Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2020/C 110/11)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CAIETUL DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

„SLOVENSKA POTICA”

Nr. UE: TSG-SI-02396 – 30.3.2018

Statul membru sau țara terță: Slovenia

1. Denumirea propusă pentru înregistrare

„Slovenska potica”

2. Tipul de produs (a se vedea anexa XI)

Clasa 2.24. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație

3. Motive pentru înregistrare

3.1. Indicați dacă produsul

☒	rezultă în urma unui mod de producție sau de prelucrare sau a unei compoziții care corespunde practicii tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv;

☐	este produs din materiile prime sau ingredientele utilizate în mod tradițional.

„Slovenska potica” este o ruladă din aluat dospit, cu o umplutură formată cel mai adesea din nuci, tarhon sau stafide. În mod tradițional, aceasta are formă de inel, ca urmare a faptului că este coaptă într-o formă rotundă tradițională denumită „potičnik”, care are fundul plat, margini netede sau canelate și un tub conic în centru.

3.2. Indicați dacă denumirea

☒	a fost utilizată în mod tradițional pentru a desemna produsul specific;

☐	arată caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului.

Termenul „potica”, cu trimitere la forma specifică a ruladei din aluat, este utilizat în prima carte de bucate în limba slovenă scrisă de primul poet sloven, Valentin Vodnik, în 1799. Rețete pentru „potica” pot fi găsite în cărți scrise de Andrej Zamejic (1850), Magdalena Knafelj Pleiweis (1868), Sr Felicita Kalinšek (1923) și alții. După Primul Război Mondial, numărul rețetelor de „potica” a crescut rapid și, în prezent, sunt cunoscute peste 105 tipuri de „potica”, în funcție de umplutură, care poate fi dulce sau sărată. „Potica” se prepară în toate regiunile din Slovenia și, de asemenea, în afara granițelor țării.

Denumirea „potica” derivă din forme anterioare în limba slovenă, cum ar fi „povitica”, „povtica” și „potvica”. Aceasta reflectă diversele metode de preparare utilizate din Evul Mediu (înainte de secolul al XV-lea) până la începutul secolului al XX-lea, când rețeta a devenit mai uniformă. Denumirea unică „potica” a fost utilizată pe scară largă din secolul al XVIII-lea. Denumirea „slovenska potica” a fost utilizată pentru prima dată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

4. Descriere

4.1. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

„Slovenska potica” este o ruladă din aluat dospit, cu o umplutură dulce sau sărată și care are formă de inel datorită faptului că este coaptă într-o formă denumită „potičnik”, și anume, un vas rotund din lut, porțelan sau metal, cu fundul plat, cu margini netede sau canelate și un tub conic în centru. Umpluturile tradiționale sau cele mai obișnuite pentru „slovenska potica” sunt formate din nuci, nuci și stafide, stafide, tarhon, precum și tarhon și brânză cottage.

„Slovenska potica” poate fi un produs congelat proaspăt (necopt) sau copt. În orice situație, crusta unui produs „slovenska potica” copt trebuie să fie uniformă, tare și netedă. Culoarea unui produs „slovenska potica” copt este tipică pentru produsele de cofetărie coapte, și anume brun-aurie. Produsul „slovenska potica” este moale și elastic la atingere. Acesta poate fi presărat cu zahăr pudră.

O vedere în secțiune transversală a produsului „slovenska potica”: crusta nu se desprinde de restul ruladei „potica”, umplutura este distribuită în mod uniform și în linie neîntreruptă, există numărul necesar de straturi, în funcție de diametrul vasului „potičnik”.

4.2. Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Prepararea „slovenska potica”

1.	Făină: făină albă de grâu

2.	Lapte: lapte de vacă

3.	Brânză cottage: grasă, bucățele sau fină

4.	Miez de nucă: măcinat

5.	Vanilie: zahăr vanilat natural, păstaie de vanilie, vanilie pudră sau lichidă. Umplutura de stafide trebuie să includă o păstaie de vanilie sub orice formă (măcinată, zdrobită etc.).

6.	Tarhon – proaspăt sau uscat (frunze tocate) ori congelat

7.	Rom (38-40 % vol.)

8.	Ouă: ouă de găină crude

9.	Unt din lapte de vacă: crud

10.	Zahăr: tos sau pudră

11.

Stafide

12.

Smântână

13.	Smântână (grasă)

14.	Scorțișoară

15.

Sare

16.

