Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Strategia UE pentru revigorarea zonelor rurale

(2021/C 37/03)

Raportor:

Enda STENSON (IE-AE), membru al Consiliului Comitatului Leitrim

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații preliminare

observă că zonele rurale și intermediare reprezintă 88 % din teritoriul UE, sunt locuite de 55 % din populația sa totală, produc 43 % din valoarea adăugată brută a UE și cuprind 56 % din totalul locurilor de muncă din Uniune. Comitetul observă și că zonele rurale nu sunt omogene, unele dintre ele fiind afectate de provocări demografice importante (depopulare, probleme legate de îmbătrânire etc.), care le împiedică dezvoltarea economică și socială. Ca atare, dezvoltarea rurală este extrem de importantă pentru Comitetul Regiunilor și este un instrument vital pentru realizarea obiectivului de coeziune teritorială prevăzut în Tratatul de la Lisabona;

subliniază că noua viziune pe termen lung pentru zonele rurale ar trebui transformată într-un cadru de politică concret – Agenda rurală. Agenda rurală ar trebui să propună un set de politici integrate care să ofere comunităților locale posibilitatea și mijloacele de a transforma provocările în avantaje; aceste provocări includ decarbonizarea, schimbările climatice, digitalizarea, gestionarea activă a resurselor naturale, mobilitatea durabilă și oportunități echitabile de locuri de muncă și de venituri, schimbarea generațiilor, integrarea noilor migranți și inovarea socială;

subliniază că Agenda rurală ar trebui:

—	să asigure integrarea de legături reciproc avantajoase între mediul rural și mediul urban în toate politicile UE, în conformitate cu obiectivele de coeziune teritorială, prin utilizarea la maximum a potențialului puternicei interdependențe dintre zonele rurale și urbane;

—

să diversifice punctele de acces; chestiunile referitoare la zonele rurale ar trebui să se regăsească în toate politicile UE. Nevoile zonelor rurale depășesc cu mult limita a ceea ce poate asigura politica de dezvoltare rurală, însă finanțarea UE nu acoperă în prezent nici necesarul cantitativ, nici cel calitativ;

—	să armonizeze diversele norme și să reintegreze Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală în Regulamentul privind dispozițiile comune, pentru a încuraja și facilita proiectele cu finanțare multiplă în zonele rurale, care nu au neapărat legătură cu agricultura;

—	să monitorizeze cheltuielile UE cu ajutorul unei abordări bazate pe „testarea în mediu rural”;

—	să regândească tipologia urban-rural pentru a îmbunătăți direcționarea sprijinului;

—

să sporească rolul autorităților locale și regionale în dezvoltarea și guvernanța politicilor rurale. Ar trebui stimulată participarea grupurilor de acțiune locală la punerea în practică a acestui tip de guvernanță, având în vedere capacitatea lor de a reprezenta teritoriul și de a pune în aplicare politici de dezvoltare adaptate cerințelor și nevoilor zonelor depopulate și expuse riscurilor demografice, prin angajamentul părților interesate și cetățenilor din zonele rurale, prin inițiative ascendente precum LEADER/DLRC;

—	să combată depopularea și excluziunea socială, de exemplu prin promovarea inițiativei privind satele inteligente, a bioeconomiei și a inovării sociale și prin eliminarea decalajului digital;

subliniază obiectivul de formulare a unei agende reale pentru revitalizarea rurală, care trebuie să integreze următoarele: sprijin pentru comunitățile rurale durabile și dinamice, sprijin pentru întreprinderi, educație și formare, ocuparea forței de muncă, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea urbană adaptată la realitatea demografică locală, îmbunătățirea conectivității digitale, a serviciilor publice (sănătate, educație, justiție etc.) și a infrastructurii, exploatarea sustenabilă a resurselor, maximizarea potențialului turismului rural într-un peisaj natural sănătos și divers și valorificarea creativității și a potențialului cultural al zonelor rurale;

