Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare)

[COM(2021) 558 final – 2021/0203 (COD)]

(2022/C 152/22)

Raportor:

doamna Alena MASTANTUONO

Sesizare	Parlamentul European, 13.9.2021 Consiliul Uniunii Europene, 20.9.2021
Temei juridic	Articolul 194 alineatul (2) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în sesiunea plenară	9.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	118/1/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea de reformare a Directivei privind eficiența energetică, întrucât ea abordează un domeniu de acțiune esențial pentru a realiza decarbonizarea deplină a economiei și a societății UE.

1.2.

CESE salută caracterul obligatoriu al noului obiectiv al UE. CESE este conștient de faptul că obiectivele de eficiență din ce în ce mai ambițioase la nivelul UE – statele membre fiind obligate să reducă consumul de energie cu 9 % până în 2030 față de proiecțiile scenariului de referință pentru 2020 – sunt ambițioase și ridică provocări. Potrivit raportului intermediar din anul 2020 (1), doar 12 state membre și-au atins, mai mult sau mai puțin, obiectivele naționale orientative pentru 2020.

1.3.

1.4.

În avizul privind Legea europeană a climei (2), CESE își reiterează poziția potrivit căreia scopul ar trebui să fie de a realiza cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la cele mai mici costuri socioeconomice. CESE recomandă combinarea instrumentelor compatibile cu o piață bine reglementată și cu măsuri de reglementare, atunci când este necesar, inclusiv a unor instrumente financiare sprijinite de cadrul financiar multianual și NextGenerationEU, pentru a contribui la un mediu energetic mai eficient.

1.5.

CESE salută rolul de lider al sectorului public, inclusiv al autorităților locale și regionale, prevăzut în Propunerea de directivă reformată privind eficiența energetică, și evidențiază că pentru aceasta va fi nevoie să se asigure asistență financiară și tehnică suficientă, dar și personal instruit. Comitetul este de acord cu măsurile de renovare și de reducere a consumului de energie care urmează să fie adoptate de sectorul public și consideră că ele sprijină sectorul construcțiilor, în special IMM-urile, și reprezintă un stimulent pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a noilor tehnologii și pentru crearea de locuri de muncă în cadrul Strategiei privind „Valul de renovări ale clădirilor”.

1.6.

De asemenea, CESE apreciază că se pune un accent mai mare pe informarea și capacitarea consumatorilor, de exemplu, în ceea ce privește cerințele contractuale sau utilizarea unui limbaj clar și inteligibil. Comitetul subliniază rolul important al societății civile în campaniile de informare asupra beneficiilor eficienței energetice.

1.7.

Creșterea prețurilor la energie a scos la iveală cât de repede și de grav pot fi afectate gospodăriile și întreprinderile. Importanța măsurilor de atenuare a acestor costuri a devenit evidentă mai devreme decât se preconizase. În acest sens, CESE sprijină stimulentele și instrumentele de punere în aplicare a Directivei privind eficiența energetică pentru a ajuta consumatorii vulnerabili și gospodăriile și subliniază că obiectivele ambițioase privind încălzirea/răcirea centralizată pot înrăutăți condițiile pentru locuințele sociale. Prin urmare, Comitetul salută propunerea de creare a Fondului social pentru climă și solicită respectarea principiului „tranziției juste”, astfel încât să se țină seama de diferitele situații din statele membre.

1.8.

CESE înțelege scopul și beneficiile principiului „eficiența energetică pe primul loc”. Totuși, aceasta nu este întotdeauna o soluție eficace din punctul de vedere al costurilor. În unele cazuri, poate fi mai eficient să nu se economisească energie, ci, mai degrabă, să se producă energie din surse sigure și sustenabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

1.9.

CESE solicită instituțiilor europene să asigure sinergii între inițiativele din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”. În cazul unor modificări substanțiale aduse pachetului, CESE invită instituțiile UE să elaboreze o evaluare a impactului.

2. Context și fapte

2.1.

Eficiența energetică este un domeniu-cheie de acțiune în direcția către decarbonizarea completă a economiei Uniunii. Propunerea de directivă reformată privind eficiența energetică este o componentă importantă a pachetului „Pregătiți pentru 55”, care pune în aplicare principiile Pactului verde european și deschide drumul către atingerea noilor obiective ale Uniunii de a reduce emisiile de GES cu cel puțin 55 % până în 2030.

