Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare”

(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției slovene)

(2021/C 517/04)

Raportor:

Andrej ZORKO

Sesizarea din partea Președinției slovene a Consiliului	Scrisoarea din 19.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	7.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	23.9.2021
Sesiunea plenară nr.	563
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	146/24/54

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Condițiile de muncă de bună calitate reprezintă una dintre componentele fundamentale ale calității vieții. Principiul calității muncii ca precondiție pentru calitatea vieții trebuie respectat, întrucât el reprezintă o premisă pentru dezvoltarea socială durabilă. Prin urmare, CESE crede cu fermitate că ar trebui să i se acorde o atenție specială acestui principiu în cadrul politicilor UE, întrucât trebuie să se evite riscurile în materie de inegalitate, sărăcie, excluziune socială și concurență neloială.

1.2.

CESE crede cu fermitate că problemele și provocările existente în domeniul muncii de calitate ar trebui abordate în contextul principiilor Pilonului european al drepturilor sociale și al obiectivelor de dezvoltare durabilă incluse în Agenda 2030. Standardele internaționale ale OIM privind munca decentă (1) ar trebui, de asemenea, luate în considerare, împreună cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2). Prin urmare, Comitetul solicită statelor membre și partenerilor sociali, în contextul dialogului social și al negocierii colective, la nivelurile adecvate și în funcție de circumstanțele naționale, să identifice și să găsească soluții la schimbările de pe piața forței de muncă, care au fost accelerate de pandemie.

1.3.

CESE consideră că Uniunea Europeană și statele membre ar trebui să adopte o abordare mai ambițioasă în ceea ce privește sprijinirea, coordonarea și eforturile de punere în aplicare în direcția unor politici active privind piața forței de muncă, protejând în același timp drepturile fundamentale ale lucrătorilor și asigurând un mediu de afaceri competitiv pentru întreprinderi în economia globală. Pilonul european al drepturilor sociale ar trebui să ghideze punerea în aplicare a principiului Europei sociale, al justiției sociale și al redresării durabile.

1.4.

Pornind de la experiența pandemiei în domeniul ocupării forței de muncă, Comisia Europeană și statele membre, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a altor părți interesate, ar putea monitoriza funcționarea reglementărilor existente sau, dacă este cazul, revizui și modifica, dacă este necesar, ar putea elabora politici adecvate pentru a asigura locuri de muncă decente, durabile și de calitate. Acestea ar putea include protejarea lucrătorilor și organizarea adecvată a muncii, având ca rezultat o productivitate și inovare mai bune, promovând, în același timp, elementele pozitive ale digitalizării, inclusiv nevoia de formare a lucrătorilor în domeniul digital, pentru a le promova capacitatea de inserție profesională (3). Ar trebui să se acorde o atenție specială legislației și politicilor privind inteligența artificială și asigurării faptului că toate părțile interesate au ocazia de a participa și de a fi consultate în momentul în care sunt adoptate soluții noi, în cadrul consultărilor și negocierilor cu lucrătorii și angajatorii.

1.5.

CESE solicită Comisiei Europene, în special în cadrul semestrului european consolidat și al altor mecanisme existente, să instituie noi mecanisme și/sau (4) să continue identificarea nevoilor pe termen mediu și lung de pe piața forței de muncă. Acest lucru ar permite statelor membre, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, să elaboreze planificarea și punerea în aplicare pe termen lung a politicilor de ocupare a forței de muncă, inclusiv planificarea pentru formarea și învățarea pe tot parcursul vieții a lucrătorilor și furnizarea de soluții pentru abordarea lacunelor în materie de competențe. De asemenea, este important să se consolideze serviciile publice de ocupare a forței de muncă și cooperarea lor cu sectorul privat pentru a contribui la integrarea celor mai vulnerabile grupuri pe piața forței de muncă într-un mod mai eficient.

1.6.

CESE reiterează faptul că politicile active pe piața muncii (ALMP) trebuie să fie eficace și bine orientate pentru a obține rezultate bune în materie de ocupare a forței de muncă (5) și subliniază necesitatea ca statele membre și partenerii sociali să se implice în elaborarea unor politici active în domeniul pieței forței de muncă, care să promoveze condiții de muncă de calitate. CESE subliniază, de asemenea, sprijinul său privind o abordare graduală a standardelor minime comune în domeniul asigurărilor de șomaj pentru a garanta condiții de muncă de calitate în statele membre (6).

1.7.

Statele membre trebuie să creeze condițiile necesare pentru a garanta atât participarea adecvată (guvernanța colectivă) la procesele de proiectare, cât și punerea în aplicare a politicilor privind ocuparea sau piața forței de muncă.

1.8.