subliniază că, în întreaga Europă, diversitatea culturală și biologică sunt strâns interconectate, formând împreună o identitate unică a regiunilor, iar corelarea lor mai puternică are un mare potențial pentru atingerea obiectivelor de durabilitate ale Uniunii Europene. Este necesară o înțelegere mai aprofundată, deoarece cunoștințele ecologice tradiționale nu sunt incluse în strategiile de dezvoltare rurală și în directivele privind natura. Este necesar să se stimuleze legăturile dintre om și natură prin conceptul de diversitate bioculturală, ca element esențial al identității. Capitalul natural bogat al regiunilor europene este esențial pentru economie și contribuie în mod semnificativ la obiectivele UE în materie de dezvoltare durabilă și biodiversitate. Există multiple legături între comunitățile locale și terenurile lor, între bogatele lor cunoștințe ecologice tradiționale și tehnologiile favorabile mediului. Aceste elemente sunt prezente în întreaga Europă chiar și în prezent, însă au nevoie de o mai bună interconectare și recunoaștere la toate nivelurile societății;

subliniază că actuala criză provocată de pandemie a scos la iveală și a agravat efectele unei serii de amenințări de lungă durată pentru zonele rurale și a adăugat o dimensiune de urgență suplimentară în ceea ce privește revigorarea regiunilor rurale din întreaga Uniune Europeană. Zonele rurale, localitățile și satele din mediul rural au fost afectate, printre altele, de reducerea cererii de produse agricole ca urmare a închiderii sectoarelor de turism și HORECA, de incapacitatea de a găsi mână de lucru sezonieră esențială, de izolarea socială considerabilă și de o vulnerabilitate la pandemie relativ mai ridicată din cauza serviciilor limitate de la nivelul micilor spitale regionale;

observă că, dintr-o perspectivă pe termen mai lung, pandemia poate modifica modelele de consum și de producție, obiceiurile de muncă de la distanță, importanța calității vieții și a formelor de mobilitate, ceea ce poate deschide noi oportunități pentru creșterea durabilă în regiunile rurale, în special în cele aflate în apropierea centrelor metropolitane și care sunt bine conectate cu acestea. Reevaluarea relocării lanțurilor de producție ar putea deschide, de asemenea, noi oportunități în unele zone rurale;

constată că regiunile rurale ale UE dispun de un important potențial de a găsi soluții pentru provocările actuale și emergente. Regiunile rurale contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a Pactului verde european prin răspunsul la schimbările climatice, la pierderea biodiversității și la depresiunea economică; prin măsuri care să vizeze reducerea și captarea (prin absorbție) a emisiilor de gaze cu efect de seră, biotopurile și oportunitățile economice pe baza producției durabile de alimente și a energiei din surse regenerabile, fiind conștiente că, în zonele urbane, ar trebui să se pună un accent mai mare pe reducerea poluării cu gaze cu efect de seră;

recomandă că, în spiritul coeziunii teritoriale și al echilibrului dintre mediul urban și cel rural, este important ca toate politicile și resursele europene să asigure respectarea principiilor cunoscute drept cele trei E-uri:

—	condiții de viață echivalente în zonele urbane și cele rurale, care ar trebui să fie inclus ca principiu de bază în toate politicile europene;

—	egalitatea de drepturi pentru toți, indiferent dacă locuiesc în teritorii urbane sau rurale (a se vedea Carta drepturilor fundamentale);

—	echitate în ceea ce privește mijloacele și practicile în rândul tuturor actorilor și teritoriilor, în special utilizând schimburile și competențele partajate, pentru a compensa nevoile specifice ale teritoriilor rurale;

Finanțarea politicii de dezvoltare rurală

10.

solicită ca, în următoarea perioadă de programare, zonele rurale să fie mai bine luate în considerare, prin creșterea nivelului FEADR și prin garantarea faptului că toate politicile UE acordă atenția cuvenită dezvoltării rurale în sens larg și nu se concentrează doar asupra chestiunilor legate de agricultură;

11.

solicită majorări ale bugetului european alocat dezvoltării rurale, dată fiind importanța zonelor rurale în Europa. În mod îngrijorător, noua alocare prevăzută în CFM este semnificativ mai scăzută în actuala perioadă de programare și CoR solicită ca acest lucru să fie inversat și finanțarea pentru mediul rural să fie majorată, în special pentru perioada 2023-2027; în același timp, solicită utilizarea unor noi fonduri și programe de redresare și reziliență la scară largă pentru dezvoltarea rurală, întrucât zonele rurale se numără printre cele mai vulnerabile zone;

12.

