COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.10.2020
SWD(2020) 550 final
DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI
Sprijin de la bugetul UE pentru deblocarea investițiilor în renovarea clădirilor
în cadrul „valului de renovări”
care însoţeşte documentul
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai
{COM(2020) 662 final}
Sprijinul de la bugetul UE propus pentru deblocarea investițiilor în renovarea clădirilor
Dublarea ratei anuale de renovare din UE și asigurarea unor lucrări de renovare de înaltă calitate vor genera beneficii valoroase pentru locuitorii Europei și vor mobiliza investiții private și publice considerabile pentru sprijinirea redresării digitale și „verzi”, precum și a unei tranziții juste către o energie curată. Se preconizează că investițiile suplimentare necesare vor fi de ordinul a 90 de miliarde EUR anual. Această provocare fără precedent necesită stimulente publice pentru a mobiliza investițiile private necesare.
Uniunea Europeană se va baza pe diverse instrumente care vizează sprijinirea directă a investițiilor în renovări de calitate ale clădirilor, mobilizarea investițiilor private, sprijinirea cercetării și a inovării, furnizarea de asistență tehnică, introducerea de produse financiare atractive pentru renovarea clădirilor, promovarea adoptării de către piață și abordarea obstacolelor netehnologice din calea renovării clădirilor.
1. Bugetul UE propus pentru sprijinirea investițiilor directe în renovări de calitate ale clădirilor
Renovarea clădirilor reprezintă o prioritate clară pentru Comisie și „Valul de renovări” este o inițiativă emblematică în cadrul Pactului verde european Comisia se va asigura că programele și instrumentele UE sunt utilizate în mod corespunzător pentru a sprijini și a debloca investițiile în renovarea clădirilor, pentru a promova renovări durabile de calitate, incluziunea, digitalizarea și protejarea valorii patrimoniului cultural, precum și crearea de locuri de muncă aferente și rolul de lider al sectorului industrial. Comisia încurajează statele membre să utilizeze resursele financiare ale UE în vederea implementării de scheme de sprijin naționale, regionale și locale pentru a stimula o renovare de calitate a clădirilor.
La 27 mai 2020, Comisia a propus un pachet de redresare care cuprinde un cadru financiar multianual revizuit pentru perioada 2021-2027 și instrumentul de redresare „Next Generation EU” (NGEU), punând la dispoziție 750 de miliarde EUR pentru a aborda consecințele economice și sociale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și pentru a sprijini dubla tranziție verde și digitală.
Cifrele menționate în prezentul document se bazează pe concluziile Consiliului European din 17-21 iulie 2020. Cu toate acestea, ele nu aduc atingere rezultatului discuțiilor aflate în curs dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la elementele pachetului de redresare – precum cadrul financiar multianual, programele sectoriale, structura și pachetele financiare ale acestora –, discuții care vor fi finalizate în conformitate cu procedurile lor de adoptare respective.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), care se propune să fie alimentat prin granturi și credite în valoare de 672,5 miliarde EUR, oferă statelor membre o finanțare suplimentară considerabilă care ar putea fi utilizată pentru a finanța renovări de calitate ale clădirilor. Propunerea Comisiei de recomandări specifice fiecărei țări din 2020 s-a concentrat asupra măsurilor imediate de atenuare a impactului socio-economic al pandemiei și a identificat renovarea clădirilor ca fiind una dintre principalele priorități pe termen scurt. Mai mult, Comisia a propus lansarea inițiativei emblematice europene „Renovate”, încurajând cu fermitate statele membre să reflecte renovarea clădirilor ca prioritate de vârf în cadrul planurilor lor naționale de redresare și reziliență, pe care le vor pregăti pentru a avea acces la finanțare prin intermediul acestui mecanism, pe baza propriilor planuri naționale privind energia și clima și a strategiilor lor de renovare pe termen lung, precum și pe baza recomandărilor specifice fiecărei țări. Atât planurile naționale privind energia și clima, cât și strategiile de renovare pe termen lung
sunt instrumente strategice și de planificare esențiale pentru orientarea fondurilor către renovarea clădirilor în funcție de prioritățile corecte, aliniate la necesitățile naționale. Orientările privind mecanismul de redresare și de reziliență puse la dispoziția statelor membre în septembrie 2020 includ o componentă detaliată referitoare la „valul de renovări”, pe care statele membre sunt invitate să se bazeze și să o includă în planurile lor naționale de redresare și reziliență. Investițiile și reformele cu potențial ridicat de sporire a investițiilor în renovarea clădirilor și de mobilizare a finanțării publice și private, cu accent pe locuințele sociale și accesibile ca preț, sunt deosebit de relevante pentru atingerea obiectivelor RFR: tranziția verde (reducerea consumului de energie și a emisiilor de GES, crearea de locuri de muncă, stimularea creșterii economice și reziliența socială).