CESE încurajează statele membre și partenerii sociali să consolideze dialogul social la nivel național. De asemenea, recomandă valorificarea conținutului tradițional al dialogului social pentru a include și alte conținuturi, mai strategice, orientate către durabilitate și soluții. Acest lucru ar consta, de exemplu, în anticiparea nevoilor viitoare ale întreprinderilor și lucrătorilor cu anumite competențe și abilități, activități comune pentru formarea lucrătorilor, asigurarea unei tranziții echitabile către economia digitală și cea verde și reglementarea, precum și dezvoltarea unor soluții echilibrate pentru activitatea platformelor și aspecte similare importante de dezvoltare.

1.9.

CESE recunoaște importanța partenerilor sociali și a contractelor colective de muncă pentru menținerea echilibrului pe piața forței de muncă. Formarea adecvată pentru partenerii sociali este esențială pentru evoluția ulterioară a dialogului social (7). Acest lucru se dovedește a fi un punct atât critic, cât și esențial pentru evoluția ulterioară a dialogului social, care ar trebui să contribuie, de asemenea, la asigurarea unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate.

1.10.

CESE consideră că din partea Comisiei și a statelor membre ar trebui să existe mai multe eforturi pentru a consolida capacitatea partenerilor sociali și a societății civile. Este necesar să se creeze un mediu de încredere în cadrul dialogului social, să i se recunoască importanța și partenerii sociali și alte părți interesate să fie implicate în timp util în formularea măsurilor și în procesul decizional în sine, acolo unde este necesar și în acord cu nevoile de dezvoltare. Este nevoie de un cadru solid pentru informarea și consultarea lucrătorilor, pentru a face față în mod corespunzător tranziției verzi și digitale, asigurând în același timp calitatea ocupării forței de muncă (8).

1.11.

CESE recunoaște că Mecanismul de redresare și reziliență ar putea avea o contribuție pozitivă la consolidarea și asigurarea calității ocupării forței de muncă și a rolului partenerilor sociali în punerea sa în aplicare. Prin urmare, Comitetul propune Comisiei să organizeze reuniuni anuale cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile pentru a obține avizele acestora privind punerea în aplicare a mecanismului. Având în vedere diversitatea situațiilor din statele membre, s-ar justifica realizarea consultărilor separat și s-ar putea formula în comun orientări și recomandări pentru continuarea punerii în aplicare cu succes a mecanismului.

1.12.

CESE observă că Mecanismul de redresare și reziliență nu abordează în mod direct componentele ocupării de calitate și, prin urmare, solicită Comisiei să completeze această parte a mecanismului. Calitatea muncii este elementul esențial pentru atingerea obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare și reziliență. Nu ar trebui pierdute din vedere grupurile vulnerabile, cum ar fi lucrătorii tineri și cei cu locuri de muncă precare, care au fost cel mai grav afectați de pandemie.

1.13.

CESE solicită efectuarea de cercetări pentru a monitoriza mai îndeaproape evoluțiile de pe piața forței de muncă în perioada de redresare. De asemenea, este necesar să se țină seama de schimbările pe care le-au suferit modelele de afaceri care au impact asupra modului de desfășurare a activității și a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, precum și de digitalizare și de introducerea de noi tehnologii, în special de efectul acestora în ce privește lacunele de competențe și tranziția pieței forței de muncă. Implicațiile pentru organizarea muncii și alte aspecte importante ale ocupării de calitate ar trebui examinate și explorate cu atenție, ținându-se seama atât de soluțiile pozitive, cât și de pericolele legate de digitalizarea rapidă. Comitetul subliniază necesitatea luării în considerare a diversității țărilor și a consecințelor pandemiei, atât pentru societate, cât și pentru piața forței de muncă. Schimbările trebuie evaluate într-un mod cuprinzător, utilizând o „abordare holistică”.

2. Context

2.1.

CESE recunoaște diversitatea și caracterul multilateral al conceptului de ocupare a forței de muncă durabilă și de calitate și subliniază că acesta este alcătuit din diverse componente care afectează în mod direct sau indirect calitatea vieții cetățenilor, drepturile lucrătorilor și securitatea socială a lucrătorilor. În același timp, CESE recunoaște faptul că angajatorii și statele membre au un rol central în asigurarea unor locuri de muncă de calitate, inclusiv promovarea competențelor, calității ocupării forței de muncă, a formelor de muncă noi și diverse, a securității, a bunăstării lucrătorilor și a competitivității întreprinderilor. Comisia pare a fi conștientă de acest lucru, având în vedere că un număr considerabil de programe și de proiecte de asistență financiară din timpul pandemiei de COVID-19, în special programul SURE, au avut ca scop atât redresarea economică, cât și menținerea securității sociale a cetățenilor. CESE crede cu fermitate că redresarea economică și dezvoltarea economiei europene nu sunt posibile fără a menține și a dezvolta securitatea socială, garantând, în același timp, un mediu competitiv în economia globală pentru întreprinderile europene, și că redresarea economică și socială trebuie să fie perfect compatibile.

2.2.