respinge ideea majorării cofinanțării pentru pilonul 2 al PAC, întrucât aceasta ar dezavantaja cel mai mult categoriile cele mai sărace de fermieri, regiunile mai puțin dezvoltate și zonele rurale;

13.

propune să se transfere până la 15 % din fonduri din pilonul 1 al PAC în pilonul 2 fără cofinanțare, alături de o cotă suplimentară de 15 % pentru măsurile de mediu și climatice și de 2 % pentru tinerii fermieri;

14.

solicită ca problemele cu care se confruntă spațiul rural să se regăsească și să fie abordate în toate politicile UE. Toate structurile politice ar trebui să facă din dezvoltarea rurală unul dintre obiectivele lor prioritare, în conformitate cu obiectivul de coeziune teritorială prevăzut în Tratatul de la Lisabona;

15.

solicită crearea, în noul CFM, a unui fond de dezvoltare rurală dedicat în mod special zonelor rurale;

16.

solicită dezvoltarea în continuare a instrumentelor financiare și adaptarea lor la proiectele la scară mică, eventual prin crearea de „bănci de dezvoltare rurală”, care ar putea acționa ca intermediari între instituțiile creditoare și beneficiarii împrumuturilor;

17.

solicită o mai mare armonizare între Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și alte fonduri europene, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Orizont Europa, pentru abordarea dezvoltării durabile în zonele rurale. Aceste sinergii ar permite actorilor din mediul rural o mai bună abordare a aspectelor transversale, îmbunătățirea cooperării și a calității vieții în zonele rurale;

18.

sprijină simplificarea fondurilor structurale și de investiții și solicită, de asemenea, simplificarea raportării și a monitorizării programelor, în special cu ajutorul noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor;

Sporirea rolului autorităților locale și regionale în guvernanța politicilor rurale

19.

observă că propunerea legislativă privind planurile strategice PAC tinde să marginalizeze sau chiar să pericliteze rolul și autonomia regiunilor europene în cadrul managementului PAC, alocându-le doar sarcina de a pune în aplicare măsurile stabilite la nivel național;

20.

pledează pentru o PAC viitoare care să mențină o relație directă cu zonele teritoriului rural prin rolul activ al regiunilor UE, care au o contribuție crucială în definirea și punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare rurală la nivel local;

21.

solicită flexibilitate cu privire la normele privind ajutoarele de stat și la introducerea unor programe de reînnoire a zonelor rurale și a satelor, care să permită dezvoltarea acestora. În plus, strategiilor locale și regionale privind dezvoltarea rurală trebuie să li se acorde mai multă recunoaștere, iar aceste strategii trebuie să fie integrate în cadrele naționale de planificare. Autoritățile locale și regionale pot acționa ca brokeri în materie de inovare în comunitățile locale;

Depopularea

22.

constată tendința îngrijorătoare de depopulare a zonelor rurale care, pe măsură ce agricultura evoluează, concentrează crearea de locuri de muncă mai ales în jurul centrelor urbane, având drept consecință o diminuare a ofertei de servicii în mediul rural;

23.

pledează pentru stabilirea unor criterii care să permită identificarea zonelor rurale aflate sub nivelul NUTS3 care se confruntă cu problema depopulării, pentru a aborda declinul numărului populației și a reduce dezechilibrele existente;

24.

consideră, totuși, că depopularea necesită noi modalități de abordare a dezvoltării rurale care să se raporteze la această reducere nedorită a populației, nu ca la o povară, ci ca la o eventuală oportunitate pozitivă;

25.

este de părere că acceptarea acestei scăderi nedorite a populației poate contribui la reorientarea politicilor rurale și a deciziilor în materie de investiții pentru regenerarea pe o bază mai verde și de dimensiuni mai mici, pentru deschiderea de noi orizonturi în sensul inovării și a modernizării guvernanței și a serviciilor publice prin strategii holistice, proactive și bazate pe realitatea zonei;

26.