Drojdie

De regulă, umplutura trebuie să fie preparată proaspătă sau cu cel mult două zile înainte și păstrată la frigider.

Ingredientele pentru aluatul dospit și prepararea acestuia

Rețetă pe bază de aluat preparat din 1 kg de făină albă de grâu	Rețetă pe baza proporției altor ingrediente față de făină (%)	Toleranțele admise
1 000 g de făină albă de grâu
30 g de drojdie	3	max. 50 g
100 g de unt crud	10	max. 150 g
120 g de zahăr	12	min. 80 g
10 g de sare	1	max. 12 g
3 gălbenușuri sau 60 g de gălbenușuri	6	max. 6 gălbenușuri (120 g)
10 g de zahăr vanilat	1-2	max. 30 g
10 ml de rom	1	max. 20 ml
max. 500 ml de lapte	max. 50	cât este necesar (pentru a obține consistența dorită a aluatului)

Prepararea aluatului

Pentru prepararea aluatului poate fi utilizată o cultură starter, dar nu este obligatorie utilizarea acesteia. Aluatul trebuie să fie amestecat și frământat până când acesta se leagă, este omogen și nu se lipește. După ce a fost frământat, aluatul se lasă să se odihnească timp de cel puțin 15 minute.

După ce s-a odihnit, aluatul:

(a)	fie poate fi întins într-un dreptunghi cu o grosime de 0,4-1,5 cm, acoperit cu umplutură și rulat strâns, fie

(b)	poate fi lăsat mai întâi să crească și abia apoi să fie întins într-un dreptunghi cu o grosime de 0,4-1,5 cm, acoperit cu umplutură și rulat strâns.

Rulada se așază într-un vas „potičnik” uns cu grăsime, se străpunge de sus de câteva ori și se lasă să crească până când crește în mod vizibil ca dimensiune și suprafața devine umflată, dar pufoasă la atingere.

Rulada crescută poate fi străpunsă din nou chiar înainte de coacere.

„Slovenska potica” cu umplutură de nuci

Ingredientele pentru umplutura de nuci	Toleranțele admise
1 000 g de miez de nucă măcinat
375 g de zahăr	min. 250 g
100 g de unt crud	max. 125 g
3 albușuri sau 90 g de albușuri	max. 4 albușuri (120 g)
20 g de zahăr vanilat	max. 30 g
1-2 vârfuri de cuțit sau min. 3 mg de scorțișoară	max. 5 mg
max. 600 ml de lapte	cât este necesar (pentru a obține consistența dorită a umpluturii)

Prepararea umpluturii de nucă și a ruladei „potica”

1.	Nucile măcinate se înmoaie în lapte fierbinte și se lasă să se răcească.

2.	Mai întâi zahărul vanilat, zahărul, scorțișoara și untul moale se adaugă în amestecul de lapte și nuci, apoi se adaugă albușurile bătute spumă. Albușurile pot fi bătute spumă cu zahăr. Umplutura trebuie să fie ușor de întins pentru a împiedica ruperea aluatului.

3.	Aluatul se întinde până când se obține o foaie cu grosimea de un deget, și anume 0,4-1,5 cm.

Pentru fiecare kilogram de aluat trebuie să se utilizeze cel puțin un kilogram de umplutură de nuci. Dacă este coaptă într-o formă cu diametrul de până la 29 cm, rulada „potica” trebuie să aibă cel puțin trei-patru straturi; dacă este coaptă într-un vas mai mare, aceasta poate să aibă încă unul sau două straturi suplimentare.

5.	Umplutura se întinde peste aluat și poate fi presărată cu nuci uscate măcinate.

6.	Apoi, aluatul se rulează strâns și se așază într-un vas „potičnik”, care poate fi uns cu grăsime și presărat cu făină. Cele două capete ale ruladei trebuie să fie lipite strâns.

7.	„Potica” se lasă să crească în „potičnik”.

Înainte de coacere, rulada „potica” poate fi unsă cu un amestec de unt, lapte și gălbenușuri sau cu oricare dintre aceste ingrediente. De asemenea, ea trebuie să fie străpunsă în câteva locuri înainte de a fi introdusă în cuptor. Se recomandă ca „potica” să fie coaptă timp de cel puțin 40 de minute la o temperatură de 160-180 °C. Indiferent de temperatura și de durata de coacere recomandate, oricare dintre acestea poate fi modificată în funcție de tipul de cuptor și de dimensiunea „potica”.