CESE consideră că este responsabilitatea Comisiei, a statelor membre și a partenerilor sociali europeni și naționali să planifice și să pună în aplicare măsuri care să asigure o ocupare a forței de muncă durabilă și de calitate. Prin urmare, este necesar să se elaboreze și să se pună în aplicare cât mai curând posibil, pe baza eforturilor comune ale tuturor actorilor relevanți, o strategie și măsuri pentru asigurarea unei ocupări forței de muncă durabile și de calitate.

2.3.

Asigurarea unor condiții echitabile și competitive pentru economia europeană, investițiile în inovare și dezvoltare, prevenirea dumpingului social și subvențiile specifice și stimulentele adecvate are trebui să constituie elemente-cheie ale strategiei Uniunii Europene și ale strategiilor statelor membre și pot contribui în mod semnificativ la creșterea calității ocupării.

2.4.

În condiții adecvate, întreprinderile europene pot contribui la prosperitatea durabilă, la sporirea numărului de locuri de muncă de calitate și la bunăstarea consolidată. Acestea necesită condiții-cadru favorabile, în special în ceea ce privește garantarea unei aprovizionări fiabile cu energie, a forței de muncă calificate, a unei infrastructuri bune de transport și a unor piețe eficiente ale forței de muncă.

2.5.

Conceptul de ocupare a forței de muncă durabilă și de calitate este una dintre componentele esențiale ale calității vieții și trebuie luat în considerare alături de conceptul de dezvoltare durabilă, ținând cont de contextul mai amplu al dezvoltării și al ocupării forței de muncă sustenabile, în special de tranziția către o economie verde și digitalizare, care trebuie să fie echitabile pentru toate părțile interesate. În legătură cu aceasta, CESE atrage atenția în special asupra avizelor pe care le-a adoptat deja în acest context.

2.6.

CESE crede cu fermitate că punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030, în special a obiectivului 8, adoptat de cele 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite în 2015 (9), poate contribui în mod semnificativ la asigurarea unui ocupări a forței de muncă durabile și de calitate, ținând seama, în același timp, de creșterea economică, precum și de ocuparea deplină și productivă a forței de muncă. În special în cursul perioadei de redresare, Comisia Europeană ar trebui să se concentreze mai mult pe atingerea acestor obiective și ar trebui să încurajeze statele membre să le atingă.

2.7.

CESE subliniază, de asemenea, că punerea în aplicare a principiilor prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale și în planul de acțiune conex, precum și a normelor juridice internaționale relevante (10) este de importanță capitală pentru asigurarea unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate. CESE a adoptat deja o serie de avize în acest context și solicită instituțiilor europene și statelor membre să joace un rol activ în punerea lor în aplicare, conform competențelor lor, împreună cu partenerii sociali și cu alte părți interesate.

2.8.

În momentul elaborării măsurilor de asigurare a unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate trebuie să se țină seama de diverși factori care afectează calitatea vieții, care asigură o muncă decentă, care reduc inegalitățile și excluziunea socială, care previn sărăcia și care asigură competitivitatea economiei europene, promovând în același timp tranziția lină către o societate și o economie ecologice și digitale. Toți acești factori trebuie să fie echilibrați cu obiectivele de dezvoltare durabilă, iar partenerii sociali și organizațiile societății civile trebuie să se implice activ în elaborarea măsurilor. În acest context, CESE subliniază importanța atingerii unui consens social mai amplu.

2.9.

CESE este conștient de o serie de elemente, factori și circumstanțe care influențează calitatea ocupării forței de muncă și asigurarea ca aceasta să fie durabilă, fapt pe care l-a recunoscut în avizul său (11). Acestea sunt elemente precum nivelul și caracterul previzibil al salariilor lucrătorilor, formele și metodele de muncă, mediul de muncă, siguranța și sănătatea la locul de muncă, stabilitatea locului de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții, formarea lucrătorilor, un program de lucru regulat și previzibil, protecția drepturilor lucrătorilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și dialogul social activ și eficient.

2.10.

CESE observă că asigurarea unei munci decente este unul dintre elementele esențiale pentru asigurarea calității locurilor de muncă. Prin urmare, solicită Comisiei, statelor membre și partenerilor sociali să acorde mai multă atenție aspectelor legate de munca decentă și de calitate.

2.11.

CESE este conștient de faptul că asigurarea componentelor care asigură condiții de muncă de calitate depinde și de reziliența întreprinderilor europene pe piața globală, precum și de situația pieței interne, de diferitele modele de afaceri și de politicile economice. Prin urmare, invită Comisia și statele membre să creeze, alături de partenerii sociali, condiții care să încurajeze investițiile sustenabile și astfel să permită angajatorilor să asigure o muncă de calitate pe o bază durabilă și să combată practicile neloiale. Statele membre ar trebui să contribuie la accelerarea acestui proces prin diverse stimulente, politici și reglementări corespunzătoare.

3. Pandemia de COVID-19

3.1.

