22.6.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 208/5


Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2020/C 208/04)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„SUSKA SECHLOŃSKA”

Nr. UE: PGI-PL-0600-AM01 – 10.10.2019

DOP ( ) IGP (X)

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Denumirea grupului: Stowarzyszenie Producentów Owoców i Warzyw w Ujanowicach (Asociația de producători de fructe și legume din Ujanowice)

Adresă pentru corespondență:

Sechna 32

34-603 Ujanowice

POLSKA/POLAND

Tel. +48 183334158

E-mail: biuro@suskasechlonska.pl

Asociația de producători de fructe și legume din Ujanowice este un grup care reunește producătorii de prune uscate „suska sechlońska”. Acesta a depus cererea de înregistrare a denumirii „suska sechlońska” ca indicație geografică protejată (IGP).

2.   Statul membru sau țara terță

Polonia

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

Denumirea produsului

Descrierea produsului

Aria geografică

Dovada originii

Metoda de producție

Legătura

Etichetarea

Altele [de precizat]

4.   Tipul modificării (modificărilor)

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5.   Modificare (modificări)

Descrierea produsului

În secțiunea 3.2 din documentul unic – Descrierea produsului – și în secțiunea 4 din caietul de sarcini al prunelor uscate „suska sechlońska” (IGP), fraza: „Dimensiunea acesteia depinde de dimensiunea varietății de prune utilizate și este cuprinsă între 1,5 și 4,5 cm, cu un număr de 44 până la 99 de prune uscate per kilogram” a fost înlocuită cu: „Dimensiunea acesteia depinde de dimensiunea varietății de prune utilizate și este cuprinsă între 1,5 și 4,5 cm, cu un număr de 44 până la 99 de prune uscate per 500 g”.

Această modificare este necesară pentru eliminarea unei greșeli de tipar.

Metoda de producție (caietul de sarcini al produsului) și legătura (documentul unic)

În secțiunea 7 din caietul de sarcini al prunelor uscate „suska sechlońska” – Metoda de producție, fraza următoare: „Pe tot parcursul procesului de producție a prunelor uscate «suska sechlońska», este interzis să se utilizeze orice conservant, iar toate operațiunile descrise trebuie să se efectueze manual.” se înlocuiește cu: „Toate operațiunile descrise pe parcursul procesului de producție a prunelor uscate «suska sechlońska» trebuie să se efectueze manual.”. După punctul „Îndepărtarea eventuală a sâmburilor”, punctul „Conservarea produsului” este formulat după cum urmează: „Pentru a extinde durata de conservare a prunelor uscate «suska sechlońska», se poate utiliza conservantul următor pentru producția sa: sorbat de potasiu (E202). Acesta poate fi adăugat sub forma unei soluții apoase, în etapa finală de uscare, imediat înainte de ambalare, fie prin înmuierea și întoarcerea prunelor, fie prin pulverizare.”

Această modificare, care constă în eliminarea interdicției de a utiliza conservanți pentru producția prunelor uscate „suska sechlońska” și în permiterea adăugării de sorbat de potasiu (E202), este realizată deoarece, în mod tradițional, aceste prune erau vândute în vrac sau în ambalaje permeabile la aer (de exemplu, saci din in sau din iută), iar procesul de afumare și de uscare era suficient pentru prelungirea duratei de conservare a produsului. Proprietățile antiseptice ale fumului și diminuarea cantității de apă din țesuturi pe parcursul uscării permiteau prunelor „suska sechlońska” să se conserve în mod natural. În plus, produsul nu era conservat mult timp, deoarece era produs în principal în timpul sărbătorilor de Crăciun, fiind destinat consumului propriu sau comercializat la nivel local.

