COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 4.3.2020

COM(2020) 80 final

2020/0036(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Comunicarea „Pactul ecologic european”a1a a lansat o nouă strategie de creștere pentru UE, care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, care să îmbunătățească calitatea vieții atât pentru generațiile de azi, cât și pentru cele de mâine, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul ecologic european reafirmă ambiția Comisiei de a face din Europa, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic.

Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o provocare căreia trebuie să îi găsim de urgență un răspuns. Atmosfera este în încălzire, lucru care îi afectează deja pe cetățeni. Cetățenii europeni consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă și doresc o intensificare a acțiunilor în acest sensa2a. Schimbările climatice au un impact din ce în ce mai mare nu numai asupra sistemului nostru sanitar și alimentar, ci și asupra ecosistemelor și a biodiversității planetei noastre. Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră la nivel mondial confirmă faptul că, odată cu creșterea temperaturii medii globale cresc rapid și efectele schimbărilor climatice, iar dacă această temperatură va ajunge la 2 °C, lumea va fi afectată în mod dramatic de schimbările climatice. Potrivit raportului, pentru a face pași pentru a putea limita creșterea temperaturii la 1,5 °C, este necesar ca la nivel global să se atingă neutralitatea emisiilor de CO2 în jurul anului 2050, iar neutralitatea pentru toate celelalte gaze cu efect de seră, la un moment dat în cursul acestui secol. Prin această provocare căreia trebuie să îi găsim de urgență un răspuns, UE este invitată să își intensifice acțiunile pentru a-și demonstra poziția de lider mondial prin atingerea, până în 2050, a obiectivului neutralității climatice în toate sectoarele economiei și prin compensarea, până în 2050, nu numai a emisiilor de CO2 rămase, ci și a celorlalte emisii de gaze cu efect de seră rămase, astfel cum se prevede în Comunicarea „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”a3a și astfel cum se confirmă în comunicarea „Pactul ecologic european”.

Atât Parlamentul European, cât și Consiliul European au aprobat obiectivul pe termen lung al UE în materie de neutralitate climatică.

Parlamentul European a aprobat, în rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la schimbările climaticea4a, obiectivul UE de a atinge până în 2050 un nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero. În rezoluțiile sale din 28 noiembrie 2019, acesta a subliniat faptul că Uniunea, în calitatea sa de lider mondial, împreună cu alte economii mondiale importante trebuie să se străduiască să atingă un nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero cât mai curând posibil și până cel târziu în 2050a5a și a declarat urgența climatică și de mediua6a. Parlamentul European a îndemnat, de asemenea, Comisia să evalueze sub toate aspectele impactul tuturor propunerilor legislative și bugetare relevante asupra climei și a mediului și să se asigure că acestea sunt aliniate pe deplin la obiectivul de limitare a încălzirii globale la sub 1,5 °C și că nu contribuie la declinul biodiversității, iar reforma politicilor de investiții în agricultură, comerț, transport, energie și infrastructură este amplă. În Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european, Parlamentul European a lansat un apel ca tranziția necesară către o societate neutră din punctul de vedere al efectelor asupra climei să aibă loc până cel târziu în 2050 și ca această tranziție să devină o reușită europeanăa7a.

În cadrul Agendei sale strategice pentru perioada 2019-2024a8a, Consiliul European a stabilit că una dintre principalele patru priorități este construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei. În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European, în lumina celor mai recente date științifice disponibile și având în vedere nevoia de a intensifica acțiunile climatice la nivel mondial, și-a exprimat susținerea pentru obiectivul creării, până în 2050, a unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Parisa9a. Consiliul European a recunoscut necesitatea instituirii unui cadru favorabil și faptul că tranziția presupune investiții publice și private de anvergură. Consiliul European a concluzionat, de asemenea, că toate actele legislative și politicile relevante ale UE trebuie să fie corelate cu îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și să contribuie la acesta, cu respectarea unor condiții de concurență echitabile, și a invitat Comisia să analizeze dacă acest lucru impune o modificare a normelor actuale.

UE a instituit un cadru cuprinzător de politici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. A început deja să modernizeze și să transforme economia în scopul realizării neutralității climatice. Între 1990 și 2018, UE a redus cu 23 %a10a emisiile de gaze cu efect de seră, în condițiile în care economia a crescut cu 61 %. Trebuie luate măsuri suplimentare; fiecare sector va trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului, întrucât politicile actuale vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 60 % până în 2050 și, prin urmare, rămân încă multe de făcut pentru realizarea neutralității climatice.

În acest context, prezenta propunere vizează stabilirea cadrului care să permită realizarea neutralității climatice a UE. Scopul său este de a oferi o direcție prin stabilirea unei traiectorii către neutralitatea climatică, transparență și responsabilitate, iar întreprinderilor, lucrătorilor, investitorilor și consumatorilor, mai multă certitudine și încredere în ceea ce privește angajamentul UE, susținând astfel prosperitatea și crearea de locuri de muncă. Astfel, scopul său este de a introduce în legislație obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu descoperirile științifice raportate de IPCC și de Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), și de a contribui la punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, inclusiv a obiectivului său pe termen lung de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C față de nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor menite să mențină această temperatură sub 1,5 °C. Propunerea vizează, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă. Propunerea prevede, de asemenea, condițiile pentru stabilirea unei traiectorii care să permită Uniunii să realizeze neutralitatea climatică până în 2050, o evaluare periodică a progreselor înregistrate în ceea ce privește neutralitatea climatică și nivelul de ambiție al traiectoriei identificate, precum și mecanismele de folosit în cazul unor progrese insuficiente sau al unei lipse de coerență cu obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050.

