COMUNICAREA COMISIEI

Modificare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19

(2020/C 164/03)

1. INTRODUCERE

La 19 martie 2020, Comisia a adoptat comunicarea intitulată „Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19” (1) (denumită în continuare „cadrul temporar”). La 3 aprilie 2020, Comisia a adoptat o primă modificare pentru a permite acordarea de ajutoare pentru accelerarea cercetării privind produsele relevante pentru COVID-19 și a testării și a producției de astfel de produse, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia în contextul crizei actuale (2).

Aplicarea clar direcționată și proporțională a controlului UE privind ajutoarele de stat asigură eficacitatea măsurilor naționale de sprijin menite să ajute întreprinderile afectate în cursul epidemiei de COVID-19 și limitează, în același timp, denaturările nejustificate ale pieței interne, menținând integritatea acesteia și asigurând condiții de concurență echitabile. Acest lucru va contribui la continuitatea activității economice pe durata epidemiei de COVID-19 și va oferi economiei o platformă puternică în vederea redresării în urma crizei, ținând seama de importanța îndeplinirii tranziției verzi și a celei digitale, în conformitate cu legislația și obiectivele UE.

Scopul prezentei comunicări este de a identifica măsuri temporare suplimentare de ajutor de stat pe care Comisia le consideră compatibile în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în contextul epidemiei de COVID-19.

În primul rând, Comisia consideră că întreprinderile nefinanciare, dar care altminteri sunt viabile, care se confruntă cu o criză temporară de lichidități din cauza epidemiei de COVID-19 s-ar putea confrunta cu probleme de solvabilitate pe termen mai lung. Pentru un număr mare de astfel de întreprinderi, măsurile de urgență instituite pentru a controla propagarea epidemiei de COVID-19 au dus la o scădere sau chiar la o suspendare a producției lor de bunuri și/sau a furnizării de servicii, precum și la un șoc semnificativ al cererii. Pierderile rezultate vor duce la o scădere a capitalurilor proprii ale întreprinderilor și vor afecta capacitatea acestora de a obține împrumuturi de la instituțiile financiare.

Reducerea capitalului propriu al întreprinderilor pe piețe care se confruntă cu o cerere redusă și cu o ofertă întreruptă agravează riscul unei încetiniri semnificative a creșterii economice, care ar putea afecta întreaga economie a UE pe o perioadă mai lungă de timp. Intervențiile publice bine direcționate, care ar furniza întreprinderilor instrumente de capitaluri proprii și/sau instrumente de capital hibride, ar putea reduce riscul unui număr semnificativ de cazuri de insolvență în cadrul economiei UE. Prin urmare, acestea ar putea contribui la menținerea continuității activității economice pe durata epidemiei de COVID-19 și la sprijinirea redresării economice ulterioare.

Prin urmare, prezenta comunicare stabilește criteriile din cadrul normelor UE privind ajutoarele de stat pe baza cărora statele membre pot acorda sprijin public sub formă de instrumente de capitaluri proprii și/sau instrumente de capital hibride întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza epidemiei de COVID-19. Scopul comunicării este de a asigura faptul că perturbarea economiei nu duce la punerea unor întreprinderi care erau viabile înainte de epidemia de COVID-19 în fața situației de a fi nevoite să iasă de pe piață în mod nejustificat. Prin urmare, recapitalizările nu trebuie să depășească minimul necesar pentru a asigura viabilitatea beneficiarului și nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru a restabili structura capitalului beneficiarului la nivelul la care se situa acesta înaintea epidemiei de COVID-19.

Comisia subliniază faptul că furnizarea de sprijin public național sub formă de instrumente de capitaluri proprii și/sau instrumente de capital hibride pentru întreprinderile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza epidemiei de COVID-19, ca parte a schemelor de ajutoare sau în cazuri individuale specifice, ar trebui luată în considerare doar dacă nu se poate găsi nicio altă soluție adecvată și doar dacă face obiectul unor condiții stricte. Această limitare este necesară pentru că astfel de instrumente denaturează semnificativ concurența între întreprinderi. Prin urmare, astfel de intervenții ar trebui să facă și ele obiectul unor condiții clare în ceea ce privește participarea și încetarea participării statului la întreprinderile în cauză, precum și în ceea ce privește remunerarea acestora de către stat, unor dispoziții privind guvernanța și unor măsuri adecvate de limitare a denaturărilor concurenței.

Dacă sprijinul s-ar acorda la nivelul UE, ținând seama de interesul comun al UE, riscul de denaturare a pieței interne ar putea fi mai mic și ar putea necesita, așadar, impunerea unor condiții mai puțin stricte. Comisia consideră că sunt necesare sprijin și fonduri suplimentare la nivelul UE pentru a se asigura faptul că această criză simetrică mondială nu se transformă într-un șoc asimetric în detrimentul statelor membre care dispun de mai puține posibilități de a-și sprijini economia și de a sprijini competitivitatea UE în ansamblu.

Tranziția verde și transformarea digitală vor juca un rol central și prioritar în asigurarea unei redresări reușite. Comisia salută măsurile luate de statele membre pentru a ține seama de aceste provocări în momentul stabilirii măsurilor naționale de sprijin și reamintește responsabilitatea acestora de a se asigura că astfel de măsuri nu împiedică realizarea obiectivelor climatice și digitale ale UE. Mai mult, Comisia remarcă faptul că stabilirea de măsuri naționale de sprijin într-un mod care să îndeplinească obiectivele de politică ale UE legate de transformarea verde și digitală a economiilor lor va permite o creștere mai durabilă pe termen lung și va promova transformarea în vederea îndeplinirii, până în 2050, a obiectivului UE convenit privind neutralitatea climatică. În acest context al ajutorului destinat remedierii unei perturbări grave a economiei lor, statelor membre sunt cele cărora le revine în primul rând responsabilitatea de a stabili măsuri naționale de sprijin într-un mod care să răspundă obiectivelor lor de politică. În ceea ce privește ajutoarele acordate în temeiul prezentei comunicări, întreprinderile mari trebuie să raporteze cu privire la modul în care ajutoarele primite sprijină activitățile desfășurate de acestea în conformitate cu obiectivele UE și cu obligațiile naționale legate de transformarea verde și de cea digitală.

10.

De asemenea, o serie de state membre au în vedere achiziționarea unei participații la capitalul societăților strategice, pentru a se asigura că participarea acestora la buna funcționare a economiei UE nu este pusă în pericol. Comisia reamintește că TFUE este neutru în ceea ce privește proprietatea publică/privată (articolul 345 din TFUE). În cazul în care statele membre achiziționează acțiuni existente ale unor întreprinderi la prețul pieței sau investesc în condiții egale cu acționarii privați, acest demers nu constituie, în mod normal, ajutor de stat (3). În mod similar, dacă statele membre decid să achiziționeze acțiuni nou-emise și/sau să furnizeze întreprinderilor alte tipuri de sprijin sub formă de capitaluri proprii sau instrumente de capital hibride în condițiile pieței, adică în condiții conforme cu principiul operatorului economic privat în economia de piață, acest demers nu constituie nici el ajutor de stat.

