzător, care acoperă doar anumite tipuri de bunuri, ceea ce indică o nevoie clară de a lua măsuri. CESE consideră că eforturile de supraveghere a pieței trebuie extinse pentru a acoperi toate bunurile de consum, într-un efort comun, coordonat, bine finanțat și raționalizat în întreaga Europă. CESE salută crearea unui mecanism de arbitraj – și definirea rolului Comisiei în cadrul acestuia – pentru a soluționa orice diferențe persistente de interpretare și/sau aplicare între țări. CESE sprijină, de asemenea, dezvoltarea unor legături strânse de cooperare la nivel mondial și încurajează participarea la inițiativele internaționale.

3.7.

GPSR își va îndeplini scopul de a-i proteja pe consumatori numai atunci când interacționează armonios cu celelalte acte legislative principale care acoperă aceleași subiecte sau subiecte adiacente. În special în ceea ce privește chestiunea responsabilității pe diferitele tipuri de piețe online, orice versiune reușită a GPSR va trebui să fie coordonată cu DSA și cu Directiva privind răspunderea pentru produse și ajustată în mod corespunzător în acest sens. De asemenea, ar trebui asigurată coerența cu propunerea legislativă privind inteligența artificială, strategia privind substanțele chimice și planul de acțiune privind economia circulară. Deși legăturile sunt clar recunoscute în GPSR, CESE ar saluta mai multe detalii specifice privind interoperabilitatea diferitelor acte legislative pentru a asigura o protecție eficace pe teren. Neînlăturarea lacunelor ar fi inacceptabilă. CESE solicită, de asemenea, să se acorde atenție inițiativelor internaționale precum cele ale OCDE, UNCTAD și OMC în ceea ce privește cooperarea internațională și încurajează poziția de lider a UE în acest domeniu.

3.8.

DSGP a fost construită pe principiul precauției, iar CESE își exprimă satisfacția că aceasta rămâne un pilon al arhitecturii GPSR. Acest principiu permite adoptarea celor mai înalte niveluri de protecție a consumatorilor. CESE consideră că ancorarea principiului precauției este esențială pentru asigurarea protecției consumatorilor, oferind, în același timp, un concept flexibil care să permită GPSR să se adapteze la noile provocări. Astfel, ar trebui luate întotdeauna măsuri de precauție atunci când dovezile științifice cu privire la un pericol pentru mediu sau sănătatea umană sunt incerte, dar miza este ridicată. Acest lucru face, de asemenea, ca funcția de plasă de siguranță a DSGP – oferind soluții atunci când consumatorii sunt expuși riscurilor și când legislația sectorială prezintă lacune – să fie mai eficace. Aplicarea principiului precauției duce, de asemenea, la o supraveghere mai completă a pieței.

4.   Considerații specifice

CESE:

4.1.

sprijină transformarea DSGP într-un regulament, deoarece aceasta este o alegere care permite o punere în aplicare mai rapidă și mai coerentă în întreaga UE. Deși utilizarea unei directive ar fi permis adaptarea normelor la legislația locală, ea ar crește costurile de asigurare a conformității și ar spori insecuritatea pentru întreprinderile care desfășoară activități comerciale transfrontaliere sau care produc pentru mai multe piețe. Experiența de până acum a fost că două din cinci întreprinderi raportează costuri suplimentare legate de punerea în aplicare neuniformă a DSGP (7);

4.2.

salută domeniul de aplicare mai clar și mai larg al legislației, în special clarificarea și introducerea piețelor secundare (considerentul 16), precizarea că riscul pentru mediu trebuie să facă parte din evaluarea unui produs sigur (considerentul 11) și includerea furnizorilor de servicii de logistică în domeniul de aplicare al regulamentului, permițând o supraveghere mai eficientă a pieței;

4.3.

salută obligațiile specifice pentru piețele online din cadrul RSPC. Cu toate acestea, avertizează că lacunele trebuie eliminate. Obligațiile trebuie să fie definite mai în detaliu și, în special, ar trebui să acorde atenție supunerii piețelor la cele stipulate la articolul 5 și îmbunătățirii răspunderii piețelor la nivelul impus unui importator (sau distribuitor, după caz), pentru a împiedica platformele să eludeze GPSR și propunerea actuală privind ASD. Recomandă ca piețele online să aibă, de asemenea, obligația de a monitoriza (adică de a notifica cu privire la și a retrage) produsele vândute prin intermediari, astfel cum a fost introdusă în ASD, pentru a elimina sarcina măsurilor de notificare și retragere din sarcina autorităților naționale de aplicare a legii. De asemenea, ar fi binevenită clarificarea modului în care obligațiile ASD se vor aplica în plus față de GPSR sau ca o completare a acestuia;

4.4.

sprijină cerințele mai stricte în materie de trasabilitate și subliniază că statele membre trebuie să dispună de instrumentele adecvate pentru a urmări o trasabilitate eficace. Aici, noile competențe ale Comisiei de a adopta măsuri de punere în aplicare și de a stabili cerințe specifice în materie de trasabilitate ar putea consolida, de asemenea, protecția consumatorilor;

4.5.

sprijină consolidarea proceselor de retragere de pe piață, dar consideră că ar trebui să fie obligatoriu ca notificările de retragere de pe piață să fie întotdeauna publicate. În cazurile în care consumatorii au cumpărat un produs și l-au oferit cadou sau l-au cumpărat pe o piață second hand, un sistem funcțional de notificări directe de rechemare către cumpărători ar putea eșua deoarece utilizatorul efectiv al produsului nu primește notificarea directă de retragere;

4.6.

regretă că statele membre nu au nicio obligație de a colecta și de a furniza date mai bune privind accidentele și rănirile, știut fiind că o bază de date privind vătămările la nivelul UE ar facilita punerea în aplicare eficientă din punctul de vedere al costurilor și, ulterior, ar corecta evaluările GPSR. Utilizarea datelor din RAPEX pentru a măsura numărul de vătămări suferite de consumatori este problematică, deoarece grupele de produse legate de cel mai mare număr de vătămări nu prezintă o corelație semnificativă cu notificările din RAPEX. Acest aspect este subliniat și în studiul de context pentru evaluarea impactului, care constată că „datele RAPEX nu pot fi pur și simplu utilizate ca substitut pentru tendințele în materie de siguranță a produselor de consum […]” (8). Prin urmare, GPSR ar trebui să impună statelor membre să colecteze și să facă schimb de date privind vătămările cauzate de produse de consum, pe baza unei metodologii comune, pentru a crea o bază de date reprezentativă care să acopere piața unică. Programul privind piața unică ar putea oferi o bază financiară solidă pentru supravegherea paneuropeană a vătămărilor cauzate de produse. Transferarea acestei sarcini către operatorii economici, așa cum prevede propunerea, fără o strategie paneuropeană de punere în aplicare clară, este probabil să fie nesatisfăcătoare;

4.7.

consideră că GPSR ar trebui să permită stabilirea unor criterii de securitate chimică pentru produsele care intră sub incidența legii. Actuala DSGP nu stabilește ce înseamnă un produs „sigur” atunci când este vorba de substanțe chimice. Nu este clar dacă regulamentul va oferi mai multă claritate în această privință. De exemplu, UE interzice prezența substanțelor chimice cancerigene în jucării, dar nu și în produsele de îngrijire a copiilor, chiar dacă riscul de expunere este adesea similar. Obiectivul Comisiei de a trece la un mediu fără substanțe toxice, astfel cum este exprimat în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – obiectiv sprijinit de CESE (9) –, ar trebui îndeplinit ca parte a punerii în aplicare a GPSR (10);

4.8.

