COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.1.2020

COM(2020) 22 final

2020/0006(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului pentru o tranziție justă

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

La 2 mai 2018, Comisia Europeană a adoptat propunerea referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 1 . Propunerea reflectă obiectivele mai ambițioase ale Comisiei în ceea ce privește activitățile legate de climă și include alocarea în acest scop a 25 % din cheltuieli, reprezentând 320 de miliarde EUR, care urmează să fie mobilizate prin intermediul bugetului UE.

Ulterior, la 29 și 30 mai 2018, Comisia a adoptat propunerile legislative privind utilizarea fondurilor destinate politicii de coeziune pentru aceeași perioadă. Unul dintre principalele obiective care vor stimula investițiile UE în perioada 2021-2027 va fi „o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor” 2 , punând în aplicare Acordul de la Paris. Potrivit propunerii Comisiei, o parte semnificativă a fondurilor de coeziune va fi dedicată acestei priorități și va fi esențial ca ea să fie confirmată în cadrul procesului legislativ în curs de desfășurare.

La 11 decembrie 2019, Comisia a adoptat o comunicare privind Pactul ecologic european, în care își prezintă foaia de parcurs către o nouă politică de creștere pentru Europa. Această politică de creștere se bazează pe obiective climatice și de mediu ambițioase și pe procese participative, care reunesc cetățenii, orașele și regiunile în lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru protecția mediului. În concordanță cu obiectivul realizării neutralității climatice a UE până în 2050 într-un mod eficient și echitabil, Pactul ecologic european a propus un Mecanism pentru o tranziție justă, care include un Fond pentru o tranziție justă, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă. Persoanele cele mai vulnerabile sunt cele mai expuse la efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului. În același timp, gestionarea tranziției va duce la schimbări structurale semnificative. Cetățenii și lucrătorii vor fi afectați în diferite moduri și nu toate statele membre, regiunile și orașele își încep tranziția de la același nivel sau au aceeași capacitate de reacție.

După cum se precizează în Comunicarea privind Planul de investiții pentru o Europă durabilă 3 , Mecanismul pentru o tranziție justă se va axa pe regiunile și sectoarele cele mai afectate de tranziție, având în vedere dependența lor de combustibilii fosili, inclusiv cărbunele, turba și șisturile bituminoase sau procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Unele sectoare vor cunoaște un declin, înregistrând o reducere ireversibilă a producției economice și a nivelurilor de ocupare a forței de muncă pentru activitățile economice cu niveluri ridicate de emisii de gaze cu efect de seră sau care se bazează pe producția și utilizarea combustibililor fosili, în special a cărbunelui, a lignitului, a turbei și a șisturilor bituminoase, în timp ce alte sectoare cu niveluri ridicate de emisii de gaze cu efect de seră, pentru care pot fi găsite alternative tehnologice la procesele cu intensitate mare a carbonului, în vederea menținerii producției economice și a creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă, vor trebui să treacă printr-o transformare. În general, infrastructura pentru cărbune este prezentă în 108 regiuni europene și aproape 237 000 de persoane sunt angajate în activități legate de cărbune, în timp ce aproape 10 000 de persoane sunt angajate în activități de extracție a turbei și aproximativ 6 000 în industria șisturilor bituminoase. Industria șisturilor bituminoase necesită o atenție deosebită, având în vedere emisiile foarte ridicate de dioxid de carbon legate de acest combustibil. Numeroase alte locuri de muncă indirecte depind, de asemenea, de lanțul valoric al combustibililor fosili și de procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră.

Mecanismul pentru o tranziție justă va veni în completarea contribuției substanțiale a bugetului UE prin toate instrumentele relevante în mod direct pentru tranziție, în special Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”) și Fondul social european Plus („FSE+”).

Mecanismul va fi format din trei piloni: (1) un Fond pentru o tranziție justă implementat prin gestiune partajată, (2) o schemă specifică în cadrul InvestEU și (3) o facilitate de împrumut pentru sectorul public, în cadrul căreia Grupul BEI va mobiliza investiții suplimentare pentru regiunile în cauză. Fondul pentru o tranziție justă va fi utilizat în principal pentru acordarea de granturi, schema specifică pentru tranziție din cadrul InvestEU va atrage investiții private, iar parteneriatul cu BEI va mobiliza fonduri publice.

Fondul pentru o tranziție justă se va concentra asupra diversificării economice a teritoriilor celor mai afectate de tranziția climatică și asupra recalificării și a incluziunii active a lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din aceste teritorii. Eligibilitatea investițiilor în cadrul celorlalți doi piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă va fi mai largă, pentru a sprijini activitățile legate de tranziția energetică. Schema specifică din cadrul InvestEU va acoperi proiecte legate de infrastructura energetică și de transport, inclusiv infrastructura de gaze naturale și încălzirea centralizată, precum și proiecte de decarbonizare. În cadrul facilității de împrumut pentru sectorul public a BEI, autoritățile publice vor avea posibilitatea de a pune în aplicare măsuri de facilitare a tranziției către neutralitatea climatică. Proiectele vor varia de la infrastructura energetică și de transport la rețelele de termoficare și măsurile de eficiență energetică, inclusiv renovarea clădirilor.

Vor fi deblocate resurse publice și private suplimentare prin intermediul unui cadru de reglementare coerent, în special al unor norme sectoriale privind ajutoarele de stat, care vor crea oportunități pentru a facilita utilizarea fondurilor naționale pentru proiecte compatibile cu obiectivele tranziției juste. Sprijinul consultativ și asistența tehnică pentru regiuni vor fi, de asemenea, parte integrantă a Mecanismului pentru o tranziție justă.

În lumina celor mai recente date științifice disponibile și a necesității de a intensifica acțiunile globale în domeniul climei, Consiliul European din 12 decembrie 2019 a aprobat obiectivul înfăptuirii unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, și a salutat anunțul Comisiei privind propunerea de investiții în valoare de 100 de miliarde EUR prin intermediul Mecanismului pentru o tranziție justă pentru a facilita realizarea acestor obiective. Resursele mecanismului, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă, vor fi puse la dispoziție pentru a sprijini angajamentele statelor membre de a atinge obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

Fondul pentru o tranziție justă

Fondul pentru o tranziție justă va reprezenta un instrument esențial pentru sprijinirea teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și evitarea adâncirii disparităților regionale. El va fi instituit așadar în cadrul politicii de coeziune, care este principalul instrument de politică al UE menit să reducă disparitățile regionale și să abordeze schimbările structurale din regiunile Europei, și vizează obiectivele politicii de coeziune în contextul specific al tranziției către neutralitatea climatică. Fondul va fi implementat prin gestiune partajată, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale, regionale și locale și cu părțile interesate. Acest lucru asigură asumarea strategiei de tranziție și oferă instrumentele și structurile necesare pentru un cadru de gestionare eficient.

Fondul pentru o tranziție justă va oferi sprijin tuturor statelor membre. Distribuirea mijloacelor sale financiare va reflecta capacitatea statelor membre de a finanța investițiile necesare pentru a face față tranziției către neutralitatea climatică.

Prin urmare, metoda de alocare va lua în considerare amploarea provocării pe care o reprezintă tranziția regiunilor cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră (prin emisiile industriale de CO2 aferente) și provocările sociale, având în vedere pierderile potențiale de locuri de muncă din industrie, în sectorul extracției de cărbune și lignit și al producției de turbă și de șisturi bituminoase. Metoda va lua în considerare totodată nivelul de dezvoltare economică și capacitatea de investiții aferentă a statelor membre.

Statele membre vor completa alocarea din Fondul pentru o tranziție justă cu resursele lor din cadrul FEDR și al FSE+ printr-un mecanism de transfer specific și definitiv. Ele vor furniza, de asemenea, resurse naționale pentru a completa resursele Uniunii. Nivelul cofinanțării din partea Uniunii va fi stabilit în funcție de categoria regiunii în care sunt situate teritoriile identificate. Având în vedere că transferurile de resurse din FEDR și FSE+ luate împreună vor fi de cel puțin 1,5 ori și de cel mult 3 ori mai mari decât alocarea din Fondul pentru o tranziție justă și ținând cont de cofinanțarea națională, capacitatea globală de finanțare a acestui fond va depăși 30 de miliarde EUR, putând ajunge până la 50 de miliarde EUR. Pentru a asigura impactul continuu al politicii de coeziune, niciun stat membru nu ar trebui să furnizeze mai mult de 20 % din alocarea inițială din FEDR și din alocarea inițială din FSE+ (procent calculat pentru fiecare fond) ca sprijin complementar transferat către Fondul pentru o tranziție justă.

