15.5.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 169/30


COMUNICAREA COMISIEI

Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne – COVID-19

(2020/C 169/03)

I.   INTRODUCERE

Pandemia de COVID-19 a cauzat o situație de urgență sanitară fără precedent în toate țările europene. Lipsa unui tratament eficace sau a unui vaccin, combinată cu o creștere exponențială a infecțiilor în Europa începând din februarie 2020 a determinat numeroase state membre ale UE și țări asociate spațiului Schengen (1) (denumite în continuare „statele membre”) să pună în aplicare măsuri comunitare de anvergură, printre care se numără izolarea și distanțarea fizică. Pentru aproape toate statele membre, aceste măsuri au inclus impunerea de restricții privind libera circulație, cu obiectivul de a proteja sănătatea publică, precum și controale temporare la frontierele interne (2). În plus, la frontierele externe ale Uniunii s-au aplicat restricții ale călătoriilor neesențiale după recomandările Comisiei din 16 martie (3), 8 aprilie (4) și 8 mai (5), însoțite de liniile directoare din 30 martie (6).

În ultimele săptămâni, Comisia și statele membre și-au consolidat coordonarea, acțiunile comune și schimbul de informații. Acest lucru a contribuit la atenuarea impactului acestor restricții, permițând restabilirea unor aspecte ale funcționării pieței unice, inclusiv furnizarea de mărfuri și servicii esențiale în întreaga Europă și libera circulație pentru călătoriile transfrontaliere esențiale. Aceste prime măsuri au urmărit să asigure un echilibru între, pe de o parte, obiectivul de a întârzia răspândirea epidemiei și de a reduce riscul unei presiuni excesive asupra sistemelor de sănătate și, pe de altă parte, necesitatea de a limita efectele negative asupra liberei circulații a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor.

Pe măsură ce situația în domeniul sănătății se îmbunătățește treptat, acest echilibru ar trebui să se schimbe în direcția revenirii la libera circulație fără restricții a persoanelor și a restabilirii integrității spațiului Schengen, una dintre realizările majore ale integrării europene. Ridicarea restricțiilor este esențială pentru redresarea economică. Restricționarea liberei circulații și reintroducerea frontierelor interne afectează piața unică și buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare. Mai mult decât atât, aceste măsuri afectează modul nostru de viață european într-o Uniune în care cetățenii pot călători liber în afara granițelor, ca lucrători, studenți, membri de familie sau turiști. Trebuie să ne străduim să restabilim această realizare esențială a integrării europene.

Prin prezenta comunicare, statele membre sunt invitate să se angajeze într-un proces de redeschidere a circulației transfrontaliere fără restricții în cadrul Uniunii. Restabilirea liberei circulații a persoanelor și ridicarea controalelor la frontierele interne trebuie să fie un proces în etape, care să țină seama de faptul că viața și sănătatea cetățenilor au o importanță primordială. Prin urmare, condiția principală pentru restabilirea libertății de călătorie va fi situația epidemiologică, completată de introducerea de măsuri precum cerințe de securitate sanitară privind diferitele moduri de transport și de cazare, cu scopul de a atenua riscurile pentru sănătate. Redeschiderea circulației transfrontaliere este una dintre condițiile prealabile pentru restabilirea turismului și a transporturilor.

Împreună cu prezenta comunicare, Comisia prezintă un pachet de măsuri menite să asigure revenirea la normal a ecosistemului turistic, având în vedere că acesta este unul dintre factorii economici, sociali și culturali de dezvoltare a Europei. Prezenta comunicare stabilește modul în care ridicarea progresivă a restricțiilor naționale și transfrontaliere în conformitate cu principiul nediscriminării ar trebui să fie însoțită de restabilirea treptată a liberei circulații a cetățenilor europeni și de eliminarea controalelor la frontierele interne.

II.   FOAIE DE PARCURS EUROPEANĂ COMUNĂ

La 15 aprilie 2020, președinta Comisiei Europene împreună cu președintele Consiliului European au emis o Foaie de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 (denumită în continuare „foaia de parcurs comună”). Aceasta conține un set de recomandări adresate statelor membre în vederea retragerii treptate a măsurilor adoptate și solicită o abordare etapizată pentru restabilirea liberei circulații fără restricții și ridicarea controalelor temporare la frontierele interne aplicate de majoritatea statelor membre. Foaia de parcurs comună prevede, de asemenea, ca într-o a doua etapă să se elimine restricțiile privind deplasările neesențiale către UE prin frontiera externă, măsură care face obiectul unei evaluări continue de către Comisie.