Metoda tradițională de producție a prunelor „suska sechlońska” continuă să fie utilizată. Cu toate acestea, ca urmare a evoluției metodelor de vânzare (conform cerințelor distribuitorilor și ale rețelelor comerciale) și a normelor igienice și sanitare referitoare la ambalarea produselor alimentare, prunele uscate trebuie să fie ambalate într-un ambalaj din plastic sigilat. Prin urmare, uneori poate apărea mucegai, iar calitatea produsului poate fi afectată. Această situație poate genera un risc pentru siguranța alimentară și pentru sănătatea consumatorilor, putând avea un impact negativ asupra reputației produsului.

În conformitate cu normele Uniunii referitoare la aditivii alimentari, se pot adăuga conservanți la fructele uscate. Adăugarea unui conservant nu schimbă proprietățile produsului și nu are niciun impact asupra caracteristicilor specifice ale prunelor uscate „suska sechlońska”, astfel cum sunt definite acestea în caietul de sarcini.

În plus, în secțiunea 7 din caietul de sarcini al prunelor uscate „suska sechlońska” – Metoda de producție, în partea „Așezarea fructelor”, fraza următoare: „Grosimea straturilor pe grătar nu depășește, de obicei, 20 cm” se înlocuiește cu: „Prunele se așază la uscat și afumat într-un strat de 20-40 cm grosime”.

A fost efectuată o modificare echivalentă în secțiunea 5 din documentul unic, fraza următoare: „Prunele se așază la uscat și afumat într-un strat de 30-50 cm” fiind înlocuită cu: „Prunele se așază la uscat și afumat într-un strat de 20-40 cm grosime”.

Această modificare este necesară pentru validarea practicilor producătorilor. Aceștia au constatat că reducerea grosimii straturilor de prune așezate în vederea uscării și a afumării optimizează durata și eficacitatea celor două procedee și nu schimbă caracteristicile specifice ale prunelor uscate „suska sechlońska”. În plus, au fost armonizate informațiile echivalente incluse, pe de o parte, în secțiunea „Metoda de producție” din caietul de sarcini și, pe de altă parte, în secțiunea 5, „Legătura cu aria geografică”, din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

„SUSKA SECHLOŃSKA”

Nr. UE: PGI-PL-0600-AM01 – 10.10.2019

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile)

„Suska sechlońska”

2.   Statul membru sau țara terță

Polonia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Denumirea „suska sechlońska” provine din dialectul local. „Suska” înseamnă fruct uscat, adică o prună uscată și afumată. Adjectivul „sechlońska” vine de la numele localității Sechna din comuna Laskowa, unde își are originea tradiția uscării prunelor.

„Suska sechlońska” este o prună cu sau fără sâmbure care a fost prelucrată prin uscare și afumare.

Dimensiunea acesteia depinde de dimensiunea varietății de prune utilizate și este cuprinsă între 1,5 și 4,5 cm, cu un număr de 44 până la 99 de prune uscate per 500 g. Forma depinde de varietatea de fructe selectate pentru uscare și poate varia de la turtită la alungită. „Suska sechlońska” se caracterizează printr-o pulpă cărnoasă, elastică și o coajă încrețită și lipicioasă, de culoare de la bleumarin la negru. Este dulce la gust și lasă în gură o savoare și un iz de fum. Conținutul de apă al produsului finit la momentul comercializării variază între 24 % și 42 %.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

„Suska sechlońska” se produce numai din fructele prunului (Prunus domestica L. ssp. domestica) și ale soiurilor acestuia: Promis, Tolar, Nektawit, Valjevka și Stanley. Fructele acestor soiuri conțin mult zahăr și relativ puțină apă – caracteristici potrivite pentru uscare și afumare.

