22.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 517/51


Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea

[COM(2021) 189 final – 2021/104 (COD)]

(2021/C 517/07)

Raportor:

domnul Marinel Dănuț MUREȘAN

Sesizare

Consiliul Uniunii Europene, 22.6.2021

Parlamentul European, 23.6.2021

Temei juridic

Articolele 50 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune

2.9.2021

Data adoptării în sesiunea plenară

22.9.2021

Sesiunea plenară nr.

563

Rezultatul votului (voturi pentru/

voturi împotrivă/abțineri)

226/0/7

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea („CSRD”) și consideră că raportarea de înaltă calitate privind durabilitatea va fi o componentă-cheie în punerea în aplicare a Pactului verde european, inclusiv a obiectivelor ambițioase ale pachetului „Pregătiți pentru 55”.

1.2.

În mod special, extinderea CSRD pentru a acoperi toate întreprinderile mari care îndeplinesc anumite condiții, precum și IMM-urile cotate la bursă, va sprijini transformarea economiei europene în conformitate cu Acordul de la Paris, precum și mandatul Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) de a elabora standarde coerente ale UE de raportare a informațiilor nefinanciare.

1.3.

Ca urmare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile, CESE salută faptul că Comisia Europeană se concentrează asupra stimulării prezentării de informații de înaltă calitate privind durabilitatea de către întreprinderi și instituțiile financiare. Sectorul public și cel privat trebuie să colaboreze pentru a obține acest rezultat, cadrul legislativ pentru finanțarea durabilă și raportarea de către întreprinderi jucând un rol esențial în acest sens.

1.4.

CESE îi încurajează pe colegiuitori să evalueze costurile operaționale și administrative implicate în includerea treptată și voluntară a IMM-urilor în domeniul de aplicare al directivei și să ia în considerare eventuale măsuri de sprijin suplimentare pentru a contribui la compensarea oricărei sarcini administrative și operaționale pentru acest segment esențial al economiei.

1.5.

CESE apreciază foarte mult clarificarea oferită de Comisia Europeană privind principiul „dublei perspective asupra pragului de semnificație” și aderarea sa la acest principiu, precum și descrierea acestuia la punctul 3 din propunere.

1.6.

CESE sprijină mandatul acordat Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) pentru a pregăti avizul tehnic pentru elaborarea unui standard european de raportare nefinanciară. Acest proces de definire de standarde ar trebui să implice toate părțile interesate cu un interes semnificativ în pregătirea și utilizarea raportării privind durabilitatea: părților interesate relevante din cadrul întreprinderilor din sectorul financiar și nefinanciar, partenerilor sociali și societății civile trebuie să li se garanteze un rol clar în toate etapele.

1.7.

CESE încurajează Comisia Europeană, autoritățile europene de supraveghere și colegiuitorii să asigure alinierea atentă – din punctul de vedere al conținutului și al secvențierii – a diferitelor componente ale cadrului de raportare în materie de durabilitate, inclusiv a celor privind instituțiile financiare.

1.8.

CESE ar încuraja, de asemenea, Comisia Europeană și EFRAG să analizeze modul în care cerințele specifice de raportare pentru fiecare țară în parte cu privire la riscurile și efectele în materie de durabilitate, pentru toate entitățile din domeniul de aplicare, pot încuraja publicarea de informații mai detaliate și mai semnificative.

1.9.

În cele din urmă, încurajează Comisia Europeană să aibă în vedere sprijinirea educației financiare și în materie de durabilitate. Propunerea examinată va garanta că întreprinderile și instituțiile financiare sunt în măsură să furnizeze informații exacte utilizatorilor finali, viitorilor beneficiari și altor investitori finali, dar este necesar un efort complementar pentru a se asigura că aceștia au capacitatea de a-și canaliza economiile către investiții durabile, cu suficientă încredere. Prin urmare, CESE salută angajamentele asumate în acest sens în cadrul strategiei de finanțare a tranziției către o economie durabilă (1).