În foaia de parcurs comună i se solicită Comisiei să continue: 1. să analizeze proporționalitatea măsurilor luate de statele membre din cauza pandemiei de COVID-19 pe măsură ce situația evoluează; și 2. să solicite ridicarea măsurilor considerate disproporționate, în special atunci când acestea au impact asupra pieței unice. În foaia de parcurs se subliniază, de asemenea, faptul că ieșirea în mod coordonat din criza provocată de COVID-19 reprezintă o chestiune de interes european comun. Dincolo de urgența combaterii pandemiei de COVID-19 și a consecințelor imediate ale acesteia, societățile și economiile europene trebuie să revină la o stare normală de funcționare. Ridicarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontierele interne ar trebui să fie analizate în paralel cu procesul de ridicare a restricțiilor pe teritoriul statelor membre. Toate măsurile trebuie să fie luate cu conștientizarea deplină a riscurilor de declanșare a unui al doilea val de transmitere comunitară, ceea ce ar necesita reintroducerea unor măsuri mai riguroase de limitare a răspândirii. Foaia de parcurs comună indică, de asemenea, că trebuie să se acorde atenție situației țărilor din vecinătatea UE. În conformitate cu comunicarea sa intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post-pandemică” (7), Comisia este pregătită să asocieze strâns această regiune la punerea în aplicare a foii sale de parcurs comune.

Foaia de parcurs comună menționează că, atunci când se evaluează dacă este momentul să se ridice treptat restricțiile de călătorie și să se elimine controalele la frontierele interne, trebuie luate în considerare trei aspecte: 1. criteriile epidemiologice; 2. capacitatea sistemului de sănătate; și 3. capacitatea de monitorizare adecvată. În acest context, se clarifică faptul că controalele la frontierele interne și restricțiile de călătorie aferente care se aplică în prezent ar trebui să fie ridicate odată ce situația epidemiologică devine suficient de omogenă, iar regulile de distanțare fizică sunt aplicate la scară largă și în mod responsabil (8). În foaia de parcurs comună s-a reiterat faptul că în cadrul ridicării treptate a restricțiilor și al redeschiderii frontierelor, ar trebui să se acorde prioritate lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, evitându-se orice discriminare împotriva lucrătorilor mobili din UE (9).

III.   RIDICAREA MĂSURILOR DE LIMITARE A RĂSPÂNDIRII COVID-19 LA FRONTIERELE INTERNE: CRITERII ȘI ETAPE

Procesul de ridicare a restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontierele interne va necesita cântărirea unor criterii diverse și asigurarea echilibrului între acestea, ținând seama de situațiile epidemiologice specifice din fiecare stat membru, care pot varia, la rândul lor, de la o zonă sau regiune la alta. Această bază obiectivă este esențială pentru a se asigura ridicarea restricțiilor în mod nediscriminatoriu. Etapele propuse în prezenta comunicare ar trebui puse în aplicare în mod coordonat. Implementarea acestor etape ar trebui, în același timp, să fie flexibilă, incluzând posibilitatea de a reintroduce anumite măsuri dacă situația epidemiologică o impune sau chiar de a permite o ridicare mai accelerată a măsurilor în cazul în care situația respectivă permite acest lucru. Calendarul procesului va fi influențat și de respectarea de către cetățeni a măsurilor de distanțare fizică. Toate etapele ar trebui să se bazeze pe evaluarea evoluției situației și pe monitorizarea constantă a îndeplinirii criteriilor. În acest scop, mecanismul de coordonare prevăzut în secțiunea IV va avea un rol esențial pentru asigurarea încrederii reciproce și a coerenței operaționale.

III.1.   Criterii

Ridicarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontierele interne trebuie să se bazeze pe o analiză atentă a situației epidemiologice de la nivelul întregii Europe și din fiecare stat membru. Măsurile care trebuie luate la nivel național pentru a ridica treptat restricțiile de călătorie ar trebui să ia în considerare: (a) evaluarea apropierii situațiilor epidemiologice în statele membre; combinată cu (b) necesitatea de a aplica măsuri de limitare a răspândirii, inclusiv distanțarea fizică, dar și de a construi totodată și a menține încrederea în societăți și (c) proporționalitatea, și anume compararea beneficiilor menținerii restricțiilor globale cu considerentele sociale și economice, inclusiv impactul asupra mobilității transfrontaliere a forței de muncă și a comerțului transfrontalier în UE (10). Aceste criterii vor permite o abordare etapizată, flexibilă și coordonată a ridicării controalelor și a restricțiilor de călătorie.