sprijină includerea riscurilor în materie de securitate cibernetică care afectează siguranța consumatorilor în conceptul de „siguranță”. Aceasta include introducerea în timp util a conceptului de „conformitate în funcționare” – dat fiind că actualizările de software modifică produsul, efectuarea acestora trebuie urmărită în timp util. Acest lucru devine din ce în ce mai relevant, pe măsură ce sunt conectate mai multe produse de consum, ceea ce crește riscurile de piraterie informatică și de utilizare necorespunzătoare, conducând la riscuri potențiale pentru siguranță. Cu toate acestea, definițiile unui produs sigur ar trebui să conțină o trimitere clară la astfel de cerințe și criterii;

4.9.

consideră că supravegherea pieței ar trebui să se desfășoare, pe cât posibil, la același nivel în toate sectoarele. Modificările trebuie examinate cu atenție pentru a se asigura că autoritățile de aplicare a legii (în toate sectoarele vizate) dispun de un set de instrumente adecvat și că există, de asemenea, o legătură puternică cu uniunea vamală. Deși accentul pus pe supravegherea pieței bazată pe riscuri este binevenit, va fi esențial ca autoritățile să efectueze, de asemenea, verificări aleatorii adecvate pentru a optimiza protecția și a preveni daunele aduse consumatorilor. În caz contrar, produsele periculoase despre care nu se știe că nu prezintă siguranță vor fi detectate numai după ce au cauzat daune consumatorilor;

4.10.

consideră că definițiile, termenii și sistemele trebuie să fie coerente între diferitele instrumente de siguranță a produselor, permițând, în același timp, variațiile necesare în funcție de fiecare categorie de produse (jucării, cosmetice, produse electronice etc.);

4.11.

salută consolidarea definițiilor standardelor sigure pe tot parcursul procesului de standardizare, astfel încât standardele să fie elaborate în timp util și cu posibilitatea ca statele membre să se opună standardelor care nu garantează siguranța consumatorilor și, prin urmare, nu respectă mandatul acordat. Pentru a se asigura că standardizarea răspunde nevoilor consumatorilor și nu este utilizată pentru a-i elimina pe micii actori de pe piață, este extrem de important să se acorde în continuare sprijin pentru reprezentarea efectivă a sectorului consumatorilor și IMM-urilor în standardizarea europeană (11);

4.12.

își exprimă satisfacția că obligațiile prevăzute în GPSR se vor aplica tuturor întreprinderilor, indiferent de dimensiunea lor, ancorând principiul conform căruia siguranța nu poate face obiectul unor regimuri „mai puțin stricte” și că fiecare produs de consum trebuie să fie sigur. Cu toate acestea, regretă că opiniile IMM-urilor au fost subreprezentate în etapa de consultare, ducând la o exacerbare a denaturărilor care există deja pe piață. Constată, de asemenea, că cifrele de la capitolul 3 „Impactul financiar” al evaluării impactului reprezintă aproximări. Pentru a evita orice denaturări viitoare, CESE recomandă ca indicatorii-cheie de performanță pentru raportarea anuală de către statele membre [în temeiul articolului 22 alineatul (1)] să cuantifice impactul asupra IMM-urilor și microîntreprinderilor;

4.13.

recunoaște că IMM-urile, în special microîntreprinderile, pot fi afectate în mod disproporționat de măsurile respective din cauza unei cifre de afaceri mai mici și a unui capital uman mai redus pentru punerea în aplicare a obligațiilor (12). Își exprimă satisfacția că actualul cadru legislativ abordează unele dintre nevoile lor specifice, în special prin: un regim de sancțiuni care să țină seama de dimensiunea întreprinderii la impunerea de sancțiuni [articolul 40 alineatul (2) litera (h)] și care să promoveze sancțiuni proporționale; un sistem de supraveghere a pieței bazat pe riscuri, care să nu dezavantajeze întreprinderile mai mici (13). Cu toate acestea, CESE ar saluta adoptarea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor, în special a microîntreprinderilor, referitoare la obligațiile acestora, inclusiv o perioadă de sprijin financiar, prin furnizarea de orientări clare și utile, de consiliere și de formare relevantă pentru a se asigura că IMM-urile nu sunt dezavantajate în eforturile lor de asigurare a conformității în comparație cu operatorii mai mari, care dispun de resurse mai bune;

4.14.