9.	Când este gata, „potica” se răstoarnă din „potičnik” și se lasă să se răcească.

10.	Ea poate fi presărată cu zahăr pudră, se taie în felii și se servește.

„Slovenska potica” cu umplutură de nuci și stafide

Ingredientele pentru umplutura de nuci și stafide	Toleranțele admise
1 000 g de miez de nucă măcinat
200 g de zahăr	min. 100 g
100 g de unt crud	max. 125 g
3 albușuri sau 90 g de albușuri	max. 4 albușuri (120 g)
20 g de zahăr vanilat	max. 30 g
1-2 vârfuri de cuțit sau min. 3 mg de scorțișoară	max. 5 mg
max. 600 ml de lapte	cât este necesar (pentru a obține consistența dorită a umpluturii)
100 g de stafide	max. 250 g de stafide
max. 50 ml de rom (pentru a înmuia stafidele)	Romul nu este un ingredient obligatoriu.

Prepararea umpluturii de nucă și stafide și a ruladei „potica”

1.	Nucile măcinate se înmoaie în lapte fierbinte și se lasă să se răcească.

2.	Mai întâi zahărul vanilat, zahărul, scorțișoara și untul moale se adaugă în amestecul de lapte și nuci, apoi se adaugă albușurile bătute spumă cu zahăr. Umplutura trebuie să fie ușor de întins pentru a împiedica ruperea aluatului.

3.	Aluatul se întinde până când se obține o foaie cu grosimea de un deget, și anume 0,4-1,5 cm.

4.	Umplutura se întinde peste aluat și poate fi presărată cu nuci uscate măcinate și cu stafide (alese și spălate) care au fost înmuiate în rom (înmuierea în rom este opțională).

5.	Pentru fiecare kilogram de aluat trebuie să se utilizeze cel puțin 900 g de umplutură de nuci și 100 g de stafide uscate.

Apoi, aluatul se rulează strâns și se așază într-un vas „potičnik”, care poate fi uns cu grăsime și presărat cu făină. Cele două capete ale ruladei trebuie să fie lipite strâns.

7.	„Potica” se lasă să crească în „potičnik”.

Înainte de coacere, „potica” poate fi unsă cu un amestec de unt, lapte și gălbenușuri sau cu oricare dintre aceste ingrediente. De asemenea, ea trebuie să fie străpunsă în câteva locuri înainte de a fi introdusă în cuptor. Se recomandă ca „potica” să fie coaptă timp de cel puțin 40 de minute la o temperatură de 160-180 °C. Indiferent de temperatura și de durata de coacere recomandate, oricare dintre acestea poate fi modificată în funcție de tipul de cuptor și de dimensiunea „potica”.

9.	Când este gata, „potica” se răstoarnă din „potičnik” și se lasă să se răcească.

10.	Ea poate fi presărată cu zahăr pudră, se taie în felii și se servește.

„Slovenska potica” cu umplutură de stafide

Ingredientele pentru umplutura de stafide	Toleranțele admise
3 gălbenușuri sau min. 60 g de gălbenușuri	max. 4 gălbenușuri (80 g)
50 g de zahăr fin	max. 100 g
1 albuș
30 ml de smântână	max. 50 ml
1 linguriță de păstaie de vanilie zdrobită sau măcinată	max. 0,6 g
500 g de stafide	max. 800 g
50 ml de rom	max. 80 ml

Prepararea umpluturii și a ruladei „potica”

1.	Stafidele se aleg și se înmoaie în rom.

2.	Gălbenușurile se bat până când devin pufoase, după care se adaugă zahărul, vanilia, smântâna și albușul bătut spumă.

3.	Aluatul se întinde până când se obține o foaie cu grosimea de un deget, și anume 0,4-1,5 cm.

4.	Apoi aluatul se acoperă cu umplutura și se presară cu stafide înmuiate în rom. Pentru fiecare kilogram de aluat, umplutura trebuie să conțină cel puțin 500 g de stafide uscate.

Dacă este coaptă într-o formă cu diametrul de până la 29 cm, rulada „potica” trebuie să aibă cel puțin trei-patru straturi; dacă este coaptă într-un vas mai mare, aceasta poate să aibă încă unul sau două straturi suplimentare. Apoi, aluatul se rulează strâns și se așază într-un vas „potičnik”, care poate fi uns cu grăsime și presărat cu făină. Cele două capete ale ruladei trebuie să fie lipite strâns.