Diverse tipuri de reforme și de investiții pe care statele membre le-ar putea sprijini cu ajutorul Mecanismului de redresare și reziliență. Mai jos sunt prezentate câteva exemple, bazate pe sprijin pentru investiții prin intermediul fondurilor de coeziune și al proiectelor Orizont 2020:
Reproducerea instrumentului de asistență pentru dezvoltarea proiectelor (modelul ELENA) la nivel național pentru a concentra investițiile la început și pentru a pregăti o rezervă solidă și agregată de proiecte de investiții: În Franța, există în prezent mai multe scheme regionale care propun proprietarilor servicii integrate de renovare a locuințelor, inclusiv finanțarea de către terți. Prin crearea unei platforme naționale de resurse și a unui vehicul de refinanțare, proiectul ORFEE de asistență pentru dezvoltarea proiectelor (ADP) va consolida structura financiară a acestora și le va stimula activitățile, până în 2023 preconizându-se investiții în valoare de 45 de milioane EUR legate de energie.
Implementarea unei rețele de ghișee unice pentru renovarea clădirilor la nivel național.
Scheme de investiții bazate pe contracte de performanță energetică ce vizează clădirile publice și locuințele sociale: regiunea Marche din Italia a instituit un fond reînnoibil inovator (Fondul pentru energie și mobilitate), care combină granturi din FEDR, credite preferențiale și finanțare din partea terților de la societățile de servicii energetice (ESCO), prin intermediul contractelor de performanță energetică. Fondul a fost implementat pentru a moderniza profund șase spitale și centre de îngrijire și asistență, printre alte proiecte de investiții.
Mecanisme de finanțare mixtă a lucrărilor de renovare a locuințelor care combină asistența tehnică, granturile și creditele pentru a mobiliza investiții private prin eliminarea costurilor inițiale și prin stimularea cererii.
Scheme de finanțare cu potențial ridicat de extindere a renovării clădirilor/implementarea inovatoare a produselor de finanțare pentru eficiență energetică de către băncile comerciale, scheme de finanțare pe bază de facturi și pe bază de impozite: există mai multe inițiative care analizează posibilitatea ca datoria creată pentru investițiile în îmbunătățirea locuințelor să fie asociate cu proprietatea însăși, nu cu proprietarul acesteia, deschizând astfel calea pentru instrumente de finanțare pe termen foarte lung. De exemplu, proiectele EuroPACE încearcă să identifice, în Spania, modalitățile prin care o astfel de datorie ar putea fi rambursată prin taxele pe proprietate, în timp ce proiectul RenOnBill explorează parteneriate cu societățile de utilități astfel încât facturile la energie să fie utilizate ca vehicul de rambursare, cu implementări-pilot în Italia, în Spania și în Lituania.
Pe termen scurt, s-a propus ca REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei), finanțată de NGEU, să pună la dispoziție 47,5 miliarde EUR ca sprijin financiar suplimentar pentru Fondul european de dezvoltare regională și pentru Fondul social european, precum și pentru Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, până la sfârșitul anului 2023. S-a propus ca REACT-EU să extindă și mai mult măsurile de răspuns și de remediere în caz de criză pe care politica de coeziune a început deja să le implementeze prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, extinzând în același timp domeniul de aplicare la investițiile verzi, digitale și de stimulare a creșterii. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru ca statele membre și regiunile să direcționeze fonduri suplimentare către renovarea clădirilor prin intermediul programelor lor relevante din cadrul Fondului european de dezvoltare regională. Fondul social european consolidat propus va sprijini mai bine dezvoltarea competențelor ecologice și digitale necesare pentru a însoți valul de renovări și, de asemenea, va facilita abilitarea locuitorilor, în special a celor mai vulnerabili, îi va integra în valul de renovări și va asigura echitatea și caracterul incluziv.
Pe termen mediu și lung, de-a lungul întregii perioade 2021-2027, fondurile politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune), cu un buget propus de 330 de miliarde EUR, vor continua să fie o sursă importantă de finanțare a investițiilor directe în eficiența energetică și în utilizarea eficientă a resurselor pentru clădiri și pentru renovarea acestora, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman, în vederea obținerii unor niveluri de performanță energetică mai bune. Politica de coeziune urmărește să contribuie la redresarea principalelor dezechilibre regionale și la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniune. În acest cadru, fondurile politicii de coeziune vor sprijini investiții esențiale legate de obiectivele Pactului verde european, inclusiv în eficiența energetică și în utilizarea eficientă a resurselor, de exemplu în sectorul construcțiilor
. Ele vor contribui în mod substanțial la obiectivul general de 30 % pentru cheltuielile legate de schimbările climatice. În zonele rurale, finanțarea din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) poate fi utilizată pentru a spori eficiența energetică și producția de energie din surse regenerabile.