Programarea Fondului pentru o tranziție justă

Procesul de programare, inclusiv identificarea teritoriilor pentru intervenție și a acțiunilor corespunzătoare, va fi convenit printr-un dialog între Comisie și fiecare stat membru. Acesta va avea la bază procesul semestrului european. Teritoriile respective trebuie să fie teritoriile în care efectele negative ale tranziției la nivel economic și social sunt cele mai puternice, în special în ceea ce privește pierderile estimate de locuri de muncă și transformarea proceselor de producție ale instalațiilor industriale cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Ținând seama de analiza Comisiei în cadrul acestui exercițiu, statele membre vor întocmi unul sau mai multe planuri teritoriale pentru o tranziție justă, care vor prezenta un proiect al procesului de tranziție până în 2030, în conformitate cu planurile naționale privind energia și clima și cu tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și vor identifica ulterior cele mai afectate teritorii care trebuie sprijinite. Pentru fiecare dintre aceste teritorii, planurile teritoriale pentru o tranziție justă vor stabili provocările sociale, economice și de mediu și vor oferi detalii cu privire la nevoile în materie de diversificare economică, de recalificare a personalului și de reabilitare a mediului, dacă este cazul.

Pentru a asigura eficacitatea Fondului pentru o tranziție justă, sprijinul acordat trebuie să fie concentrat. Prin urmare, teritoriile identificate vor corespunde regiunilor de nivel NUTS 3 sau pot fi părți ale acestora.

Sprijinul acordat din Fondul pentru o tranziție justă se va baza pe planurile teritoriale pentru o tranziție justă și va fi programat în cadrul uneia sau al mai multor priorități, fie în contextul programelor sprijinite prin FEDR, FSE+ sau Fondul de coeziune, fie în contextul unui program specific al Fondului pentru o tranziție justă. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă vor face parte din programe și vor fi adoptate prin aceeași decizie a Comisiei prin care sunt adoptate acestea din urmă. Sprijinul din Fondul pentru o tranziție justă va fi condiționat de aprobarea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, care trebuie să includă, în special, o descriere a angajamentului statului membru în ceea ce privește procesul de tranziție în concordanță cu planurile naționale privind energia și clima și cu obiectivul UE de atingere a neutralității climatice până în 2050. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui, de asemenea, să conțină o justificare a resurselor complementare transferate din FEDR și FSE+, precum și a oricărui sprijin pentru investiții productive în alte întreprinderi decât IMM-urile, dacă acest lucru este considerat necesar. Aprobarea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă va permite acordarea de sprijin nu numai din Fondul pentru o tranziție justă, ci și în cadrul schemei specifice pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU (al doilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă) și din facilitatea de împrumut pentru sectorul public, implementată în parteneriat cu BEI (al treilea pilon), care va sprijini investițiile pentru teritoriile vizate. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă trebuie actualizate și readoptate atunci când este necesar, în special în cazul actualizării planurilor naționale privind energia și clima. La fel ca toate programele din cadrul politicii de coeziune, programele sprijinite prin Fondul pentru o tranziție justă vor face obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei. Pe baza rezultatelor, resursele Fondului pentru o tranziție justă ar putea fi realocate în cadrul statului membru în 2025, ca parte a evaluării la jumătatea perioadei. Evaluarea la jumătatea perioadei va oferi, de asemenea, posibilitatea de a aloca fondurile pentru anii 2026 și 2027, care vor fi rezervate la începutul perioadei următoare.

Teritoriile care primesc sprijin din Fondul pentru o tranziție justă vor beneficia, de asemenea, de o facilitate de asistență tehnică specifică. Scopul acestei facilități va fi elaborarea unui pachet de măsuri adaptat, care să acopere întreaga gamă de sprijin disponibil din partea Comisiei, a BEI și a altor organizații internaționale într-un mod simplu și integrat. Încă din 2020, Comisia va asista statele membre pentru întocmirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție justă. În plus, Platforma de consiliere InvestEU, inclusiv Jaspers (o inițiativă comună a Comisiei și a BEI pentru dezvoltarea de proiecte cu ajutorul fondurilor structurale), va oferi sprijin pentru pregătirea rezervei de proiecte. În fine, Comisia va institui o Platformă pentru o tranziție justă, pentru a permite schimburile bilaterale și multilaterale de experiență privind lecțiile învățate și bunele practici în toate sectoarele afectate, pe baza platformei existente pentru regiunile carbonifere aflate în tranziție.

Complementaritatea cu schema pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU și cu facilitatea de împrumut pentru sectorul public a BEI

Mecanismul pentru o tranziție justă va include un cadru de guvernanță solid axat pe planuri de tranziție teritoriale.

În acest context, sprijinul oferit prin Fondul pentru o tranziție justă va fi completat de o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU. Acesta va sprijini lărgirea sferei de aplicare a investițiilor, contribuind la tranziție în special prin sprijinirea activităților cu emisii scăzute de carbon și reziliente la schimbările climatice, cum ar fi investițiile în energia din surse regenerabile și programele de eficiență energetică. În cadrul acestei scheme se va putea oferi totodată finanțare pentru infrastructura energetică și de transport, inclusiv infrastructura de gaze și încălzirea centralizată, dar și pentru proiecte de decarbonizare, pentru diversificarea economică a regiunilor și infrastructura socială. În plus, o nouă facilitate de împrumut pentru sectorul public, creată împreună cu BEI, va oferi finanțare subvenționată autorităților locale în beneficiul regiunilor în cauză. Sprijinul UE ar putea lua forma unei subvenționări a ratei dobânzii sau a unui ajutor pentru investiții, printre altele, finanțate de la bugetul UE, care vor fi combinate cu împrumuturi acordate de BEI autorităților municipale, regionale și altor autorități publice.

Ceilalți doi piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă vor avea o sferă de aplicare geografică mai largă decât Fondul pentru o tranziție justă, sprijinind nu numai investițiile în proiecte din teritoriile vizate de tranziția justă, ci și în afara acestora, cu condiția ca proiectele respective să fie esențiale pentru tranziția acestor teritorii.

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, având în vedere notificarea transmisă de Regatul Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Acțiunea UE este justificată de articolul 174 alineatul (1) din TFUE: Uniunea „își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”.

Pentru a face posibilă crearea Fondului pentru o tranziție justă, este necesar ca propunerea să se bazeze pe articolul 175 din TFUE, care solicită în mod explicit Uniunii să sprijine realizarea obiectivelor stabilite la articolul 174 prin acțiunea pe care o întreprinde prin intermediul fondurilor structurale, al BEI și al altor instrumente financiare existente.

Articolul 175 al treilea paragraf din TFUE prevede totodată că, „în cazul în care se dovedesc necesare acțiuni specifice, în afara Fondurilor, și fără a aduce atingere măsurilor hotărâte în cadrul altor politici ale Uniunii, Parlamentul European și Consiliul pot adopta astfel de acțiuni, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor”.

•Subsidiaritate și proporționalitate

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din TFUE, Uniunea are competență partajată cu statele membre în domeniul coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și al anumitor aspecte ale politicii sociale. De asemenea, Uniunea are competența de a întreprinde acțiuni de sprijinire, coordonare sau completare a acțiunilor statelor membre în domeniul educației și formării profesionale, precum și al industriei (articolul 6 din TFUE).

Implementarea Fondului pentru o tranziție justă în cadrul gestiunii partajate se bazează pe principiul subsidiarității. În cadrul gestiunii partajate, Comisia deleagă sarcini de programare strategică și de implementare statelor membre și regiunilor. Astfel, acțiunea UE este limitată la ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale prevăzute în tratate.

Gestiunea partajată are scopul de a asigura faptul că deciziile sunt luate cât mai aproape posibil de cetățeni și că acțiunea la nivelul UE este justificată, având în vedere posibilitățile și particularitățile de la nivel național, regional sau local. Gestiunea partajată aduce Europa mai aproape de cetățeni și corelează necesitățile locale cu obiectivele europene. În plus, aceasta sporește gradul de asumare a obiectivelor UE, întrucât statele membre și Comisia partajează puterea decizională și responsabilitatea și cofinanțează programele.