6.	„Potica” se lasă să crească în „potičnik”.

Înainte de coacere, rulada „potica” poate fi unsă cu un amestec de unt, lapte și gălbenușuri sau cu oricare dintre aceste ingrediente. De asemenea, ea trebuie să fie străpunsă în câteva locuri înainte de a fi introdusă în cuptor. Se recomandă ca „potica” să fie coaptă timp de cel puțin 30 de minute la o temperatură de 160-180 °C. Indiferent de temperatura și de durata de coacere recomandate, oricare dintre acestea poate fi modificată în funcție de tipul de cuptor și de dimensiunea „potica”.

8.	Când este gata, „potica” se răstoarnă din „potičnik” și se lasă să se răcească.

9.	Ea poate fi presărată cu zahăr pudră, se taie în felii și se servește.

„Slovenska potica” cu umplutură de tarhon

Ingredientele pentru umplutura de tarhon	Toleranțele admise
150 g de unt crud	max. 200 g
100 g de zahăr pudră	min. 50 g
4 gălbenușuri sau min. 80 g de gălbenușuri	min. 3 gălbenușuri (60 g)
75 g de tarhon proaspăt sau congelat ori 15 g de tarhon uscat	min. 30 g de tarhon proaspăt sau congelat ori 8 g de tarhon uscat

Prepararea umpluturii și a ruladei „potica”

1.	Untul se bate și se amestecă cu zahărul și cu gălbenușurile.

2.	Se adaugă frunzele de tarhon tocate sau tarhonul uscat.

3.	Aluatul se întinde până când se obține o foaie cu grosimea de un deget, și anume 0,4-1,5 cm. Pentru fiecare kilogram de aluat, trebuie să se utilizeze 300-400 g de umplutură de unt și tarhon.

5.	„Potica” se lasă să crească în „potičnik”.

Înainte de coacere, rulada „potica” poate fi unsă cu un amestec de unt, lapte și gălbenușuri sau cu oricare dintre aceste ingrediente. De asemenea, ea trebuie să fie străpunsă în câteva locuri înainte de a fi introdusă în cuptor. Se recomandă ca „potica” să fie coaptă timp de cel puțin 30 de minute la o temperatură de 160-180 °C. Indiferent de temperatura și de durata de coacere recomandate, oricare dintre acestea poate fi modificată în funcție de tipul de cuptor și de dimensiunea „potica”.

7.	Când este gata, „potica” se răstoarnă din „potičnik” și se lasă să se răcească.

8.	Ea poate fi presărată cu zahăr pudră, se taie în felii și se servește.

„Slovenska potica” cu umplutură de tarhon și brânză cottage

Ingredientele pentru umplutura de tarhon, brânză cottage și smântână	Toleranțele admise
125 g de brânză cottage	max. 160 g de brânză cottage
125 g de smântână	max. 130 g de smântână
20 g de zahăr	max. 30 g
3 gălbenușuri sau 60 g de gălbenușuri	min. 3 gălbenușuri (60 g)
3 albușuri sau 90 g de albușuri	min. 3 albușuri (90 g)
75 g de tarhon proaspăt sau congelat ori 15 g de tarhon uscat	min. 30 g de tarhon proaspăt sau congelat ori 8 g de tarhon uscat

Prepararea umpluturii și a ruladei „potica”

1.	Brânza cottage se presează printr-o sită și se amestecă cu gălbenușurile și cu tarhonul tocat sau uscat, apoi cu albușurile bătute spumă cu zahăr.

2.	Aluatul se întinde până când se obține o foaie cu grosimea de un deget, și anume 0,4-1,5 cm, și se acoperă cu umplutura. Pentru fiecare kilogram de aluat trebuie să se utilizeze 300-500 g de umplutură de tarhon și brânză cottage.

4.	„Potica” se lasă să crească în „potičnik”.

Înainte de coacere, rulada „potica” poate fi unsă cu un amestec de unt, lapte și gălbenușuri sau cu oricare dintre aceste ingrediente. De asemenea, ea trebuie să fie străpunsă în câteva locuri înainte de a fi introdusă în cuptor. Se recomandă ca „potica” să fie coaptă timp de cel puțin 30 de minute la o temperatură de 160-180 °C. Indiferent de temperatura și de durata de coacere recomandate, oricare dintre acestea poate fi modificată în funcție de tipul de cuptor și de dimensiunea „potica”.

