COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 10.2.2020

JOIN(2020) 3 final

RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind sistemul generalizat de preferințe pentru perioada 2018-2019

{SWD(2020) 16 final} - {SWD(2020) 17 final} - {SWD(2020) 18 final} - {SWD(2020) 19 final} - {SWD(2020) 20 final} - {SWD(2020) 21 final} - {SWD(2020) 22 final} - {SWD(2020) 23 final} - {SWD(2020) 24 final} - {SWD(2020) 25 final}

1.Introducere

Prin sistemul său generalizat de preferințe tarifare (SGP) I , UE sprijină în mod unilateral țările în curs de dezvoltare, pentru a realiza o dezvoltare durabilă prin intermediul comerțului. Preferințele comerciale promovează valorile universale ale drepturilor omului, standardele fundamentale de muncă, protecția mediului și buna guvernanță.

Acest al treilea raport bienal privind SGP este însoțit de zece documente de lucru comune (Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate) ale serviciilor Comisiei. Aceste documente evaluează performanța a nouă beneficiari ai regimului SGP+ și a trei beneficiari ai regimului „Totul în afară de arme” (EBA) în cadrul unei implicări sporite.

Prezentul raport se referă în mod specific la:

1.Măsura în care țările beneficiare profită de acest sistem.

2.O serie de teme generale, inclusiv pedeapsa cu moartea, spațiul societății civile, munca copiilor și mediul.

3.Parteneriate: exemple privind modul în care UE colaborează cu partenerii săi pentru a spori eficacitatea SGP.

Raportul se bazează pe misiunile de monitorizare ale UE, pe evaluarea SGP la jumătatea perioadei II , pe angajamentul UE față de țările partenere (inclusiv dialogurile privind drepturile omului), pe organizațiile internaționale, pe societatea civilă și pe industrie. La 16 iulie 2019, a avut loc un dialog dedicat cu societatea civilă III .

2.Aspecte importante

Beneficiarii SGP înregistrează progrese. În perioada 2018-2019, mai multe țări au părăsit acest regim ca urmare a obținerii statutului de economie cu venituri medii superioare. Mai mult, succesul agendei de negociere a UE a contribuit la părăsirea SGP de către unele țări ca urmare a încheierii de acorduri bilaterale preferențiale cu UE. La sfârșitul anului 2019, existau 71 de beneficiari, cu 11 mai puțin decât la data raportului anterior.

În ceea ce privește impactul preferințelor, SGP a devenit mai important, în cifre absolute și relative. În pofida scăderii numărului de beneficiari, valoarea importurilor în UE provenite din țările SGP a crescut cu 16,2 %, și anume de la 158 miliarde EUR în 2016 la 183,6 miliarde EUR în 2018 (importurile totale ale UE au crescut cu 13,3 %). Din acestea, 68,9 miliarde EUR au fost importate utilizându-se SGP.

SGP este deosebit de important pentru țările cele mai sărace: ponderea țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC – „least developed countries”) în importurile totale ale UE a ajuns la 2,2 % în 2018, mai mult decât dublul ponderii înregistrate de țările cel mai puțin dezvoltate la nivelul importurilor mondiale (0,98 % în 2017 IV ). Beneficiarii EBA au înregistrat o creștere cu 15,3 % a exporturilor lor preferențiale către UE.

Valoarea importurilor preferențiale către UE provenite din țările beneficiare ale SGP din Africa a crescut cu 17,2 %, ajungând la 3,3 miliarde EUR. Exporturile efectuate de Mauritania în cadrul SGP au crescut cu 62 % și cele efectuate de Senegal cu 44 %. Cu toate acestea, ponderea importurilor africane în UE în cadrul SGP rămâne relativ scăzută, reprezentând mai puțin de 5 %, în ciuda faptului că 38 dintre cei 71 de beneficiari sunt din Africa. Cel mai important sector care beneficiază de SGP este cel al confecțiilor, în care alte țări tind să fie mai competitive. Întrucât SGP oferă oportunități în multe alte sectoare (cum ar fi produsele alimentare prelucrate), țările africane ar putea profita de mai mult de sistem. Lipsa de informare cu privire la sistem și la factorii care restricționează capacitățile de export ale întreprinderilor africane joacă, de asemenea, un rol important.

Utilizarea preferințelor comerciale în cadrul SGP a crescut până la 81,8 % în 2018 (78,8 % în 2016). În cazul EBA, utilizarea a fost de 93,4 %. Beneficiile obținute sunt în mare măsură în sectorul confecțiilor, întrucât diversificarea exporturilor rămâne o provocare.