2.   Propunerea Comisiei

2.1.

Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) privind prezentarea de informații nefinanciare, de modificare a Directivei contabile, a fost adoptată în 2014. Întreprinderile care intră în domeniul de aplicare al Directivei privind prezentarea de informații nefinanciare au trebuit să raporteze în conformitate cu dispozițiile sale pentru prima dată în 2018 (acoperind exercițiul financiar 2017).

2.2.

În conformitate cu Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare, în 2017, Comisia a publicat un ghid fără caracter obligatoriu privind raportarea pentru întreprinderi (3). În 2019, Comisia a publicat orientări suplimentare privind raportarea informațiilor legate de climă (4). Aceste orientări nu au îmbunătățit suficient calitatea informațiilor pe care întreprinderile le prezintă în temeiul Directivei privind prezentarea de informații nefinanciare.

2.3.

Comisia Europeană s-a angajat să propună o revizuire a Directivei privind prezentarea de informații nefinanciare în cadrul Pactului verde european și al programului său de lucru pentru 2020 (5).

2.4.

În martie 2018, Comisia Europeană a lansat Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile (6), care a reiterat nevoia unei standardizări suplimentare a informațiilor nefinanciare care urmează să fie prezentate de întreprinderi, necesare pentru orientarea deciziilor în materie de investiții. În urma planului de acțiune, Comisia Europeană a publicat trei propuneri legislative care au definit pe larg datele solicitate de la entitățile corporative în acest scop, și anume Regulamentul privind taxonomia (7), Regulamentul privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (8) și Regulamentul privind indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon (9).

2.5.

În raportul său din proprie inițiativă din mai 2018 privind finanțele sustenabile, Parlamentul European a solicitat dezvoltarea în continuare a cerințelor de raportare în cadrul Directivei privind prezentarea de informații nefinanciare (10). În rezoluția sa din decembrie 2020 referitoare la guvernanța corporativă sustenabilă, Parlamentul European a salutat angajamentul Comisiei de a revizui Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare, a solicitat lărgirea domeniului de aplicare al acestei directive pentru a include categorii suplimentare de întreprinderi și a salutat angajamentul Comisiei de a elabora standarde UE de raportare nefinanciară (11). Parlamentul European a considerat, de asemenea, că informațiile nefinanciare publicate de întreprinderi în temeiul Directivei privind prezentarea de informații nefinanciare ar trebui să facă obiectul unui audit obligatoriu.

2.6.

Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare, împreună cu Regulamentul privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare) și Regulamentul privind taxonomia, reprezintă componentele centrale ale cerințelor de raportare de informații în materie de durabilitate care stau la baza Strategiei UE privind finanțarea durabilă.

2.7.

Obiectivul prezentei propuneri este, prin urmare, de a îmbunătăți raportarea privind durabilitatea, în vederea valorificării într-o mai mare măsură a potențialului pieței unice europene de a contribui la tranziția către un sistem economic și financiar pe deplin durabil și favorabil incluziunii, în conformitate cu Pactul verde european, inclusiv cu pachetul „Pregătiți pentru 55”, și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

3.   Observații generale

3.1.

În prezent, Europa iese dintr-o situație de urgență sanitară care a adus în prim-plan nevoia unui sistem financiar și economic rezilient pentru a asigura, pe viitor, protecția împotriva unor crize neprevăzute. După cum a susținut Banca Centrală Europeană, pandemia a servit la „a ne reaminti clar faptul că, pentru a preveni ca schimbările climatice să provoace daune permanente economiei mondiale, este necesară o schimbare structurală fundamentală a economiei noastre, care determină schimbări sistematice ale modului în care energia este generată și consumată” (12). În același timp, BCE subliniază că, dacă nu se intervine de urgență, este pusă în pericol însăși viața umană, în special a celor mai săraci și mai vulnerabili. Raportarea de către întreprinderi de informații nefinanciare de înaltă calitate reprezintă o componentă esențială pentru a garanta că sunt abordate în mod corespunzător ambele dimensiuni ale chestiunii examinate.