CESE recunoaște că activitatea economică a scăzut în mod asimetric pe durata epidemiei și că mecanismul SURE instituit de Comisie în timpul pandemiei a contribuit la menținerea unui număr mare de locuri de muncă. Pentru a evita concedierile și a preveni deteriorarea securității veniturilor cetățenilor, statele membre au adoptat diverse scheme de reducere a timpului de muncă, subvenții salariale pentru angajați, suspendări temporare ale contractelor individuale de muncă (de exemplu, în cazul lucrătorilor care desfășurau activități a căror funcționare nu a fost permisă) cu un procent mai mic de salarii, diverse măsuri active de politică privind piața forței de muncă, protecția tinerilor și a persoanelor în vârstă, subvenții menite să compenseze parțial pierderea de venituri și un venit de bază pentru anumite grupuri de persoane etc. Cu toate acestea, CESE subliniază că aceste măsuri temporare nu ar trebui să ascundă nevoia unor politici economice solide și sustenabile în UE și în statele membre, care să vizeze generarea de creștere economică și crearea de noi locuri de muncă.

3.1.1.

CESE regretă faptul că partenerii sociali și alte părți interesate nu au fost implicați în mod activ și adecvat de către Comisie, acesta fiind un criteriu important pentru accesarea acestor fonduri. În unele state membre, partenerii sociali nu au fost implicați activ în definirea măsurilor și a politicilor privind piața forței de muncă. Redresarea și asigurarea calității muncii vor fi mai dificile în aceste țări.

3.2.

CESE recunoaște că, în timpul epidemiei, s-a schimbat modul în care se desfășoară anumite activități profesionale, efectul fiind acela că vor continua pe durata redresării și după redresare. Prin urmare, este esențial să recunoaștem aceste schimbări, să le abordăm în mod corespunzător, să le monitorizăm și să le dezvoltăm în direcția asigurării unei calități durabile a muncii, cu scopul de a crea oportunități suplimentare pentru întreprinderi și lucrători. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită impactului și consecințelor digitalizării și ale introducerii inteligenței artificiale în mediul de muncă.

3.3.

CESE subliniază că pandemia a pus accentul pe anumite modele economice și de afaceri, precum și pe formele și modalitățile de lucru care au fost ignorate sau cărora li s-a acordat prea puțină atenție înainte de pandemie. Trebuie procedat cu precauție pentru a garanta că aceste forme mai frecvente de activitate economică și de muncă nu afectează negativ piața forței de muncă sau calitatea ocupării și nu constituie practici neloiale.

3.4.

CESE salută recomandarea Comisiei referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE) și invită statele membre să acorde prioritate politicilor privind piața forței de muncă într-un mod care să facă din investițiile în resursele umane unul dintre elementele-cheie pentru depășirea crizei, ținând seama de necesitatea tranziției verzi și a celei digitale. Statele membre ar trebui să includă măsurile EASE convenite cu partenerii sociali în planurile lor naționale de redresare și reziliență.

3.5.

CESE este preocupat de faptul că bunăstarea psihică a lucrătorilor europeni s-a deteriorat considerabil în timpul pandemiei, în special în rândul tinerilor și al celor care și-au pierdut locul de muncă (12). Prin urmare, CESE solicită o abordare comună, holistă, care să vizeze combinarea unor politici ambițioase în materie de sănătate, siguranță și bunăstare psihică.

3.6.

CESE reiterează poziția și propunerile pe care le-a prezentat în diverse avize (13) cu privire la aspecte legate de viitorul forței de muncă, de digitalizare, de munca la domiciliu, de organizarea programului de muncă, de învățarea pe tot parcursul vieții și formarea profesională și de echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Toate afirmațiile cu privire la munca de calitate sunt valabile pentru toți cei care lucrează, indiferent de naționalitatea lor, prin urmare imigrația și integrarea resortisanților țărilor terțe sunt aspecte importante.

3.7.

Având în vedere schimbările produse de pandemie, evoluția paralelă a digitalizării și faptul că mulți factori afectează calitatea ocupării forței de muncă, prezentul aviz se concentrează doar asupra unor aspecte evidențiate de Președinția slovenă, care necesită o atenție specială în ceea ce privește dezvoltarea calității condițiilor de muncă. Acestea sunt: 1) adaptarea mediului de muncă la îmbătrânirea demografică, 2) formarea și învățarea pe tot parcursul vieții, 3) asigurarea egalității, 4) luarea în considerare a beneficiilor și a capcanelor digitalizării și ale inteligenței artificiale și 5) rolul partenerilor sociali.

4. Adaptarea mediului de muncă la îmbătrânirea demografică

4.1.

Odată cu îmbătrânirea demografică din Europa, viața profesională devine tot mai lungă în majoritatea statelor membre, iar vârsta efectivă de pensionare este în creștere. Acest lucru necesită, la rândul său, crearea unor condiții de muncă adecvate pentru persoanele în vârstă. Este vorba în primul rând de adaptarea la abilitățile lor psiho-fizice, garantând, în același timp, că baza lor de competențe rămâne actuală în raport cu nevoile pieței forței de muncă. Îmbunătățirea protecției sănătății la locul de muncă și a accesului lucrătorilor în vârstă la învățarea pe tot parcursul vieții sunt, de asemenea, indispensabile pentru asigurarea calității muncii pentru lucrătorii în vârstă.