11.

Comisia reamintește, de asemenea, că există o serie de instrumente suplimentare pentru a trata aspectele legate de achizițiile de societăți strategice. În comunicarea sa din 25 martie 2020 (4), Comisia a invitat statele membre care instituiseră deja un mecanism de examinare a investițiilor străine directe să utilizeze pe deplin astfel de instrumente pentru a împiedica fluxurile de capital din țări din afara UE care ar putea submina securitatea sau ordinea publică a UE. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre care nu dispun în prezent de un mecanism de examinare a investițiilor străine directe sau ale căror mecanisme de examinare a investițiilor străine directe nu acoperă toate tranzacțiile relevante să instituie un mecanism de examinare de sine stătător, cu respectarea deplină a dreptului Uniunii, inclusiv a Regulamentului privind examinarea ISD (5) și cu respectarea liberei circulații a capitalurilor (articolul 63 din TFUE), precum și a obligațiilor internaționale.

12.

În al doilea rând, Comisia consideră că datoria subordonată poate fi, de asemenea, un mijloc adecvat de sprijinire a întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza epidemiei de COVID-19. Mai precis, aceasta constituie un instrument cu un potențial mai redus de denaturare a concurenței decât instrumentele de capitaluri proprii sau cele de capital hibride, întrucât nu poate fi convertită în capital propriu atât timp cât întreprinderea are capacitatea de a-și continua activitatea. Prin urmare, prezenta comunicare introduce posibilitatea, în secțiunea 3.3 din cadrul temporar, care se referă la instrumentele de datorie, ca statele membre să acorde ajutoare în această formă suplimentară, sub rezerva unor garanții suplimentare care să protejeze condițiile de concurență echitabile de pe piața internă. Cu toate acestea, în cazul în care datoria subordonată depășește plafoanele stabilite în secțiunea 3.3, o astfel de măsură privind datoria subordonată ar trebui să fie evaluată în conformitate cu condițiile pentru măsurile de recapitalizare în contextul CODVI-19 prevăzute în secțiunea 3.11, pentru a se asigura egalitatea de tratament.

13.

În al treilea rând, aplicarea cadrului temporar a arătat necesitatea de a introduce modificări de ordin administrativ, precum și clarificări și modificări suplimentare în ceea ce privește anumite dispoziții din secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.7, 4 și 5.

14.

În fine, Comisia recunoaște că, pentru a asigura reușita redresării economice, vor fi necesare investiții suplimentare la scară largă, private și publice, pentru a face față provocărilor și pentru a valorifica oportunitățile oferite de dubla tranziție verde și digitală. În acest context, Comisia reamintește faptul că această modificare a cadrului temporar nu înlocuiește, ci completează posibilitățile existente în cadrul normelor UE privind ajutoarele de stat de care dispun statele membre pentru a furniza sprijin. De exemplu, în ceea ce privește sprijinul sub formă de capital, în special pentru întreprinderile inovatoare, Orientările Comisiei privind finanțarea de risc (6) și Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (7) oferă posibilități ample pentru statele membre.

15.

În mod similar, statele membre pot decide să acorde ajutoare de stat pentru sprijinirea inovării și a investițiilor verzi și digitale și să sporească nivelul de protecție a mediului în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat (8). Astfel cum s-a anunțat deja în comunicarea Comisiei din 14 ianuarie 2020, normele relevante privind ajutoarele de stat, în special orientările privind ajutoarele de stat pentru mediu și energie, vor fi revizuite până în 2021 pentru a ține seama de obiectivele de politică ale Pactului verde european și a sprijini o tranziție către neutralitatea climatică până în 2050 eficientă din punctul de vedere al costurilor și favorabilă incluziunii sociale. Acest lucru va contribui la o strategie de redresare pentru economia europeană care să corespundă dublei tranziții verzi și digitale importante, în conformitate cu obiectivele UE și cu cele naționale.

2. MODIFICĂRI ALE CADRULUI TEMPORAR

16.

Următoarele modificări ale Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 vor produce efecte de la 8 mai 2020.

17.

Punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.

În cazul în care, din cauza epidemiei de COVID-19, băncile ar avea nevoie de sprijin financiar public extraordinar [a se vedea articolul 2 alineatul (1) punctul 28 din Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și articolul 3 alineatul (1) punctul 29 din Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție] sub formă de lichidități, de recapitalizare sau de măsură privind activele depreciate, va trebui să se evalueze dacă măsura îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 32 alineatul (4) litera (d) punctul (i), (ii) sau (iii) din Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și la articolul 18 alineatul (4) litera (d) punctul (i), (ii) sau (iii) din Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție. În cazul în care sunt întrunite condițiile menționate anterior, nu se va considera că banca ce beneficiază de un astfel de sprijin financiar public extraordinar este în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate. În măsura în care aceste măsuri abordează probleme legate de epidemia de COVID-19, se va considera că acestea intră sub incidența punctului 45 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar (9), care prevede o derogare de la cerința privind repartizarea sarcinilor între acționari și creditorii subordonați.”

18.

Punctul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„9.

Epidemia de COVID-19 prezintă riscul unei încetiniri semnificative a creșterii întregii economii a UE, cu impact asupra întreprinderilor, a locurilor de muncă și a gospodăriilor. Pentru a asigura disponibilitatea în continuare de lichidități suficiente pe piață, pentru a contracara pagubele provocate întreprinderilor sănătoase și pentru a păstra continuitatea activității economice în timpul epidemiei și după încheierea epidemiei de COVID-19, este necesar să se acorde sprijin public bine definit. De asemenea, statele membre pot decide să sprijine operatorii din sectorul călătoriilor și turismului, pentru a se asigura că cererile de rambursare cauzate de epidemia de COVID-19 sunt plătite, asigurându-se astfel protecția drepturilor pasagerilor și ale consumatorilor, precum și egalitatea de tratament a pasagerilor și călătorilor. Având în vedere dimensiunea limitată a bugetului UE, principalul răspuns va proveni din bugetele naționale ale statelor membre. Normele UE privind ajutoarele de stat le permit statelor membre să ia măsuri rapide și eficace pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza epidemiei de COVID-19.”

19.

Punctul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„13.	De asemenea, statele membre pot stabili măsuri de sprijin în conformitate cu regulamentele de exceptare pe categorii (10), fără implicarea Comisiei.”

20.

Punctul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„20.