În pofida eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, schimbările climatice au deja și vor continua să aibă un impact asupra mediului, a cetățenilor și a economiei UE. Este esențial să se ia în continuare măsuri, tot mai ambițioase, în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, inclusiv prin consolidarea eforturilor de imunizare la schimbările climatice, prin consolidarea rezilienței și a acțiunilor de prevenire și pregătire, precum și în ceea ce privește asigurarea unei tranziții juste.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Propunerea urmărește să completeze cadrul de politică existent prin stabilirea direcției pe termen lung și prin consacrarea în legislația UE a obiectivului de realizare a neutralității climatice până în 2050, prin consolidarea eforturilor de adaptare, prin instituirea unui proces de definire a unei traiectorii până în 2050 și de revizuire a acesteia, a unei evaluări periodice și a unei proceduri în cazul unor progrese insuficiente sau a unei lipse de coerență. De asemenea, aceasta îi conferă Comisiei sarcina de a revizui politicile existente și legislația Uniunii pentru a asigura coerența acestora cu obiectivul neutralității climatice, precum și cu traiectoria identificată. Coerența cu Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice a fost asigurată prin includerea de modificări în acest sens în regulamentul respectiv. S-au adoptat și alte inițiative care se înscriu în continuarea Pactului, cum ar fi Planul de investiții al Pactului ecologic europeana11a și propunerea de regulament de instituire a Fondului pentru o tranziție justăa12a. Sunt în curs de pregătire și alte inițiative, care vor sprijini atingerea obiectivelor prezentului regulament. Printre acestea se numără și noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care este mai ambițioasă, lansarea Pactului climatic european și o strategie industrială a UE pentru a aborda dubla provocare pe care o reprezintă transformarea ecologică și cea digitală și un nou plan de acțiune pentru economia circulară, precum și o strategie privind finanțarea durabilă, menită să asigure o integrare și mai mare a preocupării pentru durabilitate în cadrul de guvernanță corporativă.

În ceea ce privește relația cu instrumentele de politică existente în perspectiva anului 2030, Comisia ar trebui să evalueze situația și să facă propuneri care să vizeze asumarea de către Uniune a unui obiectiv mai ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, pentru a asigura coerența acestuia cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050. Până în septembrie 2020, Comisia urmează să prezinte un plan însoțit de o evaluare a impactului vizând asumarea de către UE a unui obiectiv mai ambițios în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv o reducere realizată în mod responsabil, care, în 2030, să fie de cel puțin 50 % și să tindă spre 55 % în comparație cu nivelurile din 1990. Comisia va propune modificarea în consecință a prezentului regulament, iar, până în iunie 2021, va revizui și va propune revizuirea, după caz, a tuturor instrumentelor de politică relevante legate de climă.

Pentru perioada 2030-2050, Comisiei ar urma să i se confere competența de a adopta acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unei traiectorii la nivelul Uniunii, astfel încât să se atingă, în timp, obiectivul pentru 2050.

Provocarea globală pe care o reprezintă schimbările climatice necesită luarea de măsuri la nivel mondial. UE nu poate rezolva singură problema schimbărilor climatice și, deși este responsabilă de mai puțin de 10 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră, este lider în tranziția globală către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Având în vedere faptul că progresele înregistrate la nivel mondial în direcția atingerii obiectivelor Acordului de la Paris sunt insuficiente, UE trebuie să își asume acum mai mult decât oricând poziția de lider. UE își stabilește propriile obiective ambițioase, însă va continua, de asemenea, să poarte negocieri internaționale pentru a convinge marii poluatori să își asume obiective mai ambițioase în pregătirea Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice care va avea loc în 2020 la Glasgow. UE va continua să promoveze și să pună în aplicare în întreaga lume o politică climatică ambițioasă, inclusiv printr-o puternică activitate diplomatică în materie de acțiuni în domeniul climei, și să colaboreze intens cu toți partenerii pentru a intensifica efortul colectiv, asigurând totodată condiții de concurență echitabile.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Toate acțiunile și politicile UE ar trebui să fie conjugate pentru a ajuta UE să realizeze o tranziție justă și de succes către neutralitatea climatică și un viitor durabil, după cum a afirmat Comisia în comunicarea sa intitulată „Pactul ecologic european”. Ca atare, această inițiativă este legată de multe alte domenii de politică, inclusiv de politicile externe ale Uniunii. Comisia a anunțat că va îmbunătăți modul în care orientările sale privind o mai bună reglementare și instrumentele de sprijin abordează aspectele legate de durabilitate și inovare, obiectivul fiind ca toate inițiativele UE să respecte legământul verde de a nu cauza prejudicii.

Recomandările Comisiei către statele membre, astfel cum sunt prevăzute în propunerea de regulament, au un caracter complementar recomandărilor emise în contextul semestrului european. Semestrul european se concentrează asupra aspectelor macroeconomice și de reformă structurală, care cuprind și aspecte legate de schimbările climatice, în timp ce prezenta inițiativă abordează evoluțiile specifice la nivelul politicilor care nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice sau cu traiectoria către neutralitatea climatică.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Articolele 191-193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) confirmă și precizează competențele UE în domeniul schimbărilor climatice. Temeiul juridic pentru prezenta propunere este articolul 192 alineatul (1) din TFUE. În conformitate cu articolul 191 și cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, Uniunea Europeană contribuie la îndeplinirea, printre altele, a următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Schimbările climatice reprezintă, prin însăși natura lor, o problemă transfrontalieră care nu poate fi rezolvată doar prin luarea de măsuri la nivel național sau local. Acțiunea coordonată la nivelul UE poate completa și consolida în mod eficace acțiunea la nivel național și local și poate intensifica acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Coordonarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice este necesară la nivel european și, atunci când este posibil, la nivel mondial, iar acțiunea UE este justificată din motive de subsidiaritate. Începând din 1992, UE a depus eforturi pentru a dezvolta soluții comune și pentru a impulsiona acțiunile la nivel mondial în vederea combaterii schimbărilor climatice. Mai precis, acțiunile la nivelul UE ar trebui să aibă ca scop îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, asigurând, în același timp, echitatea și integritatea de mediu. Instituirea unei guvernanțe solide a obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050 va contribui la asigurarea faptului că UE se află în continuare pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului. Acțiunile întreprinse la nivelul UE pentru adaptarea la schimbările climatice permit integrarea politicilor și a măsurilor de adaptare în principalele sectoare, niveluri de guvernanță și politici ale UE.

•Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității deoarece nu depășește ceea ce este necesar pentru a stabili cadrul pentru realizarea neutralității climatice. Prin stabilirea unei proceduri de evaluare și raportare, propunerea urmărește să ofere o direcție prin care UE să se angajeze pe calea neutralității climatice, a certitudinii cu privire la angajamentul UE, a transparenței și a responsabilității. Prezenta propunere prevede faptul că statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a permite îndeplinirea colectivă a obiectivului neutralității climatice, dar nu prevede politici sau măsuri specifice, lăsându-le flexibilitate statelor membre și ținând seama de cadrul de reglementare pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite pentru 2030. Propunerea stabilește un mecanism de revizuire a politicilor existente și a legislației Uniunii sau de adoptare a unor măsuri suplimentare, dar nu include, în acest stadiu, propuneri detaliate. În mod similar, propunerea oferă flexibilitate pentru a se asigura că UE își îmbunătățește capacitatea de adaptare la impactul schimbărilor climatice.