4.2.

Deși asigurarea unor condiții de muncă adecvate este în principal o datorie a angajatorului, cooperarea tripartită între partenerii sociali și guverne are, de asemenea, un rol important în acest sens, întrucât, datorită cunoștințelor lor privind procedurile de lucru și lucrătorii înșiși, aceștia pot contribui, prin intermediul dialogului social și al contractelor colective de muncă la nivelul adecvat, la crearea unui mediu de muncă care să permită lucrătorilor în vârstă să lucreze în mod corespunzător.

4.3.

Statele membre au, de asemenea, un rol important de jucat. Oferind un nivel adecvat de protecție socială, acces la servicii de sănătate de calitate și diverse stimulente și subvenții pentru angajatori, acestea pot contribui la crearea unui mediu de muncă care să permită cetățenilor să lucreze în condiții de siguranță și în mod productiv pe măsură ce avansează în vârstă.

4.4.

CESE propune să se acorde mai multă atenție punerii în aplicare a politicilor privind piața forței de muncă legate de demografie în contextul semestrului european. Este esențial ca partenerii sociali să fie implicați activ în strategii și în punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor privind persoanele în vârstă de pe piața forței de muncă, inclusiv integrarea adecvată a acestora pe această piață.

4.5.

Trebuie dezvoltate modalități moderne și inovatoare pentru ca generațiile mai tinere și mai în vârstă să colaboreze. Transferul corespunzător și bidirecțional de cunoștințe și de experiență este esențial.

5. Formarea și învățarea pe tot parcursul vieții

5.1.

În avizele sale, CESE a subliniat în repetate rânduri importanța învățării pe tot parcursul vieții și a formării atât pentru șomeri, cât și pentru lucrătorii salariați (14).

5.2.

CESE subliniază importanța anticipării în timp util a nevoilor lucrătorilor și angajatorilor în ceea ce privește competențele și a planificării strategice în acest domeniu. Pentru aceasta este necesar ca partenerii sociali să colaboreze, în special la nivel sectorial și de întreprindere.

5.3.

O atenție deosebită ar trebui acordată șomerilor de lungă durată și celor care s-au aflat în afara pieței forței de muncă pentru o perioadă lungă de timp. Absența prelungită de pe piața forței de muncă reduce semnificativ capacitatea de inserție profesională, în special având în vedere viteza schimbării digitale (15). Pandemia a agravat problema, odată cu închiderea anumitor sectoare de activitate, lucrătorii fiind obligați să rămână acasă. De aceea, în aceste situații, sunt necesare politici active eficace de ocupare a forței de muncă.

5.4.

Activitățile de formare ar trebui să se concentreze pe sensibilizarea în mod adecvat a angajatorilor cu privire la importanța planificării în timp util în ceea ce privește competențele și abilitățile necesare pentru munca viitoare. În acest sens, CESE recomandă să se acorde o atenție deosebită planurilor de formare a lucrătorilor în domeniul digital.

5.5.

CESE recomandă statelor membre să ia în considerare, de asemenea, stimulente financiare și fiscale pentru o formare mai activă a lucrătorilor de către angajatorul lor, fie sub formă de finanțare directă, fie sub formă de facilități fiscale pentru întreprinderi.

6. Asigurarea egalității

6.1.

CESE consideră că, pe durata redresării și după redresare, este esențial să se mențină egalitatea indiferent de circumstanțele personale și să se prevină toate formele de practici discriminatorii. Deși sunt recunoscute oportunitățile oferite de diferitele forme de muncă, există, de asemenea, pericolul ca acestea să sporească inegalitatea lucrătorilor, inclusiv inegalitatea din punctul de vedere al genului (16). Trebuie găsite modalități care să garanteze tratamentul egal al lucrătorilor, pe toate canalele adecvate, atât prin legislație, cât și prin contracte colective de muncă.

6.2.

CESE observă că egalitatea nu a fost garantată pe durata pandemiei, întrucât măsurile adoptate nu au acoperit toți lucrătorii și toate întreprinderile. Întreprinderile mici și mijlocii, lucrătorii cu forme precare de muncă, persoanele care desfășoară activități independente, migranții, tinerii și femeile au reprezentat adesea categoriile cărora li s-a refuzat accesul la compensații pentru pierderea veniturilor sau care nu sunt acoperite de măsuri. Aceasta înseamnă că sărăcia și excluziunea socială au crescut în timpul epidemiei. O serie de întreprinderi și-au încetat, de asemenea, activitatea, ceea ce a dus la o pierdere de locuri de muncă.

6.3.

CESE observă că situația femeilor pe piața forței de muncă s-a deteriorat semnificativ în timpul pandemiei (17): multe femei și-au pierdut locul de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată s-a deteriorat și, în cele din urmă, precaritatea a crescut.

6.4.