•Alegerea instrumentului

Politica de coeziune este cadrul adecvat în care trebuie înscris Fondul pentru o tranziție justă, deoarece este principala politică a UE care abordează schimbările structurale din regiunile Europei. Aceasta oferă sprijin financiar pentru investiții într-o gamă largă de domenii care contribuie la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, în parteneriat cu actori de pe teren.

Ea prevede, de asemenea, o abordare teritorială integrată, care asigură sinergiile și coerența între investițiile sprijinite prin Fondul pentru o tranziție justă și cele sprijinite în cadrul principalelor programe ale politicii de coeziune. Acest lucru va accelera dezvoltarea economică și reconversia regiunilor în cauză

și va asigura totodată asumarea responsabilității de către statele membre și regiuni. Acest lucru este esențial în contextul Fondului pentru o tranziție justă, care trebuie să fie ancorat în strategii de tranziție teritoriale adaptate, care să includă numeroasele provocări sociale, economice și de mediu ridicate de tranziție.

În cadrul politicii de coeziune, instrumentul ales este un regulament al Parlamentului European și al Consiliului în conformitate cu procedura legislativă ordinară, așa cum se prevede la articolul 175 alineatul (3) din tratat.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•    Consultări cu părțile interesate

În lunile mai și iunie 2018, Comisia a adoptat propunerile privind bugetul pe termen lung pentru perioada de după 2020 și următoarea generație de programe și fonduri. Ca parte integrantă a acestui proces, Comisia a organizat o serie de consultări publice privind principalele domenii de cheltuieli, pentru a colecta opiniile tuturor părților interesate cu privire la modul în care bugetul UE poate fi valorificat la maximum.

Consultarea publică privind bugetul pe termen lung al UE în domeniul coeziunii a avut loc între 10 ianuarie 2018 și 9 martie 2018 și a primit 4 395 de răspunsuri. 85 % dintre respondenți au considerat că tranziția către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care asigură protecția mediului și reziliența la schimbările climatice, constituie o provocare importantă. Cu toate acestea, doar 42 % dintre respondenți au considerat că această provocare este abordată în mod corespunzător de programele și fondurile actuale 4 .

În contextul negocierilor privind bugetul pe termen lung pentru perioada de după 2020, Parlamentul European, în raportul său intermediar din 7 noiembrie 2018, a solicitat introducerea unei alocări specifice (4,8 miliarde EUR) pentru un nou „Fond pentru o tranziție energetică justă” menit să răspundă impactului social, socioeconomic și de mediu asupra lucrătorilor și comunităților afectate de tranziția de la dependența de cărbune și carbon.

Acest apel a fost reiterat de Comitetul Regiunilor, care a emis un aviz 5  privind schimbările structurale socioeconomice din regiunile carbonifere europene, solicitând alocarea de fonduri suplimentare pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestor regiuni. Avizul a sugerat, în acest sens, alocarea a 4,8 miliarde EUR pentru un nou „Fond pentru o tranziție energetică echitabilă”, menit să atenueze impactul social, socioeconomic și de mediu al tranziției în aceste regiuni.

În concluziile sale din 18 octombrie 2019, Consiliul European a subliniat faptul că UE se menține în poziția de lider într-o tranziție verde, echitabilă din punct de vedere social și corectă în cadrul punerii în aplicare a Acordului de la Paris. Consiliul European a aprobat, de asemenea, prin concluziile sale din 12 decembrie 2019, obiectivul de a realiza o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. În plus, acesta a aprobat principiul acordării de sprijin adaptat regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziție printr-un Mecanism pentru o tranziție justă.

•Evaluarea impactului

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune 6 a fost însoțită de o evaluare a impactului 7 . Evaluarea impactului a validat sistemul de execuție propus pentru aceste fonduri, care sunt reglementate în Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize 8 , regulament care va guverna, de asemenea, programarea și implementarea Fondului pentru o tranziție justă (a se vedea capitolul 4).

Evaluarea impactului a examinat, de asemenea, provocările care trebuie abordate de viitorul cadru financiar multianual și de viitoarea politică de coeziune. În concordanță cu rezultatele consultării publice, aceasta a confirmat necesitatea de a sprijini o tranziție către o energie curată și echitabilă, prin intermediul unui obiectiv de politică specific și al unui mecanism de concentrare tematică corespunzător (a se vedea capitolele 2.2 și 3.2).

Prin urmare, obiectivul Fondului pentru o tranziție justă este întemeiat, întrucât acesta vizează asigurarea unei tranziții energetice echitabile prin atenuarea costurilor economice și sociale pe care le implică tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. În acest scop, Fondul pentru o tranziție justă va sprijini transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziție energetică reușită și va promova diversificarea economică a celor mai afectate teritorii, în concordanță cu concluziile evaluării impactului privind necesitatea de a sprijini transformarea industrială inteligentă (a se vedea capitolul 2.2).

Efectele inegale ale tranziției energetice au fost, de asemenea, subliniate în evaluarea impactului (a se vedea capitolul 3.3). Mai exact, aceasta a evidențiat provocările cu care se confruntă regiunile cele mai afectate din cauza dependenței lor de producția de combustibili solizi și a ponderii ridicate de combustibili solizi în mixul lor de energie electrică produsă. Această evaluare justifică concentrarea propusă a Fondului pentru o tranziție justă în teritoriile afectate cel mai puternic și distribuirea propusă a alocărilor naționale.

Analizele de mai sus și elementele evaluării impactului sprijină obiectivele și principalele caracteristici ale Fondului pentru o tranziție justă. Nu a fost efectuată o evaluare a impactului independentă, deoarece ea ar fi întârziat adoptarea prezentei propuneri legislative, cu riscul de a încetini negocierile în curs privind următorul cadru financiar multianual.

•Lecțiile învățate din punerea în aplicare a anumitor inițiative de tranziție

Domeniul de aplicare și obiectivul Fondului pentru o tranziție justă abordează impactul tranziției către neutralitatea climatică și, prin urmare, vizează situația activităților de extracție a combustibililor fosili solizi (cărbune, lignit, turbă și șisturi bituminoase), dar și transformarea proceselor industriale mari consumatoare de energie impusă de această tranziție, în ceea ce privește impactul lor social și economic, în teritoriile în cauză.

În acest sens, s-au întreprins deja acțiuni în cadrul inițiativelor pentru regiunile carbonifere în tranziție și al acțiunii-pilot pentru regiunile aflate în tranziție industrială. Deși Fondul pentru o tranziție justă va urmări obiective mai ample și va oferi o abordare mai integrată, el se va baza și pe învățămintele desprinse din aceste inițiative și pe metodele de lucru și structurile existente, dacă este cazul, pentru programarea și punerea în aplicare a Fondului pentru o tranziție justă.

În primul rând, în cadrul inițiativei pentru regiunile carbonifere în tranziție, politica de coeziune sprijină (începând din ianuarie 2020) tranziția în 21 de regiuni-pilot cu economii care depind în mare măsură de cărbune. Schimbările structurale sunt luate în calcul printr-o abordare globală care cuprinde dimensiunea economică, industrială, tehnologică și socială a procesului de transformare, cu implicarea actorilor locali, inclusiv a partenerilor sociali, a industriei și a organizațiilor neguvernamentale, și în parteneriat strâns cu aceștia.

Dialogul multilateral și schimbul de cunoștințe s-au dovedit a fi esențiale pentru a asigura progresul colectiv, transparența și mobilizarea celor mai eficace mijloace pentru a răspunde impactului socioeconomic al tranziției.

Sprijinul se axează pe transformarea economică în conformitate cu strategiile de specializare inteligentă (de exemplu, sprijinirea IMM-urilor, a incubatoarelor de afaceri, a inovării și a cooperării dintre industrie și cercetători), pe recalificarea lucrătorilor angajați în mod tradițional în sectorul cărbunelui și pe promovarea eficienței energetice și a surselor regenerabile alternative de energie.

Succesul inițiativei se bazează pe asumarea acesteia de către statele membre, regiunile și actorii locali în cauză, inclusiv partenerii sociali. La aceasta se adaugă cerințele naționale de cofinanțare în cadrul gestiunii partajate și implicarea partenerilor în strategia de dezvoltare.

