Avizul Comitetului European al Regiunilor privind „O nouă strategie industrială pentru Europa”

(2020/C 440/21)

Raportor: Jeannette BALJEU (NL-Renew E.), membră a Consiliului Executiv al provinciei Olanda de Sud Document de referință: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor – O nouă strategie industrială pentru Europa COM(2020) 102 final]

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

subliniază că industria are o importanță vitală pentru regiunile și orașele europene și pentru zecile de milioane de locuri de muncă pe care le creează și că, prin natura ei, operează într-un context global, în care comerțul este un factor important de creștere, care prezintă atât avantaje, cât și provocări;

2.

salută Comunicarea Comisiei Europene privind o nouă strategie industrială pentru Europa (1) și faptul că aceasta se axează pe ecosistemele industriale; subliniază că aceste ecosisteme sunt deseori regionale și că, adesea, ele sunt legate de alte ecosisteme regionale prin lanțuri de aprovizionare sau prin rețele de schimb de cunoștințe; evidențiază faptul că o nouă strategie industrială pentru Europa ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe guvernanța pe mai multe niveluri, fiecare nivel având responsabilități clare și resurse pentru punerea în aplicare și subliniază că, pentru a realiza dubla tranziție către o industrie verde și digitală, este nevoie de sprijinul tuturor părților interesate;

3.

consideră că numai cu o contribuție puternică și eficace din partea industriei, Pactul verde își va putea dezvolta întreaga capacitate ca strategie de creștere pentru Europa;

4.

subliniază că, prin urmare, noua strategie industrială a UE trebuie să consolideze dimensiunea localizată, astfel încât regiunile și orașele, adică administrațiile care sunt cele mai apropiate de cetățeni și de ecosisteme, să își asume răspunderea pentru dubla tranziție ecologică și digitală de la nivelul industriei lor, luând în considerare și necesitatea formării continue și a actualizării competențelor de care vor avea nevoie lucrătorii, expuși sau nu riscului de excluziune ca urmare a tranziției;

5.

salută revizuirea politicii industriale, anunțată pentru prima jumătate a anului 2021 de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii din 16 septembrie; având în vedere perturbarea fără precedent a lanțurilor de producție și de aprovizionare, o astfel de revizuire ar trebui să se bazeze pe experiența și pe lecțiile învățate, și solicită ca revizuirea să includă o componentă teritorială mai puternică, pentru ca industria europeană să devină cu adevărat rezilientă și adaptată exigențelor viitorului;

6.

subliniază că autoritățile regionale și locale dețin competențe importante în domenii de politică ce influențează dezvoltarea industrială și pot mobiliza o gamă variată de instrumente pentru a permite punerea în aplicare a unei strategii holistice și ambițioase a UE în ceea ce privește politica industrială, menite să asigure reziliența economică într-o perioadă de schimbări structurale; solicită Comisiei să includă nivelul local și regional în proiectarea viitoare a noii strategii industriale a UE;

7.

evidențiază faptul că regiunile pot și doresc să ofere un exemplu în ceea ce privește testarea de noi abordări și instrumente pentru realizarea tranziției digitale și ecologice, precum și să contribuie la consolidarea clusterelor regionale care constituie piatra de temelie a unor ecosisteme europene de inovare puternice, în care colaborarea interregională dintre actori contribuie la crearea de lanțuri valorice la nivel european; condițiile-cadru la nivelul UE creează condiții de concurență echitabilă pentru piața internă;

8.

este convins că va fi necesară nu numai stabilizarea lanțurilor de aprovizionare și de producție pentru dispozitive medicale, materiale medicale și medicamente, ci și realinierea lor într-un ecosistem pe deplin operațional;

9.

evidențiază faptul că Europa se confruntă cu o pandemie fără precedent, cu consecințe serioase, care ar putea declanșa o criză economică globală; solicită insistent ca redresarea să se desfășoare în acord cu aspectele de ordin ecologic, digital și social;

10.

salută Rezoluția Parlamentului European (2) referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale; sprijină Comisia în obiectivul său de concepere a unei noi strategii industriale a UE, astfel încât industria să poată gestiona șocurile globale într-o manieră mai competitivă și mai rezilientă; solicită Comisiei să facă din „consolidarea pieței unice” o prioritate;

11.

propune utilizarea unei strategii industriale în două etape: prima să se concentreze pe supraviețuirea industriei, iar a doua pe faza de reconstrucție și de reînnoire pentru o economie ecologică, decarbonizată și mai digitalizată; subliniază faptul că aceste etape trebuie să valorifice conceptul de „reziliență regională”: „creșterea capacității regiunilor de a rezista, de a absorbi sau de a depăși șocuri economice interne sau externe” (3);

12.

confirmă obiectivul Europei de a se angaja pe calea unei tranziții rapide și coerente către neutralitatea climatică și poziția de lider în domeniul digital; subliniază faptul că, pentru a putea atinge aceste obiective, Pactul verde trebuie să stea la baza noii strategii industriale a UE; evidențiază importanța dimensiunii regionale și locale; consideră că crearea și dezvoltarea de noi piețe pentru produse circulare și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei ar trebui să rămână principalul obiectiv al Strategiei industriale pentru Europa;

13.

subliniază faptul că scopul de a îndeplini obiectivele de neutralitate climatică trebuie realizat la nivel local și regional și că efectele tranziției se vor observa cel mai mult la nivelul regiunilor mari consumatoare de energie;

14.

subliniază că industriile primare mari consumatoare de energie, care depind de comerțul extern și creează valoare și locuri de muncă în regiuni, depind – din motive de politică în domeniul concurenței – de existența unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață, atât din statele membre, cât și din țări terțe. Pe lângă politica sa comercială externă, acest lucru se referă și la prevederile politicilor UE în domeniul climei și al energiei. Numeroasele planuri și măsuri legislative ale UE trebuie să asigure, în special, o protecție adecvată împotriva relocalizării emisiilor de carbon pentru industriile primare; de asemenea, consideră că stabilirea unui preț eficace pentru emisiile de CO2 este necesară pentru competitivitatea producției de energie din surse regenerabile;

15.

salută propunerea Comisiei privind un Mecanism pentru o tranziție justă (4), care va mobiliza până la 100 miliarde EUR pentru a asigura o tranziție echitabilă pentru regiunile cu o intensitate ridicată a carbonului, în timp ce acestea continuă să își transforme industriile și economiile;

16.

salută noul plan de acțiune privind economia circulară (5), care propune o serie de măsuri, astfel încât industriile din UE să poată valorifica oportunitățile unei abordări mai circulare, bazate pe bioproduse, care va asigura o industrie mai curată și mai competitivă, prin diminuarea impactului asupra mediului, prin reducerea concurenței pentru resursele limitate și a costurilor de producție; în plus, planul poate reduce în și mai mare măsură dependența de importurile de energie și de resurse; subliniază importanța tranziției către o economie bazată pe bioproduse și circulară, inclusiv pentru ocuparea forței de muncă, precum și importanța unui mediu construit sustenabil, ca element-cheie al acestei tranziții;

17.

subliniază faptul că noua strategie industrială a UE ar trebui să fie o strategie favorabilă incluziunii; susține includerea grupului de actori care valorifică soluțiile inovatoare și care se străduiesc să țină pasul cu schimbările, pentru a nu-i lăsa în urmă (6);

18.

subliniază necesitatea unei piețe unice reale a serviciilor, care să faciliteze servicializarea industriei; evidențiază rolul autorităților regionale în facilitarea localizării industriei ce rezultă din această trecere și din tehnologiile disruptive; subliniază faptul că lanțurile de aprovizionare din industria prelucrătoare circulară vor fi mai concentrate la nivel regional;

19.

este de acord, prin urmare, cu faptul că întreprinderile ar trebui să își adapteze modelele de afaceri și să dezvolte noi forme de muncă adecvate erei digitale și sustenabile; subliniază că atât întreprinderile nou-înființate, cât și cele consacrate înregistrează o creștere accelerată; solicită Comisiei să ofere asistență pentru punerea în practică a inovațiilor și să asigure un cadru în care clusterele de întreprinderi pot învăța unul de la celălalt, cu sau fără asistență din partea consultanților în antreprenoriat, a intermediarilor sau a agențiilor de dezvoltare regională;

20.

subliniază relevanța investițiilor în cercetare și dezvoltare și în inovare și faptul că este important să se garanteze că aceste investiții sunt transformate în produse și servicii ce pot fi comercializate și în procese industriale de creștere a productivității care țin seama de obiectivul european de neutralitate climatică până în 2050;

21.

recunoaște importanța standardizării și a certificării, mai ales în cazul noilor produse, procese și servicii care accelerează tranziția către o economie ecologică, digitală și rezilientă; solicită Comisiei să se asigure că IMM-urile participă și sunt implicate în procesul de standardizare;

22.

salută ambiția de a crea piețe-lider în domeniul tehnologiilor curate, reflectând astfel spiritul antreprenorial al strategiei, și este de acord că „cei care iau inițiativa și sunt cei mai rapizi vor avea un avantaj competitiv mai mare”; subliniază faptul că ecosistemele regionale oferă cel mai bun mediu pentru inovare datorită nivelului ridicat de încredere de care se bucură antreprenorii motivați de oportunități;

23.

este de acord că Europa trebuie să își reunească forțele pentru a face la nivel colectiv ceea ce nimeni nu poate face de unul singur; subliniază faptul că cooperarea interregională menită să stimuleze și să faciliteze lanțurile valorice interregionale bazate pe „complementarități inteligente” între ecosistemele intersectoriale regionale legate de tranziția către o economie ecologică, digitală și rezilientă, așa cum se întâmplă în cadrul strategiilor regionale de specializare inteligentă, este esențială în acest sens; subliniază faptul că strategiile regionale de specializare inteligentă sunt cel mai bun instrument disponibil pentru facilitarea cooperării în cadrul ecosistemelor regionale și cu alte ecosisteme regionale cu competențe complementare, permițând astfel crearea de lanțuri de valori și deschiderea de noi căi de inovare la scară europeană;

24.

subliniază necesitatea unui sistem clar de monitorizare și evaluare, după cum se recomandă în strategiile de specializare inteligentă; evidențiază faptul că acesta ar trebui implementat la toate cele trei niveluri – la nivelul UE, al statelor membre și al regiunilor – iar evaluarea ar trebui să se efectueze la fiecare doi ani; sugerează Comisiei să includă acest aspect în semestrul european și să îl coreleze cu planurile naționale de reformă de la nivelul statelor membre; sugerează ca regiunile să includă această evaluare ca instrument de învățare în vederea unei monitorizări mai riguroase, a verificării progreselor și a facilitării rezolvării de probleme; sugerează că Tabloul de bord regional privind inovarea ar putea fi însoțit de recomandări privind instrumentele UE care pot contribui la îmbunătățirea indicatorilor;

25.

sprijină Comisia în dezvoltarea unei politici ambițioase a UE privind clusterele; subliniază importanța corelării clusterelor și a rețelelor regionale din diferite regiuni; solicită Comisiei să sprijine aceste rețele interregionale, ca fiind complementare cu cooperarea de la nivel individual în cadrul Rețelei întreprinderilor europene și al platformei de cooperare a clusterelor europene; sugerează ca politica UE privind clusterele să devină parte integrantă a noii strategii industriale a UE;

26.

subliniază faptul că politica de coeziune ar trebui să fie un instrument important pentru punerea în aplicare a unei abordări localizate în ceea ce privește dezvoltarea industrială, pentru a ține cont de efectele tranziției la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, care diferă de la o regiune la alta; solicită dezvoltarea de obiective adecvate și de instrumente de sprijin în contextul planificării pentru următoarea fază a politicii de coeziune;

27.

recunoaște că regiunile au nevoie de îndrumare strategică în vederea realizării acestei tranziții industriale, pentru a-și recunoaște într-o manieră eficace și eficientă lacunele actuale în pregătirea pentru tranziția industrială; prin urmare, solicită Comisiei să contribuie la elaborarea de instrumente care pot furniza o foaie de parcurs clară pentru regiuni, cu o abordare personalizată în vederea asigurării poziției de lider în sectorul industrial; un astfel de instrument ar trebui să fie complementar noii strategii industriale a UE și ar trebui să ajute regiunile să vizeze investiții legate de politica de coeziune în perioada de programare de după 2020;

28.

subliniază rolul potențial al administrațiilor publice în achizițiile publice verzi orientate către inovare, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea durabilă și inteligentă sau în sectorul construcțiilor, precum și necesitatea reducerii la minimum a riscurilor implicate pentru guvernele regionale;

29.

regretă faptul că punerea în aplicare a obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) numărul 9, privind construirea unei infrastructuri reziliente, promovarea industrializării favorabile incluziunii și durabile și încurajarea inovării a generat doar progrese moderate. În special, cheltuielile interne brute pentru cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul s-au stabilizat la puțin peste 2,0 % (7); evidențiază rata lentă de adoptare și de difuzare a inovațiilor în Europa; subliniază că numeroase inovații din industrie gravitează în jurul noilor modele de afaceri care combină tehnologia digitală și conceptele de servicii; subliniază că regiunile joacă un rol important în ceea ce privește accelerarea adoptării și a difuzării inovațiilor, de exemplu prin rețeaua europeană a centrelor de inovare digitală, prin instalații-pilot și prin laboratoare de teren; subliniază necesitatea noului instrument, astfel cum a fost propus în Regulamentul Interreg privind investițiile interregionale pentru inovare;

30.

solicită Comisiei să sprijine industria europeană, în special în regiunile mari consumatoare de energie, în tranziția către neutralitatea climatică până în 2050 și să stabilească obiective sectoriale ambițioase, dar realiste, pe termen mediu și lung, care să fie aliniate cu Pactul verde european și Acordul de la Paris, precum și să furnizeze foi de parcurs pentru atingerea acestora în cooperare cu părțile interesate regionale și locale; subliniază importanța unei tranziții echitabile pentru întreprinderi și cetățeni, astfel cum se prevede în Mecanismul pentru o tranziție justă;

31.

solicită Consiliului European pentru Inovare să contribuie la dezvoltarea tuturor întreprinderilor cu o creștere rapidă, nu doar a celor nou-înființate; subliniază faptul că IMM-urile cu o creștere foarte rapidă nu sunt întreprinderi noi, ci întreprinderi consacrate care au găsit o nouă modalitate de a crește prin digitalizare și/sau prin creșterea sustenabilității produsului, procesului sau serviciului pe care îl oferă;

32.

este de acord că Europa ar trebui să valorifice la maximum economiile de scară, de viteză și de gamă, însă ar dori să sublinieze că rolul regiunilor nu este doar acela de a oferi un spațiu de manifestare pentru inovațiile localizate, ci și acela de a coopera astfel încât varietatea mare de competențe din Europa să fie folosită în lanțuri valorice interregionale, care să poată concura cu întreprinderi mai mari din afara Europei; solicită Comisiei să faciliteze în continuare cooperarea la nivelul lanțurilor valorice interregionale, asigurând finanțare pentru cazurile demonstrative industriale interregionale;

33.

subliniază faptul că învățământul superior și profesional trebuie să devină mai adaptat erei digitale; subliniază rolul pe care îl pot juca centrele de inovare digitală nu numai în accelerarea și difuzarea inovațiilor, ci și în formarea forței de muncă pentru industria viitorului; subliniază faptul că aceste centre trebuie să devină accesibile pentru IMM-uri; încurajează Comisia să ofere mai mult sprijin pentru consolidarea capacităților și pentru schimburile de experiență, astfel cum se procedează, de exemplu, în cazul cererii de propuneri pentru centrele de excelență profesională;

34.

sprijină necesitatea adoptării unui pact în ceea ce privește competențele; solicită Comisiei să includă regiunile ca partener important în acest pact; subliniază faptul că nivelul regional este nivelul cel mai bine organizat pentru a coordona perfecționarea și recalificarea profesională și a asigura mobilitatea angajaților din sectoarele aflate în declin către sectoarele aflate în ascensiune, precum și importanța accesului egal la reconversie profesională pentru angajați, dar și pentru directori și antreprenori, ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19;

35.

recunoaște potențialul PIIEC și al alianțelor; solicită Comisiei să sporească gradul de incluziune al acestora, permițând participarea regiunilor și a IMM-urilor; în acest sens, subliniază potențialul cooperării dintre sectorul public și cel privat și al formării unor alianțe industriale, cum ar fi în domeniul tehnologiei bateriilor, al materialelor plastice și al microelectronicelor, pentru a contribui la dezvoltarea tehnologică și la asigurarea finanțării;

36.

recunoaște riscurile geopolitice ale investițiilor străine și dependența excesivă față de lanțurile de aprovizionare și valorice „globale”; solicită Comisiei să îmbogățească strategia prin măsuri care să faciliteze gestionarea crizei actuale provocate de pandemia de COVID-19 și să se pregătească pentru noi pandemii în viitor pentru a asigura reziliența societății și a economiei Europei, de exemplu, prin pregătirea unor lanțuri europene alternative de aprovizionare cu consumabile medicale bazate pe costuri scăzute și inovații moderate, în cazul unor noi pandemii sau al unor epidemii grave;

37.

pledează pentru un cadru juridic european privind inteligența artificială (IA), robotica și tehnologiile conexe (8) care să abordeze principiile etice și drepturile fundamentale în dezvoltarea, funcționarea și utilizarea acestor domenii, precum și chestiunile legate de siguranță și de răspundere. Inovarea și competitivitatea industriei europene vor necesita un cadru orizontal care să reflecte valorile și principiile Uniunii Europene. Acesta va oferi orientări concrete și securitate juridică atât cetățenilor, cât și întreprinderilor, inclusiv celor situate în afara Europei. În prezent, lipsa unor dispoziții clare privind siguranța și răspunderea contribuie la incertitudinea juridică pentru consumatori și întreprinderile care produc și comercializează produse care implică IA, precum și pentru cetățenii care utilizează aplicațiile de IA;

38.

subliniază importanța Planului de acțiune privind economia circulară, întrucât acesta reprezintă un impuls pentru lanțurile de aprovizionare mai scurte din punct de vedere geografic; evidențiază faptul că economia circulară influențează aproape toate tipurile de clustere și de industrii; în pofida eforturilor în curs în vederea transformării modelelor economice și de afaceri tradiționale, numeroase IMM-uri nu sunt pregătite pentru această trecere, iar multe dintre acestea doresc să acționeze, dar nu știu cum; subliniază faptul că întreprinderile mai mici se confruntă cu dezavantaje în ceea ce privește adoptarea circularității, întrucât capacitățile, resursele, timpul și cunoștințele lor sunt limitate și, astfel, le este mai dificil să se implice și să asigure respectarea reglementărilor și a standardelor; solicită Comisiei să adopte politici mai favorabile pentru a stimula trecerea la economia circulară; solicită Comisiei să adapteze legislația într-un mod care să faciliteze această trecere, nu să o îngreuneze; în acest sens, economia circulară ar avea de câștigat de pe urma unei piețe unice a deșeurilor;

39.

solicită renegocierea Tratatului privind Carta energiei (TCE), pentru a promova investițiile în energie durabilă și a-l alinia la Acordul de la Paris. Negocierile ar trebui să confirme, de asemenea, „dreptul de a reglementa” al statelor semnatare și al autorităților lor publice;

40.

sprijină introducerea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC, care să consolideze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la scară mondială și să protejeze industriile de concurența neloială; solicită ca propunerile privind noile resurse proprii ale UE să garanteze simplitatea și transparența, respectând, totodată, competențele naționale;

41.

consideră că, pentru a-și păstra poziția de lider în domeniul tehnologic și pentru a dobândi suveranitatea digitală și tehnologică, UE și statele sale membre ar trebui să își păstreze dreptul de a bloca preluările ostile ale întreprinderilor strategice din UE de către actori statali sau susținuți de stat din țări din afara UE și solicită Comisiei să reformeze politica în domeniul concurenței, astfel încât să mențină o piață unică europeană vitală, consolidând totodată poziția întreprinderilor din UE pe piețele internaționale;

42.

este de acord că trebuie intensificate investițiile în inovare; solicită Comisiei să promoveze o cultură în care sunt acceptate eșecurile; subliniază faptul că eșecurile în inovare pot fi foarte valoroase ca modalitate de a învăța care este calea spre succes, dar numai dacă întreprinderile pot beneficia de o a doua șansă de a aplica lecțiile învățate cu privire la direcțiile care nu sunt viabile; prin urmare, solicită Comisiei să faciliteze difuzarea lecțiilor învățate între clusterele și rețelele regionale;

43.

solicită Comisiei să ofere asistență regiunilor care ajută întreprinderile să găsească parteneri europeni potriviți dacă doresc să își reducă dependența față de aprovizionarea globală și mai ales față de lanțurile valorice globale, întrucât regiunile pot ajuta la localizarea partenerilor și pot facilita cooperarea;

44.

solicită Comisiei să ia în considerare, ca parte a infrastructurii digitale strategice, și aplicațiile tehnologiilor digitale esențiale precum informatica cuantică în sectoarele strategice; subliniază faptul că aceste aplicații sunt esențiale pentru transformarea digitală a Europei, pentru a asigura un impact economic și social maxim; fără aplicații, tehnologiile digitale sunt soluții care caută o problemă, în timp ce întreprinderile caută modalități de a valorifica oportunități de afaceri;

45.

subliniază importanța implicării guvernelor regionale și a clusterelor sau rețelelor regionale în alianțe și solicită ca guvernele regionale sau cel puțin un reprezentant al Comitetului Regiunilor să facă parte din forumul industrial, în special pentru a analiza riscurile și nevoile industriei din perspectiva ecosistemelor industriale care, în opinia Comitetului Regiunilor, sunt formate din ecosisteme „regionale” pentru antreprenoriat și inovare;

46.

își reiterează apelul în ceea ce privește consolidarea sprijinului acordat de UE pentru ecosistemele și clusterele regionale în cadrul investițiilor interregionale pentru inovare, luându-se în considerare compatibilitatea cu Pactul verde, pornind de la abordarea bazată pe specializarea inteligentă, amplificând și extinzând inițiativele existente, cum ar fi platforma de specializare inteligentă în domeniul modernizării industriale și inițiativa-pilot privind regiunile aflate în tranziție industrială; consideră, de asemenea, că este important să se dezvolte instrumente pentru punerea în aplicare a unor proiecte interregionale de colaborare pentru investiții industriale, în strânsă colaborare cu regiunile și cu parteneriatele de specializare inteligentă;

47.

subliniază că dubla tranziție va avea succes numai dacă toate părțile interesate vor fi implicate în mod egal în strategia industrială revizuită a UE; susține că este esențial să existe o comunicare clară și un dialog deschis cu toate părțile interesate, deoarece amploarea transformărilor cu care se confruntă atât industria, cât și societatea, necesită acțiuni urgente, o viziune comună și soluții integrate în rândul tuturor părților interesate și la toate nivelurile de politică, având în vedere că numai o abordare bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri poate garanta că părțile interesate sunt implicate în decizii de politică economică de o asemenea dimensiune;

48.

invită Comisia să instaureze măsuri care să vizeze reconversia producției întreprinderilor, impusă de propagarea pandemiei de COVID-19 și, ca urmare, de schimbarea nevoilor populației;

49.

solicită Comisiei să includă regiunile și orașele în procesul de elaborare a unei noi strategii industriale pentru Europa; reiterează faptul că regiunile și orașele doresc și pot să fie un exemplu pentru conturarea dimensiunii localizate a dublei tranziții cu care se confruntă industria europeană.

---

(1)  COM(2020) 102 final.

(2)  https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0054_RO.pdf

(3)  ECR2: Criza economică: reziliența regiunilor: www.espon.eu/programme/projects/espon-2013/applied-research/ecr2-economic-crisis-resilience-regions

(4)  COM(2020) 22 final.

(5)  COM(2020) 98 final.

(6)  O strategie industrială a UE echitabilă din punct de vedere geografic: https://wms.flexious.be/editor/plugins/imagemanager/content/2140/PDF/2019/Geographically_fair_EU.pdf

(7)  Raportul de punere în aplicare a ODD al Eurostat din 22 iunie 2020.

(8)  A se vedea avizul CoR privind Cartea albă privind inteligența artificială, elaborat de Guido RINK (PSE-NL): https://cor.europa.eu/EN/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opId=CDR-2014-2020