6.	Când este gata, „potica” se răstoarnă din „potičnik” și se lasă să se răcească.

7.	Ea poate fi presărată cu zahăr pudră, se taie în felii și se servește.

„Slovenska potica” poate fi un produs congelat crud (necopt) sau copt.

Termenul de valabilitate al produsului „slovenska potica”

Pentru a se asigura calitatea și gustul optime, pe fiecare produs „slovenska potica” trebuie să se indice o dată-limită de consum.

Un produs „slovenska potica” proaspăt copt are un termen de valabilitate minim de 10 zile, singura excepție fiind „slovenska potica” cu umplutură de tarhon, care are un termen de valabilitate minim de șapte zile. Produsul „slovenska potica” trebuie să fie depozitat în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

Un produs „slovenska potica” copt și congelat trebuie să fie consumat în termen de trei luni de la data congelării. După decongelare, produsul „slovenska potica” trebuie să fie consumat în termen de trei zile.

Dacă este congelat crud, „slovenska potica” are un termen de valabilitate maxim de șase luni de la data congelării.

„POTIČNIK”, vasul tradițional de copt pentru „slovenska potica”

Un „potičnik” poate fi fabricat din lut ars, porțelan, metal emailat, metal cu strat antiaderent sau din alte materiale.

Acesta este rotund, ușor conic, cu margini netede sau canelate. Canelurile, dacă există, sunt perpendiculare pe fundul vasului „potičnik”. Fundul este plat. Prin centrul vasului „potičnik” trece un tub conic, reprezentând forma de bază și singura formă posibilă a ruladei „potica”, și anume cea a unei prăjituri în formă de inel, cu o gaură în mijloc, care se îngustează către partea de jos. Diametrul minim al unui vas „potičnik” în partea de jos este de 14 cm. Un „potičnik” din lut poate fi întărit cu sârmă pentru o durabilitate sporită.

4.3. Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Denumirea „potica” este în mod clar slovenă și derivă din forme anterioare în limba slovenă, cum ar fi „povitica”, „povtica” și „potvica”. Denumirea unică „potica” a fost utilizată pe scară largă din secolul al XVIII-lea. Cea mai veche mențiune scrisă a „potica” – în forma sa istorică de „povitica” – poate fi identificată încă din două volume (din 1575 și 1577) ale lui Primož Trubar, autorul primelor cărți tipărite în limba slovenă.

Cea mai veche rețetă de „potica” a fost publicată în Gloria Ducatului Carniola (1689) a primului enciclopedist al Sloveniei, Janez Vajkard Valvasor. În prima carte de bucate în limba slovenă, scrisă de Valentin Vodnik în 1799, termenul „potica” se referă la modalitatea de modelare a ruloului din aluat. Pe măsură ce au fost publicate mai multe cărți de bucate (de Andrej Zamejic, Magdalena Knafelj Pleiweis, Sr Felicita Kalinšek și alții), a crescut numărul diferitelor rețete de „potica”. Unele dintre acestea pot fi găsite chiar și în cărți de bucate în limbi străine, de exemplu, Die süddeutsche Küche (1897) de Katharina Prato și o carte de bucate scrisă de Marie von Rokitansky, din 1897, care menționează în mod explicit că produsul de patiserie provine din Carniola*.

Forma tipică actuală a produsului „slovenska potica”, obținută ca urmare a coacerii într-un vas de ceramică specific sau într-o formă de metal denumită „potičnik” sau „potičnica”, datează de peste 200 de ani.

Ar fi greu de găsit un fel de mâncare sloven tradițional care să simbolizeze un meniu festiv mai bine decât „potica”. O sărbătoare nu este o sărbătoare adevărată fără „potica”, în special de Crăciun sau de Paște sau la reuniunile de familie. În ceea ce privește umpluturile, cea cu tarhon are cea mai puternică amprentă slovenă, iar cea cu miere este una dintre cele mai vechi cunoscute.