În al doilea rând, în mod similar, pentru a ajuta regiunile UE să gestioneze tranziția către o economie mai sustenabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și transformările industriale generate de tranziția energetică și climatică, a fost oferit un sprijin specific pentru stimularea inovării, eliminarea barierelor din calea investițiilor și înzestrarea cetățenilor cu competențele corespunzătoare. Acțiunea-pilot pentru regiunile aflate în tranziție industrială oferă sprijin din partea experților Comisiei, precum și asistență tehnică din partea FEDR. Au fost selectate 12 regiuni care să primească sprijin din partea UE.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Comisia intenționează să își urmărească prioritățile expuse în orientările politice, ca parte a obiectivelor mai ambițioase pentru bugetul UE. Un Fond pentru o tranziție justă ambițios este o prioritate în acest context. Acesta este motivul pentru care Comisia a prezentat într-un stadiu foarte timpuriu al mandatului său această propunere legislativă care este complementară propunerilor existente pentru următorul cadru financiar multianual (CFM). Propunerea va fi inclusă în negocierea următorului CFM și se estimează că va fi integrată în cadrul unui acord global cu privire la următorul CFM.

Resursele bugetare pentru FTJ ar trebui să fie de 7,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018), cu posibilitatea de a majora acest nivel, dacă este cazul, la un moment ulterior.

5.ALTE ELEMENTE

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Cadrul juridic constă într-o propunere de Regulament de instituire a Fondului pentru o tranziție justă și modificările necesare ale propunerii Comisiei de Regulament privind dispozițiile comune pentru a integra Fondul pentru o tranziție justă drept nou fond în cadrul regulamentului, alături de FEDR, Fondul de coeziune și FSE+. Implementarea și executarea Fondului pentru o tranziție justă vor fi reglementate de Regulamentul privind dispozițiile comune.

Propunerea de regulament de instituire a Fondului pentru o tranziție justă se concentrează asupra următoarelor aspecte:

·stabilirea obiectului Fondului pentru o tranziție justă;

·stabilirea unei definiții a obiectivului specific corespunzător care să fie utilizată pentru programarea resurselor Fondului pentru o tranziție justă în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific în contextul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă al politicii de coeziune;

·stabilirea acoperirii geografice și a metodologiei de alocare a resurselor financiare pentru FTJ;

·definirea sferei de aplicare a sprijinului acordat de FTJ;

·specificarea conținutului planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, inclusiv necesitatea ca statele membre să identifice teritoriile cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și în care se va concentra sprijinul din Fondul pentru o tranziție justă;

·stabilirea unui cadru pentru măsurarea realizărilor sale prin intermediul unor indicatori corespunzători și al unui mecanism de ajustare a sprijinului în cazul în care obiectivele nu sunt îndeplinite.

2020/0006 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului pentru o tranziție justă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 9 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 10 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Cadrul de reglementare care guvernează politica de coeziune a Uniunii pentru perioada 2021-2027, în contextul următorului cadru financiar multianual, contribuie la îndeplinirea angajamentelor Uniunii de a implementa Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite prin concentrarea finanțării Uniunii asupra obiectivelor ecologice. Prezentul regulament pune în aplicare una dintre prioritățile stabilite în Comunicarea privind Pactul ecologic european („Pactul ecologic european”) 11 și face parte din Planul de investiții pentru o Europă durabilă 12 , oferind finanțare specifică în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă în contextul politicii de coeziune pentru a aborda costurile economice și sociale ale tranziției către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic, în care emisiile rămase de gaze cu efect de seră să fie compensate prin absorbții echivalente.

(2)Tranziția către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic constituie unul dintre cele mai importante obiective de politică ale Uniunii. La data de 12 decembrie 2019, Consiliul European a aprobat obiectivul de a realiza o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Deși lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului va aduce tuturor beneficii pe termen lung și oferă tuturor oportunități și provocări pe termen mediu, nu toate regiunile și statele membre își încep tranziția de la același nivel sau au aceeași capacitate de reacție. Unele state membre sunt mai avansate decât altele, iar tranziția implică un impact social și economic mai larg pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe combustibili fosili - în special cărbune, lignit, turbă și șisturi bituminoase - sau pe industrii cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Această situație creează nu doar riscul unei tranziții la viteze variabile în ceea ce privește acțiunile în domeniul climei la nivelul Uniunii, ci și riscul unor disparități tot mai mari între regiuni, dăunătoare pentru obiectivele de coeziune socială, economică și teritorială.

(3)Pentru a reuși, tranziția trebuie să fie echitabilă și acceptabilă din punct de vedere social pentru toți. Prin urmare, atât Uniunea, cât și statele membre trebuie să țină seama de implicațiile sale economice și sociale încă de la început și să utilizeze toate instrumentele posibile pentru a atenua consecințele negative. Bugetul Uniunii are un rol important în această privință.

(4)Astfel cum se prevede în Pactul ecologic european și în Planul de investiții pentru o Europă durabilă, Mecanismul pentru o tranziție justă trebuie să vină în completarea celorlalte acțiuni din următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Acest mecanism trebuie să contribuie la abordarea consecințelor sociale și economice ale tranziției către neutralitatea climatică a Uniunii prin punerea la un loc a cheltuielilor bugetare ale Uniunii în domeniul climei și al obiectivelor sociale la nivel regional.

(5)Prezentul regulament instituie Fondul pentru o tranziție justă („FTJ”), care este unul dintre pilonii Mecanismului pentru o tranziție justă pus în aplicare în cadrul politicii de coeziune. Obiectivul FTJ este de a atenua efectele negative ale tranziției climatice, oferind sprijin pentru cele mai afectate teritorii și lucrătorii vizați. În conformitate cu obiectivul specific al FTJ, acțiunile sprijinite de fond trebuie să contribuie în mod direct la atenuarea impactului tranziției prin finanțarea diversificării și a modernizării economiei locale și prin atenuarea repercusiunilor negative asupra ocupării forței de muncă. Acest lucru se reflectă în obiectivul specific al FTJ, care este stabilit la același nivel și menționat împreună cu obiectivele de politică prevăzute la articolul [4] din Regulamentul UE [noul RDC].

(6)Având în vedere importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris, angajamentul în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și ambiția sporită a Uniunii propusă în Pactul ecologic european, FTJ trebuie să ofere o contribuție esențială la integrarea acțiunilor în domeniul climei. Resursele din pachetul financiar al FTJ sunt suplimentare și se adaugă investițiilor necesare pentru atingerea obiectivului global de a aloca 25 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. Resursele transferate din FEDR și FSE+ vor contribui integral la atingerea acestui obiectiv.

(7)Resursele din FTJ trebuie să vină în completarea resurselor disponibile în cadrul politicii de coeziune.

(8)Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic reprezintă o provocare pentru toate statele membre. Ea va fi dificilă îndeosebi pentru statele membre care se bazează în mare măsură pe combustibilii fosili sau pe activitățile industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră care trebuie eliminate treptat sau care trebuie să se adapteze din cauza tranziției către neutralitatea climatică și nu dispun de mijloacele financiare necesare în acest scop. Prin urmare, FTJ trebuie să acopere toate statele membre, dar distribuirea mijloacelor sale financiare trebuie să reflecte capacitatea statelor membre de a finanța investițiile necesare pentru a face față tranziției către neutralitatea climatică.

(9)Pentru a crea un cadru financiar adecvat pentru FTJ, Comisia trebuie să stabilească defalcarea anuală a alocărilor disponibile pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, pe baza unor criterii obiective.

(10)Prezentul regulament identifică tipurile de investiții pentru care cheltuielile pot fi sprijinite prin FTJ. Toate activitățile sprijinite trebuie să se desfășoare cu respectarea deplină a priorităților Uniunii în materie de climă și mediu. Lista investițiilor trebuie să le includă pe cele care sprijină economiile locale și care sunt sustenabile pe termen lung, ținând seama de toate obiectivele Pactului ecologic european. Proiectele finanțate trebuie să contribuie la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și circulară. Pentru sectoarele aflate în declin, cum ar fi producția de energie pe bază de cărbune, lignit, turbă și șisturi bituminoase sau activitățile de extracție a acestor combustibili fosili solizi, sprijinul trebuie să fie corelat cu încetarea treptată a activității și cu reducerea corespunzătoare a nivelului de ocupare a forței de muncă. În ceea ce privește transformarea sectoarelor cu niveluri ridicate de emisii de gaze cu efect de seră, sprijinul trebuie să promoveze noi activități prin utilizarea unor noi tehnologii, procese sau produse care să ducă la o reducere semnificativă a emisiilor, în conformitate cu obiectivele UE pentru 2030 privind clima și cu obiectivul neutralității climatice a UE până în 2050 13 , menținând și îmbunătățind în același timp gradul de ocupare a forței de muncă și evitând degradarea mediului. De asemenea, este necesar să se acorde o atenție deosebită activităților care consolidează inovarea și cercetarea în domeniul tehnologiilor avansate și sustenabile, precum și în domeniul digitalizării și al conectivității, cu condiția ca aceste măsuri să contribuie la atenuarea efectelor negative ale tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și circulară.