Pe baza consultărilor cu „Grupul de informare privind COVID-19 – Afaceri interne” și luând în considerare avizele științifice furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Comisia le recomandă statelor membre ca atunci când evaluează oportunitatea ridicării restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontierele interne să țină cont de elementele și considerentele de politică prezentate mai jos.

(a)   Situația epidemiologică

În cadrul UE, restricțiile de călătorie ar trebui să fie ridicate mai întâi în zonele cu o situație epidemiologică comparabilă, pe baza orientărilor emise de ECDC, și în care există capacități suficiente în ceea ce privește spitalele, testarea, supravegherea și urmărirea contactelor. Acest lucru este necesar pentru a preveni introducerea de măsuri discriminatorii și pentru a asigura faptul că se întreprind acțiuni în mod coordonat în întreaga UE. În plus, ECDC, în cooperare cu statele membre, elaborează și va actualiza în permanență o hartă (11) a nivelului de transmitere a COVID-19, inclusiv la nivel subnațional (nivelul NUTS3). Această hartă este menită să furnizeze informații la nivelul UE care să fie utilizate de către autorități, operatorii de transport și prestatorii de servicii. Este esențial ca statele membre să furnizeze ECDC informațiile necesare privind supravegherea pentru ca harta să fie actualizată în permanență și utilizată ca sursă fiabilă de referință și de către cetățeni. Statele membre ar trebui să raporteze datele necesare către ECDC sau prin intermediul Comitetului pentru securitate sanitară pentru a asigura o monitorizare regională cât mai precisă, comparabilă și eficientă a nivelurilor de transmitere, inclusiv a ratelor de transmitere și de infectare, a ratelor de admitere în secțiile de terapie intensivă și a ratelor de testare.

Situația la zi din fiecare stat membru și regiune sau zonă subnațională în parte trebuie să facă obiectul unor campanii de comunicare intensive și actualizate în permanență. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că persoanele care traversează frontierele își pot planifica deplasările și acțiunile pe baza unor informații transparente și a unei cunoașteri depline a situației, permițându-le să își asume responsabilitatea individuală cu privire la aplicarea recomandărilor în materie de sănătate atunci când călătoresc. Comisia va sprijini acest efort de comunicare prin continuarea afișării publice pe site-ul său web, printre altele, a listei controalelor la frontierele interne existente în fiecare moment (12).

(b)   Măsurile de limitare a răspândirii, inclusiv distanțarea fizică

O condiție prealabilă pentru ridicarea restricțiilor de călătorie, inclusiv la nivel transfrontalier, este capacitatea de a se asigura faptul că măsurile de limitare a răspândirii, cum ar fi distanțarea fizică, pot fi respectate pe parcursul întregii călătorii, de la origine până la destinație, inclusiv la trecerea frontierei. Atunci când distanțarea fizică este mai dificil de asigurat, ar trebui instituite garanții și măsuri suplimentare care să conducă la niveluri de protecție echivalente, în conformitate cu recomandările emise pentru sectorul transporturilor și sectorul ospitalității (13). În acest context, aplicațiile de urmărire a contactelor sunt utile. În conformitate cu orientările recente ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) (14) și cu Orientările în domeniul protecției datelor privind aplicațiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID-19 (15), Comisia și statele membre au publicat un protocol privind principiile de interoperabilitate menite să asigure că aplicațiile aprobate voluntar de urmărire a contactelor pot funcționa la nivel transfrontalier și sunt fiabile, indiferent de locul în care se află utilizatorii lor în Europa (16).

Deși se preconizează relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii ca parte a unei strategii globale de reducere a severității măsurilor impuse ca urmare a crizei provocate de COVID-19, va persista necesitatea unor astfel de măsuri, inclusiv a măsurilor individuale de distanțare fizică și a celor organizaționale de distanțare.