Situația migranților pe piața forței de muncă și a tinerilor, care depun eforturi din ce în ce mai mari pentru a-și găsi un loc de muncă, s-a deteriorat, la rândul ei. În plus, aceștia se confruntă într-o măsură și mai mare cu forme de ocupare precare, care nu garantează un trai de calitate.

6.5.

Inegalitatea se reflectă cel mai mult în nivelul veniturilor și al stabilității ocupării forței de muncă. Prin urmare, CESE este ferm convins că politicile privind piața forței de muncă trebuie să abordeze discrepanțele de remunerare, împreună cu măsuri care să promoveze transparența salarială, să combată segregarea orizontală și verticală a pieței muncii, să stimuleze munca cu normă întreagă pentru femei și să abordeze constrângerile legate de îngrijirea neremunerată și punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare pentru o muncă de valoare egală. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor. În plus, ar trebui încurajat dialogul social axat pe negocierile colective în cadrul activităților nestandardizate, precum munca la domiciliu, munca de îngrijire, lucrul pe platforme și altele asemenea.

7. Digitalizarea și inteligența artificială

7.1.

Digitalizarea are un impact major asupra relațiilor industriale, având în vedere consecințele pozitive și negative asupra angajatorilor care le implementează în procesele de muncă.

7.2.

Soluțiile digitale ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la relațiile contractuale dintre lucrători și angajatori. Pentru a asigura componentele durabile ale calității ocupării forței de muncă, este necesar să se monitorizeze evoluțiile de pe piața forței de muncă și să se garanteze instituirea unor mecanisme adecvate de protecție a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, fără a frâna dezvoltarea soluțiilor digitale. UE, statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate ar trebui să joace un rol în găsirea unor soluții echitabile la preocupările cetățenilor. CESE subliniază că digitalizarea sporită a vieții profesionale poate aduce beneficii, dar, în același timp, poate genera și provocări. CESE recunoaște că punerea rapidă în aplicare a acordului-cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea poate juca un rol important în acest sens (18).

7.3.

Este urgent nevoie să se gestioneze inteligența artificială la locul de muncă, în special în ceea ce privește prevenirea practicilor discriminatorii, supravegherea ilegală a lucrătorilor – inclusiv dreptul de deconectare – și alte tratamente prejudiciabile la adresa lucrătorilor. Partenerii sociali trebuie să fie incluși în procesul de adoptare și de punere în aplicare a legislației privind inteligența artificială.

Bruxelles, 23 septembrie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) https://www.ilo.org/global/topics/decent-work/lang--en/index.htm

(2) JO C 326, 26.10.2012, p. 391.

(3) JO C 374, 16.9.2021, p. 16.

(4) În funcție de situația din statele membre.

(5) JO C 125, 21.4.2017, p. 10, punctul 3.19.

(6) JO C 97, 24.3.2020, p. 32; JO C 429, 11.12.2020, p. 159, punctul 1.6.

(7) Voss, Eckhard, Broughton, Andrea, Pulignano, Valeria, Franca, Valentina, Rodriguez, Contreras, Ricardo. Exploring the connections between EU- and national-level social dialogue (Explorarea legăturilor dintre dialogul social la nivelul UE și la nivel național). Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018.

(8) De exemplu, Rezoluția CESE privind Summitul de la Porto, JO C 286, 16.7.2021, p. 6 și JO C 341, 24.8.2021, p. 23.

(9) Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

(10) Standardele OIM, precum și articolul 151 și articolul 156 din TFUE.

(11) JO C 125, 21.4.2017, p. 10, punctul 3.4.

(12) Eurofound (2021), Living, working and COVID-19 (Update April 2021): Mental health and trust decline across EU as pandemic enters another year, Publications Office of the European Union, Luxembourg [Viața. munca și COVID-19 (ediție actualizată, aprilie 2021): Sănătatea psihică și scăderea încrederii în întreaga UE într-un nou an de pandemie, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg], pagina 4.

(13) JO C 129, 11.4.2018, p. 44; JO C 197, 8.6.2018, p. 45; JO C 237, 6.7.2018, p. 8; JO C 367, 10.10.2018, p. 15; JO C 440, 6.12.2018, p. 37; JO C 232, 14.7.2020, p. 18.

(14) Conform JO C 374, 16.9.2021, p. 38.

(15) Competențele digitale și formarea lucrătorilor variază considerabil în rândul statelor UE, ceea ce agravează disparitățile dintre situațiile lucrătorilor. În 2019, în medie, mai puțin de 25 % dintre întreprinderile din UE au oferit cursuri de formare în domeniul digital, variind de la 6 % în România la 37 % în Finlanda.

(16) JO C 220, 9.6.2021, p. 13.

(17) https://eige.europa.eu/news/covid-19-derails-gender-equality-gains

(18) The European Social Partners framework agreement_and_studies/2020-06-22_agreement_on_digitalisation -_with_signatures.pdf.