3.2.

În același timp, progresul înregistrat pe calea uniunii piețelor de capital va garanta că industria europeană, a cărei coloană vertebrală este formată din IMM-urile care contribuie la peste jumătate din PIB-ul european (13), va continua să prospere, să creeze locuri de muncă și să conducă la competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene. Aceste progrese depind de alocarea de capital întreprinderilor care sunt în tranziție pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris și care vor sprijini obiectivele Pactului verde european, precum și de asigurarea faptului că educația financiară și educația în materie de durabilitate devin o componentă integrantă a angajamentelor Europei.

3.3.

Informațiile de înaltă calitate, comparabile și relevante prezentate de întreprinderi, care adoptă o abordare de dublă perspectivă asupra pragului de semnificație, reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru a asigura faptul că sectorul financiar are capacitatea de a evalua profilul de durabilitate al clienților și al contrapărților – atât nefinanciare, cât și financiare –, permițându-i să-și sprijine clienții în îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris. CESE îi încurajează pe colegiuitori să garanteze că propunerea examinată îndeplinește acest obiectiv esențial, care va constitui baza unei redresări durabile în urma pandemiei de COVID-19 și va asigura competitivitatea și creșterea pe termen lung a pieței unice.

3.4.

Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară este însărcinat cu elaborarea standardelor tehnice („standarde”) care vor pune în practică textul legislativ. În urma raportului final al EFRAG pe această temă (14), CESE încurajează platforma UE pentru finanțarea durabilă și platforma internațională pentru finanțarea durabilă să se consulte îndeaproape cu EFRAG cu privire la evaluarea unui nivel adecvat de detaliu al standardelor, garantând că entitățile care raportează furnizează informații care sunt semnificative și comparabile. Având în vedere ritmul rapid al evoluțiilor internaționale în domeniul raportării în materie de durabilitate, inclusiv utilizarea pe scară largă a cadrelor elaborate de Inițiativa de Raportare Globală (GRI), de Consiliul pentru standardele de contabilitate pentru durabilitate (SASB) și de Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă (TCFD) de către întreprinderi și, în egală măsură, de către instituțiile financiare, CESE recomandă ca standardele să fie documentate pe baza principalelor dispoziții ale acestor cadre. Astfel cum s-a subliniat și în cadrul EFRAG, cooperarea internațională în acest sens nu ar trebui totuși să împiedice ambiția UE de a deveni lider mondial în materie de durabilitate, în ceea ce privește domeniul de aplicare și viteza de elaborare a cadrului normativ european. Asigurarea unei reprezentări echilibrate a principalelor grupuri de părți interesate, inclusiv a partenerilor sociali, în structura de conducere a EFRAG, va garanta că acest proces se va desfășura într-un mod cât mai solid posibil.

3.5.

Coerența în ceea ce privește adoptarea practicilor de raportare în materie de durabilitate în cadrul tuturor jurisdicțiilor de la nivelul UE-27 va fi esențială pentru furnizarea de informații comparabile și de înaltă calitate. CESE îi încurajează pe colegiuitori să se asigure că negocierile conduc la un rezultat suficient de flexibil, astfel încât dispozițiile directivei să nu fie supuse unor modificări ample în procesul de transpunere, dat fiind că nu a fost adoptat un regulament. Acest element va fi esențial pentru a asigura cerințe de raportare coerente la nivelul UE-27, pentru a preveni fragmentarea pieței și pentru a încuraja fluxul neîngrădit de capital în mod egal în toate jurisdicțiile. Deși CESE se așteaptă ca viitoarele standarde să fie aplicate în mod coerent la nivelul UE-27, trebuie subliniată importanța de a garanta că rezultatul atât al transpunerii Directivei privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, cât și al definirii de standarde conduce la prezentarea de informații de înaltă calitate, comparabile și semnificative în materie de durabilitate la nivelul UE-27. Activitățile empirice anterioare realizate de societatea civilă au demonstrat diferențe regionale semnificative, care pot submina acest obiectiv (15).

