Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă

[COM(2021) 66 final]

(2021/C 374/12)

Raportor:	Timo VUORI
Coraportor:	Christophe QUAREZ

Sesizare	Comisia Europeană, 26.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în secțiune	16.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	208/2/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută lansarea noii strategii a UE privind politica comercială. Pe lângă pandemia globală, există oportunități și riscuri asociate comerțului mondial și economiei europene. Este momentul potrivit pentru o regândire a normelor comerciale de la nivel global și de la nivelul UE. Pentru a concepe instrumentele potrivite, UE va trebui mai întâi să analizeze și să cuantifice schimbările intervenite în ceea ce privește schimburile comerciale, diferențiind între schimbările temporare și cele legate de pandemia de COVID-19, pe de o parte, și schimbările permanente, pe de altă parte.

1.2.

CESE sprijină principiul promovării unei politici comerciale „deschise, strategice și ferme” ca o modalitate de a îmbunătăți accesul pe piață și de a egaliza condițiile de concurență. În practică, aceasta trebuie să stimuleze creșterea durabilă, competitivitatea, locurile de muncă decente și alegerile mai bune ale consumatorilor în Europa. Dezvoltarea economică pozitivă necesită o combinație solidă de politici externe și interne. Politica comercială este doar o parte a soluției (1).

1.3.

CESE este de acord că modernizarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) reprezintă prioritatea absolută, având în vedere rolul său central în crearea unei matrice multilaterale eficiente pentru o agendă comercială modernă cu aspecte de mediu și sociale. Prin urmare, UE trebuie să conducă reforme ambițioase ale OMC și să promoveze o agendă modernă a OMC, eliminând tabuurile (și anume aspectele sociale ale comerțului) și abordând în mod durabil provocările actuale și viitoare. În acest scop, CESE solicită UE și statelor sale membre să stabilească o cooperare strategică cu principalii parteneri comerciali în ceea ce privește chestiunile multilaterale prioritare (2).

1.4.

CESE constată că UE ar trebui să promoveze regimuri și standarde comerciale multilaterale și bilaterale mai bune în ceea ce privește provocările legate de schimbările climatice și sociale, agricultură, combaterea corupției, aspectele economice și fiscale, digitalizarea, protecția mediului, biodiversitatea, economia circulară și securitatea sanitară (3).

1.5.

CESE a solicitat de mult timp ca durabilitatea să fie unul dintre factorii fundamentali ai politicii comerciale, având în vedere rolul esențial pe care îl poate juca comerțul în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. Astfel, salută orientarea către durabilitate a politicii comerciale a UE și faptul că Acordul de la Paris devine un element esențial al viitoarelor acorduri comerciale și de investiții. CESE își reiterează solicitarea ca acest caracter esențial să se extindă și la convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) (4).

1.6.

CESE solicită o consolidare ambițioasă a capitolelor legate de comerț și de dezvoltarea durabilă în acordurile bilaterale ale UE în materie de comerț și de investiții, precum și aplicabilitatea efectivă a acestora. Viitoarea revizuire a capitolelor legate de comerț și de dezvoltarea durabilă (5) face parte integrantă din strategia comercială a UE.

1.7.

CESE sprijină pe deplin consolidarea sustenabilității la nivelul lanțurilor valorice globale (6). Politica comercială a UE trebuie să sprijine activitatea internațională în ceea ce privește egalizarea condițiilor de concurență la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare, dezvoltând instrumente împotriva corupției și a încălcărilor drepturilor sociale, ale omului, de mediu și de muncă. CESE consideră că UE trebuie să elaboreze o legislație ambițioasă, de exemplu în ceea ce privește obligația de diligență la nivelul lanțurilor de aprovizionare și sustenabilitatea în cadrul achizițiilor publice.

1.8.