Măsurile de ajutor temporare care fac obiectul prezentei comunicări pot fi cumulate unele cu altele în conformitate cu dispozițiile din secțiunile specifice ale prezentei comunicări. Măsurile de ajutor temporare prevăzute în prezenta comunicare pot fi cumulate cu ajutoarele care se încadrează în domeniul de aplicare al regulamentelor de minimis (11) sau cu ajutoarele care se încadrează în domeniul de aplicare al regulamentelor de exceptare pe categorii (12), cu condiția respectării dispozițiilor și normelor privind cumularea prevăzute în regulamentele respective.”

21.

Se introduce punctul 20a:

„20a.

Ajutoarele acordate instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nu trebuie să fie evaluate în temeiul prezentei comunicări, cu excepția: (i) avantajelor indirecte acordate instituțiilor de credit sau financiare care direcționează ajutoare sub formă de împrumuturi sau de garanții care intră sub incidența secțiunilor 3.1-3.3, care rezultă din garanțiile prevăzute în secțiunea 3.4; (ii) ajutoarelor prevăzute în secțiunea 3.10, cu condiția ca schema să nu vizeze exclusiv angajații din sectorul financiar.”

22.

Titlul secțiunii 3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.

Cuantumuri limitate ale ajutoarelor”.

23.

La punctul 22, nota de subsol 16 se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care ajutorul este acordat sub formă de avantaj fiscal, datoria fiscală pentru care se acordă avantajul respectiv trebuie să fi survenit cel târziu la 31 decembrie 2020.”

24.

Punctul 23a se înlocuiește cu următorul text:

„23a.

În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea în mai multe sectoare cărora li se aplică cuantumuri maxime diferite în conformitate cu punctul 22 litera (a) și cu punctul 23 litera (a), statul membru în cauză trebuie să asigure, prin mijloace adecvate, cum ar fi separarea conturilor, faptul că pentru fiecare dintre aceste activități se respectă plafonul aferent și că nu se depășește cuantumul maxim total de 800 000 EUR per întreprindere. În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea în sectoarele menționate la punctul 23 litera (a), nu ar trebui să se depășească cuantumul maxim total de 120 000 EUR per întreprindere.

25.

Se introduce punctul 24a:

„24a.

Ajutoarele acordate în temeiul secțiunii 3.2 nu pot fi cumulate cu ajutoarele acordate pentru același principal subiacent al împrumutului în temeiul secțiunii 3.3 și viceversa. Ajutoarele acordate în temeiul secțiunilor 3.2 și 3.3 pot fi cumulate pentru împrumuturi diferite, cu condiția ca cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar să nu depășească plafoanele stabilite la punctul 25 litera (d) sau la punctul 27 litera (d). Un beneficiar poate beneficia în paralel de mai multe măsuri prevăzute în secțiunea 3.2, cu condiția ca cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar să nu depășească plafoanele stabilite la punctul 25 literele (d) și (e).”

26.

La punctul 25 litera (d), punctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

„(iii)

cu condiția furnizării unei justificări adecvate Comisiei de către statul membru (de exemplu, în legătură cu caracteristicile anumitor tipuri de întreprinderi), cuantumul împrumutului poate fi majorat pentru a acoperi nevoile de lichidități de la momentul acordării acestuia pentru următoarele 18 luni în cazul IMM-urilor (13) și pentru următoarele 12 luni în cazul întreprinderilor mari. Nevoile de lichidități ar trebui stabilite prin intermediul autocertificării de către beneficiar (14).”

27.

Punctul 25 litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

Pentru împrumuturile cu scadență până la 31 decembrie 2020, cuantumul principalului împrumutului poate fi mai mare decât cel prevăzut la punctul 25 litera (d), cu condiția ca statul membru să furnizeze o justificare adecvată Comisiei și cu condiția ca proporționalitatea ajutorului să rămână asigurată și să fie demonstrată Comisiei de către statul membru.”

28.

Punctul 26 se înlocuiește cu următorul text:

„26.

În vederea asigurării accesului la lichidități pentru întreprinderile care se confruntă cu un deficit brusc de lichidități, subvenționarea ratelor dobânzii pe o perioadă limitată și pentru un cuantum limitat al împrumutului poate constitui, în circumstanțele actuale, o soluție adecvată, necesară și clar direcționată. În plus, datoria subordonată care, în cazul unei proceduri de insolvență, este subordonată creditorilor chirografari preferențiali, poate constitui, de asemenea, o soluție adecvată, necesară și clar direcționată în circumstanțele actuale. O astfel de datorie constituie un instrument cu un potențial mai redus de denaturare a concurenței decât instrumentele de capitaluri proprii sau cele de capital hibride, întrucât nu poate fi convertită automat în capital propriu atât timp cât întreprinderea are capacitatea de a-și continua activitatea. Prin urmare, ajutoarele sub formă de datorie subordonată (15) trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în secțiunea 3.3, care se referă la instrumentele de datorie. Cu toate acestea, întrucât sporesc capacitatea societăților de a contracta datorii cu rang prioritar într-un mod similar sprijinului sub formă de capital, trebuie să se aplice în plus o marjă pentru riscul de credit și o limitare suplimentară a sumei în raport cu datoria cu rang prioritar [o treime pentru întreprinderile mari și jumătate din sumă pentru IMM-uri, astfel cum se definește la punctul 27 litera (d) subpunctul (i) sau (ii)]. Peste aceste plafoane, datoria subordonată ar trebui să fie evaluată în conformitate cu condițiile pentru măsurile de recapitalizare în contextul COVID-19 prevăzute în secțiunea 3.11, pentru a se asigura egalitatea de tratament.”

29.

Se introduce punctul 26a, după cum urmează:

„26a.

Ajutoarele acordate în temeiul secțiunii 3.3 nu pot fi cumulate cu ajutoarele acordate pentru același principal subiacent al împrumutului în temeiul secțiunii 3.2 și viceversa. Ajutoarele acordate în temeiul secțiunilor 3.2 și 3.3 pot fi cumulate pentru împrumuturi diferite, cu condiția ca cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar să nu depășească pragurile stabilite la punctul 25 litera (d) sau la punctul 27 litera (d). Un beneficiar poate beneficia în paralel de mai multe măsuri prevăzute în secțiunea 3.3, cu condiția ca cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar să nu depășească plafoanele stabilite la punctul 27 literele (d) și (e).”

30.

La punctul 27 litera (d), punctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

„(iii)

cu condiția furnizării unei justificări adecvate Comisiei de către statul membru (de exemplu, în legătură cu caracteristicile anumitor tipuri de întreprinderi), cuantumul împrumutului poate fi majorat pentru a acoperi nevoile de lichidități de la momentul acordării acestuia pentru următoarele 18 luni în cazul IMM-urilor (16) și pentru următoarele 12 luni în cazul întreprinderilor mari. Nevoile de lichidități ar trebui stabilite prin intermediul autocertificării de către beneficiar (17).”