•Alegerea instrumentului

Obiectivele prezentei propuneri pot fi urmărite cel mai bine printr-un regulament. Acest lucru va asigura aplicabilitatea directă a dispozițiilor. Statelor membre li se cere să contribuie la atingerea obiectivului pe termen lung. În plus, multe dintre dispoziții vizează Comisia (evaluare, raportare, recomandări, măsuri suplimentare, revizuire) și Agenția Europeană de Mediu; prin urmare, acestea nu ar putea fi puse în aplicare prin transpunere la nivel național. Pentru a consacra în legislația UE acest obiectiv pe termen lung, este necesară o adoptarea unui act legislativ, nu nelegislativ.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

Înainte de a publica comunicarea intitulată „O planetă curată pentru toți”, Comisia a efectuat o consultare publică în perioada 17 iulie - 9 octombrie 2018, în cadrul căreia a primit peste 2 800 de răspunsuri de la o multitudine de părți interesate. De asemenea, Comisia a organizat un eveniment pentru părțile interesate în perioada 10-11 iulie 2018. Consultarea publică realizată de Comisie în vederea pregătirii comunicării „O planetă curată pentru toți” a arătat că există un sprijin semnificativ, atât din partea persoanelor fizice, cât și din partea organizațiilor, pentru ca UE să realizeze până în 2050 un echilibru între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră. Un raport de sinteză privind activitățile de consultare desfășurate în vederea comunicării „O planetă curată pentru toți” este anexat la documentul „Analiza aprofundată în sprijinul Comunicării Comisiei COM (2018) 773a13a. Adoptarea Comunicării „O planetă curată pentru toți” a dat naștere unor dezbateri ample, care au durat vreme de un an, între statele membre, instituții, autorități locale și regionale, parteneri sociali, întreprinderi, industrie, părți interesate și cetățeni. Această implicare socială masivă a permis maturizarea dezbaterii și a facilitat ajungerea la un consens larg cu privire la aspirațiile UE pentru 2050a14a. În plus, la 28 ianuarie 2020, Comisia a organizat un eveniment public, care a reunit o gamă largă de părți interesate pentru o discuție despre punerea în aplicare a Pactului ecologic european, respectiv despre Legea europeană a climei. Participanții și-au împărtășit opiniile cu privire la conținutul acestei Legi a climei, au abordat aspectele sociale și financiare ale Pactului ecologic european și au participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. De asemenea, Comisia a publicat o foaie de parcurs privind inițiativa, care a fost deschisă pentru feedback timp de 4 săptămâni, în perioada 9 ianuarie - 6 februarie 2020. Numeroase părți interesate prezente la eveniment au prezentat observații. S-au primit în total 926 de răspunsuri. Printre cei care au transmis observații se numără numeroase asociații europene și naționale care reprezintă diferite sectoare industriale, cum ar fi sectorul energiei electrice, sectorul autovehiculelor și sectorul siderurgic, precum și întreprinderi private, ONG-uri și numeroși cetățeni ai UE. Autoritățile publice din șapte state membre (Danemarca, Franța, Germania, Portugalia, Spania, Suedia și Țările de Jos) și Norvegia au contribuit la consultare.

•Evaluarea impactului

Pentru a susține comunicarea „O planetă curată pentru toți”, serviciile Comisiei au efectuat o analiză aprofundatăa15a. Aceasta analizează modul în care se poate realiza neutralitatea climatică examinând toate sectoarele economice cheie, printre care se numără sectorul energetic, transporturile, industria și agricultura. Politicile actuale vor avea un impact de durată și după 2030, cu reduceri preconizate ale emisiilor de aproximativ 60 % până în 2050. Acest lucru nu este însă suficient pentru ca UE să contribuie la obiectivele referitoare la temperatură stabilite în Acordul de la Paris. A fost analizat un portofoliu de scenarii pentru realizarea, până în 2050, a tranziției către zero emisii nete de gaze cu efect de seră, pe baza soluțiilor tehnologice existente sau, în unele cazuri, emergente, prin capacitarea cetățenilor și asigurarea coerenței acțiunilor în domenii-cheie, cum ar fi politica industrială, economia circulară, finanțarea sau cercetarea și inovarea, asigurând în același timp echitatea socială pentru o tranziție justă. Evaluarea se bazează pe literatura de specialitate și pe contribuțiile unei game largi de părți interesate, precum și pe o modelare integrată care permite o mai bună înțelegere a transformărilor care au loc în sectoarele energiei, industriei, construcțiilor, transporturilor, agriculturii, silviculturii și deșeurilor și a interacțiunilor complexe dintre acestea. Având în vedere această analiză completă recentă (noiembrie 2018) referitoare la implicațiile obiectivului de realizare a neutralității climatice până în 2050 și evaluarea Strategiei UE de adaptare la schimbările climatice, nu este necesară o evaluare a impactului.

•Drepturile fundamentale

Propunerea respectă drepturile fundamentale și este conformă cu principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mai exact, propunerea contribuie la atingerea obiectivului unui nivel înalt de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum se prevede la articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europenea16a.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Impactul indirect asupra bugetelor statelor membre va depinde de politicile și măsurile naționale pe care le vor alege acestea pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de alte măsuri de atenuare sau adaptare și va decurge în principal din posibilele propuneri complementare de revizuire a instrumentelor conexe sau de noile propuneri de reducere suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră care vor fi necesare, astfel cum vor fi prezentate în planul, însoțit de o evaluare a impactului, privind asumarea de către UE a unui obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră mai ambițios pentru 2030.

Punerea în aplicare a prezentei propuneri va necesita redistribuirea resurselor umane în cadrul Comisiei, precum și o ușoară suplimentare a personalului Agenției Europene de Mediu (AEM), care sunt prezentate în fișa financiară legislativă anexată.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de implementare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Raportarea transparentă și periodică de către statele membre, la care se adaugă evaluări solide realizate de Comisie și mecanisme care să asigure evaluarea progreselor sunt elementele esențiale pentru ca UE să rămână pe drumul cel bun în ceea ce privește obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050. Inițiativa se bazează pe procesul care constă în elaborarea de planuri naționale integrate privind energia și clima și pe un cadru solid în materie de transparență a informațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră și alte informații privind clima, prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și combaterea schimbărilor climatice. Comisia va utiliza, de asemenea, informațiile transmise și raportate de statele membre în temeiul Regulamentului privind guvernanța ca bază pentru evaluarea periodică a progreselor înregistrate. Acestea includ informații privind emisiile de gaze cu efect de seră, politicile și măsurile, prognozele și adaptarea. De asemenea, Comisia va utiliza aceste informații pentru evaluările punerii în aplicare a politicilor de mediu și pentru monitorizarea programelor de acțiune pentru mediu. Informațiile obținute de la statele membre pot fi însoțite de observații atmosferice sistematice, atât observații in situ, cât și observații obținute prin teledetecție, cum ar fi cele furnizate de Copernicus. De asemenea, Comisia va evalua în mod regulat dacă traiectoria necesită actualizarea și revizuirea politicilor și a legislației, urmând să ia măsuri în cazul unor progrese insuficiente.