Fructele utilizate trebuie să fie sănătoase, să nu fie stricate, lovite ori afectate vizibil de insecte, acarieni sau alți dăunători și să nu poarte urme de alte vătămări, impurități ori alte organisme nespecificate care le-ar face improprii pentru consum.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Cuptoarele folosite pentru uscare trebuie să fie situate în aria geografică delimitată. De asemenea, procesul de uscare și afumare trebuie să aibă loc în întregime în aceeași arie. Lemnul și materiile prime întrebuințate în producție pot proveni din afara ariei delimitate. Utilizarea lemnului de rășinoase este interzisă. Tot procesul de uscare și afumare se desfășoară în cuptoare speciale pentru fructe, specifice ariei respective.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

„Suska sechlońska” se produce într-o arie geografică de 239,55 km2 situată în perimetrul administrativ al comunelor Laskowa, Iwkowa, Łososina Dolna și Żegocina din voievodatul Małopolskie. Numele de „sechlońska” provine de la satul Sechna din comuna Laskowa și se folosește în mod tradițional în toată aria geografică în care se produce „suska sechlońska”.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Aria delimitată la punctul 4 este situată la o altitudine de mai bine de 300 m peste nivelul mării și prezintă o topografie foarte variată, majoritatea pantelor având înclinații de 5° până la 25°.

Cuptoarele pentru fructe specifice, concepute și construite de localnici într-un stil adaptat terenului, fac parte integrantă din peisajul zonei. Pe teritoriul celor patru comune menționate se numără nu mai puțin de 677 de asemenea cuptoare, dovadă clară a legăturii foarte strânse a produsului cu aria geografică respectivă, care se deosebește de zonele învecinate, printre altele, și prin numărul mare de cuptoare.

Cuptoarele sunt alcătuite dintr-o vatră împrejmuită de o fundație și o cameră acoperită, prevăzută cu un grătar de lemn. Suprafața medie a camerei este de aproximativ 2 m × 3,5 m. În mijloc se află o barieră de lemn care desparte camera în două. Grătarul, care formează podeaua camerei, este alcătuit din lamele de lemn fără noduri, de 4 cm lățime, 3 cm grosime și circa 1 metru lungime, așezate una lângă alta. Lamelele sunt așezate pe o suprafață plană și sunt dispuse în așa fel încât să asigure circulația fumului și a aerului cald la o înălțime de circa 180 cm deasupra vetrei. Camera se închide cu o ușă de lemn, prin care se umple cu prune cuptorul și care asigură menținerea căldurii în interior și protecția împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile. Sub fiecare cameră se află o vatră. Construcția este protejată de un acoperiș în pantă. Un cuptor de fructe are, de regulă, 2-3 camere, dar există și cuptoare cu o singură cameră sau cu nu mai puțin de cinci camere.

Când se produce „suska sechlońska”, temperatura în cuptor este de 45-60 °C.

Prunele se așază la uscat și afumat într-un strat de 20-40 cm grosime. Producătorii le întorc o dată pe zi cu o lopată specială. Procesul durează între 4 și 6 zile, în funcție de grosimea stratului de prune. Această metodă de uscare și afumare a prunelor a fost pusă la punct grație priceperii producătorilor locali și se folosește în aria geografică delimitată numai pentru producția de „suska sechlońska”.

5.2.   Specificitatea produsului

„Suska sechlońska” nu doar se usucă, ci se și afumă. Spre deosebire de prunele uscate tradiționale, care se usucă cu aer cald, la „suska sechlońska”, uscarea și afumarea în uscătoare se realizează cu fum încins. În cursul procesului de afumare, pruna pierde o parte din conținutul de apă din țesuturile sale și absoarbe în schimb fum, care are și proprietăți antiseptice. Reducerea conținutului de apă din țesuturi în timpul afumării și efectul antiseptic al fumului previn apariția bacteriilor care provoacă putrefacția, prelungind astfel viața produsului. Fumul dă fructelor o culoare, o aromă și o savoare fără pereche. Pe măsură ce fructele se usucă, așezate într-un strat de 20-40 cm și întoarse o dată pe zi, sucul care se scurge din ele înfășoară prunele uscate și le dă dulceață. „Suska sechlońska” produsă în acest mod se caracterizează printr-o dulceață aparte, prin savoarea și izul pronunțat de fum, precum și printr-un aspect caracteristic: o coajă încrețită și lipicioasă de culoare de la bleumarin la negru.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Legătura dintre „suska sechlońska” și cele patru comune se întemeiază pe reputația produsului creată de îndelungata tradiție locală de preparare și de priceperea fără egal a producătorilor din partea locului.