2.2.

Propunerea face parte din această politică mai amplă și ar trebui să fie pe deplin conformă cu alte inițiative ale pachetului „Pregătiți pentru 55” (precum modificări ale sistemului EU ETS; ajustarea mecanismului financiar pentru a sprijini punerea în aplicare a pachetului; Regulamentul privind partajarea eforturilor; Directiva privind energia din surse regenerabile; standarde mai stricte în materie de emisii pentru autovehicule; și Directiva revizuită privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi), pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă dorită a UE.

2.3.

Principalul scop al propunerii este să reducă consumul total de energie și emisiile. Obiectivele fundamentale ale acesteia sunt următoarele: valorificarea potențialului neexploatat de economii de energie la nivelul întregii economii, reflectarea obiectivelor sporite privind eficiența energetică ale Planului privind obiectivul climatic și stabilirea de măsuri pentru statele membre care să fie compatibile cu obiectivul climatic mai ambițios pentru 2030, de a reduce emisiile cu 55 %. Aceste măsuri trebuie să țină cont în mod corespunzător de factorii societali și de sustenabilitate, contribuind la un consum de energie accesibil ca preț și incluziv, astfel cum este prevăzut în Angajamentul social comun de la Porto și cu respectarea deplină a principiului „tranziției juste”.

2.4.

La bază stă principiul călăuzitor „eficiența energetică pe primul loc”, care ar trebui luat în considerare la nivelul tuturor sectoarelor, depășind limitele sistemului energetic și incluzând sectorul financiar.

2.5.

Directiva reformată propune stabilirea unui obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. De asemenea, ea își propune să orienteze stabilirea de contribuții naționale, care aproape că vor dubla obligațiile anuale privind economiile de energie ale statelor membre.

2.6.

În calitate de catalizator și pentru a da un exemplu altor sectoare, sectorul public va trebui să renoveze 3 % din parcul său imobiliar în fiecare an pentru a accelera valul de renovări ale clădirilor și pentru a integra eficiența energetică în achizițiile publice de bunuri, servicii, lucrări și clădiri. Ambele inițiative pot crea noi locuri de muncă sustenabile și pot reduce cheltuielile publice cu consumul de energie și costurile.

3. Observații generale

3.1.

CESE salută Propunerea de directivă reformată privind eficiența energetică, întrucât aceasta abordează un domeniu de acțiune esențial pentru a realiza decarbonizarea deplină a economiei și a societății UE. În general, atingerea obiectivelor Acordului de la Paris necesită remodelarea tuturor politicilor în domeniul climei și al energiei. Consolidarea cadrului de politică privind eficiența energetică printr-o combinație specifică de măsuri de politică va contribui la mobilizarea investițiilor necesare pentru tranziție. Prin urmare, CESE consideră că revizuirea directivei, care include obiectivul global de eficiență energetică pentru UE, ar trebui să transmită semnalul potrivit pentru această reformă.

3.2.

CESE apreciază realizările Directivei privind eficiența energetică. Totodată, CESE este conștient de deficiențele pe care le prezintă eforturile colective ale UE de a reduce consumul de energie.

3.3.

Pandemia de COVID-19 a subminat eforturile colective ale UE și va avea, fără îndoială, consecințe suplimentare în ceea ce privește atingerea unor obiective superioare. Pentru atingerea contribuțiilor naționale orientative, toate statele membre vor fi nevoite să depună eforturi sporite. CESE recomandă să se combine instrumente compatibile cu o piață bine reglementată, cum ar fi impozitele, accizele și drepturile limitate, dar tranzacționabile, cum ar fi ETS, precum și măsuri de reglementare, atunci când este necesar.

3.4.

CESE își reiterează observația formulată în avizul său privind Legea europeană a climei (3), potrivit căreia scopul ar trebui să fie de a realiza cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la cele mai mici costuri socioeconomice. Trebuie asigurat echilibrul corespunzător, pentru a atinge obiectivele UE cu costuri totale minime. De obicei, eficiența în materie de costuri a măsurilor de economisire a energiei scade pe măsură ce crește volumul de energie economisită: măsurile inițiale sunt ușor de aplicat, însă măsurile suplimentare sunt mai costisitoare și generează rezultate inferioare. Propunerea ar trebui să asigure un echilibru și să garanteze că costurile excesive nu sunt transferate asupra consumatorilor de energie.

