Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea în muncă 2021-2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare

[COM(2021) 323 final]

(2022/C 105/18)

Raportor:

domnul Carlos Manuel TRINDADE

Sesizare	Comisia Europeană, 10.8.2021
Temeiul juridic	Articolul 153 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	6.10.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	20.10.2021
Sesiunea plenară nr.	564
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	153/25/41

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) afirmă că protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de sănătatea și securitatea în muncă (SSM) este fundamentală pentru asigurarea unor condiții de muncă decente și durabile, consacrate în tratate și în Carta drepturilor fundamentale, fiind un drept prevăzut în principiul 10 al Pilonului european al drepturilor sociale și unul dintre elementele esențiale pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (1).

1.2.

CESE împărtășește pe deplin declarația Comisiei potrivit căreia „existența unor condiții de muncă sigure și sănătoase este o condiție prealabilă pentru o forță de muncă sănătoasă și productivă. Nimeni nu ar trebui să sufere de pe urma unor boli sau accidente legate de locul de muncă. Acesta este, de asemenea, un aspect important atât al sustenabilității, cât și al competitivității economiei UE” (2). De asemenea, CESE este de acord cu următoarea afirmație: „O bună securitate și sănătate în muncă reduce de asemenea costurile asistenței medicale și alte sarcini societale, în timp ce o securitate și o sănătate necorespunzătoare în muncă presupun costuri ridicate pentru cetățeni, întreprinderi și societate” (3).

1.3.

În general, CESE salută viziunea strategică și acțiunile prevăzute în cadrul strategic, fără a aduce atingere observațiilor, propunerilor și recomandărilor formulate în prezentul aviz, Comitetul dorind să evidențieze în special următoarele aspecte:

1.3.1.

CESE ia notă în special de declarația Comisiei potrivit căreia aceasta „va prezenta, la sfârșitul anului 2021, o inițiativă de îmbunătățire a condițiilor de muncă ale persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale”, pentru a „asigura condiții de muncă adecvate, inclusiv în ceea ce privește sănătatea și securitatea la locul de muncă, pentru toate persoanele care lucrează prin intermediul platformelor”, în cazul în care partenerii sociali nu sunt dispuși să negocieze între ei (4).

1.3.2.

CESE sprijină: (i) abordarea de tip „viziune zero” în ceea ce privește decesele la locul de muncă, (ii) măsurile planificate de combatere a cancerului; (iii) ratificarea Convenției OIM (nr. 190) împotriva violenței și hărțuirii din 2019; (iv) o inițiativă legislativă care urmează să fie adoptată înainte de sfârșitul anului 2021 pentru prevenirea și combaterea violenței bazate pe gen împotriva femeilor și a violenței domestice; și (v) obiectivul Comisiei de a integra riscurile psihosociale și ergonomice în campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase”.

1.3.3.

CESE sprijină în mod explicit: (i) că „este esențial să se tragă învățăminte din pandemia de COVID-19 și să se crească gradul de pregătire pentru potențialele crize sanitare viitoare”, iar „sinergiile dintre SSM și sănătatea publică ar trebui dezvoltate în continuare” și (ii) includerea COVID-19 în Recomandarea Comisiei privind bolile profesionale (5).

1.3.4.

În special, CESE sprijină: (i) necesitatea ca statele membre să ia inițiative pentru „inversarea tendinței de scădere a numărului de inspecții la locul de muncă”, (ii) organizarea, în 2023, a unui summit privind sănătatea și siguranța la locul de muncă, care se va axa pe progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de zero decese la locul de muncă, (iii) introducerea unui nou indicator privind accidentele de muncă mortale la nivel european, deja propus în Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, (iv) îmbunătățirea pilonului privind munca inspectorilor de muncă prin orientări și formare la nivel european și la nivelul statelor membre; (v) promovarea cooperării la nivelul UE și al statelor membre pentru a asigura coerența punerii în aplicare a legislației; (vi) îndrumarea și sprijinirea întreprinderilor, în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, în vederea respectării legislației privind SSM (6).

1.3.5.

În special, CESE sprijină: (i) cooperarea dintre UE, OIM și OMS în domeniul datelor și cunoștințelor; (ii) crearea de către UE, în cooperare cu statele membre, a unui nou indicator al mortalității cauzate de boli cauzate de factori de risc profesional (ca parte a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU); (iii) sprijinirea integrării dreptului la condiții de muncă sigure și sănătoase în cadrul OIM referitor la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă; (iv) promovarea, de către UE, a SSM în lanțurile de aprovizionare globale; (v) intenția UE de a se asigura că standardele în materie de SSM sunt abordate în mod adecvat în angajamente obligatorii privind standardele sociale și de muncă și că munca decentă este abordată în viitoarele acorduri comerciale ale UE; (vi) sprijinirea țărilor candidate în alinierea la acquis-ul UE a cadrului lor juridic în domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă (7).

1.4.