ANEXĂ

Următoarele propuneri de amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]:

AMENDAMENTUL 3

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 2.9

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

CESE este conștient de o serie de elemente, factori și circumstanțe care influențează calitatea ocupării forței de muncă și asigurarea ca aceasta să fie durabilă, fapt pe care l-a recunoscut în avizul său (11). Acestea sunt elemente precum nivelul și caracterul previzibil al salariilor lucrătorilor, formele și metodele de muncă , inclusiv nevoia unor forme diverse de muncă și de flexibilitate în cadrul dialogului social , mediul de muncă, siguranța și sănătatea la locul de muncă, stabilitatea locului de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții, formarea lucrătorilor, un program de lucru regulat și previzibil, protecția drepturilor lucrătorilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, dialogul social activ și eficient și altele asemenea.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	92
Voturi împotrivă:	120
Abțineri:	15

AMENDAMENTUL 4

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 3.3

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

CESE subliniază că pandemia a pus accentul pe anumite modele economice și de afaceri, precum și pe formele și modalitățile de lucru care au fost ignorate sau cărora li s-a acordat prea puțină atenție înainte de pandemie. Trebuie procedat cu precauție pentru a garanta că aceste forme mai frecvente de activitate economică și de muncă nu afectează negativ piața forței de muncă sau calitatea ocupării și nu constituie practici neloiale.

CESE subliniază că pandemia a pus accentul pe anumite modele economice și de afaceri, precum și pe formele și modalitățile de lucru care au fost ignorate sau cărora li s-a acordat prea puțină atenție înainte de pandemie. Deși este important să se consolideze spiritul antreprenorial și politicile favorabile întreprinzătorilor independenți, atât la nivel european, cât și la nivel național și să se promoveze dezvoltarea durabilă a acestor forme mai frecvente de activitate economică și de muncă , ar trebui garantat că acestea nu afectează negativ piața forței de muncă sau calitatea ocupării și nu constituie practici neloiale.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	90
Voturi împotrivă:	125
Abțineri:	16

AMENDAMENTUL 5

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 6.2

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

CESE observă că egalitatea nu a fost garantată pe durata pandemiei, întrucât măsurile adoptate nu au acoperit toți lucrătorii și toate întreprinderile. Întreprinderile mici și mijlocii, lucrătorii cu forme de muncă mai puțin stabile și sigure , persoanele care desfășoară activități independente, migranții, tinerii și femeile au reprezentat adesea categoriile cărora li s-a refuzat accesul la compensații pentru pierderea veniturilor sau care nu sunt acoperite de măsuri. Aceasta înseamnă că sărăcia și excluziunea socială au crescut în timpul epidemiei. O serie de întreprinderi și-au încetat, de asemenea, activitatea, ceea ce a dus la o pierdere de locuri de muncă.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	88
Voturi împotrivă:	138
Abțineri:	14

AMENDAMENTUL 6

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 6.3

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii	Amendament
CESE observă că situația femeilor pe piața forței de muncă s-a deteriorat semnificativ în timpul pandemiei (17): multe femei și-au pierdut locul de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată s-a deteriorat și, în cele din urmă, precaritatea a crescut.	CESE observă că situația femeilor pe piața forței de muncă s-a deteriorat semnificativ în timpul pandemiei (17): multe femei și-au pierdut locul de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată s-a deteriorat și, în cele din urmă, miza reprezentată de găsirea unui loc de muncă mai stabil și mai sigur a crescut.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	80
Voturi împotrivă:	143
Abțineri:	10

AMENDAMENTUL 7

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 6.4

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii	Amendament
Situația migranților pe piața forței de muncă și a tinerilor, care depun eforturi din ce în ce mai mari pentru a-și găsi un loc de muncă, s-a deteriorat, la rândul ei. În plus, aceștia se confruntă într-o măsură și mai mare cu forme de ocupare precare, care nu garantează un trai de calitate .	Situația migranților pe piața forței de muncă și a tinerilor, care depun eforturi din ce în ce mai mari pentru a-și găsi un loc de muncă, s-a deteriorat, la rândul ei. În plus, aceștia se confruntă într-o măsură și mai mare cu provocarea de a găsi forme de ocupare mai stabile și mai sigure .

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	80
Voturi împotrivă:	143
Abțineri:	10

AMENDAMENTUL 8

depus de:

BARRERA CHAMORRO Maria del Carmen

MEYNENT Denis

SALIS-MADINIER Franca

ZORKO Andrej

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 6.5

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Inegalitatea se reflectă cel mai mult în nivelul veniturilor și al stabilității ocupării forței de muncă. Prin urmare, CESE este ferm convins că politicile privind piața forței de muncă trebuie să abordeze discrepanțele de remunerare, împreună cu măsuri obligatorii care să promoveze transparența salarială, să combată segregarea orizontală și verticală a pieței muncii, să stimuleze munca cu normă întreagă pentru femei și să abordeze constrângerile legate de îngrijirea neremunerată și punerea în aplicare a principiului egalității de remunerare pentru o muncă de valoare egală. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor. În plus, ar trebui încurajat dialogul social axat pe negocierile colective în cadrul activităților nestandardizate, precum munca la domiciliu, munca de îngrijire, lucrul pe platforme și altele asemenea.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	102
Voturi împotrivă:	113
Abțineri:	16

