Concluziile Consiliului privind o mai bună reglementare, pentru a asigura competitivitatea și creșterea durabilă și incluzivă (activitate fără caracter legislativ)

(2020/C 69/03)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE:

SUBLINIAZĂ că o mai bună reglementare este unul dintre principalii vectori ai creșterii durabile și incluzive, că aceasta stimulează competitivitatea, inovarea, digitalizarea și crearea de locuri de muncă, crește transparența și asigură sprijinirea de către cetățeni a legislației UE;

REAFIRMĂ că este necesar să se asigure că reglementările UE sunt transparente, simple și realizate cu costuri minime, vizând totodată mereu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, a sănătății, a mediului și a angajaților;

SUBLINIAZĂ rolul important al unei mai bune reglementări pentru îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică;

REAMINTEȘTE legătura dintre o mai bună reglementare și punerea în aplicare, aplicarea și asigurarea respectării legislației UE pentru a asigura o mai bună legiferare la nivelul UE și o piață unică pe deplin funcțională.

REAMINTEȘTE concluziile Consiliului din decembrie 2014 (1), mai 2016 (2), noiembrie 2018 (3) și noiembrie 2019 (4);

REAMINTEȘTE Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „O mai bună legiferare: bilanțul activității și menținerea angajamentului nostru”, din aprilie 2019 (5).

Evaluarea impactului

SALUTĂ angajamentul continuu al Comisiei față de o practică de elaborare a politicilor bazată pe date concrete;

REITEREAZĂ că este important ca propunerile legislative ale Comisiei să fie analizate întotdeauna împreună cu evaluarea impactului aferentă, astfel cum se prevede în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare;

SUBLINIAZĂ că, pentru a o eficiență sporită, măsurile cuprinse în noile propuneri ar trebui să respecte întotdeauna drepturile fundamentale și egalitatea în fața legii, precum și principiile subsidiarității, proporționalității și securității juridice și, mai ales, să ia în considerare nevoile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv ale microîntreprinderilor;

SUBLINIAZĂ că este important să se măsoare impactul reglementării UE, luând în considerare atât costurile, cât și beneficiile;

RELIEFEAZĂ că este important să se aplice în mod sistematic principiul potrivit căruia trebuie să gândim mai întâi la scară mică, principiul inovării și principiul „digital în mod implicit”, drept componente ale abordării integrate.

INVITĂ Comisia să aplice aceste principii în etapa de elaborare a politicilor și să verifice în mod sistematic, atunci când este cazul, consecințele potențiale ale propunerilor sale legislative asupra IMM-urilor, inovării, digitalizării și durabilității în evaluările sale ale impactului și să ofere explicații atunci când impactul asupra acestor factori nu este considerat relevant;

REAMINTEȘTE importanța principiului inovării, astfel cum se menționează în concluziile Consiliului din mai 2016, și INVITĂ Comisia, împreună cu statele membre, să determine într-un mod mai aprofundat utilizarea și impactul potențial al acestuia. REAMINTEȘTE totodată importanța principiului precauției;

SOLICITĂ Comisiei:

—

După cum se arată în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, să realizeze evaluări ale impactului inițiativelor sale legislative și nelegislative, ale actelor sale delegate și ale măsurilor sale de punere în aplicare despre care se presupune că vor avea consecințe semnificative pe plan economic, social și al mediului și să facă astfel încât inițiativele cuprinse în programul de lucru al Comisiei sau în declarația comună să fie însoțite, ca regulă generală, de câte o evaluare a impactului;

—	să fie transparentă în ceea ce privește criteriile utilizate pentru a stabili dacă se preconizează că propunerile legislative și nelegislative ale Comisiei vor avea un impact semnificativ, fiind deci necesar să fie însoțite de o evaluare a impactului;

—	să explice de ce nu este posibil să se realizeze o cuantificare a costurilor și a beneficiilor în evaluările impactului întocmite de Comisie cu privire la propunerile sale;

—	să asigure o mai bună evaluare a efectelor asupra climei ale tuturor propunerilor noi relevante, după cum se prevede în Pactul ecologic și să aibă grijă să se țină seama deopotrivă de celelalte efecte ale propunerilor asupra tuturor domeniilor de politici;

—	să îmbunătățească cuantificarea și dimensiunea calitativă în evaluările sale ale impactului și să acorde suficientă atenție diferitelor opțiuni de acțiune la nivelul UE;

—	să se asigure că evaluarea impactului transmisă Consiliului și Parlamentului European corespunde și este adaptată propunerii legislative în cauză;