În mod concret, CESE propune Comisiei următoarele acțiuni, măsuri sau inițiative care ar trebui incluse în Cadrul strategic al UE pentru perioada 2021-2027:

1.4.1.

Cu privire la secțiunea 2.1, CESE recomandă ca: (i) lucrătorii independenți care, în conformitate cu cadrul strategic, nu fac obiectul legislației privind SSM, să facă obiectul unui studiu în timp util, care să implice Comisia, experții și partenerii sociali, pentru a găsi cea mai bună soluție în conformitate cu principiul unui mediu de lucru sigur și sănătos pentru toți lucrătorii independenți. Concluziile relevante ar trebui prezentate în cadrul reuniunii la nivel înalt privind SSM din 2023; (ii) în ceea ce privește planul Comisiei pentru o inițiativă fără caracter legislativ la nivelul UE în domeniul sănătății mintale la locul de muncă, tocmai datorită relevanței principiilor stabilite în cadrul strategic ar trebui optat pentru o inițiativă legislativă în acest scop;

1.4.2.

Cu privire la secțiunea 2.2, CESE: (i) invită Comisia să includă cancerul profesional în viitorul Plan european privind cancerul și să includă substanțele toxice pentru reproducere și medicamentele periculoase în Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni (DCM), cu asigurarea monitorizării pe termen lung a stării de sănătate a lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni, chiar și în cazul în care nu mai lucrează în astfel de circumstanțe; (ii) sugerează că intenția Comisiei „de a examina modalitățile de consolidare a eficacității Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor (2009/52/CE)” ar trebui să conducă la o revizuire și, în acest context, la înăsprirea sancțiunilor împotriva angajatorilor care încalcă legea; (iii) având în vedere învățămintele recente desprinse din pandemia de COVID-19, consideră că este nevoie urgentă de o inițiativă legislativă privind prevenirea riscurilor psihosociale; (iv) având în vedere experiența și cercetarea din trecut în domeniul afecțiunilor musculo-scheletice, este necesară o inițiativă legislativă privind afecțiunile din acest domeniu.

1.4.3.

Cu privire la secțiunea 2.3, CESE consideră că este necesar: (i) să se transforme recomandarea privind lista europeană a bolilor profesionale într-o directivă; (ii) să se îmbunătățească Directiva privind agenții biologici în lumina experienței recente; (iii) în ceea ce privește inspectoratele naționale de muncă, obiectivul este de a atinge, până la sfârșitul cadrului strategic, raportul de un inspector de muncă la 10 000 de lucrători în statele membre, astfel cum este definit în standardele OIM. În cazul în care acest obiectiv nu este atins în actualul cadru strategic, Comisia ar trebui să prezinte o inițiativă legislativă în acest sens.

1.4.4.

Cu privire la capitolul 3: CESE recomandă ca rolul Autorității Europene a Muncii (ELA) să fie luat în considerare și promovat în mod corespunzător în cadrul strategic, având în vedere rolul său important în coordonarea inspecțiilor transfrontaliere.

1.5.

CESE constată că, în ciuda unor îmbunătățiri înregistrate în ultimii ani, există încă o lipsă semnificativă de informații și cunoștințe cu privire la situația actuală a SSM în UE și în statele membre. Comitetul este convins că aceste cunoștințe sunt esențiale pentru a identifica mai bine provocările și a preveni riscurile într-un mod mai eficace, pentru a defini strategii adecvate și pentru a monitoriza punerea în aplicare și progresele înregistrate la nivelul UE și al statelor membre; acest lucru este valabil în special în ceea ce privește obiectivele și acțiunile care rezultă din Cadrul strategic privind securitatea și sănătatea la locul de muncă pentru perioada 2021-2027.

1.6.

CESE subliniază că, în procesul de revizuire a legislației existente în materie de SSM la nivelul UE și al statelor membre, este necesar să se țină seama de transformările ecologice, digitale, demografice și sociale ale economiei europene, în special ale pieței muncii, pentru a proteja lucrătorii sau persoanele care desfășoară o activitate independentă, în acest caz în conformitate cu punctul 1.4.1 litera (i).

1.7.

Statele membre au o responsabilitate deosebită pentru respectarea legislației privind SSM și asigurarea unor condiții de muncă sănătoase și sigure pentru toți lucrătorii europeni, în special pentru lucrătorii sezonieri și pentru grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, persoanele în vârstă, femeile, persoanele cu handicap, migranții și lucrătorii cu locuri de muncă precare. Consolidarea resurselor tehnice și umane ale inspectoratelor de muncă, care au fost reduse în multe state membre în ultimii ani, precum și îmbunătățirea coordonării, a cooperării și a formării la nivel european sunt factori-cheie pentru îmbunătățirea concretă a aplicării legislației în domeniul SSM. Fiecare stat membru ar trebui să acorde prioritate furnizării de orientări și sprijin IMM-urilor (în special microîntreprinderilor) în ceea ce privește respectarea legislației în materie de SSM. Comisia Europeană, în calitate de gardian al tratatelor, are responsabilitatea de a se asigura că statele membre respectă în mod adecvat legislația SSM.