4.   Observații specifice

4.1.   Domeniul de aplicare

4.1.1.

CESE salută lărgirea domeniului de aplicare al directivei pentru a include IMM-urile – cu excluderea celor cotate în sistemele multilaterale de tranzacționare (SMT) sau pe piețe de creștere pentru IMM-uri – precum și dispozițiile privind raportarea voluntară pentru IMM-urile necotate la bursă și perioada de tranziție de trei ani, precum și standardul simplificat pentru IMM-urile cotate la bursă. Având în vedere constrângerile administrative și operaționale semnificative cu care se confruntă IMM-urile pentru a obține informațiile adecvate și a pregăti rapoartelor lor, exacerbate de efectele pandemiei de COVID-19, CESE sprijină actualul domeniu de aplicare al propunerii în această privință. Această abordare echilibrată le permite IMM-urilor să răspundă în mod previzibil așteptărilor tot mai mari privind informațiile în materie de durabilitate ale investitorilor lor și ale părților interesate în sens larg, acordându-le, totodată, flexibilitatea și timpul necesare pentru a îndeplini aceste cerințe în mod treptat și voluntar.

4.1.2.

CESE recomandă Comisiei Europene să realizeze fără întârziere o evaluare specifică a impactului și o analiză cost-beneficiu dedicată efectelor perioadei de introducere progresivă și standardului simplificat de raportare atât pentru IMM-urile cotate, cât și pentru cele necotate la bursă. Un element semnificativ al acestei analize ar trebui să includă date empirice concrete și să formuleze recomandări privind includerea, într-un termen rezonabil, a IMM-urilor cotate și necotate la bursă care își desfășoară activitatea în sectoare cu risc ridicat, în domeniul de aplicare al directivei. În cazul în care este necesar, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare și măsuri de sprijin suplimentare pentru a susține IMM-urile în cadrul viitoarelor lor obligații de raportare.

4.2.   Prezentarea riscurilor și a impactului de-a lungul lanțurilor valorice

4.2.1.

CESE salută abordarea directivei propuse de a include cerințe de raportare privind lanțul valoric al entităților din domeniul de aplicare al directivei. Având în vedere complexitatea lanțurilor valorice moderne, CESE recomandă introducerea unor criterii mai clare și mai detaliate pentru a stabili cazurile în care ar trebui să se adere la abordarea în materie de raportare pentru întregul lanț valoric, în conformitate cu dispozițiile directivei propuse, care prevede ca această raportare să fie realizată „după caz”, conform considerentului 29. Întrucât riscurile și impacturile semnificative de mediu, sociale și de guvernanță rezultă din activitățile desfășurate în cadrul lanțurilor valorice, CESE dorește să sublinieze că aceste specificații suplimentare nu ar trebui să aducă atingere obligației de a raporta într-un mod care să promoveze transparența deplină a impactului activităților întreprinse în cadrul lanțurilor valorice.

4.3.   Alinierea cerințelor de raportare în ceea ce privește calendarul și conținutul

4.3.1.

CESE subliniază că succesul propunerii se bazează pe o secvențiere și aliniere atente ale cerințelor de raportare între Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea și alte cadre legislative. Având în vedere că propunerea răspunde nevoilor entităților din domeniul de aplicare care sunt atât cele care utilizează, cât și cele care pregătesc informații nefinanciare, va fi deosebit de important să se garanteze că se prevede suficient timp pentru colectarea, evaluarea și prezentarea datelor relevante. O astfel de coordonare ar trebui să garanteze că clienții nefinanciari ai entităților financiare din domeniul de aplicare au obligația de a prezenta informațiile necesare în primă instanță, permițând ulterior entităților financiare să le evalueze și să își pregătească propriile informații.