31.

Punctul 27 litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

Pentru împrumuturile cu scadență până la 31 decembrie 2020, cuantumul principalului împrumutului poate fi mai mare decât cel prevăzut la punctul 27 litera (d), cu condiția ca statul membru să furnizeze o justificare adecvată Comisiei și cu condiția ca proporționalitatea ajutorului să rămână asigurată și să fie demonstrată Comisiei de către statul membru.”

32.

Se introduce punctul 27a, după cum urmează:

„27a.

Se pot acorda instrumente de datorie, care, în cazul unei proceduri de insolvență, sunt subordonate creditorilor chirografari preferențiali, la rate reduse ale dobânzii, care sunt cel puțin egale cu rata de bază și cu marjele riscului de credit prevăzute în tabelul de la punctul 27 litera (a), la care se adaugă 200 de puncte de bază pentru întreprinderile mari și 150 de puncte de bază pentru IMM-uri. Posibilitatea alternativă de la punctul 27 litera (b) se aplică unor astfel de instrumente de datorie. Trebuie, de asemenea, respectate prevederile de la punctul 27 literele (c), (f) și (g). În cazul în care cuantumul datoriei subordonate depășește ambele plafoane menționate în continuare (18), compatibilitatea instrumentului cu piața internă se stabilește în conformitate cu secțiunea 3.11:

(i)	două treimi din masa salarială anuală a beneficiarului pentru întreprinderile mari și masa salarială anuală a beneficiarului pentru IMM-uri, astfel cum sunt definite la punctul 27 litera (d) subpunctul (i); și

(ii)	8,4 % din cifra de afaceri totală a beneficiarului pe 2019 pentru întreprinderile mari și 12,5 % din cifra de afaceri totală a beneficiarului pe 2019 pentru IMM-uri.”

33.

Punctul 28 se înlocuiește cu următorul text:

„28.

Întreprinderilor care se confruntă cu un deficit brusc de lichidități li se pot acorda ajutoare sub formă de garanții și împrumuturi în temeiul secțiunilor 3.1, 3.2 și 3.3 din prezenta comunicare, în mod direct sau prin intermediul instituțiilor de credit și al altor instituții financiare care acționează ca intermediari financiari. În acest din urmă caz, trebuie să se respecte condițiile de mai jos.”

34.

Punctul 31 se înlocuiește cu următorul text:

„31.

Instituțiile de credit sau alte instituții financiare ar trebui să transfere în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali avantajele garanției publice sau ale ratelor dobânzii subvenționate pentru împrumuturi. Intermediarul financiar trebuie să fie în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism prin care se asigură că avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai reduse în materie de garanții reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute decât în absența unor astfel de garanții publice sau împrumuturi.”

35.

La punctul 37, litera (j) se înlocuiește cu următorul text:

„(j)

Infrastructurile de testare și de producție la scară largă trebuie să fie disponibile mai multor utilizatori și să fie puse la dispoziție în mod transparent și nediscriminatoriu. Întreprinderile care au finanțat cel puțin 10 % din costurile de investiții pot beneficia de un acces preferențial, în condiții mai favorabile.”

36.

Se introduce punctul 43a:

„43a.

În măsura în care o astfel de schemă include și angajații instituțiilor de credit sau instituțiilor financiare, orice ajutor acordat acestor instituții nu are ca obiectiv menținerea sau restabilirea viabilității, a lichidității sau a solvabilității acestora, având în vedere obiectivul predominant social al unui astfel de ajutor (19). Prin urmare, Comisia consideră că aceste ajutoare nu ar trebui considerate sprijin financiar public extraordinar, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 28 din Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și cu articolul 3 alineatul (1) punctul 29 din Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție, și nu ar trebui evaluate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat aplicabile sectorului bancar (20).”

37.

Se introduce următoarea secțiune:

„3.11. Măsuri de recapitalizare

44.

Prezentul cadru temporar stabilește criteriile din cadrul normelor UE privind ajutoarele de stat pe baza cărora statele membre pot acorda sprijin public sub formă de instrumente de capitaluri proprii și/sau instrumente de capital hibride întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza epidemiei de COVID-19 (21). Scopul comunicării este de a asigura faptul că perturbarea economiei nu duce la punerea unor întreprinderi care erau viabile înainte de epidemia de COVID-19 în fața situației de a fi nevoite să iasă de pe piață în mod nejustificat. Prin urmare, recapitalizările nu trebuie să depășească minimul necesar pentru a asigura viabilitatea beneficiarului și nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru a restabili structura capitalului beneficiarului la nivelul la care se situa acesta înaintea epidemiei de COVID-19. Întreprinderile mari trebuie să raporteze cu privire la modul în care ajutoarele primite sprijină activitățile desfășurate de acestea în conformitate cu obiectivele UE și obligațiile naționale legate de transformarea verde și digitală, inclusiv cu obiectivul UE privind neutralitatea climatică până în 2050.

45.

În același timp, Comisia subliniază faptul că furnizarea de sprijin public național sub formă de instrumente de capitaluri proprii și/sau instrumente de capital hibride ca parte a schemelor de ajutoare sau în cazuri individuale, ar trebui luată în considerare doar dacă nu se poate găsi nicio altă soluție adecvată. În plus, emiterea unor astfel de instrumente ar trebui să facă obiectul unor condiții stricte, deoarece acestea denaturează în mare măsură concurența între întreprinderi. Prin urmare, astfel de intervenții trebuie să fie supuse unor condiții clare în ceea ce privește participarea și încetarea participării statului la capitalul social al întreprinderilor în cauză, precum și în ceea ce privește remunerarea acestora de către stat, unor dispoziții privind guvernanța și unor măsuri adecvate de limitare a denaturărilor concurenței. În acest context, Comisia remarcă faptul că stabilirea de măsuri naționale de sprijin într-un mod care să îndeplinească obiectivele de politică ale UE legate de transformarea verde și digitală a economiilor lor va permite o creștere mai durabilă pe termen lung și va promova transformarea în vederea îndeplinirii, până în 2050, a obiectivului UE convenit privind neutralitatea climatică.

3.11.1. Aplicabilitate

46.

Următoarele condiții se aplică schemelor de recapitalizare și măsurilor individuale de recapitalizare ale statelor membre pentru întreprinderile nefinanciare (denumite în mod colectiv «măsuri de recapitalizare în contextul COVID-19») în temeiul prezentei comunicări, care nu sunt vizate de secțiunea 3.1 din prezenta comunicare. Acestea se aplică măsurilor de recapitalizare în contextul COVID-19 pentru întreprinderile mari și IMM‐uri (22).

47.

De asemenea, următoarele condiții se aplică și instrumentelor de tip creanță subordonată care depășesc ambele plafoane prevăzute în secțiunea 3.3 punctul 27a subpunctele (i) și (ii) din prezenta comunicare.