1.8.

CESE recomandă Comisiei și statelor membre ca, atunci când actualizează strategiile naționale în materie de SSM, să promoveze un dialog social permanent între partenerii sociali cu privire la condițiile de SSM în diferitele sectoare, întreprinderi și locuri de muncă, prin inițiative adecvate. Este esențial ca sindicatele și reprezentanții lucrătorilor să fie implicați și consultați permanent cu privire la evaluarea și prevenirea riscurilor, pentru a promova medii de lucru sigure și sănătoase, care au un impact direct asupra sănătății lucrătorilor, a productivității întreprinderilor și a serviciilor de sănătate publică.

1.9.

Având în vedere provocările globalizării și ambiția UE de a „ridica standardele în materie de SSM la nivel mondial”, CESE recomandă Comisiei și statelor membre să colaboreze îndeaproape cu OIM și OMS pentru a promova dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase în cadrul principiilor și drepturilor fundamentale la locul de muncă stabilite de OIM și pentru a asigura respectarea acestor principii în lanțurile de aprovizionare globale.

2. Context general

2.1.

CESE observă că „de aproape 20 de ani, cadrele strategice ale UE în materie de SSM au jucat un rol esențial în ceea ce privește modul în care autoritățile naționale și partenerii sociali decid cu privire la obiectivele privind SSM” (8). Cu toate acestea, CESE subliniază că, deși importanța acestor cadre strategice în planurile naționale este incontestabilă, ele sunt lipsite de vizibilitate și lipsește implicarea sindicatelor și a organizațiilor patronale în elaborarea și monitorizarea lor în mai multe state membre.

2.2.

CESE ia notă de evaluarea Cadrului strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020, care a identificat aspecte importante precum: (i) deficitul de resurse în statele membre; (ii) necesitatea de a acorda mai multă atenție bolilor profesionale, schimbărilor demografice, riscurilor psihosociale și afecțiunilor musculo-scheletice; și (iii) nevoia de a sprijini inspectoratele de muncă și întreprinderile în îmbunătățirea standardelor lor de sănătate și siguranță la locul de muncă (9).

2.3.

CESE observă că legislația europeană a făcut posibilă reducerea acestor riscuri și a contribuit la îmbunătățirea standardelor de sănătate și siguranță în toate sectoarele economiei din toate statele membre. Cu toate acestea, există în continuare provocări, iar pandemia de COVID-19 a exacerbat riscurile care necesită o soluție.

2.4.

CESE recunoaște că în ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul SSM: numărul accidentelor mortale la locul de muncă a scăzut cu aproximativ 70 % între 1994 și 2018. Deși dezindustrializarea în Europa și îmbunătățirea asistenței medicale au contribuit, fără îndoială, la acest lucru, sistemul SSM al UE a jucat un rol esențial în acest sens (10).

2.5.

CESE constată că, în ciuda acestor progrese, în UE-27, în 2018, au fost înregistrate peste 3 300 de accidente mortale și 3,1 milioane de accidente de muncă și că peste 200 000 de lucrători mor anual din cauza bolilor profesionale. Această situație de mare suferință umană necesită menținerea și îmbunătățirea standardelor de protecție a lucrătorilor și reprezintă o permanentă provocare și necesitate (11).

2.6.

CESE subliniază că accidentele de muncă și bolile profesionale din UE generează un cost anual de 3,3 % din PIB (aproximativ 460 de miliarde EUR în 2019); se estimează că fiecare euro investit în SSM aduce beneficii, în medie, de peste două ori mai mari pentru angajatori (12).

2.7.

Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța sănătății și securității la locul de muncă pentru sănătatea lucrătorilor, pentru funcționarea societății noastre și pentru continuarea unor activități economice importante. CESE este de acord că pandemia a evidențiat, de asemenea, necesitatea unei strategii coordonate între SSM și măsurile de sănătate publică pentru a crea sinergii între cele două dimensiuni direct relevante „pentru funcționarea societății noastre și pentru continuitatea activităților economice și sociale critice” (13).

3. Un cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027

3.1.

În acest context, Comisia și-a prezentat noul cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027 (14) (denumit în continuare „Cadrul strategic”), anunțat în Pilonul european al drepturilor sociale și axat pe trei obiective principale:

—	anticiparea și gestionarea schimbării din noua lume a muncii, generată de tranzițiile verde, digitală și demografică;

—	îmbunătățirea prevenirii accidentelor și a bolilor la locul de muncă;

—	creșterea gradului de pregătire pentru eventuale crize sanitare viitoare.

3.2.

CESE este de acord cu Comisia Europeană că realizarea acestor obiective presupune:

(i)	un dialog social solid;

(ii)	creșterea capacităților de cercetare și de colectare a datelor la nivelul statelor membre și al UE;

(iii)

o mai bună punere în aplicare;

(iv)	sensibilizare;

(v)	o mai bună mobilizare a finanțării.