Calitatea înaltă a prunelor „suska sechlońska” se datorează abilității unice a producătorilor locali și metodelor de producție tradiționale pe care aceștia le utilizează. Modul în care sunt concepute cuptoarele, ca și metoda de uscare, reflectă competența producătorilor locali și diferă mult de metodele de producție folosite în alte părți ale Poloniei sau în regiunile învecinate. Construcția cuptoarelor de uscare permite circulația simultană a aerului cald și a fumului, asigurând astfel uscarea și afumarea prunelor.

Legătura dintre „suska sechlońska” și aria geografică este ilustrată, de fapt, chiar de numele satului „Sechna”, derivat din „sechnie”, un vechi cuvânt polonez care înseamnă „a usca”. Acest fapt dovedește unicitatea produsului și rădăcinile adânci ale metodei de producție în aria geografică definită la punctul4.

Legenda spune că totul a început de la un preot local, care a răspândit obiceiul afumării prunelor printre enoriașii lui. Dovezi ale tradiției îndelungate a preparării acestor prune se regăsesc și în lucrarea Ujanowice – wieś powiatu limanowskiego de Jan Ligęza, publicată în 1905 (Studiul nr. 9 al Comisiei de etnografie a Academiei Poloneze de Arte și Științe). Obiceiul s-a păstrat și în epoca modernă, iar metoda de producție a rămas practic neschimbată. Cea mai veche instalație de uscare, care nu se mai află în funcțiune, are peste o sută de ani. Uscătoarele concepute de producătorii locali, care se utilizează și în ziua de azi, dovedesc că vechea metodă a supraviețuit. Aceste cuptoare de uscare se potrivesc perfect în peisajul zonei.

Uscarea și afumarea prunelor sunt îndeletniciri atât de familiare, încât sunt pomenite și în cântece și poezii. Un vechi cântecel, de exemplu, spune:

„… Oj Sechna, Sechna ty skopciała wiosko,

gdyby nie suszarnie byłabyś stolicą …”

(„O Sechna, Sechna de fum înnegrită,

dacă n-ar fi cuptoarele tale de fructe, tu ai fi capitala țării […]”).

Și unele articole de presă dovedesc reputația produsului. Printre acestea se numără: „Uscarea prunelor”, publicat în Gazeta Krakowska în septembrie 2004, „Prunele uscate «suska sechlońska», mai bune decât cele din California”(Gazeta Krakowska din 27 aprilie 2007) sau „Prunele uscate «suska sechlońska» bat la ușa Uniunii” (Dziennik Polski din 2 și 3 mai 2007), care menționează cererea de înregistrare a indicației geografie protejate.

Reputația prunelor „suska sechlońska” este reflectată și de premiile și mențiunile acordate produsului la diferite competiții: mențiune la concursul „Nasze Kulinarne Dziedzictwo” în 2000; premiu pentru cel mai bun produs alimentar regional din Polonia la concursul „Perla 2004”; premiul întâi la sondajul „Małopolski Smak” din 2006.

Festivalul Prunelor Uscate (Święto Suszonej Śliwki), care se ține la Dobrociesz din 2001 și la care se prezintă prune uscate sub toate formele, este încă o mărturie a reputației produsului, a legăturii sale cu această zonă și a tradiției uscării prunelor. Reputația de care se bucură „suska sechlońska” este confirmată și de „traseul prunelor uscate”, un itinerar realizat de autoritățile locale pe care figurează livezile de pruni și instalațiile de uscare din zonă.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.gov.pl/web/rolnictwo/wnioski-przekazane-komisji-europejskiej


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.