•Explicație detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 2 stabilește obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, pentru toate sectoarele și toate gazele cu efect de seră – nu numai CO2 – care urmează să fie atins pe plan intern în cadrul Uniunii. La acest articol se precizează faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Acordul de la Paris, părțile care sunt țări dezvoltate ar trebui să continue să își asume un rol de lider prin asumarea unor obiective absolute de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii. La acest articol se recunoaște faptul că, deși emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui evitate în primul rând la sursă, vor fi necesare absorbții de gaze cu efect de seră pentru a compensa restul de gaze cu efect de seră din sectoarele în care decarbonizarea este cea mai dificilă. Pe lângă absorbanții naturali – păduri, soluri, terenuri agricole și zone umede –, care ar trebui conservați și extinși, ar trebui puse la dispoziție tehnologii rentabile de eliminare a carbonului, cum ar fi captarea și stocarea dioxidului de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon. La articolul respectiv se prevede, de asemenea, obligația Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei și a statelor membre de a adopta, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, măsuri care să permită atingerea colectivă a acestui obiectiv. Măsurile întreprinse la nivelul Uniunii vor constitui o parte importantă a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivului.

Identificarea unei traiectorii pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii va contribui la îndeplinirea obiectivului UE în materie de neutralitate climatică până în 2050 (articolul 3). O dată la cinci ani, în conformitate cu calendarul Acordului de la Paris, Comisia va revizui traiectoria UE. În temeiul Acordului de la Paris, părțile evaluează periodic punerea în aplicare a Acordului de la Paris și progresele colective realizate în vederea atingerii scopului său și a obiectivelor sale pe termen lung în cadrul unei „evaluări la nivel global”. Cel târziu în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global, Comisia va revizui traiectoria.

Articolul 4 se referă la adaptarea la schimbările climatice. În pofida eforturilor de atenuare, schimbările climatice creează deja și vor continua să creeze mari probleme în Europa; de aceea este esențial să facem mai multe eforturi de consolidare a capacității de adaptare, de consolidare a rezilienței și de reducere a vulnerabilității, pe baza legislației Uniunii care abordează deja anumite obiective de adaptare la schimbările climatice. Elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii și planuri de adaptare este esențială în acest sens. Noua Strategie a UE de adaptare la schimbările climatice va contribui în mod direct la atingerea acestui obiectiv.

În conformitate cu calendarul stabilit prin Acordul de la Paris (articolele 5-7), o dată la cinci ani, Comisia va evalua progresele înregistrate. Înainte de fiecare evaluare la nivel global, Comisia va evalua și va prezenta progresele colective înregistrate de statele membre în vederea realizării obiectivului neutralității climatice sau în materie de adaptare, precum și cu privire la coerența măsurilor Uniunii cu obiectivul neutralității climatice sau cu privire la caracterul adecvat al măsurilor de îmbunătățire a capacității de adaptare, de consolidare a rezilienței sau de reducere a vulnerabilității. Comisia va lua măsurile necesare în cazul în care evaluarea sugerează că nu există o coerență necesară între măsurile luate de Uniune, că acestea sunt inadecvate ori că progresele sunt insuficiente. De asemenea, Comisia va evalua în mod regulat măsurile naționale relevante și va emite recomandări în cazul în care va constata o lipsă de coerență sau o inadecvare a măsurilor luate.

2020/0036 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social Europeana17a,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilora18a,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul ecologic european”a19a, Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(2)Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondiala20a oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea intensificării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Raportul confirmă faptul că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie să fie limitate la 1,5 °C, în special pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme. Raportul de evaluare globală al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) 2019a21a a demonstrat declinul la nivel mondial al biodiversității, schimbările climatice fiind, ca importanță, al treilea factor răspunzător de declinul biodiversitățiia22a.

(3)Stabilirea unui obiectiv pe termen lung este esențială pentru transformarea economică și societală, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creșterea economică și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și pentru luarea unor măsuri echitabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor în direcția atingerii obiectivului de temperatură prevăzut în Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, aprobat în cadrul celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”).

(4)Acordul de la Paris stabilește un obiectiv pe termen lung de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de menținere a acestei creșteri la 1,5 °C peste nivelurile preindustrialea23a și subliniază importanța adaptării la efectele negative ale schimbărilor climaticea24a și a asigurării faptului că fluxurile de finanțare sunt coerente cu o traiectorie către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climaticea25a.

(5)Acțiunile Uniunii și ale statelor membre în domeniul climei au scopul de a proteja populația și planeta, bunăstarea, prosperitatea, sănătatea, sistemele alimentare, integritatea ecosistemelor și biodiversitatea de amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice, în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și de a maximiza prosperitatea în limitele resurselor planetei și de a spori reziliența și a reduce vulnerabilitatea societății la schimbările climatice.

(6)Realizarea neutralității climatice necesită o contribuție din partea tuturor sectoarelor economice. Având în vedere importanța producției și a consumului de energie pentru emisiile de gaze cu efect de seră, este esențială tranziția către un sistem energetic durabil, accesibil din punctul de vedere al prețului și sigur, bazat pe o piață internă a energiei care funcționează bine. Transformarea digitală, inovarea tehnologică, cercetarea și dezvoltarea sunt, de asemenea, factori importanți pentru realizarea obiectivului neutralității climatice.

(7)Uniunea a urmărit o politică ambițioasă privind combaterea schimbărilor climatice și a instituit un cadru de reglementare pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fixat pentru 2030. Printre actele legislative de punere în aplicare a acestui obiectiv se numără Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliuluia26a, care instituie un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliuluia27a, care a introdus obiective naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, și Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliuluia28a, care prevede obligația statelor membre de a echilibra emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură.

(8)În plus, în comunicarea sa din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți: o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, Comisia a prezentat o viziune pentru atingerea până în 2050, în Uniune, a unui nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero, printr-o tranziție echitabilă din punct de vedere social și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

(9)Prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii”a29a, Uniunea urmărește o ambițioasă agendă de decarbonizare, în special prin construirea unei uniuni energetice solide, care include obiectivele pentru 2030 privind eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile prevăzute în Directivele 2012/27/UEa30a și (UE) 2018/2001a31a ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și prin consolidarea legislației relevante, inclusiv a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliuluia32a.