48.

Măsurile de recapitalizare în contextul COVID-19 se acordă ce târziu până la 30 iunie 2021.

3.11.2. Condiții de eligibilitate și participare

49.

O măsură de recapitalizare în contextul COVID-19 trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)	fără intervenția statului, beneficiarul ar da faliment sau s-ar confrunta cu dificultăți grave în a-și menține activitățile. Astfel de dificultăți pot fi demonstrate în special prin deteriorarea raportului între datoriile și capitalurile proprii ale beneficiarului sau a unor indicatori similari;

(b)

este în interesul comun să se intervină. Acest lucru poate avea legătură cu evitarea dificultăților sociale și a disfuncționalității pieței cauzate de o pierdere semnificativă de locuri de muncă, de ieșirea de pe piață a unei societăți inovatoare, de ieșirea de pe piață a unei societăți de importanță sistemică, de riscul de perturbare a unui serviciu important sau de situații similare justificate în mod corespunzător de statul membru în cauză;

(c)	beneficiarul nu este în măsură să găsească finanțare pe piețe în condiții abordabile, iar măsurile orizontale existente în statul membru în cauză pentru acoperirea nevoilor de lichidități sunt insuficiente pentru a asigura viabilitatea acesteia; și

(d)	beneficiarul nu este o întreprindere care era deja în dificultate la 31 decembrie 2019 [în sensul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (23)].

50.

Statele membre acordă măsuri de recapitalizare în contextul COVID-19 în cadrul unei scheme de ajutoare aprobate de Comisie numai în urma unei cereri scrise de acordare a unui astfel de ajutor din partea întreprinderilor beneficiare potențiale. În ceea ce privește ajutoarele notificabile individual, statele membre furnizează dovezi ale unei astfel de cereri scrise ca parte a notificării măsurii de ajutor individual Comisiei.

51.

Cerințele din această secțiune și din secțiunile 3.11.4, 3.11.5, 3.11.6 și 3.11.7 se aplică atât schemelor de recapitalizare în contextul COVID-19, cât și măsurilor de ajutor individual în contextul COVID-19. Atunci când aprobă o schemă, Comisia va solicita notificarea separată a ajutoarelor individuale care depășesc pragul de 250 de milioane EUR. În ceea ce privește aceste notificări, Comisia va evalua dacă finanțarea existentă pe piață sau măsurile orizontale destinate acoperirii nevoilor de lichiditate nu sunt suficiente pentru a asigura viabilitatea societății; dacă instrumentele de recapitalizare selectate și condițiile aferente acestora sunt adecvate pentru a aborda dificultățile grave ale beneficiarului; proporționalitatea ajutorului și dacă sunt respectate condițiile din prezenta secțiune și din secțiunile 3.11.4, 3.11.5, 3.11.6 și 3.11.7.

3.11.3. Tipuri de măsuri de recapitalizare

52.

Statele membre pot furniza măsuri de recapitalizare în contextul COVID-19 prin utilizarea a două seturi distincte de instrumente de recapitalizare:

(a)	instrumente de capitaluri proprii, în special emiterea de noi acțiuni ordinare sau preferențiale; și/sau

(b)	instrumente cu o componentă de capitaluri proprii (denumite «instrumente de capital hibride») (24), în special, drepturi de participare la profit, participații tacite și obligațiuni garantate sau negarantate convertibile.

53.

Intervenția statului poate lua forma oricărei variații a instrumentelor de mai sus sau a unei combinații de instrumente de capitaluri proprii și instrumente de capital hibride. De asemenea, statele membre pot subscrie instrumentele de mai sus în contextul unei oferte de piață, cu condiția ca orice intervenție ulterioară a statului în favoarea unui beneficiar să îndeplinească condițiile prevăzute în prezenta secțiune 3.11 a comunicării. Statul membru trebuie să se asigure că instrumentele de recapitalizare selectate și condițiile aferente acestora sunt adecvate pentru a răspunde nevoilor de recapitalizare ale beneficiarului, având în același timp cel mai redus efect de denaturare a concurenței.

3.11.4. Cuantumul recapitalizării

54.

Pentru a se asigura proporționalitatea ajutorului, cuantumul recapitalizării în contextul COVID-19 nu trebuie să depășească minimul necesar pentru a asigura viabilitatea beneficiarului și nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru a restabili structura capitalului beneficiarului la nivelul la care se situa acesta înaintea epidemiei de COVID-19, adică cel corespunzător situației la 31 decembrie 2019. La evaluarea proporționalității ajutorului, se iau în considerare ajutoarele de stat primite sau planificate în contextul epidemiei de COVID-19.

3.11.5. Remunerarea și ieșirea statului

Principii generale

55.

Statul trebuie să primească o remunerație corespunzătoare pentru investiție. Cu cât remunerația este mai apropiată de condițiile pieței, cu atât este mai scăzută denaturarea potențială a concurenței cauzată de intervenția statului.

56.

Recapitalizarea în contextul COVID-19 ar trebui răscumpărată atunci când economia se stabilizează. Comisia consideră că este oportun să se acorde beneficiarului timp suficient pentru a răscumpăra recapitalizarea. Statul membru trebuie să instituie un mecanism de stimulare progresivă a răscumpărării.

57.

Remunerarea măsurii de recapitalizare în contextul COVID-19 ar trebui majorată pentru a se asigura convergența cu prețurile pieței în scopul acordării unui stimulent beneficiarului și celorlalți acționari pentru a răscumpăra măsura de recapitalizare de stat și pentru a reduce la minimum riscul de denaturare a concurenței.

58.

Prin urmare, măsurile de recapitalizare în contextul COVID-19 trebuie să conțină stimulente adecvate pentru ca întreprinderile să răscumpere recapitalizarea în contextul COVID-19 și să caute capital alternativ atunci când condițiile de piață o permit, solicitând o remunerație suficient de mare pentru recapitalizare.

59.

Ca alternativă la metodologiile de remunerare prezentate în continuare, statele membre pot notifica scheme sau măsuri individuale în cazul în care metodologia de remunerare este adaptată în funcție de caracteristicile și de vechimea instrumentului de capital, cu condiția ca acestea să conducă, per ansamblu, la un rezultat similar în ceea ce privește efectele de stimulare a ieșirii statului și să aibă un impact general similar asupra remunerării statului.

Remunerarea instrumentelor de capitaluri proprii

60.

O injecție de capital de către stat sau o intervenție echivalentă se realizează la un preț care nu depășește prețul mediu al acțiunilor beneficiarului în cursul celor 15 zile care precedă data cererii de injecție de capital. Dacă beneficiarul nu este o societate cotată la bursă, ar trebui efectuată o estimare a valorii sale de piață de către un expert independent sau prin utilizarea altor mijloace proporționale.