Încurajează utilizarea muncii la distanță și digitalizarea, a educației și formării digitale. Este de părere că munca mobilă și la distanță, educația și formarea pe durata actualei pandemii ilustrează potențialul a ceea ce s-ar putea realiza în zonele rurale dacă serviciile ar fi disponibile;

27.

consideră că acceptarea tendinței de depopulare rurală și de abandonare a exploatațiilor agricole necesită elaborarea unor politici rurale și strategii care să vizeze creșterea rezilienței teritoriilor abandonate la efectele schimbărilor climatice, cum ar fi eroziunea, inundațiile sau incendiile majore, intensificarea reducerii amprentei de carbon și stimularea conservării naturii și a peisajului. Consideră, prin urmare, că promovarea sectorului forestier și sprijinirea comunităților care dețin păduri oferă un mare potențial în acest sens;

28.

consideră necesar să se scoată în lumină valoarea modului de viață rural și să se contracareze hegemonia culturală și socială a modului de viață urban, pentru a elimina stereotipurile, contribuind astfel la îmbunătățirea imaginii și reputației teritoriilor mai afectate de riscuri demografice și generând empatie pentru aceste zone, și încurajează marketingul teritorial: zonele rurale trebuie să-și îmbunătățească imaginea și să promoveze calitatea mai bună a vieții celor care aleg să locuiască în mediul rural. Aceasta se poate realiza prin dezvoltarea reprezentării regionale, încurajarea politicilor și îmbunătățirea comunicării cu privire la ofertele de locuri de muncă, inclusiv la opțiunile de muncă la distanță și de formare, disponibile în regiune;

29.

consideră că ar trebui acordată o atenție specială nevoilor tinerilor pentru a-i încuraja să rămână în zonele rurale, oferindu-le opțiuni educative, de calificare, recalificare și de formare interesante, asigurate la nivel local, astfel încât să nu fie nevoiți să-și abandoneze studiile (inclusiv prin învățarea la distanță, când este necesar). De asemenea, ar putea fi stabilite anumite măsuri astfel încât, după studii, ei să se poată întoarce în locul de origine;

30.

solicită modernizarea oportunităților de formare profesională și de calificare/recalificare oferite în zonele rurale și adaptarea lor la condițiile de concurență de la nivel mondial și la nevoile întreprinderilor locale și dezvoltarea în continuare a fondurilor FSE către formarea profesională din zonele rurale;

31.

își reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene și statelor membre de a încuraja și a înlesni într-un mod mai proactiv instalarea femeilor în zonele rurale, promovând activități care să le ajute să găsească mai ușor un echilibru între viața profesională și cea personală (1), sporind oferta de servicii de îngrijire și asistență a copiilor și a membrilor dependenți ai familiei;

Creșterea verde

32.

recunoaște că zonele rurale trebuie să profite de oportunitățile de dezvoltare a sectorului energiei și a ecosistemelor alimentare locale și de o integrare mai puternică a mediului rural/urban;

33.

consideră esențială consolidarea participării și a pozițiilor de conducere deținute de femei în cadrul grupurilor de acțiune locală și al rețelelor de dezvoltare rurală, recunoscând rolul lor ca factor-cheie în structura teritorială, economică și socială a zonelor rurale;

34.

salută Pactul verde european și strategia „De la fermă la consumator” și este de părere că acestea pot crea locuri de muncă și pot preveni pierderile economice ale zonelor rurale. Investițiile trebuie să se concentreze pe proiecte durabile care sunt gestionate de comunitate și sunt orientate spre modele de economie circulară care utilizează în mod optim lanțurile de producție, creând locuri de muncă și reducând amprenta de carbon;

35.

sprijină o PAC care să fie sustenabilă din trei puncte de vedere (economic, social și ecologic) și care, prin intermediul standardelor sale de mediu, să poată îndeplini obiectivele Pactului verde european, și să fie un instrument în plus pentru punerea în aplicare a strategiei „De la fermă la consumator” și a Strategiei UE în domeniul biodiversității;

36.

recomandă ca agricultorii, crescătorii de animale și silvicultorii să fie formați și finanțați pentru a identifica oportunități de gestionare durabilă a mediului natural și opțiuni de comercializare a produselor lor, alături de aceste produse putând fi comercializate produse din sectorul energiei, al turismului, al stocării de carbon și din ecosistemele locale. Crearea de cooperative pentru a reuni producători din toate sectoarele ar trebui să beneficieze de o mai mare susținere;

Conectivitatea digitală

37.

observă că o mare parte din această investiție s-a axat pe zone cu densitate mare, însă trebuie să se acorde prioritate investițiilor în mediul rural pentru a se asigura faptul că zonele rurale dispun de infrastructura adecvată pentru conectivitatea digitală, de exemplu centre digitale și de inovare care facilitează învățarea și munca la distanță, spații antreprenoriale și cursuri de formare pentru utilizarea noilor tehnologii, care vor contribui, de exemplu, la promovarea și comercializarea produselor locale;

38.

subliniază că rețelele de telecomunicații de mare viteză sunt critice pentru competitivitatea în mediul rural și creșterea economică și trebuie depuse eforturi pentru a garanta aceeași capacitate pentru toate regiunile, în conformitate cu obiectivele stabilite în contextul Agendei digitale pentru Europa 2020;

39.

solicită ca fondurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, care dispune de un buget de 560 de miliarde EUR, să investească într-o conectivitate sporită și îmbunătățită și să se axeze pe eliminarea decalajului digital dintre zonele rurale și zonele urbane;

40.

solicită:

—	recunoașterea accesului la internet ca un drept public la nivelul UE și a nevoii de a accelera dezvoltarea internetului de mare viteză în zonele rurale;

—	susținerea accesului la finanțare pentru investiții în rețele în bandă largă pentru proiectele la scară mică;

—	recunoașterea nevoii de digitalizare a serviciilor publice, introducerea de cursuri de formare pentru populație din diferite grupuri de vârstă cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale și adaptarea predării la publicul-țintă;

—	măsuri pentru promovarea formării în materie de TIC, sensibilizare și dezvoltarea IMM-urilor;

—	acordarea unor facilități întreprinderilor cu servicii de internet, astfel încât să poată oferi o acoperire completă a teritoriului;

Accesul la servicii

41.

subliniază că comunitățile rurale au dreptul la standarde de bază pentru servicii, cum ar fi serviciile medicale (asistență medicală de bază), capacitatea de a accesa serviciile poștale, bancare și de asigurare în zonele rurale, participarea la viața politică și accesul la artă și cultură;

42.

observă suprapunerea dintre indisponibilitatea infrastructurii digitale și lipsa accesului la servicii și solicită statelor membre să asigure o accesibilitate armonioasă pentru toți cetățenii și toate întreprinderile situate în zonele rurale. Pot fi dezvoltate centre pentru scopuri multiple cum ar fi educația, munca și formarea la distanță, centrele de sănătate și e-sănătate, cafenelele, oficiile poștale, spațiile creative, laboratoarele mobile și centrele comunitare;

43.

observă nevoia de sisteme de transport durabile/inovatoare care să permită accesul la servicii esențiale, aceste mijloace de transport fiind înțelese ca prelungiri ale serviciilor publice de bază ale orașelor mai mari către localitățile rurale mai mici;

Calitatea vieții

44.

observă importanța creșterii economice și a creării de locuri de muncă, dar și faptul că acestea trebuie completate, între altele, de o ofertă suficientă de servicii de bună calitate, locuințe, educație și formare, învățare pe tot parcursul vieții și sisteme de sănătate, pentru a se asigura că zonele rurale nu sunt numai durabile, ci și locuri atractive de locuit;

45.

salută crearea unei infrastructuri interoperabile de date în conformitate cu strategia de date a Comisiei Europene din 19 februarie 2020, cu spații de date specializate (de exemplu, spații europene comune de date privind mobilitatea, mediul sau agricultura, spații de date administrative, din sfera sănătății sau a energiei), care se bazează pe infrastructura de date spațiale din Europa în temeiul Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Inspire) (2), ca o componentă transversală, asigurând astfel servicii publice și private în zonele rurale într-un mod sustenabil și eficient;

46.

solicită un plan de acțiune inovator pentru a aborda lipsa conectivității transporturilor cu regiunile rurale, de munte, insulare și ultraperiferice; încurajează mobilitatea durabilă pentru toți, prin promovarea dezvoltării de noi moduri de transport, curate și alternative pentru persoane și bunuri (vehicule electrice sau cu hidrogen, co-voiajarea și folosirea în comun a autovehiculelor particulare și o combinație a diferitelor tipuri de servicii pentru reducerea costurilor – transport la cerere);

47.

sprijină cooperarea între municipalități, cunoscută sub denumirea de „contracte de reciprocitate între orașe și mediul rural”, ce recunosc diversitatea zonelor rurale și vizează promovarea legăturilor dintre mediul urban și mediul rural;

48.

subliniază că acest tip de abordare de amenajare spațială necesită strategii mai ample care să recunoască importanța unei rețele urbane policentrice pentru dezvoltarea zonelor conectate la aceste zone metropolitane, inclusiv localitățile de dimensiuni mici și medii situate în proximitate. Scopul este de a elimina decalajul dintre zonele urbane și zonele rurale prin promovarea de parteneriate avantajoase pentru toate părțile, cum ar fi mediul și tranziția energetică, dezvoltarea economică, calitatea serviciilor și organizarea administrativă și, de asemenea, de a elimina decalajul dintre comunitățile urbane și cele rurale în domeniile educației și formării profesionale;

49.

salută rezultatele proiectului SIMRA (3) (Inovarea socială în zone rurale marginalizate), care a demonstrat că inovarea socială poate fi un ingredient vital în abordarea provocărilor rurale cum ar fi emigrația, diversificarea întreprinderilor rurale, schimbările climatice, stilurile de viață în schimbare și restructurarea economiilor rurale;

50.

salută cererile de propuneri specifice din cadrul Orizont 2020 în funcție de nivelul de dezvoltare al inovării sociale și solicită ca această îmbunătățire să fie pusă în aplicare pentru toate fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI);

Zone rurale și sate inteligente

51.

salută inițiativa Comisiei Europene privind acțiunea UE pentru satele inteligente, care este un prim pas spre recunoașterea necesității de a întreprinde acțiuni specifice de sprijinire a revigorării zonelor rurale ca locuri durabile în care se poate trăi, învăța și lucra, deși acest lucru nu este suficient;

52.

reamintește că avizul CoR privind satele inteligente solicită ca această agendă să fie integrată în diverse politici și oportunități de finanțare. Nu este vorba doar de furnizarea de servicii în bandă largă, ci și de modul de a găsi căi inteligente de dezvoltare a aprovizionării cu energie, de a furniza servicii pentru comunități, de o adevărată nouă revoluție în modul în care se pot integra structuri în zonele rurale;

53.

salută setul de instrumente ale Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală (REDR) destinate măsurilor de dezvoltare rurală pe care statele membre le pot pune în aplicare pentru a susține satele inteligente și a îmbunătăți, astfel, inovarea socială, inclusiv: cooperarea (în speciale LEADER), schimbul de cunoștințe, rețelele PAC, instalarea tinerilor întreprinzători și a întreprinderilor rurale nou-înființate, crearea de industrii rurale, investițiile etc. În același timp, CoR consideră că există și o nevoie de măsuri de sprijin mai flexibile pentru inovarea în activitățile neagricole integrate și care contribuie la activitatea principală, permițând favorizarea bioeconomiei și punerea în valoare a teritoriului; acestea cuprind nu numai promovarea înființării de noi întreprinderi, ci și posibilitatea de a promova dezvoltarea întreprinderilor în afara sectorului agricol; acest lucru ar trebui inclus la articolul 69 din Regulamentul privind planurile strategice PAC;

54.

solicită ca și localitățile de dimensiuni medii să aibă acces la finanțarea pentru mediul urban; subliniază că aceste localități sunt vitale pentru zonele rurale și sunt deseori excluse din programe din cauza dimensiunii lor;

55.

subliniază rolul pozitiv al viitorului program LEADER, al dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC), finanțată din diferite fonduri, și al altor inițiative ascendente;

56.

subliniază că, atunci când se vorbește despre zonele rurale, se vorbește, de fapt, despre comunitățile care trăiesc în aceste zone și despre mediul de viață al acestora. CoR este de părere că prin politici UE de gestionare activă și conservare a spațiului rural și prin activități transversale din punctul de vedere al programelor și al domeniilor politice, ar putea fi obținute multe lucruri care să garanteze că zonele rurale sunt locuri minunate în care se poate locui, munci, produce și în care se poate întemeia o familie.

Bruxelles, 10 decembrie 2020.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) JO C 225, 27.7.2012, p. 174 și JO C 207, 30.6.2017, p. 57

(2) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(3) http://www.simra-h2020.eu/