3.3.

CESE observă că cadrul strategic prevede punerea în aplicare a 36 de acțiuni pe parcursul perioadei de aplicare, Comisia fiind direct responsabilă pentru 17, statele membre pentru 16 și partenerii sociali pentru trei astfel de acțiuni.

4. Observații privind cadrul strategic

4.1. Cu privire la capitolul 2.1: Anticiparea și gestionarea schimbării

4.1.1.

În contextul tranziției verzi și al celei digitale, natura rolurilor, a modelelor de lucru și a locurilor de muncă este în schimbare, ceea ce creează provocări importante pentru statele membre și pentru întreprinderi în ceea ce privește asigurarea sănătății și bunăstării lucrătorilor.

4.1.2.

Îmbătrânirea forței de muncă necesită adaptarea mediului de lucru și a sarcinilor la nevoile specifice ale lucrătorilor în vârstă, pentru a reduce la minimum riscurile, securitatea și sănătatea în muncă jucând un rol esențial în răspunsul adecvat la schimbările demografice.

4.1.3.

Tehnologiile digitale pot oferi lucrătorilor, inclusiv lucrătorilor cu handicap sau lucrătorilor în vârstă, oportunități sporite de îmbunătățire a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Ele sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a SSM prin instrumente accesibile, acțiuni de sensibilizare și inspecții mai eficiente.

4.1.4.

CESE consideră că robotizarea, utilizarea inteligenței artificiale și o mai mare prevalență a muncii la distanță reduc riscurile unor sarcini periculoase precum cele din zone puternic contaminate, cum ar fi sistemele de ape reziduale, depozitele de deșeuri sau zonele de fumigație agricolă; ele pot oferi, în același timp, și noi oportunități pentru lucrători și întreprinderi. Cu toate acestea, noile tehnologii prezintă, de asemenea, o serie de provocări majore din cauza creșterii gradului de neregularitate în ceea ce privește momentul și locul desfășurării activității, a posibilității de supraveghere a lucrătorilor și a riscurilor legate de noile unelte și utilaje, ceea ce duce la creșterea stresului psihic și un număr tot mai mare de boli psihosomatice, pentru care trebuie să se găsească măsuri adecvate.

4.1.5.

Deși legislația UE privind SSM acoperă deja multe dintre riscurile care decurg din evoluția industriilor echipamentelor și a locurilor de muncă, CESE este de acord cu Comisia Europeană că progresele tehnologice, îmbătrânirea forței de muncă și evoluția formelor de muncă necesită noi propuneri legislative.

4.1.6.

În acest context, CESE recomandă Comisiei să revizuiască însăși Directiva-cadru privind SSM pentru a o adapta la realitățile de la locul de muncă și la noile riscuri și provocări ale schimbărilor climatice (cum ar fi munca la temperaturi exterioare ridicate), ale schimbărilor demografice și ale digitalizării.

4.1.7.

CESE consideră că riscurile psihosociale, deja la niveluri foarte ridicate înainte de pandemie, au crescut în mod semnificativ ca urmare a COVID-19 și a introducerii neplanificate masive a muncii la distanță nevoluntare și a condițiilor speciale care o însoțesc, cum ar fi dispariția limitelor dintre viața profesională și cea privată, conectivitatea permanentă, lipsa interacțiunii sociale și utilizarea sporită a TIC.

4.2. Cu privire la capitolul 2.2: Îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale și a accidentelor de muncă

4.2.1.

CESE este de acord cu „Viziunea zero” a Comisiei în ceea ce privește decesele profesionale și consolidarea culturii prevenirii în UE. Această abordare va fi posibilă numai prin: (i) investigarea aprofundată a accidentelor și a deceselor la locul de muncă; (ii) detectarea și eliminarea cauzelor acestor accidente și decese; (iii) sensibilizarea cu privire la riscurile legate de accidente de muncă, răniri și boli profesionale; (iv) consolidarea asigurării respectării normelor și orientărilor existente.

4.2.2.

CESE consideră că cele aproximativ 100 000 de decese cauzate de cancerul profesional sunt inacceptabile și invită statele membre să pună rapid în aplicare strategia foii de parcurs privind agenții cancerigeni. Scopul este de a aplica valorile-limită și alte dispoziții adoptate la nivelul UE, pentru a limita expunerea la 26 de substanțe periculoase, îmbunătățind astfel condițiile de muncă pentru aproximativ 40 de milioane de lucrători. CESE consideră că lista substanțelor periculoase ar trebui revizuită și completată, în special cu nanomateriale și cu efectele cancerigene ale acestora, și recomandă ca lista agenților cancerigeni supuși limitelor de expunere să fie extinsă la 50 de agenți.

4.2.3.