4.3.2.

Comisia Europeană și colegiuitorii ar trebui să evalueze aceste cerințe de secvențiere, în special dat fiind că ele influențează entitățile din domeniul de aplicare care vor face obiectul cerințelor de raportare în materie de durabilitate în temeiul Regulamentului privind cerințele de capital (16), al articolului 8 din Regulamentul privind taxonomia, al actelor delegate ale Regulamentului privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (17) și al oricăror standarde viitoare privind dezvoltarea taxonomiei sociale, precum și a altor taxonomii. Respectarea acestor cerințe va depinde de disponibilitatea informațiilor de înaltă calitate furnizate pe baza propunerii examinate. Informațiile solicitate prin intermediul raportării de informații prevăzute în Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea ar trebui să aibă un domeniu de aplicare similar cu cel al informațiilor care trebuie prezentate în temeiul acestor cerințe conexe, inclusiv în temeiul celor prevăzute în actele delegate ale Regulamentului privind taxonomia, care pot fi clarificate în continuare în directiva propusă și în activitățile EFRAG de elaborare a standardelor, după caz.

4.4.   Asigurarea

4.4.1.

CESE recunoaște importanța asigurării unei înalte calități și a posibilității de a verifica informațiile nefinanciare prezentate în temeiul directivei propuse. Rolul asigurării este esențial în acest sens, iar CESE salută recomandarea formulată în propunere de a utiliza o asigurare limitată pentru a verifica informațiile nefinanciare ale entităților care intră în domeniul de aplicare al directivei.

4.4.2.

Din cauza absenței unui cadru convenit de comun acord pentru asigurarea rezonabilă a informațiilor privind durabilitatea și a calității încă nesigure a anumitor forme de informații nefinanciare, se recomandă ca cerințele în materie de asigurare să rămână la nivelul de evaluare necesar pentru o asigurare limitată.

4.5.   Drepturile omului

4.5.1.

CESE salută identificarea în mod mai amănunțit a temelor legate de durabilitate pentru care trebuie să fie prezentate informațiile, inclusiv a acelor teme legate de impactul asupra comunităților vulnerabile și a lucrătorilor vulnerabili. În coroborare cu progresele planificate privind publicarea unei propuneri privind guvernanța corporativă sustenabilă, CESE consideră că propunerea examinată oferă o oportunitate semnificativă pentru elaborarea unui cadru practic de evaluare a riscurilor financiare rezultate din operațiunile de afaceri care influențează comunitățile, promovând totodată o înțelegere solidă a impactului operațiunilor de afaceri asupra acelorași comunități. Precizarea suplimentară atât a cerințelor de raportare, cât și a celor privind obligația de diligență ar trebui să mențină un echilibru atent cu nevoile partenerilor sociali, prin intermediul unui drept de consultare formală.

4.5.2.

CESE îi încurajează pe colegiuitori să ia în considerare o definiție mai clară a părților interesate care să fie luate în considerare și consultate în cadrul acestui proces, și să asigure deplina aliniere a acestor cerințe la dispozițiile viitoarei propuneri privind guvernanța corporativă sustenabilă. Procesul pe care întreprinderile ar trebui să îl întreprindă pentru a îndeplini cerințele de consultare a părților interesate ar trebui, pe de o parte, să fie subliniat prin identificarea doar a celor mai relevante părți interesate, și, pe de altă parte, să garanteze că aceste procese sunt concepute în mod adecvat, sunt simple și nu adaugă nicio complexitate nejustificată pentru întreprinderile care intră în domeniul de aplicare lărgit al directivei propuse.

4.6.   Planificarea tranziției

4.6.1.