Toate statele membre ar trebui să mențină în vigoare măsuri specifice menite să reducă riscul de transmitere a virusului (17). Extrem de importante sunt testarea și creșterea capacității de testare, urmărirea contactelor și utilizarea izolării și a carantinei în cazul în care se detectează cazuri suspectate de COVID-19. Statele membre pot lua în considerare, de asemenea, posibilitatea de a utiliza testarea – sistematică, aleatorie sau bazată pe riscuri – a călătorilor la întoarcerea lor acasă, ca mijloc de monitorizare a riscurilor de reîncepere a răspândirii virusului.

ECDC, sprijinit de Comisie și de statele membre, va continua să colecteze informații relevante de la statele membre pentru a obține o imagine de ansamblu a măsurilor de limitare a răspândirii, inclusiv a măsurilor de distanțare fizică în vigoare în statele membre.

Cetățenilor trebuie să li se ofere mijloacele de a se proteja pe ei înșiși și pe ceilalți printr-un comportament responsabil. Acest lucru necesită o abordare coordonată a măsurilor de distanțare fizică între statele membre care au început să ridice restricțiile de călătorie. Trebuie să se evite cât mai mult posibil situațiile în care informațiile contradictorii determină confuzie și nerespectarea distanțării fizice. În acest scop, statele membre ar putea, de exemplu, să creeze un site web unic, accesibil pentru consultare prealabilă de către călători și să se asigure că, la intrarea pe teritoriul lor, cetățenii vor primi un SMS automat cu informații despre punctul de informare de la nivel național sau regional referitor la măsurile speciale și restricțiile aplicate în timpul pandemiei de COVID-19, precum și informații cu privire la cine trebuie contactat în cazul în care persoana în cauză începe să prezinte simptome de COVID-19.

(c)   Considerente economice și sociale

Piața unică este un spațiu comun. Lanțurile de aprovizionare și prestatorii de servicii nu își desfășoară activitatea de-a lungul unor ziduri invizibile, mai ales în regiunile de frontieră. Măsurile puse în aplicare pentru a proteja sănătatea publică sunt în mod clar necesare, dar au un cost economic și social ridicat și ar trebui, așadar, să țină seama într-o mare măsură de impactul asupra pieței unice. În special în contextul efortului european comun fără precedent de relansare a economiei, restricțiile trebuie să fie eficace și proporționale și nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru a limita răspândirea pandemiei și a proteja sănătatea publică.

În general, restricțiile instituite pentru a proteja sănătatea publică și a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 au avut efecte economice și sociale grave, inclusiv prăbușirea cererii de anumite produse și servicii care a condus la o stagnare efectivă a anumitor sectoare, cum ar fi ecosistemul turistic mai larg, precum și perturbările lanțurilor de aprovizionare și ale liberei circulații a lucrătorilor și a serviciilor la nivel transfrontalier.

Pe măsură ce statele membre reușesc să reducă circulația virusului, restricțiile globale ale liberei circulații înspre și dinspre alte regiuni sau zone din statele membre cu un profil de risc general similar ar trebui înlocuite cu măsuri mai bine direcționate, care să completeze măsurile de distanțare fizică și urmărirea și testarea efectivă a tuturor cazurilor suspectate. Reducerea restricțiilor rămase în ceea ce privește circulația transfrontalieră în domenii-cheie ale activităților medicale, sociale și economice ar trebui să constituie în continuare o prioritate, până la restabilirea deplină a liberei circulații.

Acest lucru este important nu numai pentru a readuce economia pe calea redresării depline, ci și din considerente sociale și familiale. Multe familii au îndurat perioade lungi de separare pentru a contribui la oprirea răspândirii virusului. Adesea, cetățenii nu s-au întors acasă la familiile lor pentru a contribui la soluționarea crizei, fie în spitale, în centre de îngrijire, în sectorul agricol sau în sectorul serviciilor. Imediat ce situația epidemiologică o va permite, cetățenii trebuie să poată călători în siguranță pentru a se reuni cu familiile lor.

Aceste aspecte au fost discutate cu reprezentanții statelor membre, iar următoarea diagramă rezumă criteriile și principiile unei abordări coordonate.