AMENDAMENTUL 10

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 7.3

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Pentru a garanta dezvoltarea transparentă și echilibrată a inteligenței artificiale este urgent nevoie de gestionarea acesteia la locul de muncă, în special în ceea ce privește atenuarea preocupărilor nefondate, promovarea autonomiei lucrătorilor și prevenirea practicilor discriminatorii, supravegherea ilegală a lucrătorilor și alte tratamente prejudiciabile la adresa lucrătorilor. Partenerii sociali trebuie să fie incluși în procesul de adoptare și de punere în aplicare a legislației privind inteligența artificială.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	88
Voturi împotrivă:	136
Abțineri:	10

AMENDAMENTUL 11

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 1.1

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Condițiile de muncă de bună calitate reprezintă una dintre componentele fundamentale ale calității vieții. Principiul calității muncii ca precondiție pentru calitatea vieții trebuie respectat, întrucât el reprezintă o premisă pentru dezvoltarea socială durabilă . Prin urmare, CESE crede cu fermitate că ar trebui să i se acorde o atenție specială acestui principiu în cadrul politicilor UE, întrucât trebuie să se evite riscurile în materie de inegalitate, sărăcie, excluziune socială și concurență neloială.

Condițiile de muncă de bună calitate reprezintă una dintre componentele fundamentale ale calității vieții și trebuie luat în considerare alături de conceptul de dezvoltare durabilă, ținând cont de contextul mai amplu al dezvoltării și al ocupării forței de muncă sustenabile, în special de tranziția către o economie verde și digitalizare . În același timp, CESE recunoaște rolul angajatorilor în promovarea competențelor, a ocupării forței de muncă, a diverselor forme de muncă, a securității, a bunăstării lucrătorilor și a competitivității întreprinderilor . Prin urmare, CESE crede cu fermitate că ar trebui să i se acorde o atenție specială calității muncii în cadrul politicilor UE , fiind o componentă a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, întrucât poate aduce o contribuție suplimentară la îmbunătățirea creșterii, ocupării și productivității sustenabile, abordând în același timp riscurile în materie de inegalitate, sărăcie, excluziune socială și concurență neloială.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	79
Voturi împotrivă:	136
Abțineri:	11

AMENDAMENTUL 12

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 1.2

Se adaugă un nou punct:

Poziția: după punctul existent – la același nivel

Avizul secțiunii

Amendament

CESE subliniază că sunt necesare acțiuni cuprinzătoare și precis orientate pentru a asigura o piață a muncii reactivă, rezilientă și favorabilă incluziunii în statele membre, inclusiv ca urmare a pandemiei, cu un accent special pe furnizarea de locuri de muncă flexibile. Cu toate acestea, CESE subliniază că evoluțiile de pe piața forței de muncă trebuie să fie sprijinite, nu suprareglementate sau împiedicate. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită principiilor subsidiarității și proporționalității în ceea ce privește competențele UE și ale statelor membre, precum și diferitele instrumente de care dispun. În ceea ce privește asigurarea unei baze economice solide pentru a sprijini tranzițiile echitabile în Europa, ar trebui să se pună accentul pe crearea unui cadru de reglementare echitabil, stabil și previzibil pentru întreprinderi, inclusiv pe evitarea sarcinilor administrative pentru acestea.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	79
Voturi împotrivă:	144
Abțineri:	7

AMENDAMENTUL 15

depus de:

ARDHE Christian

HOŠTÁK Martin

KONTKANEN Mira-Maria

LE BRETON Marie-Pierre

SOC/685

Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare

Punctul 1.12

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

CESE observă că Mecanismul de redresare și reziliență nu abordează în mod direct componentele ocupării de calitate și, prin urmare, solicită Comisiei să completeze această parte a mecanismului. Calitatea muncii este elementul esențial pentru atingerea obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare și reziliență. Nu ar trebui pierdute din vedere grupurile vulnerabile , cum ar fi lucrătorii tineri și cei cu locuri de muncă precare , care au fost cel mai grav afectați de pandemie.

CESE observă că Mecanismul de redresare și reziliență nu abordează în mod direct componentele ocupării de calitate și, prin urmare, solicită Comisiei să se asigure că aceste componente sunt abordate corespunzător în cadrul punerii în aplicare a mecanismului. Calitatea muncii este elementul esențial pentru atingerea obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare și reziliență. Nu ar trebui pierdute din vedere grupurile vulnerabile, care au fost cel mai grav afectate de pandemie.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	82
Voturi împotrivă:	140
Abțineri:	8

(11) JO C 125, 21.4.2017, p. 10, punctul 3.4.

(17) https://eige.europa.eu/news/covid-19-derails-gender-equality-gains.