(11)Pentru a-i proteja pe cetățenii cei mai vulnerabili la tranziția climatică, FTJ trebuie să acopere, de asemenea, perfecționarea și recalificarea lucrătorilor afectați, pentru a-i ajuta să se adapteze la noi oportunități de angajare, precum și asistența pentru căutarea unui loc de muncă acordată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și incluziunea lor activă pe piața muncii.

(12)Pentru a consolida diversificarea economică a teritoriilor afectate de tranziție, FTJ trebuie să ofere sprijin pentru investiții productive în IMM-uri. Investițiile productive trebuie înțelese ca investiții în active imobilizate sau necorporale ale întreprinderilor în vederea producerii de bunuri și servicii, contribuind astfel la formarea brută de capital și la ocuparea forței de muncă. Pentru alte întreprinderi decât IMM-urile, investițiile productive trebuie sprijinite numai dacă sunt necesare pentru atenuarea pierderilor de locuri de muncă generate de tranziție prin crearea sau protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă și dacă nu conduc la o relocare sau nu sunt rezultatul acesteia. Investițiile în instalațiile industriale existente, inclusiv cele vizate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, trebuie permise dacă contribuie la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și se situează cu mult sub nivelul de referință relevant stabilit pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 14 și dacă duc la protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă. Orice astfel de investiție trebuie să fie justificată în mod corespunzător în planul teritorial pertinent pentru o tranziție justă. Pentru a proteja integritatea pieței interne și politica de coeziune, sprijinul acordat întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum sunt prevăzute la articolele 107 și 108 din TFUE și, în special, sprijinul acordat investițiilor productive ale altor întreprinderi decât IMM-urile trebuie limitat la întreprinderile situate în zone desemnate ca zone asistate în sensul articolului 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE.

(13)Pentru a oferi flexibilitate în ceea ce privește programarea resurselor FTJ în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, trebuie să fie posibilă elaborarea unui program independent al FTJ sau programarea resurselor FTJ în una sau mai multe priorități specifice din cadrul unui program sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”), de Fondul social european Plus („FSE+”) sau de Fondul de coeziune. În conformitate cu articolul 21a din Regulamentul (UE) [noul RDC], resursele FTJ trebuie consolidate printr-o finanțare complementară din partea FEDR și a FSE+. Sumele transferate de la FEDR și FSE+ trebuie să fie în concordanță cu tipurile de operațiuni prevăzute în planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

(14)Sprijinul FTJ trebuie să fie condiționat de punerea în aplicare efectivă a unui proces de tranziție pe un teritoriu specific pentru a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic. În această privință, statele membre trebuie să elaboreze, în cooperare cu părțile interesate relevante și cu sprijinul Comisiei, planuri teritoriale pentru o tranziție justă care să detalieze procesul de tranziție, în conformitate cu planurile naționale privind energia și clima. În acest scop, Comisia trebuie să înființeze o Platformă pentru o tranziție justă care să se bazeze pe platforma existentă pentru regiunile carbonifere în tranziție, pentru a permite schimburile bilaterale și multilaterale de experiență cu privire la lecțiile învățate și la bunele practici în toate sectoarele afectate.

(15)Planurile teritoriale pentru o tranziție justă trebuie să identifice teritoriile cele mai afectate, în care trebuie concentrat sprijinul FTJ, și să descrie acțiunile specifice care urmează să fie întreprinse pentru a ajunge la o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în ceea ce privește conversia sau închiderea instalațiilor care implică producția de combustibili fosili sau alte activități care generează emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Aceste teritorii trebuie definite cu precizie și trebuie să corespundă regiunilor de nivel NUTS 3 sau să facă parte din acestea. Planurile trebuie să detalieze provocările și nevoile acestor teritorii și să identifice tipul de operațiuni necesare într-un mod care să asigure dezvoltarea coerentă a unor activități economice reziliente la schimbările climatice, care să fie compatibile totodată cu tranziția către neutralitatea climatică și cu obiectivele Pactului ecologic european. Numai investițiile conforme cu planurile de tranziție trebuie să primească sprijin financiar din partea FTJ. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă trebuie să facă parte din programele (sprijinite de FEDR, FSE+, Fondul de coeziune sau FTJ, după caz) care sunt aprobate de Comisie.

(16)Pentru a spori orientarea către rezultate a utilizării resurselor FTJ, Comisia, în conformitate cu principiul proporționalității, trebuie să poată aplica corecții financiare în cazul unor rezultate foarte slabe în materie de îndeplinire a țintelor stabilite pentru obiectivul specific al FTJ.

(17)Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesențiale ale prezentului regulament, Comisiei trebuie să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE, în ceea ce privește modificarea elementelor incluse în anexa III la prezentul regulament referitoare la indicatorii comuni de realizare și de rezultat. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 15 . Mai exact, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre; acești experți au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(18)Pentru a stabili un cadru financiar adecvat pentru FTJ, este necesar să se confere Comisiei competențe de executare pentru a stabili defalcarea anuală a alocărilor disponibile pentru fiecare stat membru în conformitate cu anexa I.

(19)Obiectivul prezentului regulament, și anume sprijinirea teritoriilor care se confruntă cu transformări economice și sociale în vederea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual. Principalele motive în acest sens sunt, pe de o parte, disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor teritorii și rămânerea în urmă a celor mai defavorizate teritorii, precum și limitarea resurselor financiare ale statelor membre și ale teritoriilor și, pe de altă parte, necesitatea unui cadru coerent de punere în aplicare care să acopere mai multe fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii partajate. Întrucât aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament instituie Fondul pentru o tranziție justă („FTJ”) pentru a oferi sprijin teritoriilor care se confruntă cu provocări socioeconomice majore aferente procesului de tranziție către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

2.El stabilește obiectivul specific al FTJ, acoperirea geografică și resursele acestuia, sfera de aplicare a sprijinului acordat în ceea ce privește obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă menționat la [articolul 4 alineatul (2) litera (a)] din Regulamentul (UE) [noul RDC], precum și dispoziții specifice pentru programare și indicatorii necesari pentru monitorizare.

Articolul 2
Obiectiv specific

În conformitate cu articolul [4 alineatul (1)] al doilea paragraf din Regulamentul (UE) [noul RDC], FTJ contribuie la obiectivul specific unic de a permite regiunilor și cetățenilor să facă față efectelor sociale, economice și de mediu ale tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Articolul 3
Acoperirea geografică și resursele FTJ în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă

1.FTJ sprijină obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă în toate statele membre.

2.Resursele FTJ în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă disponibile pentru angajamentul bugetar pentru perioada 2021-2027 sunt de 7,5 miliarde EUR la prețurile din 2018, sumă care poate fi majorată, dacă este cazul, cu resurse suplimentare alocate în bugetul Uniunii, precum și cu alte resurse în conformitate cu actul de bază aplicabil.

În scopul programării și al includerii ulterioare în bugetul Uniunii, suma menționată la primul paragraf se indexează cu 2 % pe an.

La inițiativa Comisiei, 0,35 % din suma menționată la primul paragraf se alocă pentru asistență tehnică.

3.Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, pentru a stabili defalcarea anuală a resurselor, inclusiv a oricăror resurse suplimentare menționate la alineatul (2), pentru fiecare stat membru, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa I.

4.Prin derogare de la articolul [21a] din Regulamentul (UE) [noul RDC], resursele suplimentare menționate la alineatul (2), alocate FTJ în bugetul Uniunii sau furnizate de alte resurse, nu necesită un sprijin complementar din partea FEDR sau a FSE+.

Articolul 4
Sfera de aplicare a sprijinului

1.FTJ sprijină exclusiv activitățile care sunt direct legate de obiectivul său specific prevăzut la articolul 2 și care contribuie la implementarea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă întocmite în conformitate cu articolul 7.