CESE regretă lipsa unei referiri la rolul esențial al societății civile în domeniul comerțului și subliniază necesitatea de a stimula cooperarea cu societatea civilă, de la modelarea la monitorizarea instrumentelor și a acordurilor comerciale. Solicită reinstituirea grupului de experți privind acordurile de liber schimb (ALS), care a contribuit printr-un angajament profund și regulat, inegalat și atât de necesar, în ceea ce privește aspecte comerciale specifice. Acesta subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida grupurile consultative interne (GCI), piloni esențiali de monitorizare instituțională a acordurilor de liber schimb moderne.

1.9.

CESE constată că UE trebuie să înțeleagă mai bine importanța lanțurilor valorice globale și impactul acestora asupra întreprinderilor și a cetățenilor. Diversificarea surselor de aprovizionare poate fi un instrument de reziliență mai puternic decât restricționarea acestora. Ar fi, de asemenea, utilă instituirea unor mecanisme de monitorizare pentru a evita concentrarea surselor de aprovizionare la nivelul întreprinderilor și al achizițiilor publice.

1.10.

CESE sprijină consolidarea rezilienței lanțurilor valorice, în special prin durabilitatea acestora. Economia UE depinde de lanțurile globale de aprovizionare, iar „autonomia UE” trebuie să reflecte această realitate. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea de a consolida autonomia UE în domenii critice și strategice, și este important ca UE să își evalueze mai întâi vulnerabilitățile. CESE sprijină eforturile UE în direcția obligației de diligență în lanțurile de aprovizionare, ca mijloc de consolidare a rezilienței acestora, ajutând întreprinderile să identifice riscurile legate de standardele sociale și de mediu. În acest context, CESE sprijină activitățile în direcția încheierii unui nou tratat al ONU privind afacerile și drepturile omului și a unei convenții a OIM privind munca decentă la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare (7).

1.11.

CESE subliniază că este important să se dispună de o gamă largă de acorduri de liber schimb ale UE care reflectă valorile UE și standardele internaționale. Atunci când OMC nu poate acționa în favoarea intereselor UE sau nu le poate satisface pe deplin, aceasta din urmă ar trebui să se bazeze pe acordurile de liber schimb încheiate cu principalele economii și cu economiile emergente în domeniul comerțului internațional. Deși există o rețea amplă, peste 60 % din comerțul extern al UE încă se desfășoară în afara acordurilor preferențiale, pe baza normelor generale ale OMC.

1.12.

CESE invită UE să încheie ALS ambițioase cu partenerii comerciali, în special cu cei din Asia și America. În construirea de parteneriate strategice cu țările din vecinătatea UE și cu cele implicate în procesul de aderare, inclusiv cu țările mediteraneene și africane, CESE evidențiază importanța strategică a aprofundării parteneriatelor, în special cu SUA. În plus, UE trebuie să continue să-și îmbunătățească relațiile comerciale și să garanteze condiții de concurență echitabile cu Asia și cu America Latină.

1.13.

CESE constată că UE trebuie să asigure un proces mai fluid între negocierea și ratificarea acordurilor sale comerciale și de investiții, pentru a-și menține reputația în calitate de partener comercial. Din momentul obținerii mandatului și pe tot parcursul negocierilor (8), Comisia trebuie să colaboreze cu Parlamentul European și cu societatea civilă, în special prin intermediul CESE, pentru a lua în considerare preocupările exprimate, și, prin abordarea acestora, pentru a asigura procese de ratificare mai bune.

1.14.

CESE salută măsurile concrete pentru a implementa, a promova și a asigura punerea eficace în aplicare a ALS-urilor existente ale UE. Acestea reprezintă un instrument valoros prin care UE poate sprijini fluxul de bunuri și servicii la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare și poate garanta o mai bună reziliență pentru UE. Responsabilul cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială ar trebui să îmbunătățească coerența punerii în aplicare și a asigurării respectării acordurilor UE și ale OMC, inclusiv a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă.

1.15.