Importatorii și industria din UE prezente în țările care beneficiază de SGP sprijină agenda de dezvoltare durabilă și pot juca un rol pozitiv, în special în ceea ce privește promovarea reformelor în materie de muncă și a sănătății și siguranței la locul de muncă. Industriile exportatoare, de exemplu în Pakistan, Bangladesh, Myanmar și Sri Lanka, sunt dornice să respecte standardele internaționale. Acesta este un rezultat direct al faptului că cumpărătorii (europeni) insistă asupra unor lanțuri de aprovizionare responsabile, având un impact mai amplu asupra țărilor respective.

Beneficiarii SGP+ au făcut progrese în ceea ce privește punerea în aplicare în mod eficace a celor 27 de convenții internaționale enumerate în acord. Acestea și-au asumat, de asemenea, angajamente suplimentare. Toate țările SGP+ au semnat Acordul de la Paris, răspunzând, uneori, solicitărilor din partea misiunilor de monitorizare a SGP+ (Filipine). Armenia a semnat cel de al doilea protocol opțional la Pactul internațional al ONU cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP), abolind efectiv pedeapsa cu moartea, precum și la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD).

În ceea ce privește munca copiilor, în urma unei misiuni de monitorizare recente, Mongolia a fost de acord să efectueze o anchetă asupra muncii copiilor. În Pakistan se efectuează o anchetă la nivel național privind munca copiilor. Sri Lanka a reușit să reducă munca copiilor de la 16 % la 1 %, prin asumarea unui rol de pionierat în crearea unor „zone în care copiii nu sunt constrânși să muncească”. Între timp, Bolivia a mărit vârsta minimă la locul de muncă, aliniindu-se la standardul internațional minim de 14 ani. Capul Verde a realizat progrese în ceea ce privește incriminarea utilizării și facilitării minorilor în vederea prostituției și exploatării sexuale. Paraguay a adoptat o strategie națională de eradicare a muncii copiilor până în 2024.

Beneficiarii își mențin angajamentele și după părăsirea SGP. De exemplu, în 2019, Paraguay a emis – după ce a părăsit SGP – raportul său intermediar voluntar privind punerea în aplicare a recomandărilor evaluării periodice universale efectuate de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. 

Unele țări își asumă angajamente înainte de a candida pentru SGP+: la 14 octombrie 2019, Uzbekistanul a adoptat o lege privind aderarea la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea, ca parte a agendei sale de a solicita SGP+.

Cu toate acestea, persistă anumite provocări legate de respectarea cerințelor SGP: spațiul societății civile se reduce, în special în Pakistan și în Filipine. În anumite țări, se solicită tot mai insistent pedeapsa capitală (punerea în aplicare a acesteia), inclusiv în Sri Lanka, Mongolia și Filipine. Majoritatea beneficiarilor se confruntă cu provocări în ceea ce privește libertatea de asociere.

Țările care nu doresc să abordeze și să se implice în chestiuni de interes fac obiectul unei examinări. Printr-un angajament sporit, UE și-a intensificat dialogul cu Bangladesh, Cambodgia și Myanmar pentru a solicita cu insistență acțiuni concrete și soluții durabile la deficiențele grave în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor.

Colaborarea cu fiecare dintre aceste țări urmează o direcție diferită:

Angajamentul cu Bangladesh se concentrează asupra respectării convențiilor OIM. În cursul unei misiuni UE de monitorizare, din octombrie 2019, autoritățile din Bangladesh au convenit să elaboreze o foaie de parcurs cu termene care să vizeze îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor, în special prin alinierea legii muncii și a legii privind zonele de prelucrare a exporturilor din Bangladesh.

În ceea ce privește Myanmar, preocupările legate de drepturile omului și de drepturile lucrătorilor au fost discutate în timpul misiunilor de monitorizare la nivel înalt din octombrie 2018 și februarie 2019. Discuțiile au continuat în cursul primei reuniuni a înalților funcționari din UE și Myanmar din mai 2019 și în cadrul dialogului UE-Myanmar privind drepturile omului coprezidat de Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, din iunie 2019.

Lipsa de rezultate în Cambodgia privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor a dus la lansarea procedurii de retragere temporară a preferințelor tarifare.

3.Evoluții intervenite după ultimul raport

Sistemul generalizat de preferințe cuprinde trei regimuri:

În cadrul regimului general SGP, UE acordă reduceri tarifare pentru produse care fac obiectul a aproximativ 66 % din totalul liniilor tarifare și care sunt originare din țări cu venituri reduse sau cu venituri medii inferioare, care nu beneficiază de niciun alt acces preferențial pe piața UE.