Mecanismul pentru o tranziție justă (MTJ) propus urmărește să atenueze costurile sociale și economice ale tranziției către neutralitatea climatică, concentrându-se asupra teritoriilor, a industriilor și a lucrătorilor care vor sprijini cele mai mari provocări ale tranziției. Primul său pilon, Fondul pentru o tranziție justă, cu o alocare propusă de 17,5 miliarde EUR, are ca domenii de eligibilitate investițiile în eficiența energetică și în economia circulară. Selectarea proiectelor se va baza exclusiv pe domeniile menționate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă. Cel de al doilea pilon al MTJ include schema pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU, care urmează să fie implementată la nivelul tuturor componentelor de politică ale InvestEU. De asemenea, Comisia a propus un al treilea pilon al MTJ – un mecanism de creditare pentru sectorul public, destinat sprijinirii entităților din sectorul public prin combinarea granturilor de la bugetul UE cu credite. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă se vor afla în centrul mecanismului pentru o tranziție justă, inclusiv în ceea ce privește identificarea teritoriilor eligibile.
În fine, finanțarea UE va include Fondul pentru modernizare, instituit în temeiul Directivei ETS
, cu un volum de aproximativ 14 miliarde EUR
, pus la dispoziția celor 10 state membre cu venituri mai scăzute pentru a sprijini investițiile în modernizarea sistemelor lor energetice și îmbunătățiri ale eficienței energetice. Investițiile în eficiența energetică a clădirilor, inclusiv renovarea termică a clădirilor și investițiile în modernizarea conductelor de termoficare centralizată, sunt identificate în cadrul domeniilor prioritare, care vor reprezenta cel puțin 70 % din resursele fondurilor. Fondul de modernizare va funcționa sub responsabilitatea statelor membre, care vor selecta investițiile pe care doresc să le prezinte pentru sprijin. Sunt eligibile atât investițiile individuale, cât și schemele de renovare a clădirilor.
Statele membre pot sprijini diverse tipuri de investiții și de scheme cu ajutorul fondurilor de coeziune, inclusiv REACT-EU. Mai jos sunt prezentate câteva exemple, bazate pe sprijin pentru investiții prin intermediul fondurilor politicii de coeziune:
Renovarea clădirilor publice cu fonduri ale politicii de coeziune: Cu ajutorul FEDR, Croația a abordat renovarea a 257 000 de m2 și a 69 de clădiri publice, în special spitale și grădinițe, preconizându-se obținerea unor economii anuale de 70 GWh.
Renovarea durabilă a locuințelor sociale: Regiunile Piemont și Calabria din Italia au lansat recent mai multe programe de finanțare pentru renovarea durabilă a unor clădiri publice, și anume a locuințelor sociale. Programele, finanțate prin fondurile structurale, în valoare totală de peste 100 de milioane EUR, au vizat administrațiile publice. Pe baza acestor programe, peste 300 de clădiri au fost certificate și peste 1 000 de profesioniști au beneficiat de formare cu privire la utilizarea acestui concept de durabilitate, care va fi extins în viitor pentru a include abordarea bazată pe ciclul de viață.
2. Bugetul UE propus pentru mobilizarea în continuare a investițiilor private la o scară mult mai largă
Programul InvestEU propus va acționa ca un mecanism unic al UE de sprijinire a investițiilor private, înlocuind toate instrumentele financiare gestionate la nivel central existente. Cu sprijinul unei garanții a UE, el va urmări să sprijine deblocarea finanțării private necesare, inclusiv pentru renovarea clădirilor din Europa, în principal prin intermediul componentei sale de infrastructură durabilă propuse. Alocarea propusă pentru programul InvestEU este de 9,1 miliarde EUR. Aceasta poate fi utilizată pentru a sprijini finanțarea renovării clădirilor prin îndatorare și prin capitaluri proprii, inclusiv prin intermediul unor produse financiare speciale pentru renovarea clădirilor, aflate în prezent în curs de dezvoltare, care vizează sectorul rezidențial, cu accent pe locuințele sociale și accesibile ca preț, pe clădirile publice, pe școli și spitale, pe IMM-uri și pe sprijinul pentru societățile de servicii energetice.