CESE salută fermitatea politicii comerciale a UE în apărarea valorilor și a angajamentelor comerciale ale UE la nivel unilateral, atunci când toate celelalte opțiuni eșuează. Ar trebui, de asemenea, luate în considerare toate posibilele consecințe politice și economice ale unor astfel de decizii.

1.16.

CESE sprijină utilizarea în continuare de către UE a ajutorului pentru comerț în scopul de a ajuta țările în curs de dezvoltare să pună în aplicare acordurile comerciale și de a sprijini respectarea normelor și a standardelor, în special în ceea ce privește dezvoltarea durabilă.

1.17.

CESE subliniază necesitatea de a garanta condiții de concurență echitabile pentru sectorul agricol european. Produsele agricole europene ar trebui să aibă un acces mai bun pe piața țărilor terțe, iar produsele importate din țările terțe ar trebui să îndeplinească standardele europene privind sustenabilitatea și siguranța alimentară. ALS-urile încheiate de UE trebuie să respecte dispozițiile UE privind măsurile sanitare și fitosanitare și să adere la principiul precauției (9).

1.18.

CESE salută atenția deosebită acordată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în noua politică comercială, la toate nivelurile (10). Acesta își reiterează solicitarea de a se depune eforturi sporite pentru a comunica impactul comerțului internațional asupra întreprinderilor și a persoanelor.

2.   Observații generale

2.1.

CESE salută solicitarea Comisiei de a face schimb de opinii și idei cu privire la modul în care se poate garanta că o nouă politică comercială a UE produce rezultate pentru întreprinderi și cetățeni. Este în special de acord cu caracterul urgent al acestei revizuiri, având în vedere rolul concret pe care comerțul îl poate juca în redresarea în urma pandemiei de COVID-19. Comerțul reprezintă o prioritate pentru CESE, acesta fiind motivul pentru care Comitetul a contribuit în mare măsură la ampla consultare publică (11).

2.2.

Comerțul internațional este esențial pentru economia europeană și pentru cetățenii europeni. El susține peste 35 de milioane de locuri de muncă în UE, 45 % din acestea depinzând de investiții străine. IMM-urile reprezintă peste 85 % din totalul exportatorilor din UE. Comerțul internațional contribuie cu 43 % la produsul intern brut al UE. Datorită pieței sale unice, cu 450 de milioane de consumatori și un PIB pe cap de locuitor de 25 000 EUR, UE este cea mai mare și mai atrăgătoare piață de consum din întreaga lume. UE este liderul global în comerțul agroalimentar și un partener comercial important pentru peste 80 de țări. Datorită tuturor acestor factori, UE este cel mai mare participant pe piață la nivel internațional. Economia UE este profund integrată cu restul lumii.

Importanța comerțului internațional deschis și favorabil incluziunii pentru economia UE și cetățenii europeni

2.3.

CESE sprijină ideea ca UE să își continue principala misiune de politică comercială: deschiderea piețelor pentru bunurile, serviciile, investițiile și achizițiile publice europene, reducerea și eliminarea barierelor nejustificate din calea comerțului în țările terțe și garantarea unor condiții de concurență echitabile prin adoptarea de regimuri comerciale internaționale și bilaterale. În plus, CESE consideră că este esențial ca politica comercială să promoveze valorile UE și standardele internaționale, stimulând dezvoltarea durabilă, combătând schimbările climatice și consolidând securitatea.

2.4.

CESE este mulțumit că strategia comercială răspunde preocupărilor exprimate de unele părți interesate în cadrul consultării publice. Cu toate acestea, din strategie lipsesc reflecțiile cu privire la modalitățile de îmbunătățire a implicării societății civile în politica comercială (12). CESE subliniază necesitatea unei cooperări continue cu societatea civilă la nivel național și la nivelul UE, dincolo de revizuirea dialogului cu societatea civilă, pentru a se asigura că politica comercială aduce valoare adăugată vieții noastre de zi cu zi.