61.

Orice măsură de recapitalizare include un mecanism de majorare treptată a remunerării statului, pentru a stimula beneficiarul să răscumpere capitalul injectat de stat. Această majorare a remunerării poate fi realizată prin acordarea de acțiuni suplimentare (25) statului sau prin alte mecanisme și ar trebui să corespundă unei creșteri de cel puțin 10 % a remunerării statului (pentru participarea care rezultă din injecția de capital propriu de către stat în contextul COVID-19 care încă nu a fost rambursată), pentru fiecare treaptă de majorare:

(a)	La patru ani de la data injecției de capital propriu în contextul COVID-19, dacă statul nu a vândut încă cel puțin 40 la sută din participația sa la capitalul propriu care rezultă din injecția de capital propriu în contextul COVID-19, va fi activat mecanismul de majorare treptată.

(b)	La șase ani de la data injecției de capital propriu în contextul COVID-19, dacă statul nu a vândut încă integral participația sa la capitalul propriu care rezultă din injecția de capital propriu în contextul COVID-19, va fi activat din nou mecanismul de majorare treptată (26).

Dacă beneficiarul nu este o societate cotată la bursă, statele membre pot decide să activeze fiecare dintre cele două trepte cu un an mai târziu, și anume la cinci ani, respectiv la șapte ani de la data injecției de capital propriu în contextul COVID-19.

62.

Comisia poate accepta mecanisme alternative, cu condiția ca acestea să conducă per ansamblu la un rezultat similar în ceea ce privește efectul de stimulare a ieșirii statului și la un impact general similar asupra remunerării statului.

63.

Beneficiarul ar trebui să aibă oricând posibilitatea de a răscumpăra participația la capitalul propriu achiziționată de stat. Pentru a se asigura faptul că statul primește o remunerare adecvată pentru investiția sa, prețul de răscumpărare ar trebui să fie valoarea cea mai mare dintre: (i) investiția nominală a statului majorată cu o dobândă de remunerare anuală cu 200 de puncte de bază mai mare decât cea prezentată în tabelul de mai jos (27); sau (ii) prețul pieței la momentul răscumpărării.

64.

Ca alternativă, statul poate vinde în orice moment, la prețurile pieței, participația sa altor cumpărători decât beneficiarul. O astfel de vânzare necesită, în principiu, o consultare deschisă și nediscriminatorie a potențialilor cumpărători sau vânzarea la bursa de valori. Statul le poate acorda acționarilor existenți drepturi prioritare de cumpărare la prețul rezultat în urma consultării publice.

Remunerarea instrumentelor de capital hibride

65.

Remunerarea globală a instrumentelor de capital hibride trebuie să țină seama în mod corespunzător de următoarele elemente:

(a)	caracteristicile instrumentului ales, inclusiv nivelul de subordonare al acestuia, riscul său și toate modalitățile de plată;

(b)	stimulente de ieșire integrate (de exemplu clauze de majorare treptată și de răscumpărare); și

(c)	o rată a dobânzii de referință adecvată.

66.

Remunerarea minimă a instrumentelor de capital hibride până la conversia lor în instrumente similare instrumentelor de capitaluri proprii este cel puțin egală cu rata de bază [rata IBOR corespunzătoare scadenței de 1 an sau echivalentul acesteia publicată de Comisie (28)] plus prima, astfel cum este prevăzută mai jos.

Remunerarea instrumentelor de capital hibride: rata IBOR corespunzătoare scadenței de 1 an +

Tipul de beneficiar	Primul an	Al 2-lea și al 3-lea an	Al 4-lea și al 5-lea an	Al 6-lea și al 7-lea an	Al 8-lea an și următorii
IMM-uri	225 de puncte de bază	325 de puncte de bază	450 de puncte de bază	600 de puncte de bază	800 de puncte de bază
Întreprinderi mari	250 de puncte de bază	350 de puncte de bază	500 de puncte de bază	700 de puncte de bază	950 de puncte de bază

67.

Conversia instrumentelor de capital hibride în capital propriu se efectuează la cel puțin 5 la sută sub valoarea TERP (prețul teoretic fără exercitarea de drepturi) la momentul conversiei.

68.

După conversia în capital propriu, trebuie inclus un mecanism de majorare treptată a remunerării statului, pentru a stimula beneficiarii să răscumpere capitalul injectat de stat. În cazul în care capitalul propriu care rezultă din intervenția statului în contextul COVID-19 este în continuare deținut de stat la doi ani de la data conversiei în capital propriu, statul primește o cotă suplimentară din capitalul beneficiarului, pe lângă participația sa rămasă care rezultă din conversia de către stat a instrumentelor de capital hibride în contextul COVID-19. Această cotă suplimentară de proprietate trebuie să fie de cel puțin 10 la sută din participația rămasă care rezultă din conversia de către stat a instrumentelor de capital hibride în contextul COVID-19. Comisia poate accepta mecanisme alternative de majorare treptată, cu condiția ca acestea să aibă același efect de stimulare și un impact global similar asupra remunerării statului.

69.

Statele membre pot alege o formulă de stabilire a prețului care să includă clauze suplimentare de majorare treptată sau de rambursare. Aceste caracteristici ar trebui să fie concepute astfel încât să încurajeze încetarea rapidă a sprijinului acordat de stat beneficiarului sub formă de recapitalizare. Comisia poate accepta, de asemenea, metodologii alternative de stabilire a prețului, cu condiția ca acestea să conducă la remunerări mai mari decât cele care rezultă din metodologia de mai sus sau similare acestora.

70.

Având în vedere că natura instrumentelor hibride variază în mod semnificativ, Comisia nu oferă orientări pentru toate tipurile de instrumente. În orice caz, instrumentele hibride trebuie să respecte principiile menționate mai sus, cu o remunerare care să reflecte riscul asociat instrumentelor specifice.

3.11.6. Guvernanța și prevenirea denaturărilor nejustificate ale concurenței

71.

Pentru a preveni denaturările nejustificate ale concurenței, beneficiarii trebuie să nu practice o expansiune comercială agresivă finanțată prin ajutoare de stat sau prin asumarea de riscuri excesive de către beneficiari. Ca principiu general, cu cât participația statului membru la capitalul propriu este mai mică și cu cât remunerarea este mai mare, cu atât mai mică este nevoia de garanții.

72.

În cazul în care beneficiarul unei măsuri de recapitalizare în contextul COVID-19 cu o valoare de peste 250 de milioane EUR este o întreprindere cu putere de piață semnificativă pe cel puțin una dintre piețele relevante pe care își desfășoară activitatea, statele membre trebuie să propună măsuri suplimentare pentru a menține o concurență efectivă pe piețele respective. Atunci când propun astfel de măsuri, statele membre pot, în special, să ofere angajamente structurale sau de natură comportamentală în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind măsurile corective admisibile în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului și în temeiul Regulamentului (CE) nr. 802/2004 al Comisiei.