2.În conformitate cu alineatul (1), FTJ sprijină exclusiv următoarele activități:

(a)investiții productive în IMM-uri, inclusiv în întreprinderi nou-înființate, care conduc la diversificare și reconversie economică;

(b)investiții în crearea de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri și servicii de consultanță;

(c)investiții în activități de cercetare și inovare și de promovare a transferului de tehnologii avansate;

(d)investiții în dezvoltarea de tehnologii și infrastructuri pentru o energie curată la prețuri accesibile, în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în eficiența energetică și energia din surse regenerabile;

(e)investiții în digitalizare și în conectivitatea digitală;

(f)investiții în regenerarea și decontaminarea siturilor, în proiecte de restaurare a terenurilor și de reconversie;

(g)investiții în consolidarea economiei circulare, inclusiv prin prevenirea generării de deșeuri și reducerea acestora, utilizarea eficientă a resurselor, reutilizare, reparare și reciclare;

(h)perfecționarea și recalificarea lucrătorilor;

(i)asistență pentru căutarea unui loc de muncă acordată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

(j)incluziunea activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

(k)asistență tehnică.

În plus, FTJ poate sprijini, în zonele desemnate ca zone asistate în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE, investiții productive în alte întreprinderi decât IMM-urile, cu condiția ca aceste investiții să fi fost aprobate în cadrul planului teritorial pentru o tranziție justă, pe baza informațiilor solicitate în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (h). Aceste investiții sunt eligibile numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a planului teritorial pentru o tranziție justă.

FTJ poate sprijini totodată investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, cu condiția ca aceste investiții să fi fost aprobate în cadrul planului teritorial pentru o tranziție justă, pe baza informațiilor solicitate în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (i). Aceste investiții sunt eligibile numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a planului teritorial pentru o tranziție justă.

Articolul 5
Excluderi din sfera de aplicare a sprijinului

FTJ nu sprijină:

(a)dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;

(b)fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;

(c)întreprinderile în dificultate, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei 16 ;

(d)investițiile legate de producția, prelucrarea, distribuția, depozitarea sau arderea combustibililor fosili;

(e)investițiile în infrastructura de bandă largă în zonele în care există cel puțin două rețele de bandă largă de categorie echivalentă.

Articolul 6
Programarea resurselor FTJ

1.Resursele FTJ se programează pentru categoriile de regiuni în care se află teritoriile în cauză, pe baza planurilor teritoriale pentru o tranziție justă întocmite în conformitate cu articolul 7 și aprobate de Comisie ca parte a unui program sau a unei modificări a programului. Resursele programate trebuie să ia forma unuia sau mai multor programe specifice sau a uneia sau mai multor priorități din cadrul unui program.

Comisia aprobă un program numai dacă identificarea teritoriilor celor mai afectate de procesul de tranziție, cuprinsă în planul teritorial pertinent pentru o tranziție justă, este justificată în mod corespunzător, iar planul respectiv este în concordanță cu planul național privind energia și clima al statului membru în cauză.

2.Prioritatea sau prioritățile FTJ cuprind resursele FTJ constând în întreaga alocare din FTJ pentru statele membre sau o parte din aceasta și resursele transferate în conformitate cu articolul [21a] din Regulamentul (UE) [noul RDC]. Totalul resurselor FEDR și FSE+ transferate către prioritatea FTJ este egal cu valoarea sprijinului acordat de JTF acestei priorități înmulțită cel puțin cu 1,5, dar nu depășește această valoare înmulțită cu 3.

Articolul 7
Planul teritorial pentru o tranziție justă

1.Statele membre întocmesc, împreună cu autoritățile competente ale teritoriilor vizate, unul sau mai multe planuri teritoriale pentru o tranziție justă care acoperă unul sau mai multe teritorii afectate corespunzătoare nivelului 3 al nomenclatorului comun al unităților teritoriale de statistică („regiuni de nivel NUTS 3”) instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 868/2014 al Comisiei 17 sau părți ale acestora, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa II. Aceste teritorii sunt teritoriile afectate în cea mai mare măsură pe baza impactului economic și social al tranziției, în special în ceea ce privește pierderile estimate de locuri de muncă în domeniul producției și al utilizării combustibililor fosili și necesitățile de transformare a proceselor de producție ale instalațiilor industriale cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

2.Planurile teritoriale pentru o tranziție justă conțin următoarele elemente:

(a)o descriere a procesului de tranziție la nivel național către o economie neutră din punct de vedere climatic, care să includă un calendar al etapelor principale ale tranziției, în concordanță cu cea mai recentă versiune a Planului național privind energia și clima („PNEC”);

(b)o justificare pentru identificarea teritoriilor ca fiind afectate în cea mai mare măsură de procesul de tranziție menționat la litera (a) și care urmează să fie sprijinite de FTJ, în conformitate cu alineatul (1);

(c)o evaluare a provocărilor legate de tranziție cu care se confruntă teritoriile cele mai afectate, inclusiv impactul social, economic și de mediu al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, identificând numărul potențial de locuri de muncă afectate și de locuri de muncă pierdute, nevoile și obiectivele de dezvoltare care trebuie atinse până în 2030 legate de transformarea sau încetarea activităților cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră în aceste teritorii;

(d)o descriere a contribuției preconizate a sprijinului acordat de FTJ pentru a face față impactului social, economic și de mediu al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic;

(e)o evaluare a coerenței sale cu alte strategii și planuri naționale, regionale sau teritoriale;

(f)o descriere a mecanismelor de guvernanță care constau în acordurile de parteneriat, măsurile de monitorizare și evaluare planificate și organismele responsabile;

(g)o descriere a tipului de operațiuni preconizate și a contribuției estimate a acestora la atenuarea impactului tranziției;

(h)în cazul în care sprijinul este acordat pentru investițiile productive ale altor întreprinderi decât IMM-urile, o listă exhaustivă a acestor operațiuni și întreprinderi și o justificare a necesității acordării acestui sprijin printr-o analiză a lacunelor care să demonstreze că pierderile de locuri de muncă preconizate ar depăși numărul preconizat de locuri de muncă create în absența investiției;

(i)în cazul în care se acordă sprijin pentru investiții în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, o listă exhaustivă a operațiunilor care urmează să fie sprijinite și o justificare a faptului că acestea contribuie la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și conduc la o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră care se situează cu mult sub nivelurile de referință pertinente stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE și cu condiția ca acestea să fie necesare pentru protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă;

(j)sinergiile și complementaritatea cu alte programe ale Uniunii și piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă pentru a răspunde nevoilor identificate în materie de dezvoltare.

3.Elaborarea și punerea în aplicare a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă se realizează cu implicarea partenerilor relevanți în conformitate cu articolul [6] din Regulamentul (UE) [noul RDC].

4.Planurile teritoriale pentru o tranziție justă trebuie să fie în concordanță cu strategiile teritoriale menționate la articolul [23] din Regulamentul (UE) [noul RDC], cu strategiile de specializare inteligentă relevante, cu planurile naționale privind energia și clima și cu Pilonul european al drepturilor sociale.

În cazul în care revizuirea unui plan național privind energia și clima în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 impune o revizuire a unui plan teritorial pentru o tranziție justă, această revizuire va fi efectuată ca parte a exercițiului de evaluare la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) [noul RDC].

Articolul 8
Indicatori

1.Se utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat stabiliți în anexa III și, în cazul în care acest lucru este justificat corespunzător în planul teritorial pentru o tranziție justă, indicatori de rezultat și de realizare specifici fiecărui program, în conformitate cu [articolul 12 alineatul (1)] al doilea paragraf litera (a)], cu [articolul 17 alineatul (3) litera (d) punctul (ii)] și cu [articolul 37 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul (UE) [noul RDC].

2.Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative. Țintele nu se revizuiesc după aprobarea de către Comisie a cererii de modificare a programului depuse în temeiul articolului [14 alineatul (2)] din Regulamentul (UE) [noul RDC].

3.În cazul în care o prioritate a FTJ sprijină activitățile menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (h), (i) sau (j), datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai în cazul în care sunt disponibile toate datele referitoare la participantul respectiv solicitate în conformitate cu anexa III.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10 pentru a modifica anexa III în vederea efectuării ajustărilor necesare ale listei indicatorilor care urmează să fie utilizați.

Articolul 9
Corecții financiare

În cazul în care, pe baza examinării raportului final privind performanța programului, Comisia ajunge la concluzia că ținta stabilită pentru unul sau mai mulți indicatori de realizare sau de rezultat pentru resursele FTJ nu a fost atinsă în proporție de cel puțin [65]%, aceasta poate efectua corecții financiare în temeiul articolului [98] din Regulamentul (UE) [noul RDC], prin reducerea sprijinului din partea FTJ către prioritatea în cauză proporțional cu realizările.