Programul InvestEU propus se va baza pe succesul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care, până în iulie 2020, a generat investiții în valoare de aproximativ 524,4 miliarde EUR. Aproximativ 16 % din aceste investiții (circa 84 de miliarde EUR) au fost realizate în sectorul energetic. În special în Germania, în Franța și în Finlanda au fost finanțate mai multe proiecte axate pe eficiența energetică.
În Franța, SEM Energies POSIT-IF Ile de France și SPEE din Hauts-de-France sunt două dintre primele ghișee unice (și cele mai de succes) pentru clădiri rezidențiale dezvoltate în Franța cu ajutorul finanțării de către terți. SEM Ile de France a oferit o renovare în profunzime pentru peste 2 000 de unități din blocuri din regiunea Ile de France și a creat 500 de locuri de muncă pentru o finanțare ADP de 1,5 milioane EUR – sporită printr-o finanțare FEIS în valoare de 100 de milioane EUR pentru a permite SEM Energies să ofere finanțare direct proprietarilor, depășind o barieră fundamentală de piață reprezentată de lipsa unei oferte din partea băncilor comerciale. În mod similar, rezultatele SPEE pentru perioada 2014-2018 au reprezentat 1 500 de locuințe renovate și peste 400 de locuri de muncă create sau protejate, cu investiții în valoare de 38 de milioane de euro mobilizate printr-o finanțare europeană de 2 milioane EUR din fonduri structurale și din instrumentul ELENA.
Mai multe „clădiri eficiente din punct de vedere energetic” din Germania au primit sprijin pentru investiții privind modernizarea clădirilor rezidențiale în vederea obținerii eficienței energetice și privind construirea de clădiri cu consum de energie aproape zero (CEAZ).
Franța depune eforturi pentru a spori gradul de adoptare a conceptului pe ciclu de viață dezvoltat cu sistemul său E+C-, bazat pe o evaluare a carbonului emis pe parcursul întregii durate de viață, care va fi ulterior încorporat în regulamentul privind construcțiile. Au fost furnizate fonduri naționale în valoare de 20 de milioane EUR pentru a ajuta sectorul locuințelor sociale să construiască locuințe certificate cu eticheta E+C-. Finanțarea este legată de performanța proiectului. În mod similar, Parisul și regiunea Ile-de-France oferă stimulente pentru proiectele de construcții care sunt certificate cu „eticheta BBCA” (o etichetă bazată pe eticheta E+C-).
Inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” a stimulat finanțarea renovării clădirilor, promovând combinarea unui mecanism de garantare cu granturi și asistență tehnică. Ea a sporit fondurile disponibile în vederea furnizării de asistență pentru dezvoltarea proiectelor și a promovat utilizarea contractelor de performanță și crearea de ghișee unice pentru renovarea clădirilor. Inițiativa a contribuit la o utilizare mai eficace a fondurilor publice și la reducerea riscului perceput legat de investițiile în eficiența energetică și a promovat gruparea proiectelor. Învățămintele desprinse din această inițiativă sunt luate în considerare la elaborarea produselor financiare speciale garantate de UE care sprijină investițiile în eficiența energetică în cadrul InvestEU.
De exemplu, fondul intitulat „Fondurile ESI – Eficiență energetică și energie pentru Malta”, cofinanțat de FEDR, a fost lansat ca prim proiect-pilot pentru instituirea și implementarea unui instrument de garanție de portofoliu pentru acoperirea primei pierderi, având ca scop să sporească finanțarea proiectelor privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi.
Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică (PF4EE), care s-a propus să fie integrat în InvestEU și care combină creditele acordate de BEI băncilor private cu garanțiile și cu asistența tehnică pentru a genera investiții în valoare de 650 de milioane EUR, reprezintă un foarte bun exemplu de instrument care a redus riscul investițiilor în eficiența energetică, inclusiv în ceea ce privește clădirile (de exemplu, în Cehia, Spania și Portugalia).
În Spania, PF4EE a fost lansat în 2016 și este gestionat de Banco Santander, care a creat produsul de creditare „Préstamo BEI Eficiencia Energética”, susținut de PF4EE. Prin intermediul acestui produs de creditare, clienții pot avea acces la finanțare pentru proiecte de eficiență energetică cu rate preferențiale ale dobânzii și prin procese simple.
În Polonia, PF4EE a fost lansat în 2019 și este gestionat de BNP Paribas Bank Polska SA, care a creat un produs de creditare pentru renovarea blocurilor de locuințe - Mecanismul de finanțare a eficienței energetice pentru clădiri rezidențiale („Energy Efficiency Finance Facility for Residential Buildings” - EEFFRB). Acesta constă în pachetul de servicii diferite, printre care și asistența tehnică (de exemplu, audituri energetice, consultări și consultanță în domeniul energiei), din cadrul ELENA, un credit de la BNP, susținut de PF4EE, și un grant pentru investiții acordat de BGK (banca națională de promovare).