CESE solicită Comisiei și statelor membre să promoveze sănătatea la locul de muncă și să acorde prioritate consolidării cercetării și colectării datelor, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Aceste acțiuni ar trebui să vizeze în special bolile cardiovasculare de origine profesională, afecțiunile musculo-scheletice și riscurile psiho-sociale.

4.2.4.

CESE sprijină propunerea de actualizare continuă a metodologiei de tratare a substanțelor periculoase și de identificare a unor noi metode de creștere a eficienței în stabilirea valorilor-limită în materie de SSM. CESE subliniază și sprijină procesul de abordare a substanțelor periculoase pe baza unei evaluări științifice, în conformitate cu principiul „o substanță, o evaluare”. Comitetul consideră că consultarea cu Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS) tripartit și implicarea strânsă a tuturor părților interesate s-au dovedit a fi un succes.

4.2.5.

În contextul pozițiilor Parlamentului European și ale părților interesate cu privire la necesitatea de a proteja profesioniștii din domeniul sănătății expuși la medicamente periculoase și la alte riscuri, CESE consideră că această chestiune ar trebui dezvoltată în continuare, nu numai prin formare, educație și orientare, ci și prin adoptarea unei legislații obligatorii.

4.2.6.

CESE consideră că recunoașterea diversității, inclusiv a diferențelor și a inegalităților dintre bărbați și femei, precum și combaterea discriminării în rândul forței de muncă sunt esențiale pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor, în special atunci când se evaluează riscurile, și ar trebui încurajate acțiunile de evitare a prejudecăților de gen. În orice caz, trebuie să se țină seama de capacitatea de muncă, care poate fi afectată de o stare biologică (alăptare, sarcină).

4.2.7.

De asemenea, ar trebui îmbunătățite perspectivele de pe piața forței de muncă a persoanelor cu handicap, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare concretă a programelor SSM și a programelor de reabilitare profesională pentru persoanele care suferă de boli cronice sau au devenit victime ale accidentelor.

4.2.8.

Protecția grupurilor de lucrători deosebit de vulnerabile trebuie îmbunătățită. În acest context, inspectoratele de muncă și ratificarea Convenției din 2019 privind violența și hărțuirea ar trebui să beneficieze de o atenție specială din partea tuturor statelor membre. CESE îndeamnă toate statele membre să ratifice această convenție în perioada de punere în aplicare a acestei strategii.

4.3. Cu privire la capitolul 2.3: Creșterea gradului de pregătire – reacția rapidă la amenințări

4.3.1.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că SSM a jucat un rol esențial în sprijinirea lucrătorilor, a întreprinderilor și a statelor membre în ceea ce privește protejarea vieților omenești și gestionarea riscurilor pentru a asigura bunăstarea, continuitatea activității și sustenabilitatea.

4.3.2.

Una dintre concluziile pentru viitor pe care le-a impus pandemia și care a asigurat eficacitatea răspunsurilor în timpul crizei este importanța sinergiilor dintre SSM și sănătatea publică. Această interacțiune trebuie consolidată în toate statele membre, astfel încât UE să fie pregătită să facă față unor viitoare crize sanitare.

4.3.3.

CESE recunoaște importanța activității EU-OSHA în ceea ce privește crearea de instrumente de orientare, în cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali, care au permis întreprinderilor, în special IMM-urilor, să răspundă în mod adecvat la diferitele etape ale pandemiei.

4.3.4.

Clasificarea SARS-CoV-2 în temeiul Directivei privind agenții organici a contribuit la asigurarea protecției lucrătorilor din unitățile în care virusul este manipulat direct, cum ar fi centrele de producție și distribuire a vaccinurilor și centrele de vaccinare.

4.3.5.

Pandemia a evidențiat expunerea sporită a lucrătorilor mobili și transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor sezonieri, a migranților și a lucrătorilor cu statut precar, la condiții de muncă nesănătoase sau nesigure, cum ar fi locuințele necorespunzătoare sau supraaglomerate sau lipsa de informații cu privire la drepturile lor. CESE invită statele membre să își îndeplinească obligațiile în materie de SSM și să crească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea de a promova condiții de muncă și de viață echitabile și sigure pentru lucrătorii sezonieri, mobili și transfrontalieri.

4.3.6.

CESE ia act de importanța, subliniată de Comisie, de a sprijini lucrătorii infectați cu COVID-19 și familiile care au pierdut membri ai familiei din cauza expunerii profesionale la SARS2 și de faptul că 25 de state membre au făcut deja pași în această direcție, inclusiv prin recunoașterea COVID-19 ca boală profesională (15).

4.4. Cu privire la capitolul 3: Implementarea cadrului strategic actualizat

4.4.1.

CESE este de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia „partenerii sociali sunt deosebit de bine plasați pentru a găsi soluții adaptate la circumstanțele proprii unei activități sau unui sector specific” (16).

4.4.2.