Articolul 10
Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării acestui termen, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) (Clusterul de programe)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei:

X o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 18  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

X durată limitată

–◻    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–X    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în perioada de după 2027 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 19

◻ Gestiune directă asigurată de Comisie

–◻ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

X Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Type of cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif 20 .	din partea țărilor AELS 21	din partea țărilor candidate 22	din partea țărilor terțe	în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar
03. Resurse naturale și mediu	XX.XX Fondul pentru o tranziție justă (FTJ)	Dif.	NU	NU	NU	NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR la prețurile din 2018 (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

03.

Resurse naturale și mediu

			2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
XX.XX Fondul pentru o tranziție justă (FTJ)	Angajamente	(1)	1 036,000	1 047,000	1 059,000	1 071,000	1 083,000	1 095,000	1 109,000		7 500,000
	Plăți	(2)	43,051	48,460	436,016	539,405	944,231	1 221,051	1 194,277	3 073,509	7 500,000
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului 23	Angajamente = Plăți	(3)
TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului	Angajamente	=1+3	1 036,000	1 047,000	1 059,000	1 071,000	1 083,000	1 095,000	1 109,000		7 500,000
	Plăți	=2+3	43,051	48,460	436,016	539,405	944,231	1 221,051	1 194,277	3 073,509	7 500,000

Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune trebuie completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișă financiară legislativă , încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Resurse umane		3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300		23,100
Alte cheltuieli administrative
TOTAL credite de la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	(Total angajamente = Total plăți)	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300		23,100

milioane EUR (cu trei zecimale)

		2021		2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
TOTAL credite de la RUBRICILE din cadrul financiar multianual	Angajamente	1 039,300		1 050,300	1 062,300	1 074,300	1 086,300	1 098,300	1 112,300		7 523,100
	Plăți	46,351		51,760	439,316	542,705	947,531	1 224,351	1 197,577	3 076,809	7 523,100

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

– Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Ani

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

HEADING 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	23,100
Alte cheltuieli administrative
Subtotal HEADING 7 din cadrul financiar multianual	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	3,300	23,100

Outside HEADING 7 24 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Other expenditure cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 of the multiannual financial framework

TOTAL

3,300

3,300

3,300

3,300

3,300

3,300

3,300

23,100

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Ani		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
••Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
La sediu și în reprezentanțele Comisiei		22	22	22	22	22	22	22
În delegații
Cercetare
• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED 25 Rubrica 7
Finanțare de la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	- la sediu
	- în delegații
Finanțare din pachetul financiar al programului  26	- la sediu
	- în delegații
Cercetare
Altele (a se preciza)
TOTAL		22	22	22	22	22	22	22

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar	·Să contribuie la analiza, negocierea, modificarea și/sau pregătirea pentru aprobare a propunerilor de programe și/sau proiecte în statele membre. ·Să contribuie la gestionarea, monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a programelor/proiectelor aprobate. ·Să asigure respectarea regulilor care guvernează programele.
Personal extern

3.2.3.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

–X    nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Ani	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	TOTAL
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Impactul propunerii/inițiativei 27
	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
Articolul ….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia sau liniile bugetare de cheltuieli afectate.

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    COM(2018) 322 final.

(2)    COM(2018) 375 – articolul 4.

(3)    COM(2020) 21, 14.1.2020.

(4)    Consultare publică privind fondurile UE pentru coeziune.    
https://ec.europa.eu/info/consultations/public-consultation-eu-funds-area-cohesion_ro

(5)    Comitetul European al Regiunilor, Avizul „Transformarea socioeconomică a regiunilor carbonifere din Europa”, a 136-a sesiune plenară, 7-9 octombrie 2019, ECON-VI/041.

(6)    COM(2018) 372 final.

(7)    SWD(2018) 282 final.

(8)    COM(2018) 375 final.

(9)    JO C , , p. .

(10)    JO C , , p. .

(11)    COM(2019) 640 final, 11.12.2019.

(12)    COM(2020) 21, 14.1.2020.

(13)    Prevăzut în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții intitulată „ O planetă curată pentru toți - O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” - COM (2018) 773 final.

(14)    Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(15)    JO L 123, 12.5.2016, p.13.

(16)    Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(17)    Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(18)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(19)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(20)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(21)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(22)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(23)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(24)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(25)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(26)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(27)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.1.2020

COM(2020) 22 final

ANEXE

la

Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului pentru o tranziție justă

ANEXA I

 

Metoda de alocare a resurselor Fondului pentru o tranziție justă

Pentru fiecare stat membru, pachetul financiar este determinat în conformitate cu următoarele etape:

(a)    cota fiecărui stat membru este calculată ca fiind suma ponderată a cotelor determinate pe baza următoarelor criterii, ponderate după cum urmează:

(i)    emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor industriale din regiunile de nivel NUTS 2 în care intensitatea carbonului, astfel cum este definită de raportul dintre emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor industriale raportate de statele membre în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 1 comparativ cu valoarea adăugată brută a industriei, depășește cu un factor doi media UE-27. În cazul în care nivelul respectiv nu este depășit în nicio regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat membru, sunt luate în considerare emisiile de gaze cu efect de seră ale instalațiilor industriale din regiunea de nivel NUTS 2 cu cea mai mare intensitate a carbonului (pondere de 49 %),

(ii)    ocuparea forței de muncă în sectorul mineritului de cărbune și lignit (pondere de 25 %),

(iii)    ocuparea forței de muncă în industrie în regiunile de nivel NUTS 2 care sunt luate în considerare în sensul literei (i) (pondere de 25 %);

(iv)    producția de turbă (pondere de 0,95 %),

(v)    producția de șisturi bituminoase (pondere de 0,05 %);

(b)    alocările care rezultă din aplicarea literei (a) sunt ajustate pentru a se asigura că niciun stat membru nu primește o sumă care depășește 2 miliarde EUR. Sumele care depășesc 2 miliarde EUR pentru fiecare stat membru sunt redistribuite în mod proporțional cu alocările tuturor celorlalte state membre. Cotele statelor membre sunt recalculate în consecință;

(c)    cotele statelor membre care rezultă din aplicarea literei (b) sunt ajustate în sens negativ sau pozitiv cu un coeficient de 1,5 înmulțit cu diferența pozitivă sau negativă dintre VNB-ul pe cap de locuitor (măsurat în paritatea puterii de cumpărare) al statului membru respectiv pentru perioada 2015-2017 și VNB-ul mediu pe cap de locuitor din statele membre ale UE-27 (medie exprimată ca 100 %);

Această ajustare nu se aplică statelor membre pentru care alocarea a fost limitată în conformitate cu litera (b).

(d)    alocările rezultate din aplicarea literei (c) sunt ajustate pentru a se asigura că alocarea finală din FTJ are ca rezultat o intensitate a ajutorului pe cap de locuitor (măsurată pe baza întregii populații a statului membru) de cel puțin 6 EUR pe întreaga perioadă.

Sumele pentru asigurarea unei intensități minime a ajutorului sunt deduse proporțional din alocările tuturor celorlalte state membre, cu excepția celor pentru care alocarea a fost limitată în conformitate cu litera (b).

Alocarea din Fondul pentru o tranziție justă se adaugă alocării care rezultă din punctele 1-16 din anexa XXII la [noua propunere privind RDC] și nu este inclusă în baza de alocare căreia i se aplică punctele 10-15 din anexa XXII la [noua propunere privind RDC].

ANEXA II

Model pentru planurile teritoriale pentru o tranziție justă

1.Prezentarea procesului de tranziție și identificarea celor mai afectate teritorii din statul membru

Câmp de text [12000]

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (a)

1.1. Prezentare a procesului de tranziție preconizat către o economie neutră din punct de vedere climatic, în conformitate cu obiectivele planurilor naționale privind energia și clima și cu alte planuri de tranziție existente, cu un calendar pentru încetarea sau reducerea activităților precum extracția de cărbune și lignit sau producția de energie electrică pe bază de cărbune

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (b)

1.2. Identificarea teritoriilor care se preconizează că vor fi cele mai afectate și justificarea acestei alegeri, cu estimarea corespunzătoare a impactului economic și asupra ocupării forței de muncă pe baza prezentării de la secțiunea 1.1

2.Evaluarea provocărilor legate de tranziție, pentru fiecare dintre teritoriile identificate

2.1. Evaluarea impactului economic, social și teritorial al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (c)

Câmp de text [12000]

Identificarea activităților economice și a sectoarelor industriale afectate, făcând distincția între: - sectoarele în declin, care ar urma să își înceteze sau să își reducă în mod semnificativ activitățile legate de tranziție, inclusiv un calendar corespunzător; - sectoarele în transformare, care ar urma să fie supuse unei transformări a activităților, a proceselor și a producției. Pentru fiecare dintre cele două tipuri de sectoare: - pierderile de locuri de muncă și nevoile de recalificare preconizate, ținând seama de previziunile privind competențele; - potențialul de diversificare economică și oportunitățile de dezvoltare.