73.

Beneficiarilor unor măsuri de recapitalizare în contextul COVID-19 li se interzice să își facă publicitate în scopuri comerciale că au primit o astfel de recapitalizare.

74.

Atât timp cât cel puțin 75 % din măsurile de recapitalizare în contextul COVID-19 nu au fost rambursate, li se interzice beneficiarilor, alții decât IMM-urile, să achiziționeze o participație de peste 10 % din concurenți sau alți operatori din același sector de activitate, inclusiv operațiuni din amonte și din aval.

75.

În circumstanțe excepționale și fără a aduce atingere controlului concentrărilor economice, acești beneficiari pot achiziționa o participație de peste 10 % din operatori din amonte sau din aval din sectorul lor de activitate, numai dacă achiziția este necesară pentru a menține viabilitatea beneficiarului. Comisia poate autoriza achiziția dacă aceasta este necesară pentru menținerea viabilității beneficiarului. Achiziția nu poate fi realizată înainte de luarea unei decizii de către Comisie cu privire la aceasta.

76.

Ajutorul de stat nu se utilizează pentru subvenționarea încrucișată a activităților economice ale unor întreprinderi integrate care se aflau deja în dificultate la 31 decembrie 2019. În societățile integrate trebuie să se realizeze o separare clară a conturilor, pentru a se asigura faptul că măsura de recapitalizare nu aduce beneficii activităților respective.

77.

Atât timp cât măsurile de recapitalizare în contextul COVID-19 nu au fost rambursate integral, beneficiarii nu pot efectua plăți de dividende, nici plăți neobligatorii de cupoane și nici nu pot răscumpăra acțiuni, altele decât cele legate de stat.

78.

Atât timp cât cel puțin 75 % din măsurile de recapitalizare în contextul COVID-19 nu au fost rambursate, remunerația fiecărui membru al conducerii beneficiarilor nu trebuie să depășească partea fixă a remunerației sale la 31 decembrie 2019. Pentru persoanele care devin membri ai conducerii la data recapitalizării sau ulterior, limita aplicabilă este cea mai mică remunerație fixă a oricăruia dintre membrii conducerii la 31 decembrie 2019. În nici un caz nu se plătesc prime sau alte elemente de remunerație variabile sau comparabile.

3.11.7. Strategia de ieșire a statului din participația rezultată din recapitalizare și obligații de raportare

79.

Beneficiarii, alții decât IMM-urile, care au primit o recapitalizare în contextul COVID-19 de peste 25 % din capitalul propriu în momentul intervenției trebuie să demonstreze că au o strategie de ieșire credibilă în ceea ce privește participația statului membru, cu excepția cazului în care intervenția statului se reduce sub nivelul de 25 % din capitalul propriu în termen de 12 luni de la data acordării ajutorului (29).

80.

Strategia de ieșire trebuie să prevadă:

(a)	planul beneficiarului privind continuarea activității sale și utilizarea fondurilor investite de către stat, inclusiv un calendar de plată a remunerării și răscumpărării investiției statului (denumite împreună «calendarul de rambursare»); și

(b)	măsurile pe care beneficiarul și statul le vor lua pentru a se conforma calendarului de rambursare.

81.

Strategia de ieșire ar trebui să fie pregătită și transmisă statului membru în termen de 12 luni de la data acordării ajutorului și trebuie aprobată de statul membru.

82.

Pe lângă obligația stabilită la punctele 79-81, beneficiarii trebuie să raporteze statului membru cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a calendarului de rambursare și la respectarea condițiilor prevăzute în secțiunea 3.11.6, în termen de 12 luni de la prezentarea calendarului, iar ulterior o dată la 12 luni.

83.

Atât timp cât măsurile de recapitalizare în contextul COVID-19 nu au fost rambursate integral, beneficiarii unei recapitalizări în contextul COVID-19, alții decât IMM-urile, trebuie să publice, în termen de 12 luni de la data acordării ajutorului și ulterior o dată la 12 luni, informații cu privire la utilizarea ajutorului primit. În special, ar trebui transmise informații cu privire la modul în care utilizarea de către aceștia a ajutoarelor primite sprijină activitățile pe care le desfășoară în conformitate cu obiectivele UE și cu obligațiile naționale legate de transformarea verde și digitală, inclusiv cu obiectivul UE privind neutralitatea climatică până în 2050.

84.

Statul membru ar trebui să raporteze anual Comisiei cu privire la punerea în aplicare a calendarului de rambursare și la respectarea condițiilor prevăzute în secțiunea 3.11.6. Dacă beneficiarul a primit o recapitalizare în contextul COVID-19 de peste 250 de milioane EUR, raportul trebuie să includă informații privind respectarea condițiilor prevăzute la punctul 54.

85.

Dacă la șase ani de la data recapitalizării în contextul COVID-19 intervenția statului nu a fost redusă sub 15 % din capitalul propriu al beneficiarului, trebuie notificat Comisiei spre aprobare un plan de restructurare în conformitate cu Orientările privind salvarea și restructurarea. Comisia va evalua dacă acțiunile prevăzute în planul de restructurare asigură viabilitatea beneficiarului, ținând seama și de obiectivele UE și obligațiile naționale legate de transformarea verde și digitală, precum și ieșirea statului fără a afecta schimburile comerciale într-o măsură contrară interesului comun. Dacă beneficiarul nu este o societate cotată la bursă sau este un IMM, statul membru poate decide să notifice un plan de restructurare numai dacă intervenția statului nu a fost redusă sub nivelul de 15 % din capitalul propriu la șapte ani de la data recapitalizării în contextul COVID-19.”

38.

Punctul 44 se renumerotează ca punctul 86 și se modifică după cum urmează:

„86.

Cu excepția ajutoarelor acordate în temeiul secțiunilor 3.9, 3.10 și 3.11, statele membre trebuie să publice informațiile relevante (30) cu privire la fiecare ajutor individual acordat în temeiul prezentei comunicări pe site-ul web cuprinzător dedicat ajutoarelor de stat sau pe instrumentul IT al Comisiei (31), în termen de 12 luni de la data acordării. Statele membre trebuie să publice informațiile relevante (32) cu privire la fiecare recapitalizare individuală acordată în temeiul secțiunii 3.11 pe site-ul web cuprinzător dedicat ajutoarelor de stat sau pe instrumentul IT al Comisiei, în termen de trei luni de la data recapitalizării. Se include valoarea nominală a recapitalizării pentru fiecare beneficiar.”

39.

Punctele 45-52 se renumerotează ca punctele 87-94.

40.

Punctul 49 se renumerotează ca punctul 91 și se înlocuiește cu următorul text:

„91.