„Slovenska potica” are, cel mai frecvent, umplutură de nuci, deoarece nucile erau ușor accesibile oamenilor de orice categorie socială și le permiteau să creeze o atmosferă de abundență festivă. Umplutura de nuci și stafide este, de asemenea, frecventă. Strugurii uscați sau stafidele erau caracteristici îndeosebi pentru zonele din Slovenia în care vița-de-vie se cultivă ca o cultură de bază. Practica de a adăuga stafide la o umplutură de nuci a fost raportată de Janez Vajkard Valvasor încă din 1689 și de Valentin Vodnik în 1799. Același lucru este valabil pentru umplutura de stafide. Umplutura de tarhon este cea mai tipic slovenă, deoarece această plantă a fost asociată întotdeauna cu felurile de mâncare dulci. Brânza cottage face ca rulada „potica” să fie foarte moale. În trecut, brânza cottage ar fi fost adăugată la umplutura de tarhon în locul ingredientelor mai scumpe, precum ouăle și untul, pe care nu toți și le puteau permite. Brânza cottage este singurul ingredient care se potrivește cu o umplutură de tarhon.

În prezent, rulada „slovenska potica” este cunoscută în toate regiunile din Slovenia și, de asemenea, în rândul slovenilor care trăiesc în străinătate. Totodată, numeroși autori străini consideră că „potica” este un desert de origine slovenă.

Denumirea „slovenska potica” a fost utilizată pentru prima dată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Utilizarea sa este documentată în diverse surse istorice:

—	„[…] bucătarii noștri vor călători la Hamburg, Berlin și München în schimbul salariilor lor câștigate cu greu, pentru a-i învăța pe germani cum să adauge grăsime în žganci și cum să prepare «potica»* din Carniola […]” (ziar sloven, 1849, nr. 19, p. 74).

—	„«Potica» cu miere sau cu nuci și, totodată, cârnații uscați sunt vechile produse originale din Carniola** care au început să le placă și străinilor.” (Ziarul Kmetijske in rokodelske novice, 35/1877, nr. 11, p. 83).

—	„UNESCO a publicat un manual privind educația și formarea [prepoziție lipsă] patrimoniul cultural mondial. «Potica» din Slovenia figurează în acesta.”

—	„«Potica» este pentru Slovenia ceea ce este plăcinta de mere pentru America.” (Betsy Oppenneer, Celebration Breads, Recipes, Tales and Traditions, New York 2003, p. 117).

—	„Dar cunoaștem multe alte forme și vase de ceramică. Folclorul spune că trei specialități culinare slovene sunt gătite în acestea: prekmurska gibanica, belokranjska povitica și «slovenska potica»” (Suplimentul ziarului Delo in Dom, iulie-decembrie 2007).

—	„Urmează pentru dumneavoastră indispensabilul «potica» sloven și idei pentru un meniu festiv […]” (Revista Mag, decembrie 2007).

—	„Anumite tipuri de «potica» joacă un rol esențial în promovarea Sloveniei ca destinație turistică și în general. Aici am remarca «potica» cu umplutură de tarhon, produsul «potica» cu cel mai pronunțat caracter sloven.” (Ziarul Slovenske Novice, ianuarie-iunie 2008).

—	„Un «potica» sloven autentic are trei până la patru straturi, care nu pot fi obținute decât cu o cantitate generoasă de umplutură.” (Ziarul Slovenske Novice, ianuarie-iunie 2008).

—	„S-ar părea că Regatul Unit descoperă dulceața și varietatea de gusturi oferite de «potica» sloven. O rețetă pentru «potica» sau «pâinea dulce slovenă», așa cum este cunoscută, a fost publicată recent în The Daily Telegraph […]” (Ziarul Nedelo, 19/2013, 3 martie, nr. 9, p. 11).

—

Teddy Bear Bakes a Slovenian Sweet: „Potica” (Ursulețul de pluș pregătește un desert sloven: „Potica”) (Tina Orter, 2014), o carte ilustrată pentru copii și părinți, cu o rețetă pentru „slovenska potica”; tradusă în opt limbi (engleză, germană, italiană, franceză, spaniolă, rusă, suedeză și polonă).

—	Nebuni după Potica (The Slovenia Times, 3 aprilie 2015).

—	„«Potica», piesa centrală a mesei festive” (site-ul Organizației slovene a turismului)

NOTĂ pentru * și **: Începând din secolul al XV-lea, Carniola (Craina) (SL: Kranjska) a fost regiunea istorică centrală a teritoriului etnic al Sloveniei. Aceasta a fost singura regiune în întregime slovenă. Așadar, denumirea „carniolian” (SL: Kranjec) a fost utilizată ca sinonim pentru „sloven”. În 1364, Carniola a devenit ducat, iar în perioada 1846-1918 a fost domeniu al Monarhiei Habsburgice. Prin urmare, Slovenia din prezent este urmașa fostei Carniola.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.