(10)Uniunea este lider mondial în tranziția către neutralitatea climatică și este hotărâtă să contribuie la asumarea unor obiective mai ambițioase la nivel mondial și la consolidarea răspunsului global la schimbările climatice, utilizând toate instrumentele pe care le are la dispoziție, inclusiv diplomația în domeniul climei.

(11)Parlamentul European a lansat îndemnul ca tranziția necesară către o societate neutră din punct de vedere climatic să aibă loc până cel târziu în 2050 și să fie o reușită europeanăa33a și a declarat urgența climatică și de mediua34a. În concluziile sale din 12 decembrie 2019a35a, Consiliul European și-a exprimat susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, recunoscând în același timp că trebuie instituit un cadru favorabil în acest sens și că tranziția va necesita investiții publice și private semnificative. De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia să pregătească o propunere pentru strategia pe termen lung a Uniunii cât mai curând posibil în 2020, în vederea adoptării sale de către Consiliu și a transmiterii acesteia către Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

(12)Uniunea ar trebui să urmărească obiectivul ca, până în 2050, pe plan intern în cadrul Uniunii, să se obțină, prin soluții naturale și tehnologice, un echilibru între emisiile antropice și absorbțiile de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii. Obiectivul de realizare a neutralității climatice la nivelul Uniunii în 2050 ar trebui să fie urmărit în mod colectiv de către toate statele membre, iar statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a permite atingerea acestui obiectiv. Măsurile întreprinse la nivelul Uniunii vor constitui o parte importantă a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivului.

(13)Uniunea ar trebui să continue acțiunile în domeniul climei și să își asume rolul de lider internațional în domeniul climei după 2050, pentru a proteja populația și planeta împotriva amenințării pe care o reprezintă schimbările climatice periculoase, în vederea atingerii obiectivelor de temperatură stabilite în Acordul de la Paris și în conformitate cu recomandările științifice formulate de IPCC.

(14)Adaptarea este o componentă-cheie a răspunsului mondial pe termen lung la schimbările climatice. Prin urmare, statele membre și Uniunea ar trebui să își consolideze capacitatea de adaptare și reziliența și să reducă vulnerabilitatea la schimbările climatice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Acordul de la Paris, precum și să maximizeze beneficiile conexe pe care le aduc alte politici și acte legislative de mediu. Statele membre ar trebui să adopte strategii și planuri naționale cuprinzătoare de adaptare.

(15)Atunci când adoptă măsuri relevante la nivelul Uniunii și la nivel național pentru atingerea obiectivului neutralității climatice, statele membre și Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să țină seama de impactul pozitiv al tranziției către neutralitatea climatică asupra următoarelor aspecte: bunăstarea cetățenilor, prosperitatea societății și competitivitatea economiei; securitatea și accesibilitatea din punctul de vedere al prețului a energiei și a alimentelor; echitatea și solidaritatea între statele membre și la nivel național, ținând seama de capacitatea lor economică, de circumstanțele naționale și de nevoia de convergență în timp; necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social; cele mai bune dovezi științifice disponibile, în special descoperirile prezentate de IPCC; necesitatea de a integra riscurile legate de schimbările climatice în deciziile de investiții și de planificare; eficacitatea din punctul de vedere al costurilor și neutralitatea tehnologică în ceea ce privește reducerea și absorbțiile emisiilor de gaze cu efect de seră și consolidarea rezilienței; o evoluție graduală în timp a integrității ecologice și a nivelului de ambiție.

(16)Tranziția către neutralitatea climatică necesită schimbări la nivelul tuturor politicilor și un efort colectiv al tuturor sectoarelor economiei și ale societății, astfel cum arată Comisia în comunicarea sa intitulată „Pactul ecologic european”. În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European a precizat că toate actele legislative și politicile relevante ale UE trebuie să fie corelate cu îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și să contribuie la acesta, cu respectarea unor condiții de concurență echitabile, și a invitat Comisia să analizeze dacă acest lucru impune o modificare a normelor actuale.

(17)În comunicarea sa intitulată „Pactul ecologic european”, Comisia a anunțat că intenționează să evalueze situația și să facă propuneri în vederea asumării de către Uniune a unui obiectiv mai ambițios în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, pentru a asigura coerența acestuia cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050. În comunicarea respectivă, Comisia a subliniat că toate politicile Uniunii ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și că fiecare sector ar trebui să își aducă propria contribuție. Pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului și ținând seama de analiza planurilor naționale integrate privind energia și clima care îi vor fi prezentate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliuluia36a, Comisia ar trebui ca până în septembrie 2020 să revizuiască obiectivul privind clima asumat de Uniune pentru 2030 și să analizeze opțiunile pentru un nou obiectiv de reducere a emisiilor până în 2030, de 50-55 % comparativ cu nivelurile din 1990. În cazul în care consideră că este necesar să modifice obiectivul asumat de Uniune pentru 2030, Comisia ar trebui să înainteze propuneri Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării în consecință a prezentului regulament. În plus, Comisia ar trebui să evalueze, până la 30 iunie 2021, modul în care ar trebui modificată legislația Uniunii care pune în aplicare acest obiectiv pentru a se ajunge la o reducere a emisiilor cu 50-55 % în comparație cu 1990.

(18)Pentru a se asigura că Uniunea și statele membre fac în continuare progrese suficiente pentru a atinge obiectivul neutralității climatice și în materie de adaptare, Comisia ar trebui să evalueze periodic progresele înregistrate. În cazul în care progresele colective realizate de statele membre în vederea realizării obiectivului neutralității climatice sau în materie de adaptare sunt insuficiente sau măsurile Uniunii nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența sau a reduce vulnerabilitatea, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele. De asemenea, Comisia ar trebui să evalueze periodic măsurile naționale relevante și să emită recomandări atunci când constată că măsurile adoptate de statele membre nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la schimbările climatice.

(19)Comisia ar trebui să asigure o evaluare solidă și obiectivă, bazată pe cele mai recente descoperiri științifice, tehnice și socioeconomice, susținute de o masă reprezentativă de experți independenți, și să își bazeze evaluarea pe informații relevante, inclusiv pe informațiile transmise și raportate de statele membre, pe rapoartele Agenției Europene de Mediu, pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, inclusiv pe rapoartele IPCC. Dat fiind faptul că s-a angajat să analizeze modul în care sectorul public poate utiliza taxonomia UE în contextul Pactului ecologic european, Comisia ar trebui să includă informații cu privire la investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, atât cele ale Uniunii, cât și cele ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/… (Regulamentul privind taxonomia), atunci când astfel de informații sunt disponibile. Comisia ar trebui să utilizeze statisticile și datele europene, atunci când acestea sunt disponibile, și să solicite o analiză de specialitate. Agenția Europeană de Mediu ar trebui să ofere asistență Comisiei, după caz, în conformitate cu programul său anual de lucru.