—

să acorde atenția cuvenită, din proprie inițiativă sau la invitația Parlamentului European sau a Consiliului, posibilității de a-și completa evaluările impactului sau de a realiza activitățile analitice suplimentare pe care le consideră necesare, conform modalităților convenite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, în cazul în care propunerea se modifică în mod semnificativ în cadrul procesului legislativ;

—	să consulte părți interesate cât mai diverse în timpul elaborării propunerilor legislative;

—	să îmbunătățească claritatea și neutralitatea chestionarelor utilizate în procesul de consultare în cursul elaborării propunerilor legislative și să îmbunătățească feedbackul dat părților interesate consultate, atât în ceea ce privește conținutul, cât și timpul necesar pentru răspuns;

REAFIRMĂ că, în conformitate cu modalitățile convenite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, Consiliul va derula, atunci când consideră că este adecvat și necesar pentru procesul legislativ, evaluări ale impactului în ceea ce privește modificările sale substanțiale aduse propunerii Comisiei;

REAMINTEȘTE proiectul-pilot al Consiliului asupra evaluărilor impactului referitoare la modificările substanțiale și SUBLINIAZĂ că este important să fie continuat pentru a-l aplica, atunci când este posibil și relevant, cazurilor concrete de modificări substanțiale;

SUBLINIAZĂ importanța unei evaluări în timp util a proiectului-pilot;

Controlul normativ

SALUTĂ angajamentul Comisiei de a consolida Comitetul de control normativ (CCN) și SUBLINIAZĂ rolul important al CCN-ului în ciclul de elaborare a politicilor;

IA ACT, totuși, de observația Curții de Conturi Europene privind lipsa unui secretariat special al CCN-ului care să fie separat ierarhic de Secretariatul General al Comisiei (6).

ÎNCURAJEAZĂ Comisia să acorde CCN-ului ocazia de a face observații atunci când Comisia nu a realizat o evaluare a impactului;

Eficiența reglementării

REAMINTEȘTE concluziile Consiliului din mai 2019 (7), în care s-au solicitat angajamente și obiective concrete pentru a preveni și a elimina sarcinile de reglementare inutile. În această privință, IA ACT de anunțul recent al Comisiei de a dezvolta și de a aplica instrumentul bazat pe principiul numărului constant, menit să asigure că sarcinile administrative apărute sunt compensate prin degrevarea populației și a întreprinderilor de costuri administrative echivalente la nivelul UE în același domeniu de politică, impuse oamenilor și întreprinderilor, îndeosebi IMM-urilor. SUBLINIAZĂ că această abordare ar trebui să sporească beneficiile reglementărilor pentru întreprinderi și cetățeni, fără să reducă standardele sociale și ecologice, nici să se aplice într-un mod pur mecanic;

REAMINTEȘTE angajamentul asumat de cele trei instituții de a promova cele mai eficiente instrumente de reglementare, cum ar fi armonizarea și recunoașterea reciprocă, pentru a evita suprareglementarea și sarcinile administrative și pentru a atinge obiectivele tratatelor.

SUBLINIAZĂ că instrumentul bazat pe principiul numărului constant ar trebui însoțit de o abordare calitativă, care să implice un dialog strâns cu părțile interesate, pentru a garanta că eforturile de reducere a sarcinilor duc la soluții ce generează o diferență evidentă pentru acestea, fără să dilueze obiectivele urmărite de legislația în cauză;

10.

EVIDENȚIAZĂ că este important să se dezvolte noi măsuri de simplificare și de reducere a sarcinii administrative în domenii deosebit de împovărătoare, în cooperare cu colegiuitorii și cu statele membre;

11.

ÎNCURAJEAZĂ Comisia să se asigure că, în cadrul dezvoltării noului instrument bazat pe principiul numărului constant la nivelul UE, se poate ține seama de costurile de conformare și de sarcinile administrative; ÎNCURAJEAZĂ Comisia să se bazeze cât de mult posibil pe datele existente și pe instrumentele consacrate în materie de bună reglementare pentru crearea și funcționarea acestui instrument, evitând toate sarcinile inutile impuse statelor membre și părților interesate; SUBLINIAZĂ că ar trebui să li se dea posibilitatea statelor membre de a avea contribuții în mod benevol;

IMM-urile, inclusiv microîntreprinderile

12.

SUBLINIAZĂ importanța IMM-urilor, inclusiv a microîntreprinderilor, drept principal vector al inovării, tranziției verzi, digitalizării, ocupării forței de muncă, creșterii durabile și incluzive și al coeziunii sociale în societățile noastre. Interesele și nevoile IMM-urilor, inclusiv ale microîntreprinderilor, ar trebui identificate mai bine în toate etapele procesului decizional de la nivelul UE, pentru a asigura, cu costuri minime, claritatea și previzibilitatea legislației, precum și proporționalitatea acesteia în raport cu dimensiunea întreprinderilor;

13.