CESE susține nevoia ca întreprinderile aflate în tranziție să atragă finanțare. Astfel, accentul plasat de propunere pe nevoia de a raporta cu privire la compatibilitatea modelelor și strategiilor de afaceri cu tranziția către o economie durabilă și limitarea încălzirii globale la 1,5 oC este esențial. Având în vedere raportul Agenției Internaționale a Energiei privind realizarea obiectivului de reducere la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050 (18), asigurarea unor informații solide și de înaltă calitate pentru a îndeplini această cerință a directivei propuse va constitui un factor favorizant esențial pentru a garanta că întreprinderile au planuri de tranziție credibile și că băncile și piețele de capital le pot ajuta să-și îndeplinească obiectivele. CESE se declară în favoarea unui mai mare nivel de detaliu în ceea ce privește cerințele care demonstrează această aliniere, în mod proporțional. Aceste cerințe ar trebui să includă informații suplimentare privind scenariile de tranziție adoptate de întreprinderi, precum și elementele care determină compatibilitatea acestora cu obiectivele tranziției juste.

4.7.   Elaborarea unor standarde UE privind prezentarea de informații nefinanciare

4.7.1.

CESE își reiterează sprijinul în favoarea mandatului acordat EFRAG pentru furnizarea de consultanță tehnică în ceea ce privește elaborarea unor standarde UE privind prezentarea de informații nefinanciare. CESE dorește să atragă atenția asupra faptului că mandatul său necesită „respectarea în mod corespunzător a procedurilor, supravegherea publică și transparența”, inclusiv consultarea, în momentul elaborării standardelor, a unei game largi de părți interesate, și subliniază importanța garantării faptului că sindicatele, partenerii sociali în ansamblu, IMM-urile și alte părți interesate care au un interes semnificativ în elaborarea standardelor, inclusiv întreprinderile financiare și nefinanciare și organizațiile societății civile, sunt incluse și consultate pe tot parcursul definirii consultanței tehnice. În această privință, CESE sprijină eforturile depuse de EFRAG pentru a solicita opiniile părților interesate cu privire la evoluția procedurii corespunzătoare (19), și așteaptă un rezultat care să asigure includerea tuturor părților interesate menționate anterior.

Bruxelles, 22 septembrie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG


(1)  COM(2021) 390 final

(2)  Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1).

(3)  Comunicarea Comisiei C(2017) 4234 final (JO C 215, 5.7.2017, p. 1).

(4)  Comunicarea Comisiei C(2019) 4490 final (JO C 209, 20.6.2019, p. 1).

(5)  Comunicarea Comisiei privind Pactul ecologic european [COM(2019) 640 final], Adaptarea programului de lucru al Comisiei pentru 2020 [COM(2020) 440 final].

(6)  COM(2018) 97 final.

(7)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(9)  Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de referință (JO L 317, 9.12.2019, p. 17).

(10)  Rezoluția Parlamentului European din 29 mai 2018 referitoare la finanțele sustenabile [2018/2007(INI)] (JO C 76, 9.3.2020, p. 23).

(11)  Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la guvernanța corporativă sustenabilă [2020/2137(INI)] (JO C 445, 29.10.2021, p. 94).

(12)  https://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2020/html/ecb.sp200717~1556b0f988.ro.html

(13)  https://ec.europa.eu/growth/smes_ro

(14)  https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/business_economy_euro/banking_and_finance/documents/210308-report-efrag-sustainability-reporting-standard-setting_ro.pdf

(15)  https://www.allianceforcorporatetransparency.org/assets/Research_Report_EUKI_2020.pdf, p. 51.

(16)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(17)  C(2021) 2800 final.

(18)  https://www.iea.org/reports/net-zero-by-2050

(19)  https://www.efrag.org/Assets/Download?assetUrl=%2fsites%2fwebpublishing%2fSiteAssets%2fEFRAG%2520Due%2520Process%2520Procedures_V04.pdf