CESE subliniază că pandemia a demonstrat că întreprinderile și locurile de muncă sunt, de asemenea, centre importante de răspândire a contagiunii, ceea ce face ca măsurile privind SSM să trebuiască să fie adaptate fiecărei unități economice specifice.

1.1.3

CESE recomandă Comisiei să ia inițiative în acest sens pentru a promova un dialog social permanent între partenerii sociali privind condițiile SSM în sectoarele de activitate și, în special, în întreprinderi. Implicarea sindicatelor și a reprezentanților lucrătorilor și feedbackul constant al acestora cu privire la realitatea existentă, în strânsă coordonare cu negocierea și negocierea colectivă, efectuarea de evaluări ale riscurilor, prevenirea și gestionarea, valorificarea oportunităților și crearea unor medii de lucru sigure și sănătoase au un impact direct asupra sănătății lucrătorilor, asupra productivității și competitivității întreprinderilor și asupra societății în sine, în special în serviciile de sănătate publică.

1.1.4

CESE este de acord cu Comisia că doar cunoașterea precisă și la timp a realității SSM, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, permite identificarea provocărilor și prevenirea riscurilor, definirea unor politici adecvate, monitorizarea punerii sale în aplicare și analiza rezultatelor. Cunoașterea inovațiilor științifice și tehnologice și integrarea constantă a acestora în deciziile politice le permit, de asemenea, să evolueze constant.

4.4.3.

CESE este de acord cu necesitatea unor baze de date actualizate și realiste privind SSM la nivelul UE și al statelor membre, cu noi indicatori sociali, care să permită cercetarea și raportarea, analiza și studiile privind SSM în toate dimensiunile (17).

4.4.4.

CESE observă că „succesul acestui cadru strategic depinde în mare măsură de punerea sa în aplicare la nivel național și local” (18). Această înțelegere conferă statelor membre o mai mare responsabilitate în ceea ce privește respectarea și punerea în aplicare a legislației, precum și promovarea și eliminarea obstacolelor din calea dialogului social dintre partenerii sociali, întrucât una dintre condițiile de bază pentru succesul cadrului strategic este intervenția inspectoratelor de muncă la nivelul statelor membre, acțiunea personalului medical și al medicilor de medicina muncii, precum și implicarea sindicatelor și a reprezentanților lucrătorilor din domeniul SSM.

4.4.5.

Pentru ca obiectivele cadrului strategic să aibă succes, CESE reamintește că responsabilitatea întreprinderilor în ceea ce privește condițiile SSM este cuprinzătoare, fie la locul de muncă, fie atunci când lucrătorul lucrează la distanță. Cu toate acestea, acest lucru reprezintă o provocare atunci când lucrătorul lucrează de la domiciliu sau de la un alt loc în care este posibil ca angajatorul să nu aibă control sau acces.

4.4.6.

CESE împărtășește opinia potrivit căreia sensibilizarea cu privire la riscurile unor accidente de muncă, răniri și boli profesionale este esențială pentru atingerea obiectivelor cadrului strategic, cu accent pe „viziunea zero” asupra deceselor cauzate de accidentele de muncă. CESE consideră că sensibilizarea este una dintre măsurile-cheie pentru punerea în aplicare a legislației, dar că existența anterioară a legislației și, a posteriori, participarea și monitorizarea reprezintă cheia succesului în ansamblu. CESE este convins că axarea pe prevenire și pe respectarea directivelor privind SSM este esențială pentru atingerea obiectivelor acestei strategii.

4.4.7.

CESE consideră că această conștientizare depinde în mare măsură de implicarea activă a partenerilor sociali și a tuturor părților interesate. În acest context, CESE apreciază și recomandă Comisiei să sublinieze mai bine rolul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă.

4.4.8.

CESE consideră că, deși realizarea acestor obiective este împărtășită de toate părțile interesate – statele membre, întreprinderile, inspectoratele de muncă și lucrătorii – gradul de responsabilitate variază, lucrătorii fiind cei mai vulnerabili și cu cel mai mic nivel de putere, și, prin urmare, ar trebui să li se acorde cea mai mare protecție.

4.4.9.

Din acest motiv, CESE consideră că lucrătorului ar trebui să i se ofere capacitatea, atunci când constată că există un pericol de accident sau îmbolnăvire gravă la locul de muncă, în special un risc de deces, de a refuza să lucreze și, în cele din urmă, de a avea dreptul de a rezilia contractul cu despăgubiri în cazul în care există un risc pentru viață fiindcă normele SSM nu sunt respectate de întreprindere.

4.4.10.

CESE observă că există un număr de 11 fonduri și mecanisme financiare europene care au capacitatea de a finanța acțiuni în diferite domenii ale SSM (19). CESE subliniază că sprijinul financiar pentru acțiunile în domeniul SSM este una dintre măsurile-cheie pentru succesul cadrului strategic în sine. CESE recomandă Comisiei să furnizeze informații mai detaliate statelor membre și, în special, partenerilor sociali, astfel încât accesul acestora la proiectele SSM și punerea lor în aplicare să devină mai accesibile.