În cazul țărilor care beneficiază de regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+), UE elimină tarifele pentru produse care sunt cuprinse, în principal, la aceleași linii tarifare.

În cadrul regimului „Totul în afară de arme” (EBA), UE acordă acces fără taxe vamale și fără contingente tuturor produselor importate, cu excepția armelor și munițiilor, din țările clasificate de ONU ca fiind țări cel mai puțin dezvoltate. Țările beneficiare nu își pierd statutul EBA în urma încheierii unui acord de liber schimb (ALS) cu UE.

3.1.Actualizări legislative

Comisia Europeană a adoptat o serie de acte juridice legate de regulament:

-Graduarea produselor: Regulamentul Comisiei din 12 februarie 2019 a suspendat preferințele tarifare pentru o serie de produse pentru perioada 2020-2022 în cazul a trei țări beneficiare: India, Indonezia și Kenya V .

-Eliminarea din lista de beneficiari ai SGP: a fost retras statutul SGP țărilor care au atins statutul de economie cu venituri medii superioare timp de trei ani consecutivi: Camerun, Fiji, Georgia, Irak, Insulele Marshall și Tonga VI (1 ianuarie 2017) și Paraguay VII (1 ianuarie 2019);

-Mai multe țări au pierdut statutul de beneficiar din cauza încheierii unui acord comercial preferențial cu UE: Côte d’Ivoire, Ghana și Swaziland (1 ianuarie 2019), Georgia (1 ianuarie 2017) VIII și Ucraina (1 ianuarie 2018) IX .

Unele țări și-au pierdut preferințele EBA ca urmare a depășirii statutului de țară cel mai puțin dezvoltată: Samoa (1 ianuarie 2019) X  și Guineea Ecuatorială (1 ianuarie 2021) XI (în fiecare caz, după o perioadă de tranziție de 3 ani de la depășirea acestui statut).

Alte acte juridice legate de Regulamentul SGP:

-Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 16 ianuarie 2019 XII de impunere a unor măsuri de salvgardare cu privire la importurile de orez Indica originare din Cambodgia și Myanmar/Birmania;

-Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 februarie 2019 de deschidere a procedurii de retragere temporară a preferințelor tarifare acordate Regatului Cambodgia XIII .

3.2.Modificări viitoare

Țările care beneficiază de SGP și care sunt clasificate de Banca Mondială drept economii cu venituri medii superioare în decursul a trei ani consecutivi își pierd statutul de beneficiar al SGP. În consecință, Nauru, Samoa și Tonga vor fi eliminate de pe lista țărilor beneficiare începând cu 1 ianuarie 2021.

Alte țări au fost clasificate drept țări cu venituri medii superioare din 2018 (Armenia) și din 2019 (Sri Lanka). Vietnam va pierde statutul de beneficiar al SGP la doi ani de la intrarea în vigoare a ALS cu UE. Cu toate acestea, operatorii vor putea utiliza taxele SGP dacă acestea sunt mai favorabile.

În același timp, se prevede că o serie de țări cel mai puțin dezvoltate vor depăși acest statut. Aceasta înseamnă eliminarea de pe lista țărilor care beneficiază de EBA după o perioadă de tranziție de trei ani. În consecință, acestea ar putea solicita SGP+, în cazul în care condițiile sunt îndeplinite, sau ar putea beneficia de regimul general al SGP. În 2023, se prevede că Bhutanul va gradua și că va fi urmat de São Tomé și Principe precum și de Insulele Solomon în 2024. În 2021, se va stabili o dată pentru graduarea de către Tuvalu și a Kiribati. Bangladesh, Republica Democrată Populară Laos, Myanmar, Nepal și Timorul de Est ar putea fi recomandate pentru graduare în același an.

Două țări, care beneficiază de SGP general (Tadjikistan și Uzbekistan), și-au exprimat interesul de a adera la regimul SGP+.

3.3.Viitorul Regulament SGP

Actualul Regulament SGP va expira la 31 decembrie 2023. Comisia a lansat pregătirile pentru un nou regulament, astfel încât să permită operatorilor economici și beneficiarilor să se adapteze la respectivul regulament. Se intenționează ca noul regulament să urmărească în continuare aceeași politică de încurajare a dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile a țărilor beneficiare, inclusiv respectarea bunei guvernanțe și a drepturilor omului, cu scopul primordial de a eradica sărăcia. Consultările publice vor avea loc în 2020.

La 14 martie 2019, Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter legislativ referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului SGP XIV . Parlamentul European recunoaște impactul pozitiv al Regulamentului SGP și face o serie de recomandări în vederea pregătirii viitorului regulament privind SGP. În special, viitorul regulament ar trebui să încurajeze diversificarea, să pună un accent mai puternic pe îmbunătățirea standardelor de mediu și să sporească monitorizarea.