(20)Având în vedere faptul că cetățenii și comunitățile au un rol important în impulsionarea transformării în direcția neutralității climatice, ar trebui să se faciliteze o mobilizare publică și socială puternică în materie de combatere a schimbărilor climatice. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă o atitudine de deschidere față de toate componentele societății pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la construirea unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice, inclusiv prin lansarea unui pact climatic european.

(21)Pentru a oferi previzibilitate și încredere tuturor actorilor economici, inclusiv întreprinderilor, lucrătorilor, investitorilor și consumatorilor, pentru a se asigura că tranziția către neutralitatea climatică este ireversibilă, pentru a asigura reducerea treptată în timp și pentru a contribui la evaluarea coerenței măsurilor și a progreselor înregistrate cu obiectivul neutralității climatice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a stabili o traiectorie care să permită atingerea, până în 2050, în Uniune, a unui nivel al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferarea37a. Mai exact, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(22)În conformitate cu angajamentul Comisiei față de principiile referitoare la o mai bună legiferare, ar trebui urmărită coerența instrumentelor Uniunii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Sistemul de măsurare a progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivului neutralității climatice, precum și coerența măsurilor luate cu acest obiectiv ar trebui să se bazeze pe cadrul de guvernanță prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1999 și să fie coerent cu acesta. În special, sistemul de raportare periodică și stabilirea etapelor de evaluare și de acțiune a Comisiei pe baza raportării ar trebui să fie aliniate la cerințele în materie de transmitere de informații și de prezentare de rapoarte impuse statelor membre, prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1999 ar trebui modificat pentru a include obiectivul neutralității climatice în dispozițiile relevante.

(23)Schimbările climatice sunt prin definiție o provocare transfrontalieră; așadar, este necesară o acțiune coordonată la nivelul Uniunii, care să completeze și să consolideze în mod eficient politicile naționale. Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește un cadru pentru reducerea ireversibilă și progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru sporirea absorbțiilor cu ajutorul absorbanților naturali sau de altă natură în Uniune.

Prezentul regulament stabilește un obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice în Uniune până în 2050, în vederea atingerii obiectivului pe termen lung privind temperatura prevăzut la articolul 2 din Acordul de la Paris, și oferă un cadru pentru realizarea de progrese în vederea atingerii obiectivului global în materie de adaptare stabilit la articolul 7 din Acordul de la Paris.

Prezentul regulament se aplică emisiilor antropice și absorbțiilor de gaze cu efect de seră enumerate în partea 2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999.

Articolul 2

Obiectivul de atingere a neutralității climatice

1.Cel târziu până în 2050 trebuie să se asigure un echilibru între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată.

2.Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre trebuie să adopte măsurile necesare la nivelul Uniunii, respectiv la nivel național, pentru a permite atingerea colectivă a obiectivului neutralității climatice prevăzut la alineatul (1), ținând seama de importanța promovării echității și a solidarității între statele membre.

3.Până în septembrie 2020, Comisia trebuie să revizuiască obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030, menționat la articolul 2 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în lumina obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), și trebuie să analizeze posibilitatea stabilirii unui nou obiectiv pentru 2030, de reducere a emisiilor cu 50-55 % în comparație cu 1990. În cazul în care consideră că este necesar să modifice acest obiectiv, Comisia prezintă propuneri în acest sens Parlamentului European și Consiliului, după caz.

4.Până la 30 iunie 2021, Comisia evaluează în ce mod ar trebui să fie modificată legislația Uniunii care pune în aplicare obiectivul Uniunii pentru 2030 pentru a permite realizarea unor reduceri de emisii de 50-55 % în comparație cu 1990 și pentru a se atinge obiectivul de atingere a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și ia în calcul luarea măsurilor necesare în conformitate cu tratatele, inclusiv adoptarea unor propuneri legislative.

Articolul 3

Traiectoria de urmat în vederea realizării neutralității climatice

1.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea, la nivelul Uniunii, a unei traiectorii care să permită atingerea până în 2050 a obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1). În cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris, Comisia revizuiește traiectoria.

2.Traiectoria începe cu obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030 menționat la articolul 2 alineatul (3).

3.Atunci când stabilește o traiectorie în conformitate cu alineatul (1), Comisia ia în considerare următoarele aspecte:

(a)rentabilitatea și eficiența economică;

(b)competitivitatea economiei Uniunii;

(c)cele mai bune tehnologii disponibile;

(d)eficiența energetică, accesibilitatea energiei din punctul de vedere al prețului și securitatea aprovizionării;

(e)echitatea și solidaritatea între statele membre și în interiorul acestora;

(f)necesitatea de a asigura eficacitatea de mediu și o evoluție graduală în timp;

(g)necesitățile și oportunitățile în materie de investiții;

(h)necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social;

(i)evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris și a obiectivului final al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice;

(j)cele mai bune și cele mai recente dovezi științifice disponibile, inclusiv cele mai recente rapoarte ale IPCC.

Articolul 4

Adaptarea la schimbările climatice

1.Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre trebuie să asigure progrese continue în ceea ce privește sporirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris.

2.Statele membre trebuie să elaboreze și să pună în aplicare strategii și planuri de adaptare care să includă cadre cuprinzătoare de gestionare a riscurilor, pe baza unor scenarii de referință solide privind clima și vulnerabilitatea și a unor evaluări ale progreselor înregistrate.

Articolul 5

Evaluarea progreselor și a măsurilor Uniunii

1.Pe lângă evaluarea prevăzută la articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia evaluează, până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 5 ani:

(a)progresele colective realizate de toate statele membre în vederea realizării obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), astfel cum este exprimat prin traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1);

(b)progresele colective realizate de toate statele membre în ceea ce privește adaptarea, astfel cum se menționează la articolul 4.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului concluziile evaluării respective, împreună cu raportul privind starea uniunii energetice întocmit în anul calendaristic respectiv în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

2.Până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 5 ani, Comisia revizuiește:

(a)coerența măsurilor adoptate de Uniune cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), astfel cum este exprimat prin traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1);

(b)caracterul adecvat al măsurilor Uniunii menite să asigure realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4.