2.2. Necesitățile și obiectivele de dezvoltare până în 2030 în vederea realizării neutralității climatice

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (d)

Câmp de text [6000]

- Necesitățile în materie de dezvoltare pentru a face față provocărilor legate de tranziție; - Obiectivele și rezultatele preconizate prin punerea în aplicare a priorității FTJ.

2.3. Coerența cu alte strategii și planuri naționale, regionale sau teritoriale

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (e)

Câmp de text [6000]

- Strategii de specializare inteligentă; - Strategiile teritoriale menționate la articolul 23 din Regulamentul UE [noul RDC]; - Alte planuri de dezvoltare regionale sau naționale.

2.4. Tipuri de operațiuni preconizate

Câmp de text [12000]

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (g)

- tipurile de operațiuni preconizate și contribuția estimată a acestora la atenuarea impactului tranziției climatice

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (h)

Se completează doar în cazul în care se acordă sprijin investițiilor productive ale altor întreprinderi decât IMM-urile: - o listă exhaustivă a acestor operațiuni și întreprinderi, iar pentru fiecare dintre acestea, o justificare a necesității acordării acestui sprijin printr-o analiză a lacunelor care să demonstreze că pierderile de locuri de muncă preconizate ar depăși numărul preconizat de locuri de muncă create în absența investiției

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (i)

Se completează numai în cazul în care se acordă sprijin pentru investiții în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE: - o listă exhaustivă a operațiunilor care urmează să fie sprijinite și o justificare a faptului că acestea contribuie la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și conduc la o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră care se situează sub nivelurile de referință pertinente stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE și cu condiția ca acestea să fie necesare pentru protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (j)

- sinergiile și complementaritatea operațiunilor avute în vedere cu alte programe din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă (în sprijinul procesului de tranziție), cu alte instrumente de finanțare (Fondul pentru modernizarea sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii) și cu ceilalți piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă (schema specifică din cadrul InvestEU și facilitatea de împrumut pentru sectorul public a Băncii Europene de Investiții) pentru a răspunde nevoilor de investiții identificate

2.5. Indicatori de realizare sau de rezultat specifici programelor

Referință: Articolul 8 alineatul (1)

A se completa doar în cazul în care sunt prevăzuți indicatori specifici programelor: - justificarea necesității indicatorilor de realizare sau de rezultat specifici programelor, pe baza tipurilor de operațiuni preconizate

Tabelul 1. Indicatori de realizări
Obiectiv specific	ID [5]	Indicator [255]	Unitate de măsură	Obiectiv de etapă (2024)	Ținta pentru 2029

Tabelul 2. Indicatori de rezultat
Obiectiv specific	ID [5]	Indicator [255]	Unitate de măsură	Valoarea de referință	Anul de referință	Ținta pentru 2029	Sursa datelor [200]	Comentarii [200]

3.Mecanisme de guvernanță

Referință: Articolul 7 alineatul (2) litera (f)

Câmp de text [5000]

3.1. Parteneriat

- Modalități de implicare a partenerilor în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea planului teritorial pentru o tranziție justă; - Rezultatele consultării publice.

3.2. Monitorizare și evaluare 

- Monitorizarea și evaluarea măsurilor planificate, inclusiv indicatori de măsurare a capacității planului de a-și atinge obiectivele

3.3. Organismul/organismele de coordonare și de monitorizare

Organismul sau organismele care răspund de coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare a planului și rolul acestora

ANEXA III

Indicatori comuni de realizare ai politicii regionale („RCO”) și indicatori comuni de rezultat ai politicii regionale („RCR”) pentru Fondul pentru o tranziție justă 2

Realizări	Rezultate
RCO01 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, medii, mari) RCO 02 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin granturi RCO 03 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin instrumente financiare RCO 04 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin nefinanciar RCO 05 - Întreprinderi nou înființate care beneficiază de sprijin RCO 10 - Întreprinderi care cooperează cu instituții de cercetare RCO 120 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE	RCR01 - Locuri de muncă create în entitățile care beneficiază de sprijin RCR 02 - Investiții private care completează sprijinul public (din care: granturi, instrumente financiare) RCR 03 - IMM-uri care introduc inovații în materie de produse sau procese RCR 04 - IMM-uri care introduc inovații în materie de comercializare sau organizare RCR 05 - IMM-uri care introduc inovații la nivel intern RCR 06 - Cereri de brevete depuse la Oficiul European de Brevete RCR 29 - Emisii de gaze cu efect de seră estimate, generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE în întreprinderile care beneficiază de sprijin
RCO 13 - Servicii și produse digitale dezvoltate pentru întreprinderi	RCR 11 - Utilizatori de noi servicii și aplicații digitale publice RCR 12 - Utilizatori de noi produse, servicii și aplicații digitale dezvoltate de întreprinderi
RCO 15 - Capacități create pentru incubatoarele de afaceri	RCR 17 - Întreprinderi înființate cu 3 ani în urmă aflate încă pe piață RCR 18 - IMM-uri care utilizează servicii pentru incubatoarele de afaceri la un an de la crearea incubatorului
RCO 101 - IMM-uri care investesc în dezvoltarea competențelor	RCR 97 - Programe de ucenicie care beneficiază de sprijin în IMM-uri RCR 98 - Angajați din IMM-uri care finalizează programe de educație și formare profesională continuă (CVET) (în funcție de tipul de competență: competențe tehnice, de management, de antreprenoriat, ecologice, altele)
RCO 22 - Capacitate de producție suplimentară pentru energia din surse regenerabile (din care: energie electrică, termică)	RCR 31 - Total energie din surse regenerabile produsă (din care: energie electrică, termică) RCR 32 - Energie din surse regenerabile: Capacități conectate la rețea (operaționale)
RCO 34 - Capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor	RCR 46 - Populația deservită de instalații de reciclare a deșeurilor și de sisteme de gestionare a deșeurilor mici RCR 47 - Deșeuri reciclate RCR 48 - Deșeuri reciclate utilizate ca materii prime RCR 49 - Deșeuri recuperate
RCO 38 - Suprafața de teren reabilitat care beneficiază de sprijin RCO 39 - Sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate	RCR 50 - Populația care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului RCR 52 - Terenuri reabilitate utilizate pentru zone verzi, locuințe sociale, activități economice sau la nivel de comunitate
pentru participanți 3 , 4 : RCO 200 - șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată, RCO 201 - șomeri de lungă durată, RCO 202 - persoane inactive, RCO 203 - persoane ocupate, inclusiv lucrătorii care desfășoară activități independente, RCO 204 - sub 30 de ani, RCO 205 - peste 54 de ani, RCO 206 - absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2), RCO 207 - persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4), RCO 208 - persoane cu studii superioare (ISCED 5-8), RCO 209 - număr total de participanți 5	pentru participanți 6 : RCR 200 - persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant, RCR 201 - persoane care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant, RCR 202 - persoane care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant, RCR 203 - persoane ocupate, inclusiv cele care desfășoară o activitate independentă, la încetarea calității de participant.

(1)    Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(2) Din motive legate de prezentare, indicatorii sunt grupați pentru a asigura o corelare mai ușoară cu indicatorii incluși în alte regulamente specifice fondurilor de coeziune.

(3) Se raportează toți indicatorii de realizare și de rezultat referitori la participanți.

(4)

 Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați/femei – persoane non-binare). În cazul în care anumite rezultate nu sunt posibile, nu este necesar să se colecteze și să se raporteze date pentru acești indicatori de rezultat. Atunci când datele sunt colectate din registre, statele membre nu trebuie să se alinieze la definițiile stabilite de comun acord și pot utiliza definițiile naționale.

(5) Se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.

(6) Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex. În cazul în care anumite rezultate nu sunt posibile, nu este necesar să se colecteze și să se raporteze date pentru acești indicatori de rezultat. Atunci când datele sunt colectate din registre, statele membre nu trebuie să se alinieze la definițiile stabilite de comun acord și pot utiliza definițiile naționale.