2.5.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat vulnerabilitățile sistemului comercial mondial și ale lucrătorilor din lanțurile de aprovizionare (13) în fața unei crize sanitare. Pierderea controlului asupra lanțurilor valorice și dependența industrială a UE au generat întrebări cu privire la legăturile dintre sănătate și comerț.

3.   Observații specifice

Utilizarea „autonomiei strategice deschise” într-o manieră inteligentă

3.1.

CESE susține ideea autonomiei strategice deschise a UE. UE trebuie să adopte o abordare strategică pentru a menține deschiderea și condiții de concurență echitabile, prin politici comerciale și de investiții moderne. Trebuie să promoveze un comerț deschis și echitabil bazat pe norme și să protejeze întreprinderile, lucrătorii și consumatorii împotriva oricăror practici comerciale neloiale.

3.2.

Îmbunătățirea rezilienței și a durabilității reprezintă o opțiune strategică pentru UE. Trebuie găsit echilibrul corect între deschiderea și autonomia economiei europene. Reziliența va fi generată doar prin durabilitate.

O mai bună înțelegere a îmbunătățirii rezilienței și durabilității lanțurilor valorice

3.3.

Politica comercială a UE poate juca un rol esențial în redresarea post-COVID-19, având în vedere integrarea profundă a economiei noastre în lanțurile valorice globale.

3.4.

UE trebuie să evalueze în mod aprofundat dependența sa de lume și de lanțurile de aprovizionare globale. Importurile pot genera reziliență prin diversificarea surselor de aprovizionare (14).

3.5.

Este necesar să se îmbunătățească coordonarea și reziliența la nivel multilateral, în special în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv al OIM, OMC și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). De exemplu, UE trebuie să utilizeze mai bine instrumentele internaționale precum Declarația OIM privind întreprinderile multinaționale (15) sau noii indicatori OCDE privind calitatea investițiilor străine directe care măsoară impactul în ce privește dezvoltarea durabilă (16). Trebuie să sprijine extinderea Acordului OMC privind produsele farmaceutice, prin includerea mai multor produse și țări. În plus, liberalizarea comerțului în domeniul tehnologiilor și produselor de asistență medicală ar trebui să continue.

3.6.

UE va depinde în continuare de importurile de diferite bunuri și servicii, de la materii prime la tehnologii de vârf. Este esențial să se garanteze că piața UE rămâne deschisă. În ceea ce privește economia digitală, UE trebuie să sprijine „suveranitatea tehnologică inteligentă”, în care comerțul digital să permită un flux neîngrădit de inovații și de bunuri și servicii de înaltă tehnologie, protejând totodată valorile și interesele europene în ceea ce privește protecția datelor și securitatea cibernetică.

3.7.

UE poate sprijini relocalizarea producției în Europa, creând un mediu de afaceri mai favorabil pentru investiții, inovare și producție. Diversificarea lanțurilor de aprovizionare poate fi un pas important pentru consolidarea rezilienței. Prin urmare, UE trebuie să sprijine întreprinderile în deciziile lor comerciale, asigurând condiții comerciale solide și echitabile, prin intermediul ALS bilaterale pe care le încheie și al pieței unice europene.

Necesitatea unei reforme a OMC și a unor norme globale pentru o globalizare mai sustenabilă și mai echitabilă

3.8.

CESE sprijină rolul activ al UE în modelarea normelor internaționale (17). CESE este de părere că 2021 ar putea fi un moment de cotitură pentru guvernanța comercială și sprijină angajamentele UE în favoarea unui sistem comercial deschis, multilateral și bazat pe norme, cu o OMC reformată (18). UE și statele sale membre trebuie să își folosească influența și să se angajeze în mod proactiv, formând alianțe strategice cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, pentru a asigura respectarea standardelor internaționale în domeniul muncii, astfel cum au fost stabilite și monitorizate de OIM, toate acestea făcând parte din dezbaterea privind reforma OMC. Ca exemplu pozitiv și ca oportunitate de a consolida această regândire ambițioasă, CESE salută recenta propunere a SUA de a aborda problema mondială a muncii forțate pe navele de pescuit în cadrul negocierilor în curs ale OMC privind subvențiile pentru pescuit (19).