Image 1

III.2.   O abordare etapizată

În evaluarea riscurilor efectuată de ECDC, acesta concluzionează că ridicarea prea rapidă sau în mod necoordonat a măsurilor, fără a dispune de capacități adecvate ale sistemului de sănătate și de monitorizare, poate provoca o recrudescență bruscă a unei transmiteri comunitare susținute (18). Acesta este motivul pentru care – la fel cum restricțiile naționale fac obiectul unei relaxări treptate – ar trebui avută în vedere o abordare treptată pentru ridicarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontieră. Procesul poate fi structurat în trei etape, ținând seama de criteriile menționate în secțiunea III.1. Trecerea de la etapa 0, care este situația actuală, la etapele următoare ar trebui să aibă loc într-un mod flexibil, făcând un pas înapoi dacă este necesar, în cazul în care situația epidemiologică se înrăutățește. În acest sens, ar trebui elaborate planuri de pregătire adecvate, care să permită reintroducerea rapidă a măsurilor sau ridicarea acestora mai devreme decât se preconiza, în funcție de situația epidemiologică.

În cazul ridicării treptate a restricțiilor de călătorie, s-ar putea avea în vedere luarea în considerare a progreselor concrete în ceea ce privește asigurarea distanțării fizice sau a unor măsuri echivalente de limitare a răspândirii în domeniile cele mai relevante pentru călătorii, în special în diferitele moduri de transport și tipuri de cazare. Orientările privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității, precum și cele referitoare la protocoalele sanitare din structurile de primire turistice, adoptate de Comisie în paralel cu prezenta comunicare (19), oferă elemente concrete pe baza cărora autoritățile competente sau organismele profesionale să specifice mai în detaliu măsurile care permit niveluri de protecție echivalente, în special în sectoarele transporturilor și turismului, măsuri care trebuie aplicate apoi de operatorii economici. În procesul decizional care vizează ridicarea restricțiilor de călătorie și a controalelor la frontierele interne ar trebui să fie luată în considerare punerea în aplicare practică a acestor orientări și principii.

În cazul specific al turismului și transporturilor, ridicarea treptată a restricțiilor de călătorie și a controalelor ar trebui, de asemenea, să țină seama de impactul economic și social al pandemiei și de măsurile preventive conexe. Noi orientări (20), protocoale și standarde legate de COVID-19 pot asigura faptul că sunt instituite măsuri fezabile, accesibile și proporționale pentru reducerea riscurilor legate de călătorii: pentru diversele moduri de transport de pasageri, închirierea de mașini, navigația de agrement, diverse tipuri de cazare, sectorul ospitalității, atracții, expoziții etc. Odată ce aceste protocoale vor fi aplicate efectiv, restricțiile de călătorie ar putea fi ridicate pentru modurile de transport respective și pentru anumite tipuri de activități turistice, în vederea planificării călătoriilor de vacanță, astfel cum se menționează în foaia de parcurs comună.

—    Etapa 0 – Situația actuală

Pandemia de COVID-19 a determinat multe state membre să pună în aplicare măsuri comunitare de anvergură, inclusiv măsuri de limitare a răspândirii și distanțarea fizică, cu implicații extrem de importante atât pentru circulația națională, cât și pentru circulația transfrontalieră. Aproape toate statele membre au introdus controale temporare la frontierele interne, cu obiectivul de a proteja sănătatea publică. În plus, la frontierele externe ale Uniunii s-au aplicat restricții ale călătoriilor neesențiale în urma liniilor directoare ale Comisiei din 30 martie.

Pentru a aborda problemele grave cauzate de reintroducerea controalelor la frontierele interne și a restricțiilor de călătorie și pentru a limita impactul acestora asupra funcționării pieței interne, Comisia a mobilizat toate resursele necesare și a asigurat coordonarea la nivelul UE. De asemenea, Comisia a prezentat orientări practice pentru a asigura fluxul continuu al bunurilor esențiale în întreaga UE prin intermediul culoarelor verzi, pentru a facilita transportul aerian de mărfuri și pentru a garanta exercitarea liberei circulații a lucrătorilor (21).

În multe părți ale UE, profesiile critice sunt exercitate de către persoane care locuiesc într-un stat membru, dar lucrează în altul. Restricțiile introduse de statele membre în ceea ce privește trecerea frontierelor generează astfel dificultăți suplimentare și pot să împiedice eforturile de combatere a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Deși după adoptarea Orientărilor privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor situația de pe teren s-a îmbunătățit, persistă încă probleme semnificative în ceea ce privește trecerea anumitor frontiere interne. Prin urmare, statele membre ar trebui să le permită lucrătorilor, în special lucrătorilor din domeniul transporturilor, lucrătorilor frontalieri, lucrătorilor detașați, lucrătorilor sezonieri și prestatorilor de servicii, să traverseze frontierele și să aibă acces neîngrădit la locul lor de muncă (22). Acest lucru ar trebui să se aplice și în cazul în care astfel de lucrători și prestatori de servicii doar tranzitează un stat membru. Statele membre ar trebui, de asemenea, să le comunice angajatorilor necesitatea de a asigura o protecție adecvată a securității și a sănătății.