4.5. Cu privire la capitolul 4: Promovarea unor standarde eficace în materie de SSM la nivel mondial

4.5.1.

CESE este de acord cu afirmația potrivit căreia „într-o lume globalizată, amenințările la adresa sănătății și siguranței nu se opresc la frontiere” și că obiectivul cadrului strategic este „ridicarea standardelor în materie de SSM la nivel mondial” (20).

4.5.2.

CESE sprijină, de asemenea, poziția Comisiei de a colabora cu OIM pentru a pune în aplicare și a monitoriza Declarația centenarului privind viitorul muncii, adoptată în 2019; acest angajament va implica sprijinirea integrării dreptului la condiții de muncă sigure și sănătoase în cadrul OIM referitor la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă.

Bruxelles, 20 octombrie 2021.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Comunicarea Comisiei [COM(2021) 323 final].

(2) Ibid.

(3) Ibid.

(4) Ibid.

(5) Ibid.

(6) Ibid.

(7) Ibid.

(8) Ibid.

(9) Ibid.

(10) Comunicarea Comisiei [COM(2021) 323 final].

(11) Ibid.

(12) Ibid.

(13) Comunicarea Comisiei [COM(2021) 323 final].

(14) Ibid.

(15) Ibid.

(16) Ibid.

(17) Ibid.

(18) Ibid.

(19) Ibid.

(20) Ibid.

ANEXĂ

Următoarele propuneri de amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]:

AMENDAMENTUL 1

depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 4.1.5

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii	Amendament
Deși legislația UE privind SSM acoperă deja multe dintre riscurile care decurg din evoluția industriilor echipamentelor și a locurilor de muncă, CESE este de acord cu Comisia Europeană că progresele tehnologice, îmbătrânirea forței de muncă și evoluția formelor de muncă necesită noi propuneri legislative.	Deși legislația UE privind SSM acoperă deja multe dintre riscurile care decurg din evoluția industriilor echipamentelor și a locurilor de muncă, CESE este de acord cu Comisia Europeană că progresele tehnologice, îmbătrânirea forței de muncă și evoluția formelor de muncă ar putea face necesare noi propuneri legislative.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	70
Voturi împotrivă:	118
Abțineri:	11

AMENDAMENTUL 2

depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 4.1.6

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii	Amendament
În acest context, CESE recomandă Comisiei să revizuiască însăși Directiva-cadru privind SSM pentru a o adapta la realitățile de la locul de muncă și la noile riscuri și provocări ale schimbărilor climatice (cum ar fi munca la temperaturi exterioare ridicate), ale schimbărilor demografice și ale digitalizării.	În acest context, CESE recomandă Comisiei să continue să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a Directivei-cadru privind SSM și să o revizuiască dacă este necesar, pentru a se asigura că acoperă, de asemenea, noile riscuri și provocări ale schimbărilor climatice (cum ar fi munca la temperaturi exterioare ridicate), ale schimbărilor demografice și ale digitalizării.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	68
Voturi împotrivă:	124
Abțineri:	12

AMENDAMENTUL 3

depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 4.2.2

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

CESE consideră că cele aproximativ 100 000 de decese cauzate de cancerul profesional sunt inacceptabile și invită statele membre să pună rapid în aplicare strategia foii de parcurs privind agenții cancerigeni. Scopul este de a aplica valorile-limită și alte dispoziții adoptate la nivelul UE, pentru a limita expunerea la 26 de substanțe periculoase, îmbunătățind astfel condițiile de muncă pentru aproximativ 40 milioane de lucrători. CESE consideră că lista substanțelor periculoase ar trebui revizuită și completată, în special cu nanomateriale și cu efectele cancerigene ale acestora , și recomandă ca lista agenților cancerigeni supuși limitelor de expunere să fie extinsă la 50 de agenți .

CESE consideră că cele aproximativ 100 000 de decese cauzate de cancerul profesional sunt inacceptabile și invită statele membre să pună rapid în aplicare strategia foii de parcurs privind agenții cancerigeni. Scopul este de a aplica valorile-limită și alte dispoziții adoptate la nivelul UE, pentru a limita expunerea la 26 de substanțe periculoase, îmbunătățind astfel condițiile de muncă pentru aproximativ 40 milioane de lucrători. CESE consideră că lista substanțelor periculoase ar trebui revizuită și completată, în special pentru a include nanomateriale specifice cu efecte cancerigene dovedite , și recomandă să se depună eforturi maxime pentru a extinde lista agenților cancerigeni supuși limitelor de expunere.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	68
Voturi împotrivă:	135
Abțineri:	6

AMENDAMENTUL 4

depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 4.2.5

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	71
Voturi împotrivă:	133
Abțineri:	9

AMENDAMENTUL 5

depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 4.3.5

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Pandemia a evidențiat expunerea sporită a lucrătorilor mobili și transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor sezonieri, a migranților și a lucrătorilor cu statut precar , la condiții de muncă nesănătoase sau nesigure, cum ar fi locuințele necorespunzătoare sau supraaglomerate sau lipsa de informații cu privire la drepturile lor. CESE invită statele membre să își îndeplinească obligațiile în materie de SSM și să crească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea de a promova condiții de muncă și de viață echitabile și sigure pentru lucrătorii sezonieri, mobili și transfrontalieri.