3.5.

CESE sprijină stimulentele și instrumentele de punere în aplicare a Directivei privind eficiența energetică, cu scopul de a atenua impactul social al propunerii și de a ajuta consumatorii vulnerabili și gospodăriile afectate în mod deosebit de COVID-19. Prin urmare, Comitetul salută în special propunerea de creare a unui Fond social pentru climă, care ar trebui să ofere resurse financiare suplimentare pentru a evita creșterea sărăciei energetice, și solicită respectarea principiului „tranziției juste”, astfel încât să se țină seama de diferitele situații din statele membre.

3.6.

3.7.

CESE salută rolul de lider prevăzut în directivă pentru sectorul public, care ar trebui să depună eforturi pentru a reduce consumul de energie în sectorul serviciilor și al clădirilor. CESE înțelege provocarea de a realiza progrese în toate sectoarele relevante, îndeosebi în sectorul transporturilor, al clădirilor publice, al TIC, al planificării spațiale și al gestionării apelor și a deșeurilor. CESE constată cu bucurie că articolul 6 din directivă extinde sfera de aplicare a obligației în materie de renovare astfel încât să includă toate organismele publice, de la toate nivelurile administrației și în toate aspectele activităților acestora. CESE subliniază că acest lucru va necesita asistență financiară și tehnică suficientă, precum și personal instruit. Prin urmare, în conformitate cu avizul său privind redefinirea cadrului bugetar al UE (4), CESE recomandă aplicarea „regulii de aur” pentru investițiile publice, cu scopul de a proteja productivitatea și baza socială și ecologică pentru bunăstarea generațiilor viitoare. CESE încurajează autoritățile locale și regionale să colaboreze cu administrația centrală și cu toate componentele sectorului construcțiilor pentru a realiza sinergii și a elimina obstacolele inutile din calea punerii în aplicare a obiectivelor în materie de renovare.

3.8.

CESE aprobă măsurile pe care urmează să le adopte sectorul public în vederea sprijinirii sectorului construcțiilor, în special a IMM-urilor, și în vederea dezvoltării și a implementării de noi tehnologii în cadrul Strategiei privind valul de renovări ale clădirilor. Achizițiile publice ar trebui să aplice criterii precum rentabilitatea și fezabilitatea economică, precum și criterii calitative și sociale; aceste criterii ar trebui să se aplice și altor domenii, pentru a asigura condiții de concurență echitabile.

3.9.

CESE salută caracterul obligatoriu al noului obiectiv al UE și, prin urmare, recomandă ca obiectivele naționale orientative să ia în considerare diferitele puncte de plecare, circumstanțele naționale specifice și potențialul de reducere a emisiilor, inclusiv cele ale statelor membre insulare și ale insulelor, precum și eforturile depuse în conformitate cu concluziile Consiliului din decembrie 2020 (5).

3.10.

CESE subliniază legătura strânsă dintre motivația de a realiza eficiența energetică și misiunea și obiectivele instrumentului NextGenerationEU, în special ale Mecanismului de redresare și reziliență. CESE solicită ca un procent substanțial din cota de 37 % din Mecanismul de redresare și reziliență care este rezervată pentru proiecte verzi să fie alocat proiectelor de eficiență energetică, în conformitate cu cererea reală și cu nevoile din fiecare stat membru.

4. Observații specifice

4.1.

CESE înțelege scopul și beneficiile principiului „eficiența energetică pe primul loc”. Totuși, aceasta nu este întotdeauna o soluție eficace din punctul de vedere al costurilor, iar acest principiu nu ar trebui să constituie o dogmă. În unele cazuri, poate fi mai eficient să nu se economisească energie, ci, mai degrabă, să se producă energie din surse sigure și sustenabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

4.2.

CESE ar recomanda să fie luate în considerare diferențele naționale atunci când sunt adaptate procentele de la articolul 8 din Directiva privind eficiența energetică: nu ar trebui să existe o rată fixă pentru toate statele membre, ci mai degrabă o rată diferențiată, adaptată la circumstanțele fiecărei țări. Dacă formula pentru calcularea contribuțiilor statelor membre la obiectivele privind eficiența energetică trebuie să se bazeze parțial pe intensitatea energetică a PIB-ului, ea ar trebui ajustată astfel încât să reflecte cota industriei în PIB, pentru ca țările mai industrializate să nu fie dezavantajate.