Comisia colaborează strâns cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea finalizării, cât mai curând posibil, a revizuirii în curs a normelor de coordonare a sistemelor de securitate sociale [Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009], care trebuie încheiată rapid pentru a se asigura că lucrătorii mobili afectați de criză și, în special, de închiderile frontierelor se pot baza pe un sistem de coordonare a securității sociale funcțional, cu norme modernizate care le vor garanta în continuare drepturile.

Orientările Comisiei menționate mai sus au permis o atenuare importantă a impactului restricțiilor asupra pieței unice și a liberei circulații și ar trebui aplicate până la ridicarea controalelor la frontierele interne și a restricțiilor mai generale de călătorie.

—    Etapa 1 – Către restabilirea liberei circulații prin ridicarea parțială a restricțiilor și a controalelor la frontierele interne

Restricțiile de călătorie și controalele la frontiere ar trebui ridicate treptat în întreaga UE în cazul în care evoluțiile epidemiologice de la nivelul întregii Europe își continuă tendința pozitivă actuală, mai precis atunci când se atinge o rată de transmitere suficient de redusă. Dacă acest lucru nu este posibil imediat, restricțiile de călătorie și controalele la frontiere ar trebui să fie ridicate pentru regiunile, zonele și statele membre care au o situație epidemiologică cu o evoluție pozitivă și suficient de similară. În cazul în care situația epidemiologică nu este atât de similară, ar putea fi aplicate garanții și măsuri suplimentare și s-ar putea recurge la monitorizare.

Primul pas pentru a face posibil acest lucru ar fi ca situația epidemiologică de la nivel național să permită relaxarea restricțiilor naționale privind libera circulație. În ceea ce privește transportul transfrontalier, pentru a trece la etapa 1 ar trebui să se respecte, de asemenea, instrucțiunile privind cerințele de siguranță pentru diferitele moduri de transport, astfel cum sunt prevăzute în Orientările privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și a conectivității, iar în cazul în care situația epidemiologică nu este atât de similară, se poate asigura monitorizarea. În cazul în care un stat membru decide să permită călătoriile înspre teritoriul său sau înspre anumite regiuni și zone de pe teritoriul său, ar trebui să facă acest lucru într-un mod nediscriminatoriu, și anume să permită călătoriile dinspre toate regiunile sau țările din UE cu situații epidemiologice similare.

Dacă nu se decide încă ridicarea completă a controalelor la frontierele interne, s-ar putea lua alte măsuri pentru demararea procesului de eliminare a restricțiilor, cum ar fi înlocuirea controalelor sistematice la frontiere cu controale la frontieră efectuate pe baza unei evaluări a riscurilor sau cu măsuri polițienești locale.

Ridicarea restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontiere va necesita, printre altele, o coordonare strânsă între statele membre. Toate statele membre trebuie să fie informate înainte de aplicarea unei măsuri noi și trebuie să fie întotdeauna clar că orice decizie selectivă de restricționare a călătoriilor înspre sau dinspre anumite regiuni ale unui stat membru trebuie să fie luată pe o bază complet obiectivă: eventualele restricții rămase avute în vedere ar trebui să se bazeze doar pe considerente de sănătate publică și ar trebui să fie proporționale și nediscriminatorii. În special, în cazul în care un stat membru decide să ridice restricțiile de circulație înspre și dinspre un alt stat membru sau cu privire la regiuni sau zone ale sale sau ale statului membru respectiv, această decizie trebuie să se aplice fără discriminare tuturor cetățenilor UE și tuturor rezidenților statului membru respectiv, indiferent de cetățenia acestora, precum și tuturor părților Uniunii în care există o situație epidemiologică similară. Ridicarea controalelor nu ar trebui să se limiteze la proximitatea geografică a statelor membre învecinate, ci să se bazeze pe situații epidemiologice comparabile și pe punerea în aplicare a orientărilor sanitare în diversele regiuni, indiferent de proximitatea acestora. Ar trebui să se faciliteze tranzitarea cu ușurință a unui alt stat membru, atât din motive profesionale, cât și din motive personale.