RECUNOAȘTE nevoile IMM-urilor, inclusiv ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor nou-înființate, continuând schimbul cu rețeaua reprezentanților IMM-urilor și punând în aplicare cu consecvență principiul potrivit căruia trebuie să gândim mai întâi la scară mică;

14.

SOLICITĂ Comisiei să elaboreze o strategie de consultare pentru a stabili activitățile, metodele și instrumentele cele mai adecvate pentru a asigura implicarea largă a IMM-urilor, în special a microîntreprinderilor, și a statelor membre în cadrul consultării publice, acordând totodată suficient timp părților interesate pentru a-și exprima punctele de vedere;

15.

SOLICITĂ Comisiei:

—	să țină seama în mod sistematic în evaluările impactului pe care le realizează de efectul propunerilor legislative asupra IMM-urilor, în special asupra microîntreprinderilor, și să aplice, ori de câte ori este posibil, testul IMM-urilor; și

—	să implementeze un mecanism de monitorizare și de evaluare a aplicării și a calității testului IMM-urilor la nivelul UE;

Valorificarea experienței platformei REFIT

16.

RECUNOAȘTE că platforma REFIT a fost un element important al cadrului Comisiei pentru o mai bună reglementare. SALUTĂ viitoarea reconfigurare de către Comisie a platformei REFIT, extinzându-i mandatul astfel încât reglementarea UE să fie digitală în mod implicit și adaptată exigențelor viitorului; INVITĂ Comisia să asigure vizibilitatea și sensibilizarea cu privire la platforma adaptată la cerințele viitorului, recent anunțată, care va înlocui platforma REFIT, ca parte a Agendei sale pentru o mai bună reglementare, și să consolideze comunicarea cu părțile interesate;

17.

ÎNCURAJEAZĂ o transparență sporită în ceea ce privește selecționarea membrilor reprezentanților mediului de afaceri, partenerilor sociali și societății civile, precum și un spectru mai larg de expertiză și de reprezentare geografică – ținând seama de zonele insulare – a acestor membri, care ar trebui să fie în concordanță cu marea varietate de chestiuni care urmează să fie discutate de succesorul platformei REFIT;

18.

SUBLINIAZĂ că, în ceea ce privește o prezență mai numeroasă a autorităților locale și regionale pe platforma succesoare platformei REFIT, reprezentanții statelor membre nu pot fi înlocuiți de reprezentanți ai autorităților locale sau regionale;

19.

SUBLINIAZĂ că principala valoare adăugată a platformei REFIT a fost faptul că s-a axat pe propunerile concrete ale părților interesate de creștere a eficienței și a eficacității reglementărilor UE existente, reducând în același timp sarcinile acesteia pentru cetățeni, întreprinderi și administrații și respectând standardele de protecție existente, precum și obiectivele de politică ale legislației. SUBLINIAZĂ că activitatea platformei care va succeda platformei REFIT ar trebui să mențină accentul pe aceste propuneri concrete de simplificare, revizuind reglementările actuale ale UE și asigurând adaptarea lor la era digitală, reducând astfel sarcinile, și că ar trebui totodată menținute și respectate criteriile excludere ale platformei REFIT pe și de către platforma care îi va succeda;

Examinarea ex post a legislației UE

20.

SUBLINIAZĂ importanța examinării ex post a legislației UE drept unul dintre principalii piloni ai politicii Comisiei pentru o mai bună reglementare;

21.

REAMINTEȘTE concluziile Consiliului din noiembrie 2018, care au invitat Comisia să asigure o mai bună punere în aplicare a principiului „evaluării înainte de acțiune”, să definească un set de standarde minime de calitate pentru examinările ex post, altele decât evaluările, și să acorde CCN-ului dreptul de a controla examinările ex post, altele decât evaluările;

22.

SUBLINIAZĂ importanța examinărilor ex post realizate de Comisie pentru activitatea Consiliului și a monitorizării acestora;

REAMINTEȘTE însemnătatea programului mai amplu REFIT, ca parte importantă a evaluării ex post a cadrului Comisiei pentru o mai bună reglementare.

(1) 16000/14.

(2) 9580/16.

(3) 14137/18.

(4) 14656/19.

(5) COM/2019/178 final.

(6) 14137/18.

(7) 9706/19 și 9743/19.