4.3.

CESE salută obligativitatea statelor membre de a raporta în ce privește instrumentele privind eficiența energetică, inclusiv performanța acestora. În același timp, CESE, împreună cu organizațiile societății civile active în statele membre, inclusiv cu partenerii sociali, este gata să joace un rol de sprijin în instituirea unor mecanisme de asistență la nivel național, regional și local. CESE subliniază că este important ca toate părțile interesate (producători, furnizori, responsabili de unități, utilizatori și consumatori) să fie informate corespunzător cu privire la cerințele suplimentare, pentru a crește eficiența energetică și contractarea performanței energetice. Acesta speră că Comisia Europeană își va asuma un rol activ, de lider în acest sens și reiterează importanța societății civile, care este dornică să contribuie la campaniile de conștientizare și de informare și să promoveze programe de formare.

4.4.

CESE își exprimă satisfacția că Comisia nu a inclus obligații în ceea ce privește auditurile, întrucât acest lucru ar impune condiții asupra planurilor de investiții ale întreprinderilor. Întreprinderile sunt întotdeauna dispuse să își îmbunătățească eficiența energetică, iar sistemele de gestionare a energiei s-au dovedit a fi o alternativă eficace la audituri din punctul de vedere al costurilor.

4.5.

CESE apreciază, de asemenea, că se pune un accent mai mare pe informarea și responsabilizarea consumatorilor în ceea ce privește cerințele contractuale și utilizarea unui limbaj clar și inteligibil. El subliniază rolul important al autorităților de reglementare în acest domeniu, în special pe piețele cu un număr limitat de operatori economici.

4.6.

În opinia CESE, este esențial ca toți profesioniștii care contribuie la noua abordare a politicii privind eficiența energetică să beneficieze de formare adecvată, astfel încât să aibă competențele și calificările necesare, recunoscând în același timp lipsa de lucrători calificați în acest sector.

4.7.

La fel ca în avizul său privind un val de renovări ale clădirilor pentru Europa, CESE subliniază că izolarea pereților cu goluri și a podelelor este cea mai eficientă măsură de reducere a emisiilor de CO2, precum și cea mai simplă și mai puțin costisitoare. Dar chiar și aceste măsuri relativ ieftine sunt prea scumpe pentru mulți proprietari de locuințe, deși generează costuri mai scăzute ale energiei. Prin urmare, CESE pledează pentru introducerea de către guvernele naționale a unui sistem de subvenții pentru aceste măsuri, deoarece au și potențialul de a crea locuri de muncă. Un studiu Renovate Europe arată că, pentru fiecare milion de euro investit în renovarea energetică a clădirilor, sunt create în medie 18 locuri de muncă în UE (6).

4.8.

Deși CESE este de părere că un plafon asupra consumului de energie este un indicator foarte util în ceea ce privește aspecte precum consumul casnic, are dubii dacă doar un astfel de indicator este adecvat pentru sectorul industrial. Tehnologiile inovatoare pentru decarbonizare sunt deseori mai energointensive decât soluțiile alternative convenționale (dar mai poluante). Astfel, plafonarea consumului la nivelul industriei ar putea împiedica acest sector să își decarbonizeze procesele, compromițând totodată producția industrială.

4.9.

CESE subliniază că obiectivele ambițioase privind încălzirea/răcirea centralizată pot contribui la creșterea sărăciei energetice, deoarece numeroase gospodării cu venituri mici trăiesc în locuințe sociale, care tind să fie gestionate la nivel central. Modificările aduse Directivei privind eficiența energetică nu trebuie să fie retroactive, iar modificarea definiției încălzirii/răcirii centrale eficiente (la articolul 24 nu ar trebui să se aplice în cazul sistemelor care funcționează deja, ci numai în cazul celor noi sau renovate.

Bruxelles, 9 decembrie 2021.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) COM(2020) 564 final.

(2) JO C 364, 28.10.2020, p. 143.

(3) JO C 364, 28.10.2020, p. 143.

(4) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Redefinirea cadrului bugetar al UE pentru o redresare durabilă și o tranziție justă”, adoptat la 20.10.2021 (JO C 105, 4.3.2022. p. 11).

(5) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-22-2020-INIT/ro/pdf

(6) https://www.renovate-europe.eu/wp-content/uploads/2020/06/BPIE-Research-Layout_FINALPDF_08.06.pdf