4.SGP funcționează: beneficii de ordin economic pentru țările în curs de dezvoltare

În perioada de raportare 2018-2019, în pofida numărului mai redus de beneficiari SGP, valoarea totală a importurilor în UE provenite din țările SGP a crescut în mod considerabil, de la 61,3 miliarde EUR în 2016, la 68,9 miliarde EUR în 2018. 32,3 miliarde EUR au provenit din țări care beneficiau de regimul general al SGP, aproximativ 9,5 miliarde EUR de la beneficiari SGP+ și 27,1 miliarde EUR de la țări EBA XV .

Figura 1. Valoarea importurilor în UE în cadrul celor trei regimuri SGP

În ceea ce privește importurile totale ale UE (inclusiv cele nepreferențiale) din perioada 2016-2018, importurile de la beneficiarii SGP au crescut cu 16,2 %. Țările EBA au înregistrat o creștere cu 9,9 % a exporturilor către UE, beneficiarii SGP+ cu 13,4 % și beneficiarii regimului general SGP cu 18,8 %. India este beneficiarul SGP din care a provenit cea mai mare parte a importurilor totale (inclusiv nepreferențiale), urmată de Vietnam, Nigeria, Bangladesh și Indonezia.

Dacă se iau în considerare numai importurile preferențiale, Bangladesh a devenit principalul partener din cadrul SGP al UE, urmat îndeaproape de India, Indonezia, Vietnam și Pakistan.

Tabelul 1. Valoarea importurilor UE în cadrul SGP provenite de la principalii beneficiari (în milioane EUR) și ponderea acestora în importurile totale și totalul importurilor UE în cadrul SGP în 2018

Din punctul de vedere al secțiunilor de produse, majoritatea importurilor în cadrul SGP (47,9 % din 33 miliarde EUR) continuă să provină din sectorul îmbrăcămintei și accesoriilor de îmbrăcăminte, urmat de cel al articolelor de încălțăminte (11 %), aparatelor mecanice (7 %), produselor pescărești (4 %), pielăriei (3,7 %) și materialelor plastice (2,7 %) – a se vedea figura 2.

Figura 2. Principalele secțiuni de produse în importurile UE din cadrul SGP din 2018

4.1.Evaluare la jumătatea perioadei: SGP este eficace

În 2018, Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului raportul său cu privire la aplicarea Regulamentului SGP XVI . Această evaluare la jumătatea perioadei arată că SGP al UE dă rezultate: acest sistem a reușit să concentreze preferințele asupra țărilor care au cel mai mult nevoie de sprijin și au contribuit la dezvoltarea durabilă a acestora. Eficacitatea SGP al UE a crescut ca urmare a mecanismului de monitorizare, ceea ce a dus la îmbunătățiri în ceea ce privește drepturile omului și drepturile lucrătorilor. În sectorul produselor textile și de îmbrăcăminte, exporturile preferențiale din cadrul EBA au avut un impact pozitiv asupra întreprinderilor și asupra creării de locuri de muncă.

Recomandări și acțiuni ulterioare evaluării la jumătatea perioadei

·În ceea ce privește creșterea transparenței: Comisia are în vedere o serie de acțiuni concrete pentru îmbunătățirea monitorizării SGP+ și pentru o mai mare implicare a societății civile, precum și pentru sensibilizarea întreprinderilor și a organizațiilor societății civile, inclusiv a partenerilor sociali.

·Utilizarea dispozițiilor de salvgardare prevăzute în Regulamentul SGP: În 2019, UE a impus măsuri de salvgardare cu privire la orezul Indica originar din Cambodgia și Myanmar, în urma unei anchete, astfel cum se prevede în Regulamentul SGP

·Inițierea procedurilor de retragere în cazul în care organismele de monitorizare relevante raportează încălcări grave și sistematice: la 11 februarie 2019, Comisia a lansat procedura de retragere temporară a preferințelor tarifare acordate Cambodgiei.

·Intensificarea cooperării cu partenerii în domeniul dezvoltării și atragerea mai multor investiții în țările cel mai puțin dezvoltate.

5.SGP contribuie la dezvoltarea durabilă

În ceea ce privește drepturile lucrătorilor și drepturile omului, evaluarea la jumătatea perioadei a constatat eficacitatea SGP+ în crearea unui efect de levier atât prin mecanismul de monitorizare SGP+, cât și prin perspectiva aderării (pentru țările candidate). Frecvența mai mare și ameliorarea domeniului de aplicare al monitorizării conformității cu SGP+ au sporit efectul de levier al UE.

În perioada de raportare 2018-2019, serviciile Comisiei Europene și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au efectuat misiuni de monitorizare în Armenia, Bolivia, Kârgâzstan, Mongolia, Pakistan, Filipine și Sri Lanka, Cambodgia, Bangladesh și Myanmar. Pe lângă impactul pe care SGP îl are asupra creării de locuri de muncă, pentru care estimările variază între 500 000 în Myanmar și 5 milioane în Bangladesh, angajamentul a însemnat, de asemenea, mai multă atenție în ceea ce privește standardele de muncă, drepturile omului și, în cazul SGP+, mediul și buna guvernanță.

În ceea ce privește drepturile copiilor, se înregistrează progrese: În Mongolia au fost adoptate acte de protecție a drepturilor copilului, iar bugetele au crescut substanțial. Paraguay a depus eforturi pentru a promova și a proteja drepturile copiilor. În Sri Lanka, munca copiilor a fost redusă la 1 %. În Bolivia, vârsta minimă pentru muncă a fost armonizată cu standardele OIM. În Pakistan, guvernul a fost de acord să se efectueze sondaje privind munca copiilor. Capul Verde a înregistrat progrese importante în ceea ce privește incriminarea exploatării sexuale a minorilor.

Se abordează posibila monitorizare retrospectivă în materie de drepturile omului. Cererile referitoare la reintroducerea pedepsei cu moartea sunt îngrijorătoare. Cea mai îngrijorătoare situație este în Filipine, unde se cere din nou votarea unui proiect de lege privind pedeapsa cu moartea. O astfel de lege ar contraveni angajamentelor asumate de Filipine în temeiul celui de al doilea protocol opțional la PIDCP. În Sri Lanka, declarațiile potrivit cărora execuțiile vor fi reluate reprezintă un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, imaginea nu este doar una sumbră: de exemplu, în cursul unei misiuni SGP+ recente, oficiali din guvernul din Sri Lanka s-au arătat încrezători cu privire la faptul că se va menține moratoriul de facto. Evaluarea efectuată de Mongolia a concluzionat că reintroducerea pedepsei cu moartea ar fi incompatibilă cu obligațiile sale internaționale. Această evaluare a contribuit la contracararea planurilor de reintroducere a pedepsei cu moartea. În cele din urmă, în Pakistan se poartă dezbateri despre posibilitatea de a reduce numărul de infracțiuni pasibile de pedeapsa cu moartea și, între timp, s-a redus în mod substanțial numărul execuțiilor și s-a reformat procedura de cereri de grațiere.

În unele țări, spațiul societății civile se reduce. În Pakistan, o serie de ONG-uri internaționale sunt expulzate, cu implicații asupra libertăților organizațiilor care se află încă în această țară. Este amenințată libertatea de exprimare, inclusiv prin intermediul mass-mediei. În Bolivia se raportează violența verbală și fizică împotriva apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor, precum și un număr tot mai mare de proceduri penale formulate împotriva acestora. În ceea ce privește Filipine, există motive serioase de îngrijorare cu privire la numărul deceselor asociate campaniei împotriva drogurilor ilegale și cu privire la lipsa unor anchete eficace, imparțiale și transparente privind toate cazurile de deces. Spațiul societății civile se reduce, de asemenea, din cauza măsurilor luate în contextul războiului împotriva terorismului. Acest lucru a dus la intensificarea violenței împotriva membrilor societății civile, a apărătorilor drepturilor omului, a populațiilor indigene, a jurnaliștilor și a avocaților. În Cambodgia, în ultimii trei ani, s-a înregistrat o deteriorare a democrației, a respectării drepturilor omului și a statului de drept, inclusiv reducerea spațiului ocupat de opoziția politică, mass-media și societatea civilă.

Pe de altă parte, Armenia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește libertatea de exprimare și de întrunire în timpul „Revoluției de catifea” din 2018.

În domeniul drepturilor lucrătorilor, preocupările privind libertatea de asociere persistă în Sri Lanka, Pakistan, Bangladesh și Myanmar. În Kârgâzstan, adoptarea unui proiect de lege privind sindicatele ar limita drastic independența sindicatelor. Congresul din Filipine a adoptat un proiect de lege privind inamovibilitatea lucrătorilor prin care să se pună capăt abuzului de „contractualizare”, care a fost respins de președinte prin veto.

În ceea ce privește mediul și schimbările climatice, țările au îmbunătățit raportarea (de exemplu, Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție). Toți beneficiarii au semnat Acordul de la Paris și Amendamentul de la Kigali la Protocolul de la Montreal. Cu toate acestea, este posibil ca un accent sporit asupra mediului în cadrul monitorizării să permită un impact mai puternic. Conform prognozelor, cadrul global post-2020 privind biodiversitatea, în conformitate cu Convenția privind diversitatea biologică, va stabili obiective și mecanisme de revizuire mai puternice în ceea ce privește progresele înregistrate de țări și punerea în aplicare a acestora.

6.Regimul general SGP+

În perioada de raportare 2018-2019, Ghana, Côte d’Ivoire și Swaziland au părăsit SGP ca urmare a acordurilor lor de liber schimb cu UE, în timp ce o țară a aderat la SGP (Samoa), ca urmare a depășirii statutului de țară cel mai puțin dezvoltată, ajungându-se la un număr total de 15 beneficiari până la sfârșitul perioadei. Figura de mai jos prezintă defalcarea importurilor preferențiale XVII în cadrul regimului general SGP în 2018.

Figura 3. Principalii beneficiari ai regimului general SGP din 2018

(importuri UE în milioane EUR)

În pofida scăderii ușoare a importurilor SGP (de la 16,6 miliarde EUR în 2016 la 16,4 miliarde EUR în 2018), India rămâne cel mai mare beneficiar al regimului general al SGP, cu 50,8 % din toate importurile SGP către UE, fiind urmată de Vietnam (27,9 %) și de Indonezia (20,5 %). Pe pozițiile patru și cinci urmează Nigeria și Uzbekistan, cu proporții marginale (0,4 % și, respectiv, 0,3 %).

Graduarea produselor

Graduarea produselor reprezintă o eliminare a preferințelor acordate beneficiarilor SGP pentru anumite secțiuni de produse, pe baza raționamentului potrivit căruia importurile acestor produse nu mai au nevoie de preferințe din partea UE. Se aplică regimului general al SGP. Noile graduări se aplică de la 1 ianuarie 2020 până la 31 decembrie 2022:

Tabelul 2. Graduarea produselor în perioadele 2017-2019 și 2020-2022

Țara beneficiară SGP	Secțiunea SGP care graduează până la 31 decembrie 2019	Secțiunea SGP care a graduează începând cu 1 ianuarie 2020	Denumirea produsului
India	S-5		Produse minerale
	S-6 a	S-6 a	Produse chimice anorganice și organice
	S-11 a	S-11 a	Textile
	S-14	S-14	Perle și metale prețioase
	S-15 a	S-15 a	Fier, oțel și articole din fier și oțel
	S-15b	S-15b	Metale comune (cu excepția fierului și a oțelului), articole din metale comune (cu excepția articolelor din fier și oțel)
		S-17 a	Locomotive de tren sau vagoane-motor de tramvai, material rulant
	S-17b	S-17b	Autovehicule, biciclete, aeronave și nave spațiale, vapoare și ambarcațiuni
Indonezia	S-1 a	S-1 a	Animale vii și produse de origine animală, cu excepția peștilor
	S-3	S-3	Uleiuri de origine animală sau vegetală, grăsimi și ceruri
		S-5	Produse minerale
		S-9 a	Lemn și articole din lemn; cărbune de lemn
Kenya	S-2a	S-2a	Plante vii și produse de floricultură
Ucraina	S-17 a		Vehicule și materiale pentru căi ferate și similare
	S-3		Uleiuri de origine animală sau vegetală, grăsimi și ceruri

7.Regimul SGP+

Regimul SGP+ este unul dintre principalele instrumente ale UE pentru promovarea dezvoltării durabile în țările vulnerabile în curs de dezvoltare. Țările trebuie să îndeplinească două seturi suplimentare de criterii: (i) vulnerabilitatea (ponderea importurilor și diversificarea economică) și (ii) dezvoltarea durabilă. În legătură cu cel de-al doilea set de criterii, țările în cauză trebuie să ratifice 27 de convenții internaționale principale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță. În plus, țările nu trebuie să fi formulat rezerve care să fie interzise prin aceste convenții; și cele mai recente concluzii ale organismelor de monitorizare în temeiul respectivelor convenții nu trebuie să identifice nicio deficiență gravă de punere în aplicare efectivă a acestora. Perioada de raportare 2018-2019 vizează 9 beneficiari ai SGP+: Armenia, Bolivia, Capul Verde, Kârgâzstan, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Filipine și Sri Lanka. 

Paraguay a încetat să beneficieze de SGP+ la 1 ianuarie 2019, deoarece a fost clasificat drept țară cu venituri medii superioare timp de trei ani consecutivi. Figura 4 prezintă valoarea importurilor preferențiale din țări beneficiare ale SGP+ în 2018. Cea mai mare parte a importurilor a provenit din Pakistan, reprezentând 62,2 % din toate importurile în UE în cadrul SGP+ (74 % în 2018).

Figura 4. Principalii beneficiari ai regimului SGP+ în 2018 (importuri în UE în milioane EUR)

8.Regimul „Totul în afară de arme”

EBA este instrumentul comercial emblematic al UE conceput să sprijine țările cele mai sărace și cele mai slabe din lume, denumite țările cel mai puțin dezvoltate. O țară (Samoa) a părăsit regimul în 2019 datorită graduării de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată în 2014, ajungându-se la un număr total de 48 de beneficiari

Figura 5 prezintă o defalcare a valorii și a procentului importurilor preferențiale în UE provenite de la beneficiari ai EBA în cursul anului 2018. Cea mai mare parte a importurilor în cadrul EBA a provenit din Bangladesh (61,8 %), pe poziția a doua situându-se Cambodgia (18,4 %) și pe poziția a treia Myanmar (7,1 %). În ceea ce privește beneficiarii SGP la nivel total, Bangladesh a depășit India în 2018 (cu importuri preferențiale în valoare de 16,8 miliarde EUR, față de 16,4 miliarde EUR din India).

Figura 5. Principalii beneficiari ai regimului „Totul în afară de arme” în 2018 (importuri în UE în milioane EUR)

9.Parteneriat

SGP este mai mult decât un instrument comercial: dialogul cu UE privind punerea în aplicare eficace a convențiilor internaționale sprijină dezvoltarea durabilă pe termen lung a țărilor în cauză.

UE oferă, de asemenea, finanțare partenerilor pentru a contribui la punerea în aplicare a convențiilor și pentru a profita mai mult de avantajele oferite:

În Mongolia, au fost identificate produse care ar putea fi comercializate către UE prin utilizarea regimului SGP+. Sprijinul bugetar al UE a inclus, la cererea guvernului, o anchetă privind munca copiilor. În Sri Lanka, UE a contribuit la elaborarea unei strategii naționale de export. În Republica Kârgâzstan, asistența tehnică din partea UE a sprijinit conștientizarea standardelor, a procedurilor și a modelelor de afaceri ale UE, ducând la creșterea ratei de utilizare a preferințelor. În Armenia, sprijinul acordat organizațiilor regionale ale societății civile a contribuit la elaborarea de rapoarte bazate pe date concrete alternative la raportarea ONU. În Capul Verde, UE a sprijinit prima asociație a lucrătorilor casnici. În Bolivia, UE a sprijinit înființarea unui centru care să ofere pro bono consiliere juridică online privind cazurile de violență politică. În Pakistan, UE a sprijinit un proiect axat pe consolidarea drepturilor socioeconomice ale femeilor care lucrează în agricultură în Punjab; „SMART Myanmar” promovează consumul și producția durabile de confecții. Prin intermediul proiectului „Comerț pentru muncă decentă”, UE colaborează cu OIM pentru a îmbunătăți aplicarea convențiilor fundamentale ale OIM în Bangladesh.

10.Concluzie

Preferințele comerciale unilaterale oferite de UE ajută țările să iasă din sărăcie, creând o economie bazată pe valori: peste 10 % din importurile UE provin din țările care beneficiază de SGP (inclusiv importuri nepreferențiale). Prin facilitarea exporturilor către UE, SGP atrage investiții, sprijinind integrarea în lanțurile valorice globale, ceea ce creează locuri de muncă și venituri.

SGP oferă stimulente pentru a investi în țările beneficiare. Deși proporția importurilor preferențiale din totalul importurilor în UE este limitată (3,8 % în 2018), aceasta a încurajat întreprinderile și guvernele să conecteze afacerile cu dezvoltarea durabilă. Promovarea bunei guvernanțe și a drepturilor omului oferă un mediu de afaceri mai previzibil. În industria confecțiilor, cumpărătorii din UE introduc noi modele de afaceri cu standarde (mai) înalte de mediu și de muncă. Aceste valori internaționale sporesc competitivitatea întreprinderilor.

SGP trebuie să rămână relevant pentru dezvoltare. Preferințele se erodează ca urmare a acordurilor comerciale. Asigurarea coerenței cu alte politici a devenit tot mai importantă, astfel încât beneficiarii să poată valorifica SGP. Acest lucru include acordarea de sprijin pentru economiile care se diversifică; atragerea de noi investitori; facilitarea comerțului și sensibilizarea opiniei publice.

SGP are nevoie de parteneriate puternice: UE va continua să colaboreze îndeaproape cu beneficiarii și cu părțile interesate. Acești parteneri, inclusiv Parlamentul European și statele membre ale UE, sunt esențiali pentru progresul în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Industria UE este pionieră în ceea ce privește standardele înalte în materie de forță de muncă, procese de producție și mediu și poate sprijini dezvoltarea durabilă a țărilor prin planurile lor de afaceri.

Prin accesul la piața UE, sprijinim țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de creștere economică, de reducere a sărăciei, de bună guvernanță și de dezvoltare durabilă.

Anexa I. Beneficiari

Tabelul 1. Regimul general SGP+

 

Tabelul 2. Regimul SGP+

*În funcție de clasificarea Băncii Mondiale în raport cu situația veniturilor medii superioare. 

Tabelul 3. Regimul EBA

ANEXA II. Informații statistice

Tabelul 1. Valoarea importurilor preferențiale pentru toate țările beneficiare ale SGP (mii EUR)*

Tabelul 2. Valoarea importurilor preferențiale, pe țară beneficiară a SGP (mii EUR)*

* „Importurile totale” acoperă toate importurile, inclusiv produsele care beneficiază în mod automat de tarife zero în temeiul clauzei națiunii celei mai favorizate („NCMF”). „Importurile eligibile pentru EBA” se referă doar la produsele care fac obiectul regimului EBA și care nu beneficiază într-un alt mod de scutirea de tarife în temeiul NCMF.

Tabelul 3. Valoarea importurilor preferențiale, pe țară beneficiară a EBA (mii EUR)*

Tabelul 4. Valoarea importurilor preferențiale, pe țară beneficiară a SGP+ (mii EUR)*

(I)

 Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului, JO L 303, 31.10.2012.

(II)

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 978/2012 {SWD (2018) 430 final}, COM (2018) 665 final, Bruxelles, 4.10.2018

(III)

http://trade.ec.europa.eu/civilsoc/meetdetails.cfm?meet=11541

(IV)

A se vedea documentul Market Access for Products and Services of Export Interest to Least Developed Countries (Accesul pe piață al produselor și serviciilor care prezintă un interes la export pentru țările cel mai puțin dezvoltate). Note by the WTO Secretariat, WT/COMTD/LDC/W/66, 2 octombrie 2018.

(V)

 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/249 al Comisiei din 12 februarie 2019, JO L 42, 13.2.2019.

(VI)

 Regulamentul delegat (UE) 2015/1979 al Comisiei din 28 august 2015, JO L 289, 5.11.2015.

(VII)

 Regulamentul delegat (UE) 2018/148 al Comisiei din 27 septembrie 2017, JO L 26, 31.1.2018.

(VIII)

 Regulamentul delegat (UE) 2015/1979 al Comisiei din 28 august 2015, JO L 289, 5.11.2015.

(IX)

 Regulamentul delegat (UE) 2017/217 al Comisiei din 5 decembrie 2016 JO L 34, 9.2.2017.

(X)

 Regulamentul delegat (UE) 2015/1979 al Comisiei din 28 august 2015 JO L 289, 5.11.2015.

(XI)

 Regulamentul delegat (UE) 2018/148 al Comisiei din 27 septembrie 2017, JO L 26, 31.1.2018. 

(XII)

 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/67 al Comisiei din 16 ianuarie 2019, JO L 15, 17.1.2019. 

(XIII)

 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 februarie 2019 privind deschiderea procedurii de retragere temporară a preferințelor tarifare acordate Regatului Cambodgia în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 978/2012, JO C 55, 12.2.2019.

(XIV)

Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 978/2012 privind SGP (2018/2107(INI))

(XV)

La articolul 35 din Regulamentul SGP, se specifică baza pentru datele statistice din acest raport. Cifrele au fost compilate de DG TRADE pe baza datelor disponibile în septembrie 2019 din baza de date COMEXT [prevăzute în legislația Extrastat - Regulamentul (CE) nr. 471/2009] și de la Eurostat. Analiza ia în considerare numai importurile Uniunii sub regimul vamal de punere în liberă circulație („comerț normal”) și, prin urmare, volumul acestora poate fi mai mic decât totalul importurilor. Sunt excluse, de asemenea, codurile NC speciale care nu fac parte din SGP și statisticile comerciale confidențiale. Excluderea statisticilor comerciale confidențiale permite evitarea deducerii neintenționate a unor date referitoare la identitatea unui importator din UE din statisticile comerciale COMEXT și posibilele implicații pentru analiză la nivelul unui beneficiar individual al SGP sau al unui produs specific (codul mărfurilor).

(XVI)

COM(2018) 665 final, Bruxelles, 4.10.2018.

(XVII)

Importurile preferențiale sunt importurile eligibile pentru care preferințele SGP au fost utilizate în mod eficace.