Comisia aplică prezenta comunicare începând cu 19 martie 2020, având în vedere impactul economic al epidemiei de COVID-19, care a necesitat o acțiune imediată. Prezenta comunicare este justificată de circumstanțele excepționale actuale și nu va fi aplicată după 31 decembrie 2020, cu excepția secțiunii 3.11, care va fi aplicată până la 1 iulie 2021. Comisia poate revizui prezenta comunicare înainte de 31 decembrie 2020 pe baza unor considerente importante care țin de politica de concurență sau pe baza unor considerente economice importante. Dacă va fi util, Comisia va putea, de asemenea, să ofere clarificări suplimentare cu privire la anumite aspecte ale abordării sale.”

(1) Comunicarea Comisiei din 19 martie 2020, C(2020) 1863 (JO C 91 I, 20.3.2020, p. 1).

(2) Comunicarea Comisiei din 3 aprilie 2020, C(2020) 2215 (JO C 112 I, 4.4.2020, p. 1).

(3) A se vedea, de asemenea, secțiunea 4.2.3 din Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat, astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, C(2016) 2946 (JO C 262, 19.7.2016, p. 1).

(4) Comunicare a Comisiei – Orientări adresate statelor membre privind investițiile străine directe și libera circulație a capitalurilor din țări terțe și privind protecția activelor strategice ale Europei, în perspectiva aplicării Regulamentului (UE) 2019/452 (Regulamentul privind examinarea investițiilor străine directe), C(2020) 1981 final din 25 martie 2020.

(5) Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79I, 21.3.2019, p. 1).

(6) Comunicarea Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc (JO C 19, 22.1.2014, p. 4).

(7) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(8) De exemplu, Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 (JO C 200, 28.6.2014, p. 1), Orientările pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor de comunicații în bandă largă (JO C 25, 26.1.2013, p. 1), Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020 (JO C 209, 23.7.2013, p. 1), Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (JO C 198, 27.6.2014, p. 1) și Criteriile pentru analiza compatibilității cu piața internă a ajutorului de stat destinat să promoveze realizarea unor proiecte importante de interes european comun (JO C 188, 20.6.2014, p. 4).

(9) Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare (JO C 216, 30.7.2013, p. 1).

(10) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1), Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 193, 1.7.2014, p. 1) și Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 369, 24.12.2014, p. 37).

(11) Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1), Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol (JO L 352, 24.12.2013, p. 9), Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii (JO L 190, 28.6.2014, p. 45) și Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general (JO L 114, 26.4.2012, p. 8).

(12) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare), Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 193, 1.7.2014, p. 1) și Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 369, 24.12.2014, p. 37).

(13) Astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare).

(14) Planul de lichidități poate include atât costurile cu capitalul circulant, cât și costurile de investiții.

(15) Cu excepția cazului în care un astfel de ajutor îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 3.1 din prezenta comunicare.

(16) Astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare.

(17) Planul de lichidități poate include atât costurile cu capitalul circulant, cât și costurile de investiții.

(18) În cazul în care plățile de cupoane sunt capitalizate, acest lucru trebuie luat în considerare la stabilirea plafoanelor respective, cu condiția ca o astfel de capitalizare să fi fost planificată sau previzibilă la momentul notificării măsurii. De asemenea, orice altă măsură de ajutor de stat sub formă de datorie subordonată, acordată în contextul epidemiei de COVID-19, chiar și în afara domeniului de aplicare al prezentei comunicări, trebuie inclusă în acest calcul. Cu toate acestea, datoriile subordonate acordate în conformitate cu secțiunea 3.1 din prezenta comunicare nu sunt luate în considerare pentru aceste plafoane.

(19) A se vedea, prin analogie, considerentul 73 din Decizia SA.49554 a Comisiei – CY – Schema cipriotă pentru credite neperformante garantate cu reședințe principale (Estia) și considerentul 71 din Decizia SA.53520 a Comisiei – EL – Schema de protecție a reședinței principale.

(20) A se vedea punctul 6 din prezenta comunicare.

(21) Posibilitatea de a oferi ajutoare sub formă de instrumente de capitaluri proprii și/sau instrumente de capital hibride, dar cu valori nominale mult mai mici, este deja prevăzută în condițiile de la punctul 3.1 din prezenta comunicare.

(22) Așa cum se prevede la punctul 16 din prezenta comunicare, notificarea unor abordări alternative rămâne posibilă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE.

(23) Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(24) Instrumentele de capital hibride sunt instrumente care au atât caracteristici ale datoriei, cât și ale capitalurilor proprii. De exemplu, obligațiunile convertibile sunt remunerate la fel ca obligațiunile până când sunt convertite în capitaluri proprii. Prin urmare, evaluarea remunerării globale a instrumentelor de capital hibride depinde, pe de o parte, de remunerarea acestora cât timp sunt instrumente similare datoriilor și, pe de altă parte, de condițiile pentru conversia lor în instrumente similare instrumentelor de capitaluri proprii.

(25) Acțiunile suplimentare pot fi acordate, de exemplu, prin emiterea de obligațiuni convertibile la data recapitalizării, care vor fi convertite în capital propriu la data declanșării mecanismului de majorare treptată.

(26) De exemplu, dacă majorarea treptată se efectuează prin acordarea de acțiuni suplimentare statului. Dacă participația statului la un beneficiar este de 40 % ca urmare a injecției sale de capital, iar statul nu își vinde participația înainte de data prevăzută, participația statului ar trebui să crească cu cel puțin 0,1x40 % = 4 %, pentru a ajunge la 44 % la patru ani și la 48 % la șase ani de la data injecției de capital propriu în contextul COVID-19, rezultând astfel o diluare corespunzătoare a participațiilor celorlalți acționari.

(27) Majorarea cu 200 de puncte procentuale nu se aplică în al 8-lea an și următorii.

(28) Rate de bază calculate în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6.) și publicate pe site-ul web al DG Concurență la adresa https://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/reference_rates.html

(29) În sensul prezentei subsecțiuni 3.11.7, instrumentele hibride acordate de stat ar trebui contabilizate drept capitaluri proprii.

(30) Este vorba de informațiile solicitate în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014, în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei și în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014. Pentru avansurile rambursabile, garanții, împrumuturi, împrumuturi subordonate și alte forme de ajutor, valoarea nominală a instrumentului financiar suport trebuie introdusă pentru fiecare beneficiar. În ceea ce privește avantajele fiscale și de plată, cuantumul ajutorului individual poate fi indicat sub formă de intervale.

(31) Pagina de căutare publică privind transparența ajutoarelor de stat oferă acces la datele privind fiecare ajutor de stat acordat de statele membre în conformitate cu cerințele UE privind transparența ajutoarelor de stat și poate fi consultată la adresa https://webgate.ec.europa.eu/competition/transparency/public?lang=ro

(32) Este vorba de informațiile solicitate în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014, în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei și în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014.