Ar trebui să se poată călători fără probleme și în condiții de siguranță atât pentru motive profesionale, cât și, la fel de important, pentru motive personale, cum ar fi vizitarea familiilor. Criza a impus perioade lungi de separare între membri ai familiilor din diferite state membre, mulți dintre aceștia aducându-și o contribuție importantă la combaterea virusului. Pentru a onora aceste contribuții, va fi important să se permită reunirea în condiții de siguranță a membrilor de familie care își au reședința în state membre diferite cu o situație epidemiologică similară.

—   Etapa 2Ridicarea generală a restricțiilor și a controalelor la frontierele interne

Această ultimă etapă, care va începe atunci când situația epidemiologică de la nivelul întregii UE va fi suficient de pozitivă și de convergentă, va consta în ridicarea tuturor restricțiilor și a controalelor la frontierele interne legate de COVID-19, cu menținerea în același timp a măsurilor sanitare necesare (igienă personală, distanțare fizică etc.) pe teritoriul statelor membre (sau în anumite părți ale acestora), precum și a unor ample campanii de informare. Rămâne valabil faptul că, pentru ca libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor să fie restabilită pe deplin, trebuie să fie respectate orientările care prevăd cerințele de siguranță pentru diferitele moduri de transport și de cazare.

IV.   MECANISMUL DE COORDONARE

Deși Comisia poate juca un rol de sprijin și de coordonare în pregătirea deciziilor de ridicare a restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontierele interne, statele membre sunt cele care evaluează situația din țara lor pe baza criteriilor indicate mai sus și iau decizia de ridicare a restricțiilor. Ca și în cazul deciziilor privind reintroducerea controalelor temporare la frontierele interne, deciziile privind ridicarea controalelor ar trebui luate în consultare cu celelalte state membre, în special cu cele direct afectate.

De la începutul pandemiei, Comisia și statele membre au făcut periodic schimb de informații și de bune practici în diverse forumuri, inclusiv la nivel tehnic, prin intermediul „Grupului de informare privind COVID-19 – Afaceri interne”, și la nivel politic, în cadrul reuniunilor regulate prin videoconferință convocate de Comisie. Menținerea unei coordonări strânse între statele membre, bazată pe încredere reciprocă și acționând în direcția atingerii unor obiective comune, este de cea mai mare importanță și ar trebui să continue să facă parte din abordarea graduală. Prin urmare, Comisia va continua să pună la dispoziție aceste forumuri pentru astfel de schimburi, cu scopul de a facilita și de a pregăti luarea deciziilor referitoare la ridicarea coordonată și progresivă a restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontierele interne.

În cadrul unei strategii de reducere a severității măsurilor impuse ca urmare a crizei provocate de COVID-19 și pe baza activității Grupului de informare privind COVID-19, ar trebui intensificate schimbul de informații și coordonarea pentru a asigura aplicarea unei abordări direcționate și consecvente în ceea ce privește ridicarea restricțiilor privind libera circulație și a controalelor la frontierele interne, în conformitate cu normele și principiile UE, asigurându-se, în același timp, flexibilitatea necesară pentru țările implicate.

Pentru a se evita crearea unui nou mecanism sau a unei noi platforme de coordonare, Comisia sugerează ca pregătirea recomandărilor concrete să se efectueze în cadrele existente, care funcționează bine. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, în cadrul mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR), care în prezent este pe deplin activat. Consiliul ar putea intensifica coordonarea informală dintre statele membre și Comisie, inclusiv pentru pregătirea recomandărilor specifice. Comisia va continua, desigur, să își îndeplinească rolul instituțional, inclusiv prin facilitarea schimbului de informații și de bune practici la nivel tehnic.

V.   CONCLUZIE

Prezenta comunicare oferă calea de urmat pentru sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a ridica restricțiile privind libera circulație și controalele la frontierele interne. Având în vedere situația dinamică și în continuă evoluție a crizei provocate de pandemia de COVID-19, schimbul de informații dintre Comisie și statele membre va continua la nivel tehnic și va fi urmat, atunci când va fi util, la nivel politic. După cum s-a subliniat în foaia de parcurs comună, se va aplica o abordare atent calibrată, coordonată și graduală. De asemenea, Comisia va continua să analizeze proporționalitatea măsurilor luate de statele membre pentru a face față pandemiei de COVID-19 în ceea ce privește frontierele interne și externe și restricțiile de călătorie și va interveni pentru a solicita ridicarea măsurilor considerate disproporționate.