își exprimă satisfacția că toți consumatorii vor putea avea acces la informații privind identificarea produsului, natura riscului și măsurile luate (14), în special prin consultarea portalului Safety Gate (15), dar avertizează că acest lucru nu ar trebui să deschidă calea pentru a solicita consumatorilor să își reducă riscurile prin dobândirea acestor cunoștințe înainte de cumpărare [în contextul a ceea ce poate fi interpretat ca „așteptări rezonabile ale consumatorilor în ceea ce privește siguranța” [articolul 7 alineatul (3) litera (i)]. În plus, bazele de date și notificările ar trebui să fie ușor accesibile consumatorilor vulnerabili, precum și consumatorilor cu handicap;

4.15.

ia act de faptul că articolul 8 alineatul (11) impune producătorilor să utilizeze portalul „Safety Business Gateway” pentru a-i alerta imediat pe consumatori cu privire la riscurile la adresa sănătății și siguranței lor și pentru a informa autoritățile de supraveghere a pieței. Reiterează că regulamentul ar trebui să garanteze în mod specific că punerea la dispoziție a acestor date nu le impune, direct sau indirect, consumatorilor obligația de a consulta baza de date care ar putea încadra un produs ca fiind considerat sigur sau nesigur. În plus, notificările ar trebui să fie ușor accesibile consumatorilor vulnerabili și consumatorilor cu handicap;

4.16.

ar saluta o delimitare mai clară și detalii cu privire la diferența dintre „Safety Gate” (articolul 24, unde statele membre emit notificări) și portalul „Safety Business Gateway” (articolul 25, unde operatorii economici furnizează autorităților de aplicare a legii și consumatorilor informații cu privire la siguranța produselor lor) și modul în care aceste portaluri pot interacționa;

4.17.

salută capacitatea acordată consumatorilor de a depune plângeri la autoritățile naționale (16), precum și capacitatea de a informa portalul Safety Gate cu privire la riscuri (17), care trebuie monitorizate. Solicită să se asigure o finanțare adecvată, astfel încât toate aceste plângeri să poată fi investigate în mod corespunzător, pentru a contribui la protejarea eficientă a consumatorilor. Salută cuplarea acestui mecanism de tratare a plângerilor cu necesitatea ca producătorii să investigheze plângerile primite [articolul 8 alineatul (2)] și să ia măsuri corective atunci când aceștia consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață ar putea fi nesigur [articolul 8 alineatul (10)].

---

(1)  Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (JO L 11, 15.1.2002, p. 4).

(2)  Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța generală a produselor, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliului și a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului [2021/0170 (COD)].

(3)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Noua agendă privind consumatorii – Consolidarea rezilienței consumatorilor pentru o redresare durabilă [COM(2020) 696 final].

(4)  Considerentul 2 din GPSR.

(5)  Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1).

(6)  https://www.beuc.eu/publications/beuc-x-2021-004_is_it_safe_to_shop_on_online_marketplaces.pdf, p. 15.

(7)  GPSR, p. 13.

(8)  https://ec.europa.eu/info/files/study-support-preparation-evaluation-gpsd-well-impact-assessment-its-revision-part-1-evaluation_ro, p. 40.

(9)  JO C 286, 16.7.2021, p. 181.

(10)  https://webapi2016.eesc.europa.eu/v1/documents/eesc-2020-05343-00-00-ac-tra-ro.docx/content

(11)  JO L 316, 14.11.2012, p. 12, anexa III.

(12)  Studiu în sprijinul pregătirii unei evaluări a Directivei privind siguranța generală a produselor, precum și a unei evaluări a impactului privind posibila revizuire a acesteia, p. 11 și p. 320. A se vedea, de asemenea, propunerea de regulament [COM(2021) 346 final], p. 13.

(13)  JO L 316, 14.11.2012, p. 12, anexa III.

(14)  Articolul 31.

(15)  Articolul 32 alineatul (1).

(16)  Articolul 31 alineatul (4).

(17)  Articolul 32 alineatul (2).