3.În cazul în care, pe baza evaluării menționate la alineatele (1) și (2), Comisia constată că măsurile luate de Uniune nu sunt coerente cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) sau sunt inadecvate în a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sau că progresele înregistrate fie către obiectivul neutralității climatice, fie în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sunt insuficiente, aceasta ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele, revizuind, în același timp, traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1).

4.Comisia evaluează înainte de adoptare orice proiect de măsură și orice propunere legislativă în lumina obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), astfel cum este exprimat de traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1), include această analiză în orice evaluare a impactului care însoțește aceste măsuri sau propuneri și face public rezultatul evaluării respective la momentul adoptării.

Articolul 6

Evaluarea măsurilor naționale

1.Până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la 5 ani, Comisia evaluează:

(a)coerența cu acest obiectiv a măsurilor naționale identificate, pe baza planurilor naționale privind energia și clima sau a rapoartelor intermediare bienale prezentate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, ca fiind relevante pentru îndeplinirea obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), astfel cum este exprimat de traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1);

(b)caracterul adecvat al măsurilor naționale relevante menite să asigure realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului concluziile evaluării respective, împreună cu raportul privind starea uniunii energetice întocmit în anul calendaristic respectiv în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

2.În cazul în care Comisia constată, ținând seama în mod corespunzător de progresele colective evaluate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), că măsurile luate de un stat membru nu sunt coerente cu acest obiectiv, astfel cum este exprimat prin traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1), sau sunt inadecvate pentru a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, aceasta poate adresa recomandări statului membru respectiv. Comisia pune aceste recomandări la dispoziția publicului.

3.Atunci când se emite o recomandare în conformitate cu alineatul (2), se aplică următoarele principii:

(a)statul membru în cauză ține seama de recomandare în mod corespunzător, într-un spirit de solidaritate între statele membre și Uniune și între statele membre;

(b)statul membru în cauză prezintă, în primul său raport intermediar prezentat în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, în anul care urmează după anul în care a fost emisă recomandarea, modul în care a ținut seama în mod corespunzător de recomandare. Dacă statul membru în cauză decide să nu dea curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare, acesta trebuie să prezinte Comisiei o justificare;

(c)recomandările ar trebui să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări formulate în contextul semestrului european.

Articolul 7

Dispoziții comune privind evaluarea Comisiei

1.În plus față de măsurile naționale menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a), Comisia își bazează evaluarea menționată la articolele 5 și 6 cel puțin pe următoarele elemente:

(a)informațiile transmise și raportate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999;

(b)rapoartele Agenției Europene de Mediu (AEM);

(c)statisticile și datele europene, inclusiv datele privind pagubele cauzate de efectele nefaste ale climei, dacă sunt disponibile,

(d)cele mai bune dovezi științifice disponibile, inclusiv cele mai recente rapoarte ale IPCC și

(e)informații suplimentare cu privire la investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, atât cele ale Uniunii, cât și cele ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/… (Regulamentul privind taxonomia).

2.SEE sprijină Comisia în vederea pregătirii evaluării menționate la articolele 5 și 6, în conformitate cu programul său anual de lucru.

Articolul 8

Participarea publicului

Comisia trebuie să arate deschidere în relația cu toate componentele societății pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la construirea unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice. Comisia trebuie să faciliteze un proces incluziv și accesibil la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, regional și local, cu participarea partenerilor sociali, a cetățenilor și a societății civile, pentru schimbul de bune practici și pentru identificarea acțiunilor care contribuie la atingerea obiectivelor prezentului regulament. În plus, Comisia se poate baza, de asemenea, pe dialogurile pe mai multe niveluri pe tema climei și a energiei organizate de statele membre în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Articolul 9

Exercitarea competenței de a adopta acte delegate

1.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (1) se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată începând de la ... [OP: intrarea în vigoare a prezentului regulament].

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la transmiterea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 10

Modificarea Regulamentului (UE) 2018/1999

Regulamentul (UE) 2018/1999 se modifică după cum urmează:

(1)la articolul 1 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) punerea în aplicare a unor strategii și măsuri concepute pentru a îndeplini obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice, astfel cum este prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei], obiectivele și țintele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021 - 2030), obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030;”;

(2)La articolul 2, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

« (7) „prognoze” înseamnă previziuni referitoare la emisiile antropice de gaze cu efect de seră de către surse și la absorbțiile de astfel de gaze de către absorbanți sau referitoare la evoluțiile sistemului energetic, care includ cel puțin estimări cantitative pentru șase ani viitori care se termină cu 0 sau cu 5 și care urmează imediat după anul de raportare;»;

(3)la articolul 3 alineatul (2), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f) o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru atingerea obiectivelor menționate la litera (b) de la prezentul alineat, inclusiv a coerenței lor cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei], cu obiectivele pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris și cu strategiile pe termen lung menționate la articolul 15;”;

(4)La articolul 8 alineatul (2) se adaugă litera (e), după cum urmează:

„(e) modul în care politicile și măsurile existente și politicile și măsurile planificate contribuie la atingerea obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei].”;

(5)Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

       Dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei

Fiecare stat membru instituie un dialog pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei, în conformitate cu normele interne, în cadrul căruia autoritățile locale, organizațiile societății civile, comunitatea de afaceri, investitorii și alte părți interesate vizate, precum și publicul larg pot participa activ și discuta despre atingerea obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei] și despre diferitele scenarii preconizate pentru politicile privind energia și clima, inclusiv pentru cele pe termen lung, și pot analiza progresele realizate, cu excepția cazului în care au deja o structură care îndeplinește această funcție. În cadrul acestui dialog pot fi discutate planurile naționale integrate privind energia și clima.”;

(6)La articolul 15 alineatul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei];”

(7)Anexa I (partea 1) se modifică după cum urmează:

(a)în secțiunea A, la punctul 3.1.1, punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i) Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivului stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, menționat la punctul 2.1.1, și politicile și măsurile pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/841, care vizează toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele care fac obiectul sporirii absorbțiilor, în vederea atingerii obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei]”;

(b)în secțiunea B se adaugă următorul punct 5.5:

„5.5. Contribuția politicilor și a măsurilor planificate la atingerea obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei].”;

(8)La litera (c) din anexa VI, punctul (viii) se înlocuiește cu următorul text:

„(viii) o evaluare a contribuției politicii sau a măsurii la atingerea obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice prevăzut la articolul 2 din Regulamentul.../... [Legea climei] și la realizarea strategiei pe termen lung menționată la articolul 15;”.