Pandemia a evidențiat și posibila expunere sporită a lucrătorilor mobili și transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor sezonieri, a migranților și a lucrătorilor cu locuri de muncă nesigure , la condiții de muncă nesănătoase sau nesigure, cum ar fi locuințele necorespunzătoare sau supraaglomerate sau lipsa de informații cu privire la drepturile lor. CESE invită statele membre să își îndeplinească obligațiile în materie de SSM și să crească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea de a promova condiții de muncă și de viață echitabile și sigure pentru lucrătorii sezonieri, mobili și transfrontalieri.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	72
Voturi împotrivă:	125
Abțineri:	11

AMENDAMENTUL 6

Depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 4.4.11

Se elimină punctul.

Avizul secțiunii

Amendament

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	69
Voturi împotrivă:	135
Abțineri:	8

AMENDAMENTUL 7

depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 1.4.1

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	66
Voturi împotrivă:	135
Abțineri:	8

AMENDAMENTUL 8

depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 1.4.2

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Cu privire la secțiunea 2.2, CESE: (i) invită Comisia să includă cancerul profesional în viitorul Plan european privind cancerul și să includă substanțele toxice pentru reproducere și medicamentele periculoase în Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni (DCM), cu asigurarea monitorizării pe termen lung a stării de sănătate a lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni, chiar și în cazul în care nu mai lucrează în astfel de circumstanțe ; (ii) sugerează că intenția Comisiei „de a examina modalitățile de consolidare a eficacității Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor (2009/52/CE)” ar trebui să conducă la o revizuire și, în acest context, la înăsprirea sancțiunilor împotriva angajatorilor care încalcă legea; (iii) având în vedere învățămintele recente desprinse din pandemia de COVID-19, consideră că este nevoie urgentă de o inițiativă legislativă privind prevenirea riscurilor psihosociale; (iv) având în vedere experiența și cercetarea din trecut în domeniul afecțiunilor musculo-scheletice, este necesară o inițiativă legislativă privind afecțiunile din acest domeniu .

Cu privire la secțiunea 2.2, CESE: (i) sprijină propunerea din cadrul strategic privind SSM de a identifica o listă prioritară de substanțe toxice pentru reproducere, care să fie abordate pe baza avizului convenit în cadrul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate referitor la stabilirea unei liste de substanțe prioritare pentru limitele de expunere profesională și invită Comisia să includă cancerul profesional în viitorul Plan european privind cancerul; (ii) sugerează că intenția Comisiei „de a examina modalitățile de consolidare a eficacității Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor (2009/52/CE)” ar trebui să conducă la sporirea eficienței implementării și aplicării sale , (iii) este de acord cu abordarea Comisiei de a pregăti, în cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali, o inițiativă fără caracter legislativ la nivelul UE referitoare la sănătatea mintală la locul de muncă, care să evalueze problemele emergente legate de sănătatea mintală a lucrătorilor , (iv) sprijină obiectivul Comisiei de a integra riscurile psihosociale și ergonomice în campania privind locurile de muncă sănătoase ;

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	70
Voturi împotrivă:	140
Abțineri:	7

AMENDAMENTUL 9

depus de:

LE BRETON Marie-Pierre

MINCHEVA Mariya

PILAWSKI Lech

VADÁSZ Borbála

VERNICOS George

SOC/698 – Securitatea și sănătatea în muncă – Cadrul strategic al UE (2021-2027)

Punctul 1.4.3

Se modifică după cum urmează:

Avizul secțiunii

Amendament

Cu privire la secțiunea 2.3, CESE consideră că este necesar : (i) să se transforme recomandarea privind lista europeană a bolilor profesionale într-o directivă ; (ii) să se îmbunătățească Directiva privind agenții biologici în lumina experienței recente; (iii) în ceea ce privește inspectoratele naționale de muncă, obiectivul este de a atinge, până la sfârșitul cadrului strategic, raportul de un inspector de muncă la 10 000 de lucrători în statele membre, astfel cum este definit în standardele OIM . În cazul în care acest obiectiv nu este atins în actualul cadru strategic, Comisia ar trebui să prezinte o inițiativă legislativă în acest sens.

Cu privire la secțiunea 2.3, CESE consideră că: (i) recomandarea privind lista europeană a bolilor profesionale ar trebui să fie monitorizată în mod corespunzător în statele membre ; (ii) Directiva privind agenții biologici a fost actualizată în lumina experienței recente.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	70
Voturi împotrivă:	133
Abțineri:	7