Fondul european pentru eficiență energetică (cu un capital inițial propus de 140 de milioane EUR) este un instrument financiar pentru eficiență energetică specific gestionat de UE, care oferă finanțare bazată pe piață pentru proiectele din sectorul public, inclusiv pentru renovarea clădirilor publice și a unităților de locuințe deținute de autoritățile publice.
O modernizare a eficienței energetice a spitalului universitar italian S. Orsola-Malpighi a fost finalizată în 2017. În 2013, EEEF a furnizat spitalului universitar un împrumut obligatar pentru finanțarea proiectului și a TVA, în valoare de 31,8 milioane EUR, pentru a finanța modernizarea întregului său sistem de producție și de distribuție a fluidelor. Aceasta a inclus construirea propriei centrale trigeneratoare, cu o rețea de termoficare și de răcire centralizată.
Instrumentele de garantare, combinate cu asistență tehnică, cu credite și, dacă este necesar, cu granturi, pot reprezenta mixuri foarte reușite de sprijin public care pot permite băncilor comerciale și altor instituții financiare să sporească finanțarea pe care o acordă pentru eficiență energetică și pentru lucrările de renovare a clădirilor.
Pentru fondurile UE puse la dispoziția statelor membre, acestea pot concepe scheme de sprijin inspirate de inițiativele menționate mai sus, pentru a atrage capital privat și pentru a spori mobilizarea și impactul fondurilor publice utilizate.
Fondurile politicii de coeziune pot fi de asemenea utilizate pentru a mobiliza investiții private. În perioada 2014-2020 au fost utilizate, în scop de mobilizare, instrumente financiare în valoare de 1,7 miliarde EUR, inclusiv în combinație cu granturi.
În Lituania, FEDR contribuie cu 200 de milioane EUR, în perioada 2014-2020, la instrumentul financiar JESSICA II, vizând investițiile pentru reabilitarea clădirilor rezidențiale în vederea obținerii eficienței energetice, cu accent pe asociațiile de proprietari din blocurile de locuințe. Sprijinul rambursabil este combinat cu sprijin nerambursabil sub formă de subvenții pentru ratele dobânzii și pentru asistență tehnică, finanțate tot de FEDR. Granturile de la bugetul de stat pot compensa integral plățile de capital și de dobândă pentru creditele persoanelor cu venituri reduse.
3. Bugetul UE propus pentru sprijinirea cercetării și a inovării privind renovarea clădirilor
Programul Orizont Europa propus va sprijini proiectele de cercetare și inovare privind clădirile durabile, continuând sprijinul de succes al programului Orizont 2020. De exemplu, parteneriatul public-privat propus pentru un mediu construit durabil centrat pe oameni („Built4People”) este dezvoltat pentru a reuni toți actorii relevanți din întregul lanț valoric al construcțiilor și al clădirilor, în vederea dezvoltării unei inovări holistice pentru transformarea mediului construit în direcția durabilității, incluzând particularitățile patrimoniului construit.
Parteneriatul este o continuare și o extindere naturală a domeniului de aplicare al Parteneriatului public-privat pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic (EeB PPP), înființat în cadrul PC7 și continuat în cadrul programului Orizont 2020. Cu peste 174 de proiecte finanțate de UE, parteneriatul a dezvoltat mai multe inovații în ceea ce privește clădirile și tehnologiile de construcție, materialele avansate, performanța energetică a clădirilor și procesele de construcție și de renovare, inclusiv prin industrializarea renovărilor în profunzime. EeB PPP a furnizat 184,4 milioane EUR în cadrul programului „Surse de energie sigure, ecologice și eficiente” și 365,5 milioane EUR în cadrul programului NMBP. Multe rezultate ale cercetării și inovării pot fi transferate cu ușurință în soluții comercializabile, aplicabile în cazul „valului de renovări”.