Modalități de promovare a tranziției verzi cu lanțuri valorice responsabile și sustenabile

3.9.

Politica comercială a UE ar trebui să fie în acord cu politica privind Pactul verde european, inclusiv cu noile cerințe privind tranziția digitală, verde și echitabilă. Prin urmare, este important să se pregătească noi instrumente precum mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, care ar trebui să fie compatibile cu normele OMC, eficace în combaterea schimbărilor climatice și utile pentru competitivitatea industriei UE (20). CESE sprijină deschiderea dialogului cu țări terțe și cu principalii parteneri comerciali, precum SUA și China (21).

3.10.

Lanțurile globale de aprovizionare sunt elemente esențiale ale comerțului internațional și ale economiei. Ele sunt complexe, diverse și fragmentate, implicând o serie de oportunități și de riscuri. CESE invită UE să colecteze mai multe date privind efectele pozitive și negative ale lanțurilor globale de aprovizionare pentru UE (22).

Valorificarea impactului UE în materie de reglementare

3.11.

UE este cea mai mare putere comercială din lume în sectorul serviciilor. Politica comercială a UE poate sprijini un mediu de afaceri la nivel mondial în care furnizorii de servicii din UE să se poată dezvolta, să inoveze și să facă față concurenței. Comerțul digital este important la nivel mondial, în special în contextul schimbărilor provocate de pandemia de COVID-19. UE trebuie să urmărească încheierea unui acord rapid și ambițios al OMC privind comerțul digital.

3.12.

Politica comercială a UE ar trebui să completeze acțiunile întreprinse în cadrul altor organizații internaționale de reglementare, cum ar fi activitatea OCDE privind regimurile economice și fiscale. Ar trebui să sprijine instituirea unor sisteme de cooperare eficace între autoritățile fiscale, autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare din țările partenere.

3.13.

Strategia UE ar trebui să garanteze capacitatea optimă de a activa toate instrumentele unilaterale, bilaterale și multilaterale: caracterul obligatoriu al capitolelor privind dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale și de investiții, instrumentele de apărare comercială, filtrarea investițiilor străine, combaterea obstacolelor în calea comerțului, sesizarea organismului de soluționare a litigiilor din cadrul OMC sau a mecanismelor de consultare și de soluționare a litigiilor asociate acordurilor comerciale bilaterale.

3.14.

UE are nevoie de instrumente eficace de apărare comercială: perioade mai scurte pentru instituirea măsurilor provizorii, sarcini de investigare mai ușoare pentru industriile din UE și instrumente mai puternice privind subvențiile străine. UE ar putea avea în vedere un instrument ad hoc, dincolo de Regulamentul privind respectarea normelor comerțului internațional, care să permită ajustarea condițiilor de acces pe piață, în cazul în care nu există obligații reciproce, atunci când practicile prejudiciază în mod semnificativ interesele comerciale ale UE.

3.15.

Noile țări partenere ale UE din cadrul ALS ar trebui să demonstreze că respectă pe deplin principalele convenții ale OIM, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru încheierea unui acord comercial. Aceste convenții trebuie să fie un element esențial al oricărui ALS. În cazul în care o țară parteneră nu a ratificat sau nu a pus în aplicare în mod corespunzător aceste convenții sau nu a demonstrat un nivel echivalent de protecție, CESE solicită stabilirea unei foi de parcurs obligatorii și executorii pentru ratificare cu asistență tehnică din partea OIM. Foaia de parcurs ar trebui, de asemenea, să facă parte din capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă, pentru a se asigura că aceste obligații sunt îndeplinite în timp util.

3.16.