Deși este clar că decizia de a restabili libera circulație prin ridicarea controalelor la frontiere și a restricțiilor de călătorie este una foarte sensibilă, aceasta este o componentă esențială a ridicării treptate a restricțiilor cu care se confruntă în prezent cetățenii și întreprinderile. Întârzierea acestui proces mai mult decât este necesar din motive de sănătate publică ar îngreuna substanțial nu numai funcționarea pieței unice, ci și viața a milioane de cetățeni ai UE privați de beneficiile libertății de circulație, care constituie o realizare esențială a Uniunii Europene. Restabilirea bunei funcționări a pieței unice este o cerință esențială pentru redresarea economiilor UE și, în special, a ecosistemului turistic important și a transporturilor.

Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre în cadrul Grupului de informare privind COVID-19 – Afaceri interne și al mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize, cu scopul de a pregăti terenul pentru a avansa în direcția etapelor 1 și 2 de îndată ce condițiile vor permite acest lucru, obiectivul general fiind restabilirea integrității spațiului Schengen și revenirea la libera circulație fără restricții și fără frontiere a persoanelor, a lucrătorilor, a mărfurilor și a serviciilor în cadrul UE.


(1)  Țările asociate spațiului Schengen sunt Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

(2)  Astfel cum se menționează la punctul 18 din Orientările C(2020) 1753 ale Comisiei din 16 martie 2020, statele membre pot reintroduce controale temporare la frontierele interne, dacă acest lucru este justificat din motive de politică publică sau de securitate internă. Într-o situație extrem de critică, un stat membru poate identifica necesitatea de a reintroduce controalele la frontiere ca reacție la riscul prezentat de o boală contagioasă. Statele membre trebuie să notifice reintroducerea controalelor la frontiere în conformitate cu Codul frontierelor Schengen.

(3)  COM(2020) 115 final.

(4)  COM(2020) 148 final.

(5)  COM(2020) 222.

(6)  Linii directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, facilitarea modalităților de tranzit pentru repatrierea cetățenilor UE și efectele asupra politicii în domeniul vizelor, C(2020) 2050, 30 martie 2020.

(7)  COM(2020) 315 final.

(8)  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) va stabili în cooperare cu statele membre o hartă cu datele epidemiologice de la nivel regional, care vor fi actualizate periodic.

(9)  Orientările privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor, adoptate de Comisie la 30 martie 2020: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020XC0330%2803%29

(10)  De exemplu lucrătorii frontalieri și sezonieri.

(11)  https://qap.ecdc.europa.eu/public/extensions/COVID-19/COVID-19.html

(12)  A se vedea https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/schengen/reintroduction-border-control_en

(13)  C(2020) 3139 și C(2020) 3251.

(14)  https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19-contact-tracing-public-health-management

(15)  C(2020) 2523 final din 16 aprilie 2020.

(16)  Protocolul privind principiile de interoperabilitate pentru aplicațiile voluntare de urmărire a contactelor, 13 mai 2020.

(17)  Acestea ar trebui să includă: informarea permanentă și în mod repetat a publicului, iar pentru persoanele care prezintă simptome, sfaturi legate de izolare și contactul cu serviciile de sănătate; igiena mâinilor; regulile de conduită legate de respirație; distanța fizică dintre persoane; purtarea de măști, măsură care poate fi avută în vedere ca mijloc de control al sursei (și anume ca mijloc de prevenire a răspândirii picăturilor de secreție de la persoane infectate, care au sau nu simptome).

(18)  Evaluarea riscurilor efectuată de ECDC.

(19)  C(2020) 3139 și C(2020) 3251.

(20)  C(2020) 3139.

(21)  Pentru o prezentare generală a tuturor orientărilor, a se vedea https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/travel-and-transportation-during-coronavirus-pandemic_ro

(22)  Pentru o listă neexhaustivă a tipurilor de ocupații critice, a se vedea considerentul 2 din „Orientările privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor”, adoptate de Comisie la 30 martie 2020: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020XC0330%2803%29