Cererea de propuneri a Pactului verde european
, care face parte din programul Orizont 2020 și dispune de un buget de 1 miliard EUR, va sprijini aplicații-pilot, proiecte demonstrative și produse inovatoare, precum și guvernanța, lanțul valoric și inovarea socială. Ea are ca scop producerea de rezultate concrete, tangibile, într-un interval de timp scurt, mobilizând cercetarea și inovarea pentru a permite o tranziție verde și justă. Cererea de propuneri include un domeniu dedicat „clădirilor eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor”, care va explora proiectarea și construirea de noi clădiri și reabilitarea celor existente. Locuințele sociale, spitalele și școlile se vor bucura de o atenție deosebită, pentru a atenua sărăcia energetică, asigurând o tranziție justă. De asemenea, cererea de propuneri include un domeniu intitulat „Către orașe neutre din punct de vedere climatic și inovatoare din punct de vedere social”, având ca scop implementarea rapidă a unor acțiuni climatice integrate, sistemice și la scară reală, la nivel de oraș sau de district, pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2030, sprijinind viitoarea misiune „Orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic”. Un al domeniu vizează demonstrarea de soluții sistemice pentru dezvoltarea teritorială a economiei circulare, pentru care mediul construit joacă un rol relevant.
Proiectele de cereri de propuneri privind orașele inteligente
Misiunea „Orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic” din cadrul programului Orizont Europa
, inclusă în proiectele de cereri de propuneri privind orașele inteligente, va sprijini și va prezenta 100 de orașe europene în parcursul lor de transformare sistemică pentru obținerea neutralității climatice până în 2030, reunind toți actorii din cadrul unui proces co-creativ și organizat pe mai multe niveluri, care urmează să fie oficializat printr-un contract municipal privind clima („Climate City Contract”). Grupul de experți la nivel înalt care oferă consultanță Comisiei în ceea ce privește definirea misiunii a vizat în mod specific parcul imobiliar urban ca fiind unul dintre principalii factori determinanți pentru neutralitatea climatică a mediului urban, identificând domenii și acțiuni relevante pentru valul de renovări. Abordarea misiunii va inspira și alte orașe europene în vederea obținerii neutralității climatice complete la nivel european, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Pactului verde pentru 2050.
Fondul pentru inovare EU ETS este unul dintre cele mai mari programe de finanțare din lume care vizează demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii reduse de carbon în domeniul industriilor mari consumatoare de energie, al energiei din surse regenerabile, al stocării energiei și al CSC. Fondul sprijină tehnologii foarte inovatoare care pot genera reduceri semnificative ale emisiilor, de exemplu în domeniul produselor înlocuitoare pentru construcții și al proiectelor cu emisii reduse de carbon, corelând noile produse cu piața renovărilor.
Utilizarea de sisteme prefabricate pentru renovarea clădirilor în vederea obținerii eficienței energetice permite scăderea volumului de lucrări la fața locului, reducând la minimum consumul de materii prime și sporind eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor în sectorul construcțiilor. Proiectele Orizont 2020 finanțate în cadrul EeB PPP au atins rezultate foarte bune prin industrializarea renovărilor în profunzime, cu un nivel scăzut de intruziune, o durată redusă cu 30 %, o rentabilitate a investițiilor mai mică de 10 ani și o reducere a costurilor cu un procent de peste 15 %. De exemplu, proiectul BERTIM a dezvoltat module prefabricate din lemn și metodologii holistice pentru renovarea în profunzime. De asemenea, acest proiect a dezvoltat un instrument computerizat (RenoBIM), care permite reducerea duratei de realizare a renovărilor și eficientizarea procesului de renovare, prin personalizarea producției de masă, de la colectarea datelor la proiectare, fabricare și instalare.
Proiectul pentru orașe inteligente MAKING-CITY este un proiect demonstrativ de mare anvergură care are drept scop dezvoltarea de noi strategii integrate pentru a aborda transformarea sistemului energetic urban pentru obținerea unor orașe cu emisii scăzute de carbon, abordarea privind districtele cu consum de energie pozitiv (DEP) fiind un element central al procesului de tranziție energetică urbană. Proiectul va fi axat în principal pe obținerea unor dovezi cu privire la potențialul real al conceptului DEP, ca fundament al unui proces durabil și de înaltă eficiență pentru a progresa dincolo de actualele foi de parcurs privind transformarea urbană.
4. Bugetul UE pentru eliminarea obstacolelor de piață din calea renovării clădirilor
Programul LIFE propus pentru perioada 2021-2027 va include patru subprograme, dintre care mai multe sunt extrem de relevante pentru sectorul construcțiilor și pentru renovări. Propunerea de subprogram „Tranziție către o energie curată” din cadrul LIFE, cu un buget total propus de 1 miliard EUR, va furniza sprijin personalizat statelor membre și regiunilor pentru a aborda în mod holistic obstacolele specifice identificate pe teritoriile lor în ceea ce privește renovările.