În plus, fiecare ALS al UE trebuie să se bazeze pe o politică de evaluare mai eficace a UE, care să îmbunătățească evaluările sale ale impactului economic și asupra dezvoltării durabile și evaluarea ex-post după cinci ani (23). Trebuie să prevadă măsuri compensatorii pentru a atenua potențialele efecte negative. În sfârșit, UE trebuie să își consolideze și să își folosească mai bine instrumentele pentru a asigura condiții pentru o concurență loială cu țările terțe.

3.17.

Achizițiile publice din UE ar trebui să fie deschise numai întreprinderilor din țările care respectă convențiile fundamentale ale OIM și Acordul de la Paris privind schimbările climatice. UE și-a deschis achizițiile publice către țări din afara UE, dintre care multe nu au acordat încă accesul reciproc, ceea ce este dăunător pentru întreprinderile europene. Este esențial să se finalizeze Regulamentul privind un instrument internațional de achiziții publice, pentru a consolida poziția UE. ALS ale UE trebuie să promoveze cele mai bune practici privind includerea criteriilor sociale și de mediu în achizițiile publice (24).

3.18.

UE trebuie să continue să utilizeze ajutorul pentru comerț pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare să pună în aplicare acordurile comerciale și pentru a sprijini respectarea normelor și a standardelor, în special în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Trebuie să construiască o relație economică justă și prosperă între UE și țările în curs de dezvoltare pentru a reduce sărăcia și a crea locuri de muncă decente. De asemenea, trebuie să creeze o legătură mai puternică între accesul preferențial și respectarea standardelor internaționale, cum ar fi drepturile lucrătorilor și drepturile omului.

---

(1)  JO C 364, 28.10.2020, p. 108; JO C 47, 11.2.2020, p. 38.

(2)  JO C 364, 28.10.2020, p. 53.

(3)  JO C 364, 28.10.2020, p. 37.

(4)  JO C 129, 11.4.2018, p. 27

(5)  Un aviz din proprie inițiativă specific REX/535 urmează să fie adoptat în septembrie 2021.

(6)  JO C 429, 11.12.2020, p. 197.

(7)  JO C 97, 24.3.2020, p. 9.

(8)  Un aviz din proprie inițiativă specific REX/536 urmează să fie adoptat la începutul anului 2022.

(9)  JO C 429, 11.12.2020, p. 66

(10)  JO C 429, 11.12.2020, p. 210.

(11)  Contribuția Comitetului de monitorizare privind comerțul internațional al CESE la revizuirea politicii comerciale, septembrie 2020.

(12)  Un aviz din proprie inițiativă specific REX/536 urmează să fie adoptat la începutul anului 2022.

(13)  JO C 429, 11.12.2020, p. 197.

(14)  Studiul ocazional al ECIPE nr. 06/2020 Globalization Comes to the Rescue: How Dependency Makes Us More Resilient („Globalizarea salvează. Îmbunătățirea rezilienței economice prin comerț”); Raportul Kommers Kollegium privind îmbunătățirea rezilienței economice prin comerț, 2020.

(15)  Declarația de principii tripartită privind întreprinderile multinaționale și politica socială (2017).

(16)  https://www.oecd.org/investment/fdi-qualities-indicators.htm.

(17)  JO C 364, 28.10.2020, p. 53.

(18)  JO C 159, 10.5.2019, p. 15.

(19)  The Use of Forced Labor on Fishing Vessels („Munca forțată pe vasele de pescuit”), Document prezentat de SUA în atenția OMC, 26 mai 2021, https://ustr.gov/sites/default/files/IssueAreas/Trade%20Organizations/WTO/US.Proposal.Forced.Labor.26May2021.final%5B2%5D.pdf

(20)  JO C 429, 11.12.2020, p. 122; viitorul aviz NAT/834 privind mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon.

(21)  JO C 364, 28.10.2020, p. 37.

(22)  JO C 429, 11.12.2020, p. 197.

(23)  JO C 47, 11.2.2020, p. 38.

(24)  JO C 429, 11.12.2020, p. 197.