2020/0038 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind existența unui deficit excesiv în România

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 126 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere observațiile prezentate de România,

întrucât:

(1)În conformitate cu articolul 126 din TFUE, statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2)Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)Procedura de deficit excesiv (PDE) prevăzută la articolul 126 din TFUE, clarificată prin Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv 1 (care face parte din PSC) prevede adoptarea unei decizii privind existența unui deficit excesiv. Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, prevede dispoziții suplimentare referitoare la punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv. Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului 2 prevede norme și definiții detaliate pentru aplicarea dispozițiilor respective.

(4)În conformitate cu articolul 126 alineatul (5) din TFUE, în cazul în care Comisia consideră că există un deficit excesiv într-un stat membru sau că un astfel de deficit se poate produce, aceasta adresează un aviz statului membru în cauză și informează Consiliul în acest sens. Luând în considerare raportul său adoptat în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE și avizul adoptat de Comitetul economic și financiar în temeiul articolului 126 alineatul (4) din TFUE, Comisia a concluzionat că în România există un deficit excesiv. În consecință, la [4 martie] 2020 Comisia a adresat României un aviz și a informat Consiliul în acest sens 3 .

(5)În conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, Consiliul ia în considerare eventualele observații ale statului membru în cauză, înainte de a decide, după o evaluare globală, dacă există sau nu un deficit excesiv. În cazul României, evaluarea globală respectivă conduce la concluziile expuse în cele ce urmează.

(6)Potrivit datelor notificate de autoritățile române la 30 septembrie 2019 și validate ulterior de Eurostat, deficitul public al României a atins 3,0 % din PIB în 2018, în timp ce datoria publică s-a situat la 35,0 % din PIB. Luând în considerare cifrele revizuite privind PIB-ul anunțate de institutul național de statistică după publicarea comunicatului de presă al Eurostat, acești indicatori s-au modificat ușor, deficitul fiind de 2,9 % din PIB, iar datoria de 34,7 % din PIB în 2018. Pentru 2019, datele notificate prevăd un deficit public de 2,8 % din PIB.

(7)La 10 decembrie 2019 guvernul a adoptat Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 (denumită în continuare „strategia fiscal-bugetară”), ținta de deficit public fiind de 3,8 % din PIB în 2019. Această valoare depășește valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat și nu este apropiată de aceasta. De asemenea, depășirea în 2019 a valorii de referință prevăzute în tratat nu este excepțională, deoarece nu rezultă nici dintr-un eveniment neobișnuit, nici dintr-o recesiune economică gravă în sensul tratatului și al Pactului de stabilitate și de creștere (PSC). Previziunile de iarnă ale Comisiei din 2020 estimează o creștere a PIB-ului real de 3,9 % în 2019 și de 3,8 % în 2020, în timp ce deviația PIB este estimată la aproximativ zero. Factorii cu caracter excepțional s-au ridicat la 0,1 % din PIB în 2019 și s-au datorat unei restituiri a sumelor reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule. Depășirea planificată a valorii de referință de 3 % din PIB nu este nici temporară în sensul tratatului și al PSC. Previziunile de iarnă ale Comisiei din 2020, completate cu variabile bugetare, estimează un deficit public de 4,0 % din PIB în 2019, de 4,9 % în 2020 și de 6,9 % în 2021. Creșterea preconizată a deficitului este determinată, în mare parte, de creșteri semnificative ale pensiilor. În strategia fiscal-bugetară, guvernul estimează, de asemenea, că deficitul public va rămâne peste valoarea de referință în 2020 și în 2021, deficitul preconizat fiind de 3,6 % din PIB în 2020 și de 3,4 % din PIB în 2021. Prin urmare, prima facie, criteriul deficitului prevăzut de TFUE nu este îndeplinit.

(8)În 2018, datoria publică a României a fost de 34,7 % din PIB. Potrivit previziunilor de iarnă ale Comisiei din 2020, completate cu variabile bugetare, cât și strategiei fiscal-bugetare, datoria publică va crește până în 2021, dar va rămâne sub valoarea de referință din tratat. Potrivit strategiei fiscal-bugetare, se estimează că datoria publică va crește până la 37,8 % din PIB în 2021. Comisia estimează o creștere mai accentuată, la 41,9 % din PIB în 2021. Prin urmare, criteriul datoriei din TFUE este îndeplinit.

(9)În conformitate cu cerințele articolului 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia a analizat, de asemenea, toți factorii relevanți în raportul său întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. În conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, ori de câte ori ponderea datoriei publice în PIB nu depășește valoarea de referință, în etapele care conduc la adoptarea deciziei privind existența unui deficit excesiv vor fi luați în considerare factorii relevanți. Factorii relevanți, în special lipsa unei acțiuni eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului din cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative începând cu 2017, progresele limitate înregistrate de România în ceea ce privește reformele structurale și riscurile ridicate de sustenabilitate bugetară cu care se confruntă România pe termen mediu și lung au fost luați în considerare în evaluarea respectării criteriului deficitului. Ei nu schimbă concluzia potrivit căreia criteriul deficitului prevăzut de TFUE nu este îndeplinit,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În urma unei evaluări globale rezultă că în România există un deficit excesiv cauzat de nerespectarea criteriului deficitului.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează României.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele