Avizul Comitetului European al Regiunilor — Consolidarea unei economii neutre climatic: o strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic

(2021/C 300/11)

Raportor: domnul Gunārs ANSIŅŠ (LV-RE), membru al Consiliului Local Liepāja Documente de referință: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea unei economii neutre climatic: o strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic [COM(2020) 299 final] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic [COM(2020) 741 final] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan [COM(2020) 663 final]

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Asigurarea continuității energiei electrice, interconectarea rețelelor de energie electrică în Uniunea Europeană și tranziția către o energie curată

1.

subliniază că actuala criză a scos în evidență necesitatea de a asigura continuitatea aprovizionării cu energie și curent electric în toate regiunile europene, inclusiv în situațiile în care lanțurile de aprovizionare globale ar putea fi perturbate;

2.

consideră că regiunile europene prezintă caracteristici energetice foarte diverse în ceea ce privește cererea de energie electrică, potențialul de producție și infrastructurile disponibile, inclusiv în interiorul aceleiași țări, și că, prin urmare, pe lângă conexiunile internaționale dintre sisteme, sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea de infrastructuri interregionale în interiorul aceleiași țări, în special pentru a asigura transferul energiei din surse regenerabile din regiunile bogate în resurse, iar aceste infrastructuri ar trebui să fie sprijinite dintr-o perspectivă europeană globală, având în vedere că contribuie la coeziunea pieței europene a energiei electrice;

3.

subliniază că este, de asemenea, important să se consolideze cooperarea transnațională prin realizarea în comun a unor proiecte energetice și prin creșterea capacității conexiunilor transnaționale, pentru a acoperi eventualele deficite de energie electrică în timpul orelor de vârf. În același timp, trebuie luate măsuri astfel încât capacitatea centralelor electrice să nu scadă sub nivelul minim național necesar pentru securitatea aprovizionării;

4.

subliniază că Uniunea Europeană importă în prezent 58 % din energia de care are nevoie, în principal sub formă de petrol și gaze naturale. Tranziția către o energie curată va reduce dependența UE de combustibilii fosili și de importul acestora. Strategia UE pentru integrarea sistemului energetic va contribui la acest proces și la îndeplinirea obiectivelor în materie de energie și climă. În contextul tranziției către purtători de energie mai curați, UE în ansamblu va consuma mai puțină energie, inclusiv prin măsurile privind utilizarea eficientă a energiei, va crește numărul producătorilor de energie, prin intermediul instrumentelor de autoconsum și al comunităților energetice, va utiliza într-o măsură din ce în ce mai mare resurse regenerabile interne și își va diversifica treptat importurile de energie. Economiile de energie, diversificarea și producția locală de energie vor contribui la creșterea rezilienței economiei europene și la reducerea dependenței de sursele externe;

5.

subliniază importanța hidrogenului curat, în principal din surse regenerabile, astfel cum s-a subliniat în Strategia pentru integrarea sistemului energetic al UE, pentru integrarea și decarbonizarea în continuare a sistemului energetic; solicită, în acest sens, punerea în aplicare rapidă a strategiei UE privind hidrogenul și face trimitere la avizul său privind hidrogenul curat; se așteaptă ca pachetul legislativ anunțat de Comisia Europeană, intitulat „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55), și viitoarea revizuire a pieței gazelor din UE să pună în aplicare solicitările formulate în acest aviz și să promoveze integrarea sectorială;

6.

subliniază că este important să se faciliteze și să se promoveze o varietate de soluții și combinații de sisteme energetice, ținând seama de evoluțiile tehnologice și de condițiile diferite din regiunile UE în ceea ce privește clima, geografia, infrastructura, sistemele energetice etc. Cadrul de reglementare al UE ar trebui, în măsura posibilului, să fie neutru din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește reducerea emisiilor și sustenabilitatea, ținând seama de toate alternativele existente, în special de cele disponibile la nivel local, și să evite reglementarea excesivă și creșterea sarcinilor administrative pentru soluțiile durabile și sigure, urmărind, totodată, să reducă sărăcia energetică a familiilor. Producția de energie prin fisiune nucleară nu îndeplinește criteriul de durabilitate;

7.

este profund îngrijorat de construirea gazoductului Nord Stream 2, care amenință securitatea energetică europeană, crește dependența UE de Federația Rusă, nu ține cont de interesele multor țări din UE și din afara UE și se va confrunta în mod inevitabil cu o obsolescență timpurie, având în vedere obiectivele generale ale Uniunii în materie de decarbonizare. Sprijină opinia Parlamentului European potrivit căreia finalizarea acestui proiect politic trebuie să înceteze imediat;

8.

reamintește cele cinci dimensiuni ale realizării uniunii energetice: creșterea securității energetice, consolidarea pieței interne a energiei, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de CO2 („decarbonizarea economiei”), promovarea cercetării și a inovării în sectorul energetic. Consideră că asigurarea continuității energiei electrice trebuie tratată prioritar – în special în caz de criză, inclusiv de criză energetică – pentru a asigura funcționarea continuă a infrastructurii critice în toate regiunile. În acest context, pe lângă capacitățile de producție suficiente și flexibile, sunt necesare soluții pentru capacitatea de producție și stocare locală și instrumente de flexibilitate pentru a crea soluții pentru situațiile de urgență și de criză și de întreruperi din toate zonele locuite, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, în regiunile slab populate și în regiunile cu sisteme energetice izolate. În același timp, ar trebui subliniată necesitatea modernizării transmisiilor de energie electrică. Este necesar să se insiste asupra înlăturării barierelor fizice din calea dezvoltării unor interconexiuni de bună calitate între toate regiunile UE pentru a garanta o integrare reală a sistemului de energie electrică. Faptul că mai multe sisteme energetice naționale funcționează în mod sincron reduce în mod semnificativ costurile de funcționare ale sistemului energetic și îmbunătățește securitatea prin reducerea impactului negativ potențial al accidentelor locale asupra stabilității sistemului energetic și prin simplificarea menținerii parametrilor de funcționare esențiali ai acestuia, cum ar fi frecvența de rețea;

9.

subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită și gestionării și rentabilității sistemului de energie electrică, precum și soluțiilor locale de producție și stocare a energiei (baterii eficiente din punctul de vedere al costurilor, centrale cu acumulare prin pompare și alte soluții) și de autoconsum partajat;

Rolul specific al autorităților locale și regionale

10.

subliniază că strategia UE de integrare energetică este esențială pentru redresarea economică a autorităților locale și regionale, în special în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Pentru a realiza tranziția către un sistem energetic mai integrat, este important ca eficiența energetică să devină un obiectiv-cheie al autorităților de la nivel local și regional, ținând seama de contextul mai larg, în special de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de regiunile mai puțin dezvoltate. Eficiența energetică reduce investițiile totale și costurile necesare pentru producția, infrastructura și consumul de energie. Ea reduce, de asemenea, utilizarea terenurilor și a materialelor, precum și poluarea și pierderea biodiversității. Integrarea sistemului energetic poate ajuta autoritățile locale și regionale să obțină o mai mare eficiență energetică, deoarece resursele disponibile vor fi utilizate pentru tranziția către tehnologii energetice mai eficiente;

11.

consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să încurajeze atât creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, cât și îmbunătățirea politicilor și a măsurilor, în special în sectorul încălzirii, răcirii și transporturilor. În plus, trebuie elaborat un plan mai clar pentru economiile de energie, în special în sectoarele transporturilor și al clădirilor;

12.

subliniază că transporturile reprezintă aproximativ 30 % din consumul final de energie din Uniunea Europeană, că ele depind în primul rând de produsele petroliere, și că decarbonizarea lor necesită o mai mare electrificare a consumului final, atât pentru o utilizare directă în transporturi, cât și pentru generarea de noi purtători de energie în calitate de combustibili, fără a respinge nicio soluție tehnologică din motive nejustificate. Consideră, de asemenea, că este necesar să se dezvolte infrastructurile energetice necesare în acest scop și, pe această cale, să se aducă o contribuție semnificativă la reducerea dependenței energetice de țări terțe, sporind astfel securitatea energetică a Europei;

13.

subliniază că clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie din Europa și că, prin urmare, un plan sistematic de reducere a consumului de energie și de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile în parcul imobiliar poate contribui în mod semnificativ la reducerea dependenței energetice de țările terțe și, astfel, la creșterea securității energetice a Europei;

14.

subliniază că investițiile pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor ar trebui să fie susținute printr-un buget adecvat, pentru a-i sprijini pe cetățeni în realizarea acestor investiții cu beneficii considerabile; autoritățile locale ar trebui să fie implicate în planificarea și gestionarea acestor resurse;

15.

invită Comisia să sprijine, pe cât posibil, examinarea opțiunilor disponibile la renovarea clădirilor supuse unor condiții restrictive ca urmare a apartenenței lor la patrimoniul peisagistic sau istoric, pentru a asigura o integrare respectuoasă a energiilor regenerabile și solicită ca această chestiune să devină una dintre pietrele de temelie ale noului Bauhaus european;

Consolidarea infrastructurii existente a fiecărei regiuni, aliniind, în același timp, cele mai bune căi de dezvoltare la particularitățile regionale ale acestora

16.

consideră că, la integrarea sistemelor energetice, este esențial să se evalueze impactul măsurilor asupra creșterii economice în fiecare regiune și, în special, asupra realizării obiectivelor politicii de coeziune prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceasta este singura modalitate de a realiza o dezvoltare echilibrată și o concurență reală pe o piață deschisă. Din păcate, unul dintre obstacole este diferența semnificativă în ceea ce privește prețurile la energie pentru utilizatorii finali;

17.

consideră că trebuie să se țină seama de efortul suplimentar necesar în regiunile ultraperiferice pentru a depăși obstacolele tehnice reprezentate de sisteme care nu sunt interconectate, fără acces la piața internă a energiei și fără servicii inerente. El implică investiții uriașe în infrastructuri energetice (capacități de rezervă, rețele de transmisie, inclusiv cabluri submarine interinsulare, sisteme de stocare a energiei, rețele inteligente și logistică pentru accesul la combustibili mai puțin poluanți și pentru transportul și stocarea acestora), care, în ansamblu, pot garanta siguranța și calitatea aprovizionării cu energie și integrarea resurselor endogene, în special a energiilor din surse regenerabile variabile;

18.

subliniază că, fără a nega soluțiile inovatoare la integrarea sistemului energetic, este necesar, în principal, să se consolideze infrastructura de bază existentă a fiecărei regiuni, ale cărei puncte forte și avantaje au fost demonstrate în practică. Având în vedere că situațiile din regiuni variază foarte mult în ceea ce privește clima și infrastructura, ar trebui căutate soluții creative și inteligente pentru punctele slabe din infrastructura de bază a fiecărei regiuni. Prin urmare, ar fi greșit să se afirme că utilizarea energiei electrice pentru încălzirea clădirilor ar trebui să crească în toate regiunile, deoarece în mai multe țări rețele publice de termoficare sunt bine dezvoltate. În Letonia, de exemplu, acestea aprovizionează cu energie termică peste 70 % din populație, iar cantitatea de energie furnizată consumatorilor este apropiată de cantitatea de energie electrică consumată efectiv în țară. Termoficarea poate contribui prin stocarea energiei și generarea de energie electrică și prin utilizarea resurselor energetice care nu pot fi exploatate la nivelul clădirilor. În cazul rețelelor de încălzire centralizate sau de bloc sau în cazul termoficării, trebuie ca purtătorii de energie să treacă progresiv la energia din surse regenerabile;

Eficiența din punctul de vedere al costurilor pentru cetățeni și întreprinderi

19.

subliniază că dezvoltarea în continuare a sistemului energetic trebuie mereu însoțită de o evaluare a posibilităților de realizare a unor economii pentru întreprinderi și cetățeni. Principiul „eficiența energetică pe primul loc” ar trebui să vizeze reducerea impactului asupra climei și creșterea eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor a sistemelor integrate de aprovizionare cu energie, precum și îmbunătățirea eficienței pentru utilizatorii finali. În același timp însă, trebuie să se garanteze că tranziția nu contravine intereselor consumatorilor, și anume că eforturile de îmbunătățire a eficienței energetice nu conduc la creșterea tarifelor la energie sau la alte costuri pentru cetățeni și întreprinderi fără să existe o compensație adecvată;

20.

consideră că obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui pus în aplicare în modul cel mai avantajos și eficient din perspectiva statului membru în cauză, îndeosebi pentru grupurile sale vulnerabile din punct de vedere social. De asemenea, în cadrul tranziției viitoare către energia din surse regenerabile, este încă necesar să se țină seama de prerogativa fiecărui stat membru și a fiecărei autorități regionale și locale de a-și stabili propriul mix energetic și structura generală a aprovizionării sale cu energie;

21.

subliniază că, atât în contextul legislației UE, cât și în contextul activității sale viitoare, Comisia ar trebui să contribuie pe deplin la îmbunătățirea cunoștințelor și a informării publicului din UE cu privire la utilizarea tehnologiilor în domeniul energiei din surse regenerabile și la promovarea producției de astfel de energie, știut fiind că opoziția publică față de anumite tehnologii în domeniul energiei regenerabile, respectiv față de metodele de producție, împreună cu acele norme care nu sunt adaptate la dezvoltarea tehnologică, constituie un obstacol major în calea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Importantă este nu numai sensibilizarea comunităților locale, ci și comunicarea ideii că energiile regenerabile aduc beneficii concrete, tocmai pentru aceste comunități;

22.

menționează că ar trebui să se acorde o atenție deosebită soluțiilor care contribuie la reducerea decalajelor semnificative dintre utilizatorii finali pe piața internă a UE în ceea ce privește prețurile la energie (inclusiv toate costurile aferente). Utilizarea sporită a resurselor regenerabile în sistemul energetic ar trebui evaluată, de asemenea, din punctul de vedere al costului pentru utilizatorul final. Prin urmare, se recomandă explorarea unor soluții inovatoare și ușor de utilizat de către consumatori în acest domeniu;

Drumul către neutralitatea climatică în 2050

23.

reamintește că trebuie să se țină seama de eforturile suplimentare realizate de regiunile cu sisteme de energie electrică izolate, pentru care nu sunt încă disponibile soluții tehnologice inovatoare care să permită interconectarea cu alte rețele integrate, așa cum este cazul regiunilor ultraperiferice, în care trebuie avute în vedere soluții alternative care, în ansamblu, pot garanta siguranța și calitatea aprovizionării cu energie, asigurând în același timp neutralitatea climatică;

24.

consideră că obiectivele UE privind emisiile de gaze cu efect de seră și neutralitatea climatică până în 2050 pot fi realizate numai prin corelarea eforturilor în materie de economisire a energiei, eficiență energetică, energie din surse regenerabile și utilizare a căldurii reziduale. Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în toate sectoarele, pe lângă creșterea eficienței energetice și promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie, trebuie dezvoltate, de asemenea, legături cu infrastructura de bază;

25.

subliniază că, pentru ca Europa să își atingă în ansamblu obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, aspectul primordial pentru sistemul energetic din fiecare regiune nu constă în creșterea procentuală a ponderii actuale a energiei verzi din consumul total, ci în planuri concrete pentru fiecare regiune în parte pentru a atinge obiectivul comun al UE – cu alte cuvinte, trebuie stabilită ponderea energiei verzi în consumul total din fiecare regiune. În lumina realizărilor existente (1), este evident că eforturile naționale și regionale de integrare a sistemului energetic vor varia în mod semnificativ. Pentru unele regiuni, provocarea va consta în creșterea ponderii energiei verzi în consumul de energie, în timp ce în altele se vor lua măsurile necesare pentru a utiliza energia într-un mod mai eficient, în timp ce alte regiuni vor continua să îmbunătățească infrastructura lor de bază. Prin urmare, abordarea regională a punerii în aplicare a strategiei UE pentru integrarea sistemului energetic pe teren este o condiție prealabilă pentru o economie dinamică neutră climatic;

Perspective pentru tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile offshore

26.

salută Strategia UE pentru valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic, considerând-o o strategie realistă; subliniază necesitatea unei planificări concrete pentru a crește capacitatea surselor de energie regenerabile, printre care și capacitatea instalată a energiei eoliene offshore. Atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2040 necesită dezvoltarea în timp util a energiilor regenerabile consacrate și eficiente din punctul de vedere al costurilor, cum ar fi energia eoliană onshore și solară. Statele membre au nevoie de dezvoltarea energiei din surse regenerabile pentru a atinge obiectivul de reducere la zero a poluării și de neutralitate climatică până în 2050. În acest sens, extinderea este importantă și pentru producția de hidrogen din surse regenerabile de energie, în vederea decarbonizării sectoarelor în care emisiile sunt dificil de redus;

27.

împărtășește opinia potrivit căreia tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile (cum ar fi energia hidraulică, geotermală, solară, maremotrică, energia valurilor, sistemele eoliene și fotovoltaice offshore plutitoare, producția offshore de hidrogen) ar trebui promovate în mod specific, sprijinind, totodată, obiectivele economice și de mediu ale UE; subliniază, în același timp, necesitatea unui plan clar de dezvoltare în continuare a rețelelor și instalațiilor de producție a energiei din surse regenerabile, cum ar fi rețelele offshore și a generării de energie eoliană offshore cu o viitoare conexiune directă la interconexiunile transfrontaliere. Producția de energie offshore combinată cu transportul transfrontalier de energie ar conduce la economii semnificative în ceea ce privește costurile și utilizarea spațiului maritim. Cu toate acestea, pescuitul și traficul navelor nu trebuie să fie restricționate;

28.

solicită, în ceea ce privește biodiversitatea, cerințe clare și practice pentru utilizarea surselor regenerabile de energie offshore. Obiectivele „energiei ecologice” și „biodiversității” nu ar trebui considerate ca fiind contradictorii. Dimpotrivă, este necesar să se găsească modalități concrete de realizare a acestora pentru a accelera exploatarea potențialului energetic offshore și pentru a asigura o amenajare concretă a spațiului maritim care să fie nu numai în conformitate cu cerințele în materie de biodiversitate, perturbând mai puțin viața marină, ci și să răspundă dorinței cetățenilor de a conserva peisajul marin, potențialului tot mai mare al ecoturismului și cerințelor privind atractivitatea mediului natural;

29.

reamintește potențialul insulelor și al regiunilor ultraperiferice de a dezvolta energii marine regenerabile, care ar putea juca un rol esențial în tranziția lor către o economie neutră și care ar putea aduce beneficii industriei, economiei și societății din întreaga UE;

30.

subliniază că utilizarea energiei offshore poate crea noi locuri de muncă sau poate duce la recalificarea unui număr mai mare de lucrători. Totuși, acest lucru nu ar trebui să limiteze actualele forme de ocupare a forței de muncă și oportunitățile pe care le oferă acestea. O recalificare a forței de muncă, în conformitate cu nevoile specifice ale sectorului energiei din surse regenerabile offshore, este imperios necesară;

31.

solicită ca porturile să joace un rol special în cadrul strategiei UE privind energia din surse regenerabile offshore. Ele ar trebui modernizate pentru a profita de aceste noi oportunități de afaceri – asamblarea, fabricarea și întreținerea instalațiilor de producere a energiei offshore;

32.

salută opinia Comisiei potrivit căreia, pentru a realiza extinderea propusă în „Strategia UE privind realizarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic”, toate părțile interesate – statele membre, autoritățile locale și regionale, cetățenii UE, partenerii sociali și ONG-urile – trebuie să colaboreze; subliniază necesitatea securității juridice și a clarității pentru a asigura progrese continue și tot mai substanțiale în domeniul energiei din surse regenerabile offshore, deoarece investițiile stau, în general, sub semnul unei utilizări intensive a capitalului, în special în faza inițială a proiectelor;

Strategia UE de reducere a emisiilor de metan – noi oportunități

33.

constată că, în conformitate cu Strategia UE de reducere a emisiilor de metan, doar 5 % din emisiile globale de metan sunt cauzate de UE. Astfel, chiar și cele mai ambițioase planuri ale UE de reducere a emisiilor de metan ar avea un impact redus asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Importurile pe piața internă ar trebui să fie permise numai din țări (sau din anumite părți ale acestora) care aplică aceleași standarde de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ca și UE. Aceasta este singura modalitate de a garanta că obiectivele climatice stabilite de UE nu subminează competitivitatea globală a UE și a întreprinderilor sale;

34.

solicită o detectare mai rapidă a scurgerilor de metan, atât prin programul Copernicus, cât și prin alte instrumente, dacă Copernicus nu va fi în măsură să furnizeze date suficiente. Este esențial să se identifice cu precizie locurile în care sunt eliberate cantități mari de metan în țările terțe. Aceste informații trebuie să fie făcute publice, astfel încât cetățenii UE să poată lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la achiziționarea de bunuri produse în astfel de locuri. Conform „World Energy Outlook” („Perspectivele energetice mondiale”) ale Agenției Internaționale a Energiei, instalațiile petroliere și gaziere emit cantități foarte diferite de metan la nivel mondial. Prin urmare, există un potențial semnificativ de reducere a emisiilor de metan în acest domeniu. Ca atare, CoR solicită atât evitarea scurgerilor de metan de-a lungul lanțurilor de producție, transport și reciclare din cadrul UE, cât și prevenirea importurilor de combustibili fosili care poluează ca urmare a scurgerilor de metan în timpul extracției, prelucrării și transportului;

35.

subliniază că, în conformitate cu Strategia UE de reducere a emisiilor de metan, aproximativ 41 % din emisiile globale de metan provin din surse naturale (biogenice), cum ar fi zonele umede sau incendiile forestiere. Prevenirea și combaterea eficientă a incendiilor forestiere în UE ar trebui să devină un obiectiv prioritar. Acestea au un impact nu numai asupra încălzirii globale, dar pot avea un impact semnificativ asupra naturii, cetățenilor și întreprinderilor din Europa. CoR solicită, de asemenea, să se analizeze măsura în care UE ar putea contribui mai eficient la stingerea și prevenirea incendiilor forestiere în țările terțe în care ard în fiecare an zone forestiere semnificative;

36.

solicită, în același timp, să se garanteze că obiectivele de reducere a metanului nu subminează convergența regiunilor europene și nu sporesc disparitățile socioeconomice dintre regiunile europene;

37.

solicită, în contextul PAC (politica agricolă comună), măsuri eficiente de reducere a emisiilor de metan din agricultură. În contextul noilor programe ecologice, sistemele cu consum redus de resurse, cum ar fi pășunatul și măsurile de protecție a solului, pot aduce o contribuție importantă în acest sens;

38.

solicită să se acorde mai multă atenție producătorilor europeni în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor și utilizarea acestora, astfel încât obiectivele de reducere a metanului să nu conducă la costuri și mai mari pentru cetățeni și întreprinderi, în special pentru agricultori și crescătorii de animale. În același timp, trebuie să se garanteze că reducerea emisiilor de metan generate de agricultură și creșterea animalelor nu duce la o creștere a prețurilor la alimente;

Concluzii

39.

subliniază că, pe lângă exploatarea noilor oportunități privind energia din surse regenerabile, este în continuare important să se asigure cu predilecție extinderea rețelei europene și conectarea fiecărei regiuni la rețeaua energetică europeană comună. Acest lucru va permite ca resursele regenerabile disponibile în diferite locuri să se completeze mai bine. Standardele minime pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică și menținerea stabilității rețelei reprezintă, la rândul lor, o chestiune urgentă;

40.

subliniază că este important să se țină seama de disparitățile regionale existente, îndeosebi de situația zonelor rurale și slab populate, și, de asemenea, să se sprijine soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor, garantându-se reducerea costurilor la energie pentru cetățenii și întreprinderile europene, și îndeosebi pentru grupurile vulnerabile, și evitând agravarea eventualelor condiții de sărăcie energetică pentru cele mai vulnerabile categorii de persoane;

41.

ia act de faptul că pandemia de COVID-19 întărește necesitatea unei tranziții energetice care să contribuie la o societate și la o economie mai durabile și care să asigure capacitatea fiecărei regiuni europene de a furniza servicii de bază în situații de criză. Tranziția trebuie să fie echitabilă, eșalonată și ireversibilă, deoarece soluțiile pe termen scurt și nesustenabile ar putea conduce mai degrabă la prejudicii decât la beneficii;

42.

subliniază necesitatea unei implicări mai sistematice a autorităților locale și regionale în procesul decizional în contextul tranziției energetice. Trebuie să se asigure implicarea autorităților locale și regionale relevante în pregătirea planurilor energetice și climatice naționale, prin intermediul unui dialog pe mai multe niveluri privind clima și energia, dacă este cazul. CoR își reiterează apelul adresat statelor membre și Comisiei de a institui o platformă permanentă pentru dialogul pe mai multe niveluri pe teme energetice. Acest lucru ar putea promova implicarea activă a autorităților locale și regionale, a organizațiilor societății civile, a mediului de afaceri și a altor părți interesate în punerea în practică a tranziției energetice. CoR subliniază că Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (2) privind energia din surse regenerabile a oferit o bază foarte bună pentru comunitățile de energie din surse regenerabile. Statele membre sunt invitate să pună în aplicare această directivă menită să sporească participarea cetățenilor la comunitățile energetice;

43.

subliniază că, pentru a atinge noile obiective, este esențial să se coopereze cu autoritățile locale și regionale în procesul de elaborare și punere în aplicare a politicilor și să se asigure informarea și sensibilizarea corespunzătoare a cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la acestea. Aceasta este baza pentru conturarea unui viitor comun sustenabil;

44.

subliniază că, având în vedere relevanța participării cetățenilor, este important să se țină seama de faptul că punerea în aplicare cu succes a Strategiei pentru integrarea sistemului energetic al UE este de neconceput fără inițiative care să promoveze fluxul de informații ascendent, schimbul de informații și educația la nivel local. CoR observă că implicarea adecvată a părților interesate va facilita nu numai acceptarea publică a politicilor, ci și evaluarea cuprinzătoare și transparentă a progreselor înregistrate.

---

(1)  Eurostat, „Ponderea energiei din surse regenerabile în UE a ajuns la 19,7 % în 2019”, https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20201218-1

(2)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).