Proiectele de adoptare de către piață sunt finanțate în prezent prin intermediul cererilor de propuneri în domeniul eficienței energetice din cadrul programului Orizont 2020 și vor continua în cadrul subprogramului LIFE „Tranziție către o energie curată”. Ele au ca scop eliminarea obstacolelor existente pe piață din calea renovării clădirilor, de exemplu prin abordarea obstacolelor structurale sau organizaționale, prin instituirea unui cadru favorabil și prin dezvoltarea capacității actorilor publici și privați.
Mai mult, propunerea de subprogram LIFE „Economia circulară și calitatea vieții”, cu un buget propus de 1,35 miliarde EUR, va fi disponibilă pentru a sprijini abordările inovatoare în vederea realizării de progrese în ceea ce privește impactul pe durata ciclului de viață și eficiența materialelor în mediul construit.
Atunci când își pregătesc planurile naționale de redresare și reziliență, statele membre sunt încurajate să definească prioritățile de reformă care ar putea aborda cu succes obstacolele existente în calea renovării clădirilor
și să ia în considerare alocarea fondurilor necesare pentru aceste reforme. Fondurile politicii de coeziune pot fi de asemenea utilizate pentru a aborda obstacolele structurale sau organizaționale și pentru a crea premise favorabile renovării clădirilor.
|
Proiectul BIMplement se referă la formarea în legătură cu modelarea datelor privind clădirile (BIM) în cadrul șantierelor de construcții. El are ca scop obținerea unei calități mai bune pentru construirea și renovarea clădirilor cu consum de energie aproape zero, prin utilizarea BIM ca vector universal de informare și de facilitare a procesului de învățare în cadrul proiectelor și între proiecte. BIMplement a dezvoltat un cadru de calificare ameliorat pe baza BIM, care descrie competențele, abilitățile și cunoștințele necesare pentru a face legătura între cunoștințele disponibile și modelul BIM, procesul de construcție și actorii implicați. Rezultatele vor fi aplicate în 50 de amplasamente experimentale unde vor fi testate în practică acțiunile de formare.
Prin actualul proiect „LifeforLLL(s)” din cadrul LIFE, consiliile pentru construcții ecologice din opt țări colaborează cu guvernele lor și cu părțile interesate din cadrul industriei pentru a explora modul în care se pot implementa în mod practic, la nivel paneuropean, indicatori esențiali privind emisiile de carbon pe durata întregului ciclu de viață, circularitatea și calitatea aerului din interior. Acest proiect vizează crearea infrastructurii necesare pentru a integra cadrul la nivelul UE privind clădirile durabile, denumit „Level(s)”. Proiectul analizează modul în care cele mai performante scheme de certificare a construcțiilor ecologice din Europa se pot alinia la acest cadru și pot furniza date mai comparabile privind performanța de mediu a clădirilor. În plus, el sprijină achizițiile publice prin colaborarea cu orașele și cu autoritățile publice pentru a alinia indicatorii privind emisiile de carbon pe durata întregului ciclu de viață, circularitatea și calitatea aerului din interior la standardele de achiziții publice și include formarea autorităților publice, precum și a fabricanților de produse.
Proiectul BUILD UPON, finanțat de programul Orizont 2020 și realizat de consiliile pentru construcții ecologice, a angajat și a abilitat o masă critică de părți interesate, ajutându-le să definească și să implementeze propriile strategii naționale de renovare pe termen lung (SRTL) în 13 țări. A fost înființată o platformă „RenoWiki”, pentru a îmbunătăți înțelegerea de către părțile interesate, iar dialogurile și schimburile de informații din cadrul comunității părților interesate au fost promovate prin ateliere care au avut loc la nivel local, național și european și la care au participat peste 3 300 de părți interesate relevante. Aceste ateliere au dus la adoptarea unui set de recomandări, denumite „RENOmmandments”, adresate guvernelor.
Proiectul BeREEL, finanțat în cadrul LIFE ca proiect integrat strategic, a sprijinit dezvoltarea Strategiei pe termen lung privind renovarea clădirilor rezidențiale pentru regiunea Flandra din Belgia.
|
5. Bugetul UE propus pentru finanțarea serviciilor de asistență tehnică și a centrelor de consiliere
Asistența tehnică este esențială pentru succesul „valului de renovări”, ajutând dezvoltatorii de proiecte să grupeze proiectele mai mici, sprijinind intermediarii privați și publici să implementeze sau să faciliteze investițiile și suportând costurile de personal pentru crearea de unități de dezvoltare a proiectelor pe teren.
S-a propus ca instrumentul ELENA (Asistență europeană pentru energie locală), finanțat în prezent în cadrul programului Orizont 2020, să continue în perioada 2021-2027 în cadrul platformei de consiliere InvestEU. În perioada 2014-2020, acest instrument a fost dotat cu o sumă totală de 282 de milioane EUR (inclusiv o majorare de 97 de milioane EUR pentru a sprijini finanțarea specifică a renovării clădirilor în sectorul rezidențial
, în special în sectorul locuințelor sociale). O inițiativă comună a Comisiei și a BEI, ELENA oferă asistență pentru dezvoltarea proiectelor sub formă de granturi acordate beneficiarilor finali în vederea pregătirii unor proiecte de investiții de mare anvergură în domeniul eficienței energetice, al energiei din surse regenerabile integrate și al transporturilor durabile în orașe. Instrumentul ELENA este completat de cererile de propuneri ADP gestionate de EASME în vederea sprijinirii proiectelor de mai mică anvergură.
Un program de investiții de mare anvergură din Ljubljana (Slovenia) pentru reabilitarea energetică a clădirilor publice, cu accent pe grădinițe și cu sprijinul societăților de servicii energetice. În acest caz, asistența tehnică în valoare de 1 milion EUR a generat investiții în valoare de 49 de milioane EUR.
Un alt exemplu este implementarea Planului de acțiune privind energia durabilă pentru comitatul Tipperary din Irlanda, în cazul căruia asistența din partea ELENA a abordat obstacolele din calea finanțării unui număr mare de proiecte privind eficiența energetică, prin suportarea costurilor aferente studiilor de fezabilitate și auditurilor energetice, dezvoltării de modele de afaceri și achizițiilor publice. Sectoarele vizate sunt locuințele private, clădirile publice și cele din sectorul terțiar.
Proiectul ADP PRODESA urmărește să lanseze investiții în energie durabilă în valoare de aproximativ 20 de milioane EUR pentru clădirile publice și pentru iluminatul public din șapte municipalități ale zonei metropolitane Atena. Primul de acest fel din Grecia, el va aplica o abordare de grupare (inclusiv la nivelul municipalităților), combinată cu o punere în comun adaptată a soluțiilor de finanțare. Gruparea proiectelor municipale fragmentate are scopul de a obține o scară adecvată (eligibilă pentru finanțare), durate rezonabile de recuperare a investițiilor și diversificarea riscurilor, în timp ce punerea în comun a resurselor vizează optimizarea rezultatelor financiare, precum și sporirea contribuțiilor din partea sectorului privat (în special, de asemenea, din partea societăților de servicii energetice).
Instrumentul de sprijin tehnic (IST) propus poate sprijini statele membre, la cerere, în privința proiectării, elaborării și implementării reformelor în domeniul renovării clădirilor, inclusiv în contextul mecanismului de redresare și reziliență. Acesta include acordarea de asistență tehnică pentru:
·reforme specifice care vizează intensificarea investițiilor în renovarea clădirilor, inclusiv a locuințelor private și a clădirilor publice precum spitalele și școlile. Printre altele, sprijinul tehnic poate promova utilizarea eficace a instrumentelor de finanțare inovatoare, poate ameliora procesele de gestionare și disponibilitatea datelor privind clădirile publice, poate oferi informații ușor de accesat pentru locuitorii interesați să își renoveze locuințele și poate sprijini adoptarea tehnologiilor digitale în sectorul construcțiilor;
·dezvoltarea și implementarea de strategii sau de foi de parcurs solide privind renovarea pe termen lung, inclusiv prin elaborarea de politici și de programe speciale care vor oferi certitudine și un parcurs clar de urmat pentru investitori, pentru autoritățile publice și pentru locuitori;
·îmbunătățirea capacității administrațiilor publice implicate în renovarea clădirilor, de exemplu prin stabilirea unei bune coordonări între organismele publice și parteneriatele public-privat la diverse niveluri, inclusiv reexaminarea responsabilităților alocate, și prin consolidarea gestionării resurselor umane pentru a se asigura faptul că administrația publică deține competențele necesare în domeniu;
·îmbunătățirea capacității asociațiilor de locuințe sociale, a societăților cooperative de locuințe și a organizațiilor care ameliorează accesibilitatea ca preț prin participarea proprietarilor și a rezidenților la proiecte de renovare și de construire de locuințe, precum societățile cooperative de locuințe și cooperativele energetice, în special în regiunile în care acestea sunt mai puțin dezvoltate;
·elaborarea și implementarea de reforme care urmează să fie realizate în cadrul mecanismului de redresare și reziliență și stimularea investițiilor în renovare necesare pentru o redresare durabilă.
Statele membre și regiunile pot, de asemenea, utiliza finanțarea din partea politicii de coeziune pentru sprijinul tehnic legat de eficiența energetică, care se poate furniza sub formă de grant de sine stătător sau în cadrul unei operațiuni de instrument financiar.