Articolul 11

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

Cuprins

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI    

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei    

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) (Clusterul de programe)

1.3.    Obiectul propunerii/inițiativei:

1.4.    Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.    Valoarea adăugată a intervenției UE

1.4.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare    

1.4.4.    Compatibilitatea și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.    Durata și impactul financiar    

1.6.    Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)    

2.    MĂSURI DE GESTIUNE    

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare    

2.2.    Sistemul (sistemele) de gestiune și de control    

2.2.1.    Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse    

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor    

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor    

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI    

3.1.    Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)    

3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor    

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor    

3.2.2.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ    

3.2.3.    Contribuțiile terților

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) (Clusterul de programe)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei:

☑ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoarea38a 

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

◻ durată limitată

–◻    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată

☑ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2020 pentru o durată nelimitată,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 

☑ Gestiune directă asigurată de Comisie

–☑ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

–☑ nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–☑ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”

Agenția Europeană de Mediu

Cuprins

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei    

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)    

1.3.    Obiectul propunerii    

1.4.    Obiectiv(e)    

1.4.1.    Obiectiv(e) general(e)    

1.4.2.    Obiectiv(e) specific(e)    

1.4.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.    Indicatori de performanță

1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției UE

1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare    

1.5.5.    Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.    Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei    

1.7.    Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)    

2.    MĂSURI DE GESTIUNE    

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare    

2.2.    Sistemul (sistemele) de gestiune și de control    

2.2.1.    Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse    

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor    

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor    

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.    Impactul estimat asupra creditelor [organismului]

3.2.3.    Impactul estimat asupra resurselor umane [ale organismului]

3.2.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.    Contribuțiile terților

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”

4.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

4.1.Titlul propunerii/inițiativei

4.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

4.3.Obiectul propunerii

☑ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoarea44a 

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

4.4.Obiectiv(e)

4.4.1.Obiectiv(e) general(e)

4.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

4.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care trebuie să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

4.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

4.5.Motivele propunerii/inițiativei

4.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

4.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

4.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

4.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

4.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

4.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☑ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2020 pentru o durată nelimitată,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

4.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie prin

–◻    agenții executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului european de investiții;

☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Observații

5.MĂSURI DE GESTIUNE

5.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

5.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

5.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

5.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

5.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

5.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

6.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

6.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate: N/A

6.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

6.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

* De remarcat faptul că nevoile suplimentare ale AEM trebuie acoperite printr-un transfer de la bugetul LIFE către linia bugetară a agenției.

6.2.2.Impactul estimat asupra creditelor AEM

–☑ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

6.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale AEM

6.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

* pe baza unor costuri medii de 55 000 EUR pentru personalul contractual căruia i se aplică coeficientul corector aferent AEM, și anume 1,319*55 000 = 72 545 EUR, excluzând cheltuielile indirecte de la titlul 2

Cerințe privind personalul (ENI):

6.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor dintr-o fișă financiară legislativă:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

34 este domeniul de politică sau titlul din buget vizat în 2020.

09 este domeniul de politică sau titlul din buget vizat în 2021-27.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

6.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

–☑ Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.

–◻    Propunerea/inițiativa va necesita o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

6.2.5.Contribuțiile terților

–☑ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

6.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–☑ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

–◻ vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

1        COM(2019) 640 final.

2        Potrivit sondajului Eurobarometru special nr. 490, „Schimbările climatice”, aprilie 2019, 93 % din cetățenii UE consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă, iar marea majoritate a populației UE se declară în favoarea intensificării măsurilor în acest sens.

3        COM(2018) 773 final.

4        Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la schimbările climatice – o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în conformitate cu Acordul de la Paris [2019/2582 (RSP)].

5        Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare la Conferința ONU din 2019 de la Madrid (Spania) privind schimbările climatice (COP25) [2019/2712 (RSP)].

6        Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu [2019/2930 (RSP)].

7        Rezoluţia Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european [2019/2956 (RSP)].

8        https://www.consilium.europa.eu/media/39921/a-new-strategic-agenda-2019-2024-ro.pdf

9        Ratificat de UE la 5 octombrie 2016 și intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016.

10        În toate sectoarele economice, cu excepția transportului maritim internațional, SWD (2019) 396.

11        COM(2020) 21 final din 14 ianuarie 2020.

12        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru o tranziție justă [COM(2020) 22 final].

13        Anexa 7.1 la Analiza aprofundată în sprijinul Comunicării Comisiei COM (2018) 773, https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/docs/pages/com_2018_733_analysis_in_support_en_0.pdf.

14        Potrivit Eurobarometrului special 490 din aprilie 2019 privind schimbările climatice, 92 % dintre respondenți – și peste opt din zece în fiecare stat membru – sunt de acord că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, compensându-se în același timp emisiile rămase, pentru ca până în 2050 economia UE să fie neutră din punct de vedere climatic.

15        Analiza aprofundată în sprijinul Comunicării Comisiei COM (2018) 773, https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/docs/pages/com_2018_733_analysis_in_support_en_0.pdf.

16        JO C 326, 26.10.2012, p. 391.

17        JO C , , p. .

18        JO C , , p. .

19        Comunicarea Comisiei „Pactul ecologic european”, COM(2019) 640 final din 11 decembrie 2019.

20        IPCC, 2018: Încălzirea globală cu 1,5 °C – un raport special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului mondial la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei [Masson-Delmotte, V., P. Zhai, H.-O. Pörtner, D. Roberts, J. Skea, P.R. Shukla, A. Pirani, W. Moufouma-Okia, C. Péan, R. Pidcock, S. Connors, J.B.R. Matthews, Y. Chen, X. Zhou, M.I. Gomis, E. Lonnoy, T. Maycock, M. Tignor și T. Waterfield (eds.)].

21        IPBES 2019: Evaluare globală a biodiversității și a serviciilor ecosistemice.

22        Raportul Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european – starea și perspectiva 2020” (Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al UE, 2019).

23        Articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Acordul de la Paris.

24        Articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Acordul de la Paris.

25        Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris.

26        Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

27        Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

28        Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

29        COM(2016) 860 final din 30 noiembrie 2016.

30        Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

31        Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

32        Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

33        Rezoluţia Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european [2019/2956 (RSP)].

34        Rezoluția Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu [2019/2930 (RSP)].

35        Concluziile adoptate de Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019, EUCO 29/19, CO EUR 31, CONCL 9.

36        Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

37        JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

38        Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

39        Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

40        AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

41        Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

42        AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

43        Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

44        Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

45        AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

46        Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

47        AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

48        Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